Sunteți pe pagina 1din 32

CUPRINS

INTRODUCERE ...............................................................................................................2
CAPITOLUL 1. Tendinţe în evoluţia turismului montan pe plan mondial ........ 3
1.1. Factori de influenţă .................................................................... 3
1.2. Impactul ecologic al turismului montan ............................... 4

CAPITOLUL 2. Potenţialul turistic al Munţilor Carpaţi .......................................... 6


2.1. Potenţialul turistic natural al munţilor Carpaţi ......... 6
2.2. Potenţialul turistic antropic al munţilor Carpaţi ....... 8

CAPITOLUL 3. Tursimul montan în România .......................................................... 9


3.1. Programe şi forme de turism practicate ............................... 9
3.2. Principalele staţiuni montane ...............................................10
3.3. Sporturile de iarnă în principalele staţiuni montane .......11
3.4. Programului naţional de dezvoltare a turismului montan
SUPER-SCHI ÎN CARPAŢI………………………………………………….13

CAPITOLUL 4. Analiza comparativă a patru hoteluri care oferă pachete de


schi şi petrecere a sărbătorilor .................................................... 16
4.1. Hotel "Bastion" ....................................................................... 16
4.2. Hotel "Marami" ...................................................................... 17
4.3. Hotel "Alp" .............................................................................. 18
4.4. Hotel "Cristallo" ..................................................................... 20

CONCLUZII ....................................................................................................................23

BIBLIOGRAFIE ............................................................................................................25

ANEXE …...………………………………………….…………………………………..26
1
INTRODUCERE

Ca ramură a sectorului terţiar şi în acelaşi timp ca ramură de interferenţă, turismul


reprezintă în perioada contemporană o variantă strategică pentru numeroase economii
naţionale, fiind cunoscute efectele sale benefice în plan economic, social, cultural şi, într-o
anumită măsură, asupra mediului natural.
În plan social, turismul răspunde unei multitudini de nevoi umane - de odihnă,
recreere, cunoaştere, îngrijire a sănătăţii, destindere, îmbogaţire a orizontului cultural,
comunicare, aventură şi altele - ceea ce argumentează antrenarea unei ponderi ridicate a
populaţiei la circulaţia turistică. Din acelaşi motiv, turismul este considerat un important
indicator al calităţii vieţii şi totodată un mijloc de creştere a acesteia.
În larga paletă a formelor de turism, turismul montan deţine un loc aparte; muntele a
reprezentat din totdeauna o destinaţie preferată pentru refacere, odihnă, aventură sau alte
nevoi socio - culturale. În acelaşi timp, zona montană a atras atenţia investitorilor şi
organizatorilor de turism, datorită oportunităţilor oferite pentru dezvoltarea unei activităţi
turistice eficiente, astfel că putem vorbi astăzi despre existenţa, pe plan mondial, a unei oferte
complexe, diversificate (pentru toate gusturile şi disponibilităţile băneşti) şi de mare
atractivitate.
În ţara noastră, turismul montan se înscrie astăzi în tendinţele manifestate de turismul
românesc în general: transformări structurale generate de trecerea la economia de piaţă,
scădera circulaţiei turistice, a calităţii echipamentelor şi serviciilor, din lipsa surselor
investiţionale, dificultăţi generate de de întârzierea privatizării, de fiscalitatea împovărătoare,
care nu favorizează dezvoltarea turismului, de lipsa coerenţei cadrului legislativ, de imaginea
negativă a României propagată peste hotare etc.. Aceste tendinţe demonstrează sensibilitatea
turismului la stimulii economico - sociali, la convulsiile conjucturale, iar turismul montan nu
face excepţie.

2
CAPITOLUL 1
Tendinţe în evoluţia turismului montan
pe plan mondial

O dată cu dezvoltarea turismului din ultimele decenii şi transformarea lui intr-o


mişcare de masă, muntele s-a impus mai mult în atenţia investitorilor şi promotorilor acestei
forme de turism, tocmai datorită numeroaselor condiţii pe care le oferă pentru desfăşurarea
unei activităţi economice cu rezultate benefice. Efectele dezvoltării turismului montan în plan
economic şi social, deşi uneori greu de cuantificat, sunt apreciate ca fiind foarte importante.

Desigur, au existat şi efecte mai puţin dorite, în plan social mai ales, dar reacţia
autorităţilor sau a altor organisme a fost promtă şi, o dată conştientizate aceste efecte negative,
au fost luate măsuri de prevenire sau combatere. Acelaşi lucru este valabil şi în cazul
impactului ecologic al turismului montan, devenind astăzi clară necesitatea unei promovări a
dezvoltării durabile în zona montană şi a intensificării măsurilor de protecţie.
Cererea pentru turismul montan a cunoscut, pe plan mondial, o evoluţie ascendentă,
dar şi importante schimbări în ceea ce priveste motivaţia deplasării, sub influenţa a numeroşi
factori, de ordin economic, social - demografic, psihologic, politic, etc..
Rădăcinile turismului montan se situează în câteva locuri particulare, şi cînd spunem
acest lucru, ne gandim atât la localizarea spaţială a ofertei, cât şi la cerere. Difuziunea
turismului montan în plan social şi extinderea amenajărilor masivelor montane sunt practic
cele două fenomene principale şi interdependente care constituie esenţa evoluţiei turismului
montan.

1.1. Factori de influenţă

Pentru a înţelege evoluţia turismului este importantă descifrarea variabilelor de


influenţă şi a sensurilor de acţiune ale acestora, precum şi a intensităţii cu care fiecare factor a
influenţat acest proces. Astfel, vom încerca în continuare o prezentare a celor mai semnifica -
tivi factori care au determinat creşterea cererii în turismul montan şi schimbările în structura
acesteia, după criteriul naturii social - economice.
Veniturile au, fară îndoială, o puternică influenţă asupra cererii în turismul montan,
praticarea sporturilor de iarnă fiind considerată o formă scumpă de petrecere a vacanţei.
Creşterea nivelului de trai în timp, cu ritmuri mai înalte în ţările dezvolate, a făcut posibilă
participarea la activităţile turistice montane a tot mai multor persoane. Acest fenomen, corelat
3
cu reducerea relativă a tarifelor turistice, a condus la aşa - numita socializare a turismului sau
la transformarea acestuia intr - un fenomen de masă.
Dezvoltarea ofertei turistice montane a condiţionat, de asemenea, creşterea cererii.
Aceasta s-a realizat practic pe două căi: prin extinderea în jurul siturilor iniţiale şi prin
amenajarea unui număr mare de alte staţiuni montane, dupa modele similare¹.
Practicarea sporturilor de iarnă a fost susţinută însă şi de progresul tehnic manifestat
prin imbunătăţirea permanentă, prin creşterea performanţelor instalaţiilor de transport pe
cablu, dar şi de dezvoltarea ramurilor industriale producătoare de material sportiv.
Accesibilitatea este un factor deosebit în dezvoltarea turismului montan; de aceea
infrastructura a jucat şi joacă un rol hotărâtor. Din totdeauna descoperirea şi valorificarea
siturilor montane au depins de accesibilitatea lor; aceasta a limitat atât alegerea de către turişti
a destinaţiilor montane, cât şi posibilitatea amenajării turistice. Dezvoltarea infrastructurii a
influenţat direct costul şi durata transportului, doi factori decisivi în alegerea destinaţiei de
vacanţă. Chiar şi astăzi, masivele montane mai apropiate de bazinele cererii sunt avantajate de
accesibilitate.
Factorii de natură socio - demografică joacă un şi ei un rol esenţial în evoluţia cererii
turistice montane. Creşterea demografică a contribuit ea la sporirea numărului de turişti în
zona montană; este adevărat însă că aceasta s-a petrecut mai ales în ţările dezvoltate sau în
curs de dezvoltare, în care s-a înregistrat şi o creştere a nivelului de trai. Astfel, din raţiuni
economice şi socio - demografice, principalele areale emiţătoare de fluxuri turistice înspre
zona montană sunt marile aglomerări urbane din ţările bogate.
Nivelul general de instruire influenţează şi alegerea destinaţiilor de vacanţă; exigenţele
tot mai ridicate în ceea ce priveşte calitatea prestaţiilor, manifestate de categoriile sociale
superioare provin din transferarea obiceiurilor urbane de consum pe durata vacanţelor.
Evoluţia unor factori de natură psihologică - cum ar fi moda, nevoile - a determinat schimbări
schimbări importante în mărimea şi structura cererii turistice montane.
Iată, aşadar, o paletă a factorilor care şi-au pus amprenta asupra evoluţiei cererii
turistice în zonele montane. Intensitatea influenţei lor a fost diferită de la o ţară la alta sau de
la o persoană la alta şi este foarte dificil de măsurat. Pot fi apreciate însă rezultatele acestei
influenţei reflectate în dinamica cererii diferite în turismul montan.

1.2. Impactul ecologic al turismului montan

Între toate tipurile de situri ce pot fi amenajate din punct de vedere turistic, mediul
montan este probabil cel mai exigent şi mai vulnerabil. Cu toate că zona a fost considerată

4
astfel, procesul de amenajare şi dezvoltare a fost rapid şi nu în toate situaţiile s-a reuşit
prevenirea sau evitarea efectelor nedorite.
În esenţă, problemele impactului turismului montan asupra mediului nu diferă de cele
întâlnite în alte zone, chiar dacă fragilitatea ecologică a ecosistemelor montane este mai mare.
Dar, ca o particularitate deosebită, putem aminti aici riscul alterării imaginii turistice a
muntelui, o adevarată ameninţare apărută o dată cu multiplicarea amenajărilor turistice
montane; acest risc decurge din percepţia pe care multe popoare o au asupra muntelui,
considerat "cel mai natural spaţiu", uneori chiar sacru. Acest risc natural poate juca un rol
mult mai important în politica de gestiune a mediului montan decât riscul degradării fizice a
peisajului.

5
CAPITOLUL 2
Potenţialul turistic al munţilor Carpaţi

În ţara noastră, oferta turistică prezintă unele trăsături specifice, conferite atât de
particularităţile fizico - geografice ale Carpaţilor care îi diferenţiază de alte lanţuri montane
europene, cât şi de contextul economic şi social în care s-a situat valorificarea lor turistică.
Astfel, principala trăsătură a ofertei montane româneşti pare să fie discrepanţa între valoarea
şi atractivitatea potenţialului turistic şi gradul actual de valorificare, cu minusuri cantitative şi
mai ales calitative.

2.1. Potenţialul turistic natural al munţilor Carpaţi

Carpaţii României concentrează un potenţial turistic natural bogat, dat de structura


geologică, de diferenţele de altitudine, de complexitatea proceselor morfologice, precum şi de
influenţa pe care o exercită relieful asupra celorlalte compenente naturale (climă, hidrografie,
vegetaţie, faună).
Relieful specific, diferenţiat uşor în cele trei ramuri, conferă atractivitatea prin
prezenţa peisajelor alpine, situate la înalţimi de peste 2000 m, cu pajişti întinse pe platourile
munţilor Godeanu, Ţarcu, Şureanu, Cindrel, Lotru, Parâng, Bucegi, Rodnei, sau a peisajelor
cu relief glaciar, impunător prin grandoarea formelor sale. Peisajul carstic se remarcă prin
spectaculozitate, cu o gamă largă de forme şi fenomene carstice de suprafaţă şi de adâncime;
ca obiective turistice foarte importante se înscriu platourile cu doline şi lacuri carstice
temporare, cheile (Bicazului, Nerei, Turzii, Caraşului, Cernei, Olteţului etc.), defileele
(Dunării, Oltului, Jiului, etc.), abrupturile, stâncăriile, crestele, râurile subterane cu cascade,
dar mai ales peşterile, ţara noastră având un foarte bogat potenţial speologic (peste 10.900
peşteri, pe locul al treilea în Europa)¹. Între acestea se deosebesc peşterile de mari dimensiuni,
adevărate complexe carstice subterane (Vântului – munţii Pădurea Craiului, 4 km lungime;
Humpleului – munţii Bihor, 24 km lungime; Topolniţa – Pod. Mehedinţi, 21 km; cetăţile
Ponorului - Munţii Bihor, 8 km), peşterile cu râuri şi cascade (Şura Mare, Cetăţile Ponorului,
Topolniţa ş.a.), peşteri dezvoltate pe mai multe etaje (peste 300 peşteri), altele cu mineralizaţii
rare sau cu picturi murale.Desi nu pot fi valorificate turistic toate, foarte multe dintre acestea,
prin valoare ştiinţifică şi estetică, se constituie ca unicate pe plan naţional şi internaţional,
fiind declarate monumente ale naturii sau rezervaţii speologice. Un interes aparte în peisajul
alpin îl deţin pereţii stâncoşi, care favorizează practicarea alpinismului, mai ales în Bucegi,

6
Piatra Craiului, Retezat, Apuseni, Cheile Bicazului, Făgăraş, Cernei. Atractivitatea peisajului
carstic este dată şi de prezenţa formelor bizare de microrelief, de mare interes turistic, cele
mai reprezentative fiind cele din Bucegi (Babele, Sfinxul), Ceahlău, Ciucaş. De asemenea,
relieful vulcanic, în general mai puţin expresiv, oferă obiective naturale interesante cum ar fi
Detunata Goală în munţii Metaliferi sau Creasta Cocoşului în munţii Gutâi, precum şi
craterele din Călimani - Gurghiu - Harghita şi conurile vulcanice din Ţibleş - Gutâi.
Caracteristica peisajului carpatic este şi prezenţa unui întins domeniu schiabil,
desfăşurat între 800 şi 2000 m altitudine şi, în general, lipsit de avalanşe de zăpadă şi ferit de
viscole.
Condiţiile climatice sunt, în general, favorabile practicării turismului în aproape toate
lunile anului. În mod deosebit interesează numărul anual de zile senine (circa 40),
temperatura medie anuală (0 - 6 grade C), prezenţa curenţilor de aer, dar mai ales grosimea
şi persistenţa stratului de zapadă. În zona montană, stratul de zăpadă se instalează în luna
octombrie, uneori chiar mai devreme, şi durează până la finele lui mai sau iunie. Numărul
mediu al zilelor cu strat de zăpadă depăşeşte 200 de zile la înalţimi de peste 1500 m. Stratul
de zăpadă are grosimi favorabile practicării schiului circa 4 - 5 luni pe an. Menţinerea acestuia
este favorizată şoi de temperatura aerului şi mai ales numărul „zilelor de iarnă”, când valorile
maxime nu depăşesc 0 grade C.
Oglinzile de apă întregesc valoarea peisajului natural, constituindu-se intr-un
remarcabil potenţial turistic. Zona montană adăposteşte văile a numeroase râuri şi pârâuri,
precum si un număr foarte mare de lacuri de origini diferite: glaciare, vulcanice (Sf. Ana în
craterul muntelui Ciomatu), de baraj natural (Lacul Roşu) sau de baraj artificial (Vidraru,
Izvorul Muntelui, Vidra, Porţile de Fier ş.a.). Multe dintre acestea oferă posibilităţi deosebite
de amenajare în scop turistic.
Un interes deosebit în cadrul resurselor turistice din zona montană îl prezintă apele
minerale şi termominerale, de mare bogăţie şi valoare, cu o compoziţie minerală foarte
diversă, utilizabile în tratarea multor afecţiuni. Au cea mai mare răspândire în Carpaţii
Orientali, fiind legate de lanţul vulcanic din vestul ramurii carpatice, dar se întâlnesc şi în alte
zone. Prin deosebita lor valoare terapeutică şi relativa uşurinţă a exploatării, acestea reprezintă
un punct de atracţie important şi o premisă a amenajării şi dezvoltării unor staţiuni balneare de
interes naţional şi internaţional.
Asociată celorlalte componente ale cadrului natural, vegetaţia reprezintă o valoroasă
resursă turistică în zona montană. Este evidentă valoarea turistică a pădurilor de conifere sau
de foioase, dar sunt de interes şi speciile vegetaţiei alpine.

7
Bogatele păduri de foioase şi răşinoase adăpostesc o importantă faună, cu valoare
cinegetică şi estetică. Animalele de interes vânătoresc - urs, mistreţ, cerb, cocoş de munte, etc.
- se întâlnesc în special în munţii Călimani - Harghita, Rodnei, Maramureşului, Ceahlău,
Bistriţei, etc.. De un mare interes pentru turism este fauna acvatică; lacurile şi râurile de
munte deţin un important fond piscicol, generând motivaţia pescuitului sportiv.

2.2. Potenţialul turistic antropic al munţilor Carpaţi


Componentele antropice completează în chip armonios frumuseţea cadrului natural. În
zona montană prezintă interes turistic vestigiile arheologice de la Bîtca Doamnei, Costeşti,
Blidaru, ş.a., precum şi construcţiile feudale (castele, cetăţi) cu valoare istorică şi
arhitecturală. De o deosebită valoare sunt mănăstirile - monumente istorice şi de artă -
presărate în întreg lanţul carpatic: cele cu fresce exterioare din nordul Moldovei, bisericile din
lemn din Maramureş, mănăstirile din Braşov, catedralele catolice din Miercurea - Ciuc şi Alba
- Iulia ş.a..
Trecutul istoric este reliefat şi de alte monumente şi situri istorice. Muzeele şi casele
memoriale trezesc interesul numeroşilor turişti.
Elementele de etnografie şi folclor sunt în general privite ca obiecte turistice
deosebite. În Carpaţii româneşti, aceste sunt foarte prezente, începând cu arhitectura
populară, cu meşteşurgurile specifice (sculptura în lem – în Oaş, Mramureş, Ţara Dornelor,
olărit, ceramică), artizanat şi cusături populare, continuând cu creaţiile şi credinţele
populare, portul specific, manifestările populare diverse. Se poate spune că zona montană
reprezintă un adevărat leagăn al continuării tradiţiilor populare româneşti.
Valoare potenţialului turistic antropic este dată într-o măsură poate hotărâtoare de
existenţa a numeroase aşezări urbane şi rurale, situate mai ales pe principalele văi, dar chiar
şi în interiorul masivului, uneori la altitudini apreciabile (1200 – 1300 m). Este bine cunoscut
faptul că locuitorii zonei montane sunt oameni harnici, gospodari, păstrători de tradiţii şi
foarte primitori, ceea ce se poate vedea din însăşi înfăţişarea aşezărilor montane.

8
CAPITOLUL 3
Turismul montan în România

În ţara noastră, amenajarea turistică a zonei montane are deja o experienţă de peste un
secol. Se poate spune că, de-a lungul timpului, zestrea turistică a munţilor Carpaţi şi-a sporit
atractivitatea prin echipamentele şi amenajările specifice menite să atragă cât mai mulţi turişti.
Actualul grad de valorificare reflectă preocupările statului şi ale agenţilor economici în
domeniul amenajării şi dezvoltării acestei zone turistice, însă sub puternica amprentă a
schimbărilor economico - sociale.

3.1. Programe şi forme de turism practicate

Zona Carpaţilor constituie un produs turistic de bază al ţării noastre, care este
promovat atât pe piaţa internă, cât şi pe cea externă, alături de turismul de litoral, balnear şi
cultural - itinerant. Pe piaţa internă, zona montană a fost valorificată prin promovarea
drumeţiei montane (îndeosebi pentru turiştii tineri), a turismului de odihnă şi recreere în
staţiunile amenajate de - a lungul timpului (Sinaia, Predeal, Poiana Braşov, Buşteni, Durău,
Stâna de Vale, Borşa ş.a.), precum şi a turismului pentru practicarea sporturilor de iarnă
(Poiana Braşov, Sinaia, Predeal, Borşa, Semenic, Păltiniş ş.a.). De asemenea, turismul de
sfârşit de săptămână a avut ca principală destinaţie zona montană pentru foarte mulţi locuitori
ai oraşelor situate în apropierea aceste zone.
Ca o tendinţă relativ recentă se remarcă dezvoltarea turismului de afaceri şi reuniuni,
care beneficiază de dotări corespunzătoare în Sinaia, Poiana Braşov, Predeal, dar şi în câteva
din staţiunile balneare din zona montană. Această formă de turism a fost promovată mai ales
cu scopul atenuării sezonaliţătii turistice în staţiunile respective, dar şi ca mijloc de promovare
propriu-zisă a ofertei turistice montane.
O dezvoltare de asemenea recentă a capătat-o turismul rural, practicat în multe aşezări
situate în inima sau la periferia zonei carpatice, cum ar fi satele Bran, Fundata, Sibiel, Lereşti,
Gura Humorului, etc.. Turismul rural tinde să atragă tot mai mulţi turişti, datorită alternativei
pe care o oferă clasicelor variante de petrecere a vacanţelor.
Bogăţia şi varietatea factorilor terapeutici de care se bucură zona montană au fost
exploatate prin dezvoltarea turismului balnear (în special pentru tratamentul unor afecţiuni
variate şi mai puţin în scop profilactic) în staţiuni balneare cum ar fi Băile Herculane,
Moneasa, Geoagiu - Băi, Călimăneşti - Căciulata, Vatra Dornei, Slănic Moldova ş.a..

9
Majoritatea organizatorilor de turism au oferit pieţei interne programe cum ar fi:
sejururi de 6 - 12 zile pentru odihnă sau practicarea sporturilor de iarnă în staţiunile montane,
sejururi scurte pentru sfârşit de săptamână sau cu ocazia sărbătorilor, câteva programe
teamatice - „Pe urmale lui Dracula” şi „Turul mănăstirilor din Bucovina” fiind cele mai des
oferite.
Alte forme de turism, precum speoturismul, alpinismul, vânătoare şi pescuitul sportiv,
turismul ştiinţific şi profesional, agrementul nautic, etc., au fost mult mai puţin dezvoltate şi
promovate pe piaţa internă sau externă, deşi dispun de resurse turistice foarte valoroase şi de
posibilităţi însemnate de practicare.
Pe piaţa externă au fost promovate ca destinaţii principale staţiunile Sinaia, Poiana
Braşov şi Predeal, prin programe combinate munte - litoral sau prin sejururi de odihnă sau
practicarea sporturilor de iarnă.

3.2. Principalele staţiuni montane

Datorită Munţilor Carpaţi, potenţialul României este foarte ridicat. Drept urmare,
numărul staţiunilor montane s-a mărit, dar, în acelaşi timp, au fost înregistrate modernizări ale
infrastructurii de profil: POIANA BRASOV, PREDEAL, SINAIA , AZUGA, PALTINIS, VATRA
DORNEI.
Poiana Braşov este cea mai renumită staţiune pentru sporturile de iarnă din România
şi totodată un important centru turistic internaţional, fiind amplasata în sud-estul
Transilvaniei, la 13 km de Braşov la o altitudine 1.030 m. Domeniul schiabil oferă condiţii
optime pentru practicarea acestui sport de către ăncepatori, dar şi avansaţi. Facilităţile oferite,
atât din punct de vedere al cazării, restaurantelor, timpului liber, cât şi cele legate de schi
(transport pe cablu, centre pentru închirierea echipamentului necesar) au determinat renumele
acestei staţiuni. Staţiunea este un punct de plecare spre numeroase trasee în munţii Postăvarul
sau Bucegi, iar excursiile oferite în staţiune au ca destinaţii Castelul Bran, satele turistice
Bran, Moeciu, Şirnea, cetăţile fortificate Prejmer şi Hărman etc..
Tot in judetul Braşov, la circa 145 km nord de Bucureşti, între Munţii Postăvarul şi
Piatra Mare, se gaseşte Predealul. Cea mai inaltă localitate urbană din România cu altitudini
de peste 1.000 m, Predealul oferă condiţii foarte bune pentru schi atât pe timp de zi, cât şi pe
timp de noapte. De asemenea, staţiunea beneficiază de zapadă artificială. Cabanele din
apropiere oferă condiţii optime pentru excursii uşoare, iar obiectivele turistice, amplasate la
maxim 25 km, atrag nenumăraţi turişti.

10
Foarte aproape de Bucureşti (circa 125-135 km), în judeţul Prahova, se găsesc trei
staţiuni care prezintă pe scurt istoria turismului montan din România din două unghiuri
diferite: Sinaia, staţiunea care te duce cu gândul la pârtiile amenajate până la altitudini de
2.000 m, atât pentru începatori, cât şi pentru avansaţi. Asemănătoare ei, prin prisma ultimilor
ani în care au fost construite doua pârtii de schi (una recunoscută inclusiv de federaţia
internaţională de specialitate) este Azuga. În acelaşi timp, Azuga oferă, asa cum o face şi
Buşteni, toate condiţiile, în primul rând, pentru randone. De curând, aici au inceput lucrările
pentru o noua pârtie de schi alpin care va fi dată în folosinţă curând. Toate aceste staţiuni se
găsesc la altitudini cuprinse între 800 m şi 950 m, dar pârtiile ajung şi la 2.000 m.
Păltiniş, staţiune amplasată la 1.400 m altitudine în judeţul Sibiu, în nordul Munţilor
Cindrel, oferă condiţii foarte bune atăt pentru schi alpin şi snowbord, cât şi pentru schi
randone în împrejurimile staţiunii.
Vatra Dornei (judeţul Suceava) şi-a câştigat renumele, pe lângă cel de staţiune balneo-
climaterică, de una dintre cele mai bune staţiuni pentru turismul activ din nordul ţării. Pe
lângă toate aceste staţiuni mai există, pe plan local, facilităţi pentru practicarea sporturilor de
iarnă în diferite colţuri din ţară: Valea Arieşului sau Muntele Baisorii în Munţii Apuseni; Bran
la poalele Munţilor Bucegi, Sugas langa Sfantu Gheorghe (judeţul Covasna), Harghita
Mădăraş şi Izvoru Mureşului în judeţul Harghita etc.

3.3. Sporturile de iarnă în principalele staţiuni montane

În continuare, sunt prezentate tipurile de sporturi de iarnă care se pot practica în locuri
atât amenajate cât şi neamenajate în ţara noastră, precum şi câteva staţiuni montane
principale:
Pârtii neamenajate dar foarte antrenante, se găsesc în Munţii Bucegi şi Munţii
Făgăraş.Văile abrupte ale Bucegilor sau văile lungi ale Făgăraşilor sunt foarte bune pentru aşa
ceva. Perioada optimă este februarie-aprilie. Practicarea schiului în afara pârtiilor implică o
bună cunoaştere a tehnicii de schiat şi a zăpezii.

11
Schiul de tură se practică foarte bine în Munţii Bucegi, Iezer Papuşa, Ciucaş şi Munţii
Făgăraş. Traversarea Bucegilor şi continuarea turei în Munţii Făgăraş reprezintă o tură
frumoasă şi antrenantă.

Schiul alpin combinat cu schiul de tură se poate practica în Munţii Bucegi şi Făgăraş.
Urcarea pe platoul Bucegilor din Buşteni sau Sinaia, de la 800 de metri până la 2500 de metri
altitudine, şi coborârea văilor nordice, Valea Morarului, Valea Cerbului şi Valea Albă, sunt
numai câteva văi unde se poate schia în condiţii optime.

În Făgăraş aceste ture sunt mult mai antrenante, iar lungimea lor este mult mai mare în
comparaţie cu cele din Bucegi. Şi aici se poate pleca de la o altitudine de 1400 de metri,
ajungându-se până la peste 2300 de metri, iar coborârea este frumoasă şi plină de satisfacţii.
Valea Sâmbetei, Vâstişoara, Vâstea Mare, Valea Podragului, Bâlea şi Valea Doamnei sunt
numai câteva văi pe care se poate practica în bune condiţii schiul.
SnowBoard-ul se practică de asemenea în condiţii optime în Bucegi şi Făgăraş. Valea
Morarului, Valea Cerbului şi Valea Albă în Bucegi, şi Valea Sâmbetei, Vâstisoara, Vâstea
Mare, Valea Podragului, Bâlea şi Valea Doamnei în Munţii Făgăraş sunt numai unele dintre
văile pe care se poate practica snowboard-ul.

12
Schiul pe pârtii amenajate se prectică foarte bine în Poiana Braşov, Predeal, Azuga şi
Sinaia. În Poiana Braşov pârtiile de schi sunt cotate ca unele dintre cele mai bune din
România. Aici există pârtii pentru începatori, dar şi pentru avansaţi, iar pe pârtia Bradul se
poate schia nocturn. În Sinaia, cu ajutorul telecabinei, se poate ajunge la cabana Cota 2000,
iar de aici, pârtiile din Valea Dorului sau de pe versantul estic sunt foarte aproape.

În Predeal, la fel ca şi în Poiana Braşov, se poate practica schiul nocturn, pârtia fiind
de o foarte bună calitate. Azuga s-a remarcat în ultimii ani prin pârtia de schi existentă aici.
Este pârtia cu cea mai mare diferenţă de nivel din ţară. Toate aceste pârtii posedă instalaţii de
transport pe cablu: telecabine, telegondole şi schi lifturi.

3.4. Programului naţional de dezvoltare a turismului


montan SUPER-SCHI ÎN CARPAŢI

Din analiza potenţialului turistic natural pentru dezvoltarea turismului montan cu


componenta turism pentru practicarea schiului în România, rezultă necesitatea implementării
unui proiect de extindere şi modernizare imediată a domeniilor pentru schi şi practicarea
sporturilor de iarnă, a instalaţiilor aferente de transport cu cablu pentru persoane precum şi a
celorlalte tipuri de amenajări şi dotări pentru practicarea sporturilor de iarnă cum ar fi schiul
de fond, randonnée-ul, bob-ul, sania, patinajul etc.
Pentru ca România să fie recunoscută pe plan internaţional ca o destinaţie turistică
pentru practicarea sporturilor de iarnă este necesară îmbunătăţirea infrastructurii generale, a
ofertei pentru sporturile de iarnă (amenajarea de noi pârtii de schi cu instalaţiile de transport
pe cablu aferente, instalaţii şi echipamente de producere a zăpezii artificiale şi de întreţinere a
pârtiilor), precum şi dezvoltarea, modernizarea şi diversificarea structurilor de primire
turistică.
În acest sens, Ministerul Turismului a demarat programul naţional de dezvoltare
„Super-schi în Carpaţi” prin care se urmăreşte identificarea şi atragerea în circuitul turistic a
zonelor care permit practicarea sporturilor de iarnă la nivelul standardelor internaţionale şi

13
susţinerea dezvoltării acestor zone printr-un parteneriat între administraţia publică centrală,
administraţia publică locală şi sectorul privat.
Complexitatea problemelor abordate şi soluţiile propuse necesită implicarea
autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale, fapt care conferă acestui program
caracter de interes naţional.
Pentru început au fost incluse în prima etapă a programului zonele considerate
reprezentative pentru turismul montan şi care sunt avansate din punct de vedere al
infrastructurii generale, beneficiază de domenii pentru schi şi pentru practicarea altor sporturi
de iarnă şi de instalaţii de transport cu cablu aferente şi pentru care există déjà proiecte de
dezvoltare turistică aflate în diferite faze de desfăşurare. În următoarele etape vor fi atrase în
acest program şi alte zone de interes turistic.
Prin prezentul proiect de lege se urmăreşte stabilirea relaţiilor de colaborare între
principalii actori implicaţi în implementarea Programului, a atribuţiilor care revin instituţiilor
autorităţilor centrale şi locale şi modalităţile de realizare a obiectivelor.
Autorităţile administraţiei publice centrale şi locale vor declara Programul „Super-schi
în Carpaţi” program de importanţă zonală pentru a beneficia de prioritate la finanţarea din
bugetele locale, vor elabora planurile de urbanism pentru zonele cuprinse în program şi vor
încuraja investiţiile în domeniu prin acordarea de facilităţi în condiţiile legii. Totodată,
împreună cu instituţiile administraţiei publice centrale vor asigura dezvoltarea şi
modernizarea infrastructurii generale: căi de acces, alimentare cu gaze, apă, curent electric,
ş.a. Institutul Naţional de Cercetare şi Dezvoltare în Turism, aflat în coordonarea Ministerului
Turismului, în colaborare cu societăţi de proiectare şi consultanţă în domeniu, va elabora un
studiu integrat privind domeniul pentru schi şi practicarea sporturilor de iarnă.
Studiul va fi prezentat spre aprobare Guvernului, după ce în prealabil va fi avizat de
autorităţile publice centrale şi locale implicate în desfăşurarea programului.
Prin acest studiu se urmăreşte identificarea şi inventarierea zonelor în care se pot
practica sporturile de iarnă cu evidenţierea suprafeţelor care vor fi incluse în domeniul pentru
schi şi pentru practicarea altor sporturi de iarnă, precum şi analiza diagnostic a fiecărei zone
în parte. Zonele identificate în studiu vor fi transferate în administrarea autorităţilor
administraţiei publice locale. Pentru a nu împovăra bugetele locale, care vor fi destinate cu
precădere realizării programelor de investiţii, se propune scutirea de la plata taxelor pentru
scoaterea definitivă din fondul forestier, precum şi de la plata taxelor pentru schimbarea
destinaţiei păşunilor şi fâneţelor.
Datorită faptului că pe plan mondial se acordă o importanţă deosebită conceptului de
siguranţă a turistului, atât în mijloacele de transport cu cablu cât şi pe pârtiile de schi, este

14
necesară implementarea şi urmărirea respectării standardelor internaţionale de siguranţă în
domeniu. Pentru aceasta, domeniile pentru schi şi practicarea sporturilor de iarnă identificate
prin studiu, precum şi mijloacele de transport cu cablu şi instalaţiile pentru întreţinerea şi
exploatarea pârtiilor vor fi declarate cu funcţiuni de utilitate publică.
Proiectul de lege face referire la posibilele surse de finanţare a investiţiilor din cadrul
Programului şi totodată propune acordarea de prioritate în alocarea de fonduri din bugetele
proprii ale ministerelor şi administraţiilor publice locale implicate în Program pentru investiţii
specifice acestora. Taxa hotelieră şi taxele speciale locale provenite din turism vor fi folosite
exclusiv in cadrul acestui Program.
De asemenea, proiectul de lege prevede prioritate şi în acordarea de facilităţi de către
administraţiile publice locale pentru investiţiile din cadrul Programului.
Necesitatea legii derivă din următoarele considerente:
- realizarea unui studiu integrat care să definească suprafeţele necesare unui domeniu pentru
schi şi practicarea sporturilor de iarnă;
- stabilirea statutului juridic al acestor suprafeţe de teren;
- obligativitatea realizării planurilor de urbanism în zonele arondate domeniului pentru schi şi
practicarea sporturilor de iarnă;
- necesitatea exceptării de la plata unor taxe pentru schimbarea destinaţiei acestor suprafeţe de
teren;
- implicarea tuturor ministerelor în cadrul programului, în sensul orientării investiţiilor
specifice acestora, cu prioritate către zonele cuprinse în program;
- posibilitatea acordării de facilităţi de către administraţiile publice locale investiţiilor
efectuate în cadrul Programului.
Aplicarea prezentei legi se asigură cu încadrarea în bugetele aprobate pe 2003
instituţiilor implicate în derularea programului respectiv.
Reuşita implementării programului naţional de dezvoltare turistică „Super-schi în
Carpaţi” înseamnă dezvoltarea uneia dintre cele mai productive forme de turism, turismul
montan, cu componenta principală, turism pentru practicarea schiului, care contribuie în mod
decisiv la dezvoltarea locală prin fixarea şi valorificarea forţei de muncă, creşterea veniturilor
şi a nivelului de trai al comunităţii locale.

15
CAPITOLUL 4

Analiză comparativă a patru hoteluri care


oferă pachete de schi

4.1. HOTEL "BASTION"


LOCAŢIE: Sinaia (România)
CATEGORIE:
PERIOADĂ PACHET: 23.12 - 26.12 2006

SERVICII INCLUSE
* Cazare 3 nopţi cu demipensiune.
* Cină festivă de Crăciun.
* Bonus - Cină la restaurantul "Cuţitul de Argint".
* Transfer la pârtiile de schi.

DOTĂRI CAMERE:
* TV cablu.
* Internet.
* Minibar.
* Alarmă anti-incendiu.
* Control antiefracţie.
* Instalaţie sanitară complet utilată (uscător de păr, halat de baie, etc.).

FACILITĂŢI:

* Restaurantul este amplasat într-un salon elegant cu mese situate ăn separeuri intime. Pereţii
tapetaţi în mătase amintesc de saloanele franţuzeşti aristocrate.
* Barul de zi este la parter cu deschidere către curtea interioară a complexului, barul este locul
liniştit în care puteţi savura cafeaua de dimineaţă. O ambianţă perfectă pentru a uita de grijile
cotidiene şi pentru a plănui excursii către variatele puncte de atracţie din împrejurimi.

16
* Club "Crazy Horse" se află deasupra restaurantului; se rupe puţin de atmosfera aristocratică
şi vă prilejuieşte o întâlnire cu muzica bună. Canapele comfortabile în care să savurezi
combinaţii inedite de cocktail-uri şi apoi să te relaxezi cu un joc de billiard (gratuit pentru
clienţii hotelului).
* ATV-uri de închiriat.

TARIFE:
* Loc în dublă (mică) - 825 RON/ pers.
* Loc în dublă (medie) - 859 RON/ pers.
* Loc în dublă (mare) - 889 RON/ pers.
* Loc în apartament - 889 RON/ pers.

REDUCERI:
* Infant (0-2 ani) - gratuit.
* Copil (2-12 ani) în pat suplimentar - gratuit.
* Adult în pat suplimentar reducere 30% din pachet

* OPŢIONAL se poate face transfer din Bucureşti - Hotel Bastion - Bucureşti, cu microbus de
8+1 sau mini autocar de 19+1.

4.2. HOTEL "MARAMI"

LOCAŢIE: Sinaia (România)


CATEGORIE:
PERIOADĂ PACHET: 22.12.2006 - 26.12.2006

SPAŢII DE CAZARE:
* 17 camere duble şi single, elegante si confortabile dotate cu:
telefon, acces la Internet, tv - cablu, minibar, radio.

FACILITĂŢI:
* Room Service
* Parcare privată cu pază
* Cutii pentru păstrat valori la recepţie

17
* Acces liber la centrul de relaxare al hotelului
* Restaurant (40 locuri)
* Bar
* Sală de conferinţe (40 locuri/ telefon, fax, internet, imprimantă, tv, video, retroproiector,
flip-chart, panou proiectare, birou auxiliar cu calculator)
SERVICII INCLUSE:
* Cazare 4 nopţi cu mic dejun
* Dejun tradiţional
* Saună, Fitness, Jacuzzi.

TARIFE:
* Cameră single: 815 RON/ pers./ sejur
* Cameră dublă: 495 RON/ pers./ sejur

REDUCERI:
* Copiii (0-5 ani) - gratuitate.
* Copiii (5-13 ani) 285 RON/copil/sejur

4.3. HOTEL "ALP"

LOCAŢIE: Bovec - Kanin (Slovenia)


CATEGORIE:

DOTĂRI CAMERE:
* TV
* Radio
* Telefon
* Instalaţie sanitară complet utilată (uscător de păr, halat de baie, etc.).

FACILITĂŢI:

18
* Bistro.
* Restaurant.
* Biliard.
* Cameră pentru depozitarea echipamentelor de schi.

SERVICII INCLUSE:
* Cazare cu demipensiune (mic dejun - buffet suedez, cină - două meniuri).
* Taxe de staţiune.

TARIFE
- în perioada 22.09.2006 - 28.12.2006:
* Loc în dublă - 41 EUR/ pers.
* Loc în single - 53 EUR/ pers.
- în perioada 28.12.2006 - 02.01.2007:
* Loc în dublă - 53 EUR/ pers.
* Loc în single - 65 EUR/ pers.
* Masă festivă de Revelion 69 EUR/ adult şi 39 EUR/ COPIL
- în perioada 02.01.2007 - 26.04.2007:
* Loc în dublă - 41 EUR/ pers.
* Loc în single - 53 EUR/ pers

ALTE TARIFE:
* Supliment pensiune completă - 10 EUR/ pers.
* Supliment single - 12 EUR/ pers.
* Supliment apartament - 30%/ pers.
* Taxă animal de companie - 6 EUR/ zi
* Taxă de staţiune: 2 EUR/ pers./ zi

REDUCERI:
* Copil (0-6 ani) - gratuit.
* Copil (6-14) ani - plăteşte 70%.
* Copil (6-14 ani) în pat suplimentar plăteşte 50%.
* Adult/ Copil (14-99 ani) ani plăteşte 90%.
* Studenţi - reducere 5%.

4.4. Hotel "Cristallo"

19
LOCAŢIE: Passo San Pelegrino (Italia)
CATEGORIE:

DOTĂRI CAMERE:
*Minibar.
* TV/ sat.
* Telefon
* Instalaţie sanitară.

CAMERE disponibile in 3 variante:


* Classic (la parter).
* Superior (sunt mai mari, iar unele din ele au mansardă).
* Junior Suite (cu hidromasaj).
FACILITĂŢI
* Bar
* Restaurant
* Living cu televizor
* Sală de jocuri
* Miniclub
* Sală de lectură
* Biliard
* Discotecă
* Lift
* Parcare privată
* Cameră de schi de unde se poate intra direct în hotel.
* Imediat lângă hotel există un magazin cu articole sportive care oferă şi echipamente pentru
închiriere.

SERVICII INCLUSE

20
* Cazare 7 nopţi cu demipensiune (micul dejun este in regim de bufet suedez, iar cina in
sistem a la carte, cu bufet de salate si un sortiment bogat de deserturi).
* Transport cu avionul.
* Transfer aeroport - hotel - aeroport.
* Cocktail de bun venit
* Miniclub pentru copiii cu vârste cuprinse între 8 şi 12 ani între orele 16:00 - 19:00 (cu
excepţia zilei de sâmbătă).
* Zi de schi cu însoţitor.
* O intrare gratuită la centrul Wellness (numai sâmbătă).

SERVICII NEINCLUSE:
* Taxe aeroport (100 EUR/ pers.).
* Asigurarea medicală.
* Centrul Wellness (piscină cuhidromasaj, saună, baie turcească, baie romană, zona de
relaxare, masaj)

SUPLIMENTE:
* Supliment cameră superioară: 25 EUR /pers. /sejur 7 nopţi şi 18 EUR /pers. /sejur 5 nopţi.
* Supliment pensiune completă: 63 EUR /pers. /sejur 7 nopţi şi 45 EUR /pers. /sejur 5 nopţi.

TARIFE:

Prima zăpadă Crăciun Revelion


Serviciu:HB
03/12 - 18/12 18/12-26/12 26/12-02/01
Classic 58,00 € 70,00 € 98,00 €
Superior 62,00 € 74,00 € 102,00 €
Junior Suite 70,00 € 82,00 € 110,00 €
Kristal Suite 80,00 € 92,00 € 120,00 €

NOTĂ:
* Grupurile mai mari de 4, 6 sau 8 persoane beneficiază de reduceri substanţiale.

21
CONCLUZII

22
Următoarele clasificări ale hotelurilor au fost făcute luându-se in considerare în primul
rând ofertele acestora pentru perioada sărbătorilor precum şi dorinţa impătimiţilor schiului de
a face mişcare cât timp işi petrec sărbătorile.
Cele patru hoteluri au fost alese pornindu-se de la un confort mediu pe care să îl ofere,
astfel că toate au 3*** pentru a nu exista nici o diferenţă la acest capitol. În schimb, ne-am
permis sa facem o comparaţie ceva mai exigentă alegând două hoteluri de la noi din ţara,
dintr-o staţiune montană cunoscută publicului - Sinaia - şi două hoteluri din străinătate:
Slovenia şi Italia. Staţiunile din care fac parte aceste hoteluri au fost alese astfel încât să fie
comparabile condiţiile de cazare si petrecere a timpului liber.
Pentru a putea alege hotelul, respectiv staţiunea, care „merita toţi banii” la propriu s-a
facut o clasificare cu patru locuri, având in vedere următoarele caracteristici ale hotelului si a
împrejurumilor acestuia: masă, cazare, dotări cazare, facilităţi, servicii incluse, pachet ofertă
plus tarife, reduceri si observaţii (aici tinându-se cont, în primul rând, de locaţia hotelului faţă
da pârtiile de ski, precum si de alte zone comerciale si culturale). Iată şi rezultatele obţinute:

Masă: I - H. Cristallo Cazare: I - H. Cristallo


II - H. Alp II - H. Bastion
III - H. Bastion III – H. Alp
I V - H. Marami IV – H. Marami

Dotări camere: I – H. Bastion Facilităţi: I – H. Cristallo


II – H. Alp II – H. Marami
III – H.Marami III – H. Alp
IV – H. Cristallo IV – H. Bastion

Servicii incluse: I – H. Cristallo Reduceri: I – H. Alp


II – H. Bastion II – H. Bastion
III – H. Marami III – H. Marami
IV – H. Alp IV – H. Cristallo

Observaţii (localizare): I – H. Cristallo


II – H. Alp
III – H. Marami
IV – H. Bastion

Pentru a opta clasificare, cea care se realizează in funcţie de pachete cu oferte de


sărbători si preţurile aferente, s-a ţinut cont de cel cel mai mic tarif în euro/pers/sejur pentru
un sejur de 4 nopţi, calcule fiind următoarele:

- Hotel Bastion: perioada 23.12 – 26.12 – 235€/pers pentru 3 nopţi;


- Hotel Marami : perioada 22.12 – 26.12 - 141€/pers pentru 4 nopţi;
- Hotel Alp: perioada 22.09 – 28.12 - 164€/pers pentru 4 nopţi;

23
- Hotel Cristallo: perioada 18.12 – 26.12 - 280€/pers pentru 4 nopţi.

Trebuie menţionat faptul că Hotel Bastion nu are tarife pentru un sejur de 4 nopţi în
oferta sa, drept pentru care în clasament va ocupa ultima poziţie:

I – H. Marami
II – H. Alp
III – H. Cristallo
IV – H. Bastion

Clasamentul final al celor 4 hoteluri este realizat in urma unei insumări a poziţiilor
ocupate de acestea în clasamentele anterioare şi arată astfel:

I. Hotel Cristallo – merită să vă „investiţi” banii în petrecerea unor sărbători unice!


II. Hotel Alp
III. Hotel Marami
IV. Hotel Bastion

B IB LI O G RAFIE

24
 Erdeli, George şi Istrate, Ion. Potenţialul turistic al României. Bucureşti, Editura
Universităţii, 1996, pag. 7 - 9
 Neacşu, Nicolae şi Cernescu, Andreea. Economia turismului. Studii de caz.
Reglementări. Bucureşti, Editura Uranus, 2002, pag. 157 - 172.
 Ţigu, Gabriela. Turism montan. Bucureşti, Editura Uranus, 2001, pag. 142 - 166, pag.
183 - 212.
 http://www.harta.infoturism.ro/romania/Brasov/Predeal/Predeal_info.php
 http://www.roturism.ro/detalii.php?din=destinatii&poz=12
 http://www.mountainguide.ro/ro/schi.htm
 http://r-p.ro/cuprinsdet.php
 http://www.romaniatravel.com/index.php?lng=ro&tree=340

Anexa 1

25
PACHETE OFERTĂ DE SĂRBĂTORI ŞI TARIFE

4.1. HOTEL "BASTION"

PERIOADĂ PACHET: 23.12 - 26.12 2006


TARIFE:
* Loc în dublă (mică) - 825 RON/ pers.
* Loc în dublă (medie) - 859 RON/ pers.
* Loc în dublă (mare) - 889 RON/ pers.
* Loc în apartament - 889 RON/ pers

4.2. HOTEL "MARAMI"

PERIOADĂ PACHET: 22.12.2006-26.12.2006


TARIFE:
* Camera single: 815 RON/ pers./ sejur
* Camera dublă: 495 RON/ pers./ sejur

4.3. HOTEL "ALP"

TARIFE:
1. În perioada 22.09.2006 - 28.12.2006:
* Loc în dublă - 41 EUR/ pers.
* Loc în single - 53 EUR/ pers.
2. În perioada 28.12.2006 - 02.01.2007:
* Loc în dublă - 53 EUR/ pers.
* Loc în single - 65 EUR/ pers.
* Masă festivă de Revelion 69 EUR/ adult şi 39 EUR/ COPIL

4.4. HOTEL “CRISTALLO”

Crăciun Revelion
Serviciu:HB
18/12-26/12 26/12-02/01
Classic 70,00 € 98,00 €
Superior 74,00 € 102,00 €
Junior Suite 82,00 € 110,00 €
Kristal Suite 92,00 € 120,00 €

Anexa 2

26
AZUGA

Altitudine zonă schiabilă: 970 m – 1.700 m;


Temperatura medie iarna: - 4° C;
Strat zapadă: 40 - 45 cm;
Durata strat zăpadă: 20 decembrie - 15 martie;

Pârtii Grad dificultate Lungime (m) Diferenţă nivel (m)


SORICA * D 2.600 561
CAZACU ** D 3.024 (m) 740
* omologată de Federaţia Internaţională de Schi
** în amenajare

Lungime (m) Altitudine (m) Durata (min)


Ts SORICA 1.728 978 – 1.539 15
Tk AZUGA 1 543 974 – 1.140 4
Tk AZUGA 2 350 973 – 1.089 3

Ts - telescaun; Tk - teleschi
SALVAMONT nu are echipa locală, ci este deservită de formaţia de la Buşteni.
Pârtia din Azuga are, din iarna 2003, instalaţie de zăpadă artificială şi instalaţie de
iluminare nocturnă.

PĂLTINIŞ

Altitudine zonă schiabilă: 1.430 m –1.912 m;


Temperatura medie iarna: -6 ° C;
Strat zăpadă: 50 cm;
Durata strat zăpadă: decembrie–martie.
TRANSPORT CABLU: Ts – telescaun; Tk – teleschi
SALVAMONT: Staţiunea Păltiniş este deservită de Salvamont Sibiu, dar se incearcă
organizarea unei formaţii de sine stătătoare a Păltinişului.

POIANA BRASOV

27
Altitudine zonă schiabilă: 1.020 m - 1.799 m;
Temperatura medie iarna: - 3° C;
Strat zăpadă: 50-60 cm;
Durata strat zăpadă: decembrie - martie

TRANSPORT CABLU: Ts – telescaun; Tk – teleschi

Denumire pârtie Grad de dificultate Lungime Diferenţă de altitudine


Lupului Dificil 2860 m 775 m
Sulinar Medie 2441 m 645 m
Kanzel Dificil 350 m 134 m
Ruia Dificil 540 m 198 m
Subteleferic Dificil 1000 m 280 m
Drumul Roşu Uşor 3821 m 630 m
Bradul Uşor 458 m 77 m
Stadion Uşor 300 m 32 m

PREDEAL

Altitudine zonă schiabilă: 1.040 m - 1.520 m;


Temperatura medie iarna: - 4,5° C;
Strat zăpadă: 45 cm;
Durata strat zăpadă: decembrie - martie.
TRANSPORT CABLU: Ts – telescaun; Tk - teleschi
Din primăvara anului 2003 funcţioneaza Trambulina Cioplea.

SEMENIC

Altitudine zonă schiabilă: 900 m - 1.400 m;


Temperatura medie iarna: - 5° C;

28
Strat zăpadă: 90 cm;
Durata strat zăpadă: noiembrie - aprilie.
TRANSPORT CABLU: Ts – telescaun; Tk – teleschi
Instalaţiile sunt în curs de modernizare.

SINAIA

Altitudine zona schiabilă: 1.000 m - 2.000 m;


Temperatura medie iarna: - 4° C;
Strat zăpadă: 50 cm;
Durata strat zăpadă: decembrie - martie.

Diferenţa nivel
Pârtii Grad dificultate Lungime (m)
(m)
Valea lui Carp D 2.140 597
Drum de Vară M 3.158 597
Papagal M 1.150 340
Cota Sinaia * M 3.464 590
Cota 1400 M 314 108
Fata Dorului M 880 235
Scandurari M 445 148
Furnica est M 430 138
Curmătura M 450 137
Sub Vârful cu Dor M 390 135
Furnica mică U 1.450 280
Tirul cu porumbei M 2 x 380 75
Poiana Schiorului U 2 x 317 75
Pistă de bob 13 viraje 1.500 300
* iluminată

Transport cablu Lungime (m) Altitudine (m) Durata (min)


Tc - Sinaia - Cota 2.328 810 – 1.400 7
Tc - Cota 1.400 – Cota 2.000 1.950 1.400 – 2.000 6
Ts - Cota 1.400 – Cota 1.950 2.100 1.400 – 1.950 15
Ts – Valea Dorului – Furnica 980 1.350 – 1.900 12

29
Ts - telescaun; Tc - telecabină

VATRA DORNEI

Altitudine zona schiabilă: 800 m - 1.300 m;


Temperatura medie iarna: - 6° C;
Strat zăpadă: 45 cm;
Durata strat zăpadă: decembrie - martie;

Diferenţa nivel
Pârtii Grad dificultate Lungime (m)
(m)
Bistriţa (Dealul Negru) M 600 157
Parc M 2.000 495

Transport cablu Lungime (m) Altitudine (m) Durata (min)


Tk –BUCURA 150 806 – 963 3
Ts – BISTRIŢA 550 839 – 1.251 12 – 14

Ts – telescaun; Tk – teleschi

Anexa 3

Raport "World Travel and Tourism Council":


Potenţial turistic formidabil într-o Românie de căruţă

În colaborare cu Autoritatea Nationala pentru Turism, World Travel and Tourism


Council (Consiliul Mondial pentru Turism) a elaborat un raport asupra potenţialului turistic

30
românesc. Organizaţia cuprinde peste 100 de lideri ai companiilor de top pe piaţa mondială a
calătoriilor şi vacanţelor, având ca scop sensibilizarea guvernelor asupra importanţei
turismului.
World Travel and Tourism Council (WTTC) estimează că, în 2006, turismul românesc
va duce la o crestere a PIB cu 4,8 % , marcând un domeniu care oferă 485.000 de locuri de
muncă, adică 5,8% din totalul angajaţilor români. De asemenea, pentru următorii 10 ani,
organizaţia este foarte optimistă în privinţa evoluţiei turismului. Iată câteva dintre constatările
WTTC:
Strategiile românesti asupra dezvoltarii acestei industrii sunt considerate inadecvate,
atât sub raport calitativ, cât şi cantitativ. WTTC considera ca impactul turismului asupra
economiei este subestimat, politicile oficiale luând în considerare aspectele mai putin
esentiale.
Potentialul în creştere al turismului românesc şi concurenţa globală în domeniu
necesita o îmbunatatire substantiala a infrastructurii autohtone. Se observa, sec, ca majoritatea
turistilor straini ajung în România, şi călătoresc prin ţară, exclusiv pe cale terestră. Adică
hurducându-se prin maşini şi autocare. În ce priveste cele aeriene, se recomanda adoptarea
unor politici de liberalizare, de introducere a asa-numitelor curse "low-cost" şi de modernizare
a aeroporturilor regionale.
Stresanta birocraţie românească nu a scăpat neobservată de catre oficialii WTTC. Se
pare ca au fost îngroziti de multitudinea de avize şi de drumuri necesare demarării unei afaceri
în turism, astfel încât nu-i de mirare că recomandă constituirea unui birou unic pentru
investitori.
Industria turismului generează 485.000 de locuri de muncă, este în plină dezvoltare,
dar mult subapreciată. WTTC vede ca turismul este ultima soluţie în alegerea unei cariere
profesionale, punând acest fapt pe nivelul redus al veniturilor salariale din domeniu. Nu iese
calitate dintr-o treabă facută de oameni prost platiţi sau slab pregătiţi.
Mediul natural şi mostenirea culturală sunt considerate elemente esenţiale pentru o
dezvoltare turistică de succes. Conceptul tradiţionalist, de percepere a turismului mioritic ca
sejur la Marea Neagră, este amendat de către WTTC, care ar dori promovarea intensă şi
sustinută şi a altor obiective. Precum turismul de afaceri (conferinţe, expoziţii, etc.), cel
montan, turismul cultural (Braşov, Sibiu, Sighişoara), cel rural sau balneo-turismul. Din acest
punct de vedere, WTTC afirmă că desemnarea Sibiului drept "capitala culturală europeană" în
2007 reprezintă o uriaşă oportunitate pentru România de a se pozitiona pe harta turismului
european.

31
32