Sunteți pe pagina 1din 26

Cuprins

Capitolul I:Prezentarea zonei ……………………………………………………..…………….. 2


1.1.Localizare si relief ……………………………………………………………..…………... 2
1.2. Clima……………………………………………………………………….……………... 3
1.3.Hidrografie ………………………………………………………………..………………… 3
1.4.Vegetatie si fauna ……………………………………………………..…………………….. 3
1.5.Solurile …………...……………………………………………….......................................... 3
1.6. Demografie si asezari umane ……………………………………………….……………… 4
1.7. Cai de comunicatie …………………………………………………………………………. 4
1.8. Cadrul natural ……………………………………………………………………………….. 5

Capitolul II Oferta turistica …………………………………………..………………………... 7


2.1.Rezervatiile naturale …………………………………………..………………………….. 7
2.2.Resursele turistice antropice …………………………………………...…………….….... 9
2.3.Forme de turism practicate ……..…………………….…………….…………………….. 10
2.4. Unitatii de cazare …………………………………………………………………..……… 11

Capitolul III: Targul de fete de pe Muntele Gaina ………………..…………….……………. 13


3.1.Legenda targului de fete de pe Muntele Gaina …………………………………………..... 13
3.2.Programul produsului turistic pe zile ……………………………………………….….. 15
3.3.Analiza de pret ………………………………………………………………………..… 17

Capitolul IV: Analiza pietei turistice si promovarea zonei …………………………..……….... 18


4.1. Esantionul ………………………………………...………………………….………. 18
4.2. Chestionarul …………………………………………………………….………………… 18
4.3. Forme de publicitate …………………………………………………………….............. 20
Bibliografie....................................................................................................................................22
ANEXE…………………………………………………………………………………………..23

1
Capitolul I
Prezentarea zonei

1.1. Localizare si relief

Accesul pe Muntele Gaina, atat auto cat si pe jos, este din comuna Avram Iancu, judetul
Alba, situata pe drumul judetean DJ 762. DJ 762 se ramifica de la km 71 + 200 al drumului
national DN 75: limita judetului Bihor, Arieseni-Campeni-Salciua limita judetului Cluj.
Muntele Gaina se afla in judetul Alba si este parte componenta a Muntilor Apuseni - lant
muntos din Carpatii Occidentiali, Transilvania. Cel mai inalt varf al Masivului Gaina este Varful
Gaina. Acesta se afla la o altitudine de 1.486 m si este pozitionat in partea centrala a Carpatilor
Occidentali
Cuprinsi intre dealurile domoale ale Depresiunii Transilvaniei si Campia Tisei, Muntii
Apuseni formeaza veriga ce inchide spre vest arcul carpatic romanesc. Ocupand o suprafata de
circa 20.000 km patrati, ei apar ca o insula muntoasa de forma aproape rotunda.
Niciunde in Carpatii Romaniei alcatuirea geologica nu se face mai resimtita in relief ca si
in Muntii Apuseni unde subsolul este un mosaic de formatiuni geologice de toate tipurile si de toate
varstele. Aici de intalnesc sisturi cristaline, calcare si conglomerate, gresii , argile, si toata gama de
roci eruptive, de-a lungul intregii scari a tipului geologic, de la Proteozoic la Cuaternar. Acestei
mari diversitati de constructie a solului ii corespunde o tot atat de mare varietate a reliefului. In
Muntii Apuseni se alatura plaiurile domoale, platourile alpine, conurile vulcanice, crestele zimtuite
si peretii verticali. Ele vor determina atat o diversitate de ordin peiagistic, cat mai ales conditii
nuantate sub raportul ppularii si al modului de utilizare agricola a terenurilor. Accesibilitatea
ridicata va face posibila popularea intense ceea ce le va atrage atributul de “ce mai umanizata
unitate carpatica”.
Desi se considera ca cele doua grupe ale Apusenilor (Nordici si Sudici) au evoluat diferit,
relieful lor seaman sub numeroase aspect. Astfel, partea central, ce mai inalta si masiva, este
alcatuita din Muntii Bihor (1849m in Varful Cucurbata) veritabil nod orografic, constituit din roci
cristaline paleozoice intens metamorfozate pe care a fost sculptat un relief de culmi semete,
massive. Lor li se asociaza formatiuni sedimentare mezozoice, in special calcare, roci solubile in
care au fost modelate veritabile carstoplene (Padis, Scarisoara-Ocoale) cu cel mai spectaculos relief
carstic din Romania. Aici sunt localizate complexul carstic Cetatile Ponorului, o multime de pesteri
deosebite prin speleotemele pe care le adapostesc, ghetari fosili cum este Ghetarul de la Scarisoara
cu o varsta de peste 3000 de ani, chei spectaculoase (Galbenei, Orandusei, Somesului Cald,
Sighistelului, etc.), cascade (Saritoarea Iedutului, Valul Miresei, Iadolina, Moara dracului, Varciog,
Rachitele etc.), avene (Cetatea Radesei, Bortigul, Gemanata, Din Sesuri, Hoanca mare din
Grumazul Batranei). In extensia estica a Muntilor Bihor se inalta masivul Gaina (1467m), iar la
nord- est Masivul Gilaul Mare (1821m).
Extremitatea sud-vestica a regiunii revine Muntilor Zarnand, cristalini cu altitudini
modeste, continuati spre est cu Muntii Metaliferiunde mozaicul petrograic atinge paroxismul. Aici
se afla blocuri cristaline asociate cu maguri vulcanice sau areale calcaroase. Zacamintele de aur
(Brad, Rosia Montana, Baia de Aries) exploatate inca din antichitate, si cele de cupru (Rosia Poieni)
justifica topical atribuit.
La est de valea Ampoiului se desfasoara Muntii Trascaului, unde rocile ofiolitice
flancheaza o culme calcaroasa prelunga (CIumerna-Bedeleu), traversata prin chei spectaculoase de

2
apele Galdei, Rametiului, Ampoitei, Hasdatelor. Pentru Trascau – Metaliferi, unic este relieful de
massive isolate, klippe si olistolite (Pietrele Ampoitei, Valcanul, Piatra Bulzului, Bulzisor, Plotunul,
Piatra Huedinului).
De mare importanta peisagistica dar si sub aspect demographic sau economic este prezenta
“depresiunilor golf” ale Vad-Borodului, Beiusului si Zarand-Gurahont-Brad, precum si depresiunile
marginale ale Huedinului.
Exista si trei pasuri care permit o buna accesibilitate, dupa cum urmeaza: Valisoara ( intre
Depresiunea Brad si coridorul Muresului), Ciucea (intre Depresiunea Huedin si Depresiunea Vad-
Borod), si Bucium ( intrecoridorul raului Ampoi si valea Ariesului).

1.2.Clima
Climatul general este cel specific montan, cu manifestarea etajarii elementelor climatic,
temperaturi medii anuale de 2-6 grade C, si precipitatii abundente de 800-1000 mm anual. Versantul
vestic, aflat sub directa influenta a maselor de aer vestice este mai umed (peste 1500 mm precipitatii
annual la Stana de Vale). In opozitie pe latura sud-estica a Muntilor Apuseni masele de aer sunt
foehnizate , ducand la cresterea usuara a temperaturii medii anuale si la scaderea cantitatiilor de
precipitatii in culoarul depresionar Alba Iulia-Turda (500-700 mm). Depresiunile (Brad, Gurahont,
Huedin, Vad-Borod) au un climat specific, cu frecvente fenomene de inversiune termica,
nebulozitate ridicata, ceata.

1.3.Hidrografie
Hidrografic, Muntii Apuseni sunt un adevarat “castel de ape”. Reteaua de drenaj este foarte
densa datorita precipitatiilor abundente. Versantu vatic este drenat de cele trei Crisuri (Alb, Nrgru si
Repede) si de Barcau, spre est de Somesul Mic, Aries si Ampoi. Potentialul hidroenergetic bogat
este valorificat prin lacurile de acumulare, realizate pe Somesul Cald (Tarnita, Fantanele-Belis),
Iada (Lesu), Valea Draganului (Floroiu).
Apele subterane cuprind panze freatice lipsite de continuitate, arealele carstice
determinand mari acumulari dreanate prin izbucuri (Galbenei, Tauz, Cotetui Dobrestilor, Bratcani,
Izbandis). In regiunea de contact cu Dealurile si Campia de Vest, in lungul faliilor carpatice
marginale apar apele termale mineralizate (Vata, Moneasa sau Geoagiu-Bai), de o mare importanta
balneara.

1.4.Vegetatia si fauna
Vegetatia naturala dominanta este cea de padure, cu etajul fagului si al coniferelor. O mare
parte din economia traditional a populatiei autohtone, in deosebi cea din Tara Motilor, se bazeaza pe
exploatarea si prelucrarea lemnului. Din cauza popularii continue vegetatia forestiera a fost
exploatata, reducandu-se considerabil suprafetele ocupate cu paduri. Pajistile alpine din Biharia,
Vladeasa sau Muntele Mare, au fost si ele afectate de sistemul de crestere a animalelor.
Fauna padurilor montane cuprinde animale de interes cinegetic cum sunt ursul, cerbul si, la
altitudini mai joase, veverita, caprioara, mistretul si numeroase pasari (mierla, ciocanitoarea,
cinteza). Fauna acvatica este reprezentata de cea specifica apelor de munte, cu pastrav si lostrita.

1.5.Solurile
Solurile sunt corelate cu conditiile petrografice, climatic si biogeografice. Astfel apar in
succesiune cambisolurile favorizate de climatul umed si racoros si de vegetatia forestiera de foioase.
La altitudini mai mari dominante sunt spodisolurile (prepodzoluri si podzoluri) sarace in humus. In

3
depresiunile golf intalnim faeziomuri, sluri din clasa luvisoluri, si aluviosoluri, iar arealele
calcaroase sunt prezente rendzinele.
Dintre resursele subsolului de mare importanta sunt minereurile nemetalifere.
Exploatarile auro-argentifere de pe valea Crisului Alb si din bazinul superior al Ariesului dateaza
inca din perioada daco-romana. In present exploatarile sunt concentrate mai ales in Muntii
Metaliferi la Zlatna, Rosia Montana, Rosia Poieni, Cristior-Brad. In Muntii Padurea Craiului exista
zacaminte de bauxite, iar in masivul Gilaul-Muntele Mare zacaminte de fier cu continut redus in
metal. Diversitatea petrografica se remarca si in multitudinea de roci de constructive exploatate:
granit, basalt, andezit, calcare, marmura, travertine,pietris si nisip. Activitatile industrial sunt legate
in principal de resursele diponibile (lemn, minereuri, roci de contructie).

1.6. Demografie si asezari umane

Conditiile natural relative favorabile pentru o zona Montana (numarul mare al


depresiunilor si vailor, altitudini moderate, prezenta resurselor solului) au permis umanizarea
accentuate a acestei ragiuni. Ca habitat uman, Munţii Apuseni prezintă unele deosebiri evidente
faţă de celelalte compartimente majore ale Carpaţilor Româneşti. Aici se grupează peste 1266 de
localităţi (dintre care 16 cu caracter urban), însumând o populaţie de circa 674600 locuitori (în
2000, faţă de 700000 de locuitori la recensământul din 1966), cu o densitate medie de 60 loc/km 2,
ceea ce constituie o valoare demnă de relevat (fiind vorba de o zonă muntoasă).
Populatia este repartizata inegal in teritoriu, arii de concentrare inregistrandu-se in
depresiunile golf (Beius, Nucet, Stei; Alesd; Sebis, Ineu, Gurahont), in culoarele marginale sau in
zonele miniere (Brad, Abrud, Campeni, Zlatna) in vreme ce suprafete intens impadurite (Padis-
Lumea Pierduta) sunt nepopulate.
Asezarile rurale sunt “crangurile” care sunt sate mici (sub 500 locuitori) cu structura
risipita. Din punt de vedere al functiei economice satele se incadreaza in categorii dintre cele mai
diverse: miniere, forestiere, pastorale sau mixte.
Asezarile urbane sunt vechi targuri sau centre miniere si in general, incadrabile in
categoria oraselor mici. Principalul centru urban din spatial Muntilor Apuseni este orasul Campeni,
al carui rol este determinat de pozitia relative central in cadrul regiunii, de potentialul de
comunicatie, cat si de rolul istoric.

1.7.Cai de comunicatie
Caile de comunicatii sunt dense pentru o regiune Montana si sunt axate pe principalele
vai. Muntii Puseni sunt traversati de un sector al magistralelor feroviare M3 (Boliga-Ciucea-Alesd)
pe valea Crisului Repede si pasul Ciucea. Cateva cai ferate secundare patrund pe Crisul Alb (Ineu-
Brad si de aici la Deva) sau pe Crisul Negru (Beius-Vascau), existand si perspective abilitarii si
celei inguste (“mocanita”), pe valea Ariesului (de la Turda la Campeni si Abrud). Reteaua de
drumuri se suprapune celei de cale ferata. Pe valea Crisului Repede, dinspre Oradea spre Cluj-
Napoca este pozitionat drumul national de importanta europeana E60. Prin sudul Muntilor Apuseni,
pe valea Muresului este prezenta o alta artera de importanta europeana E68 (Arad-Deva-Sebes spre
Bucuresti). Din aceste artere importante si desprind sosele pe toate vaile importante (Aries, Ampoi,
Crisul Negru, Crisul Alb).

4
1.8. Cadrul natural
Muntii Apuseni ofera resurse turistice naturale prin componentele sale legate de: relief,
conditii climatice, rauri, lacuri, ape subterane, vegetatie si fauna, etc.
Teritoriul acestor munti dispune de un fond bogat si foarte variat de resurse naturale,
componente ale peisajului sau geografic cu importante atribute definite de numar si densitate relativ
mare si de valente estetice, stiintifice, recreative si educative superioare. Aceste valente au facut ca
zestrea naturala a teritoriului, valorile sale originare, sa reprezinte si principalele elemente de
atragere si retinere a turistilor.
Principalul element atractiv il constituie relieful, valoarea sa turistica fiind amplificata si
de particularitatile celorlalti factori geografici, clima, retea hidrografica, vegetatie, fauna.
Sub acest aspect, cea mai interesanta este zona carstica a Muntilor Bihor care, prezinta
cea mai spectaculoasa, interesanta si originala zona carstica din tara noastra, similara sau superioara
unor zone carstice consacrate din Europa.
Ea intruneste cele mai reprezentative formatiuni carstice de suprafata (doline, vai carstice,
izbucuri, ponoare, sorburi etc.) si de adancime (pesteri, avene), unele din ele comparabile cu
formatiuni similare din alte parti ale lumii, multe dintre aceste formatiuni reprezentand de altfel,
obiectivele turistice majore ale Muntilor Apuseni, printre ele evidentiindu-se:
- chei pitoresti si impresionante, precum sunt cele de pe Valea Garda Seaca (cheile Garda
Seaca, Cerbului; Tauzului, Brusturului, Sohodolului, Gardisoara), de la Coiba Mica, pe valea
Ordancusa, valea Ariesului Mare (cheile Mandrutului), Albacului, sau de la Zugai si Valea Stearpa;
- pesteri de marimi diferite, cu formatiuni spectaculoase sau elemente de interes stiintific
printre care: pesterile Ghetarul Scarisoara si Vartop, pesterile de pe Valea Garda Seaca sau din
apropierea ei, Coiba Mare, Coliba Ghitului, Sura, Pestera cu Apa de la Fata Balacenii, izbucul Sura
Apei, pe Valea Ordancusa (pe Zgurasti) Pestera lui Ionele, Pestera Ursilor etc;
- izbucuri pe valea Garda Seaca (izbucul Tauzului, Coliba Ghiobului, Gura Apei);
- cascade si praguri pitoresti, pe valea Gardisoara si Ariesul Mic (cascada Varciog);
- ponoare, doline, lapezuriin depresiunea inchisa, ocoale, in imprejurimile catunelor
Muntii Trascau sunt prezenti in teritoriu cu formatiunile calcaroase din versantul sudic al
masivului Bedeleu, pesterile Huda lui Papara si Zmeilor, cheile Morilor, Ponorului, Bulzului si
cascadele de pe vaile Poienii.
Muntii Metaliferi, care prezinta aspectele lor cele mai impunatoare in sectoarele cu relief
carstic alcatuit din abrupturi spectaculoase create de vai sau varfuri izolate. Astfel atrag atentia
abrupturile din Muntele Gaina, abrupturile calcaroase din dreapta Ariesului Mic si Muntele Vulcan,
lapezuri, doline, pesteri (Stiubeni, Lelesti si "La Carja"), izbucuri, rezervatia naturala Dealul cu
Melci, cascada Nemes, intalnite tot in acest masiv, etc.
Pitorescul cadrului natural al zonei este sporit si de peisajele create de celelalte formatiuni
geologice aflate in alcatuirea muntilor ce strajuiesc Valea Ariesului, retinand atentia in mod
deosebit "claile" vulcanice ce domina formele in general montane ale ramurii estice (Muntii
auriferi) a Muntilor Metaliferi, printre care Poienita, Detunatele (Goala si Flocoasa), Valcioiu si
Gemenele. In morfologia de detaliu chiar si unele roci sedimentare din alcatuirea acestor munti au
generat forme ce se impun in peisaj (stanci abrupte, varfuri ascutite, mici creste) cum ar fi Margaia
de langa Lupsa, Negrileasa, Culmea Mogosului din Muntii Trascau.
Frumusetile peisagistice constituie de asemenea o insemnata bogatie a Muntilor Apuseni,
acestea gasindu-se in marea majoritate a zonelor de vai sau de culmi montane (Muntii Bihor in zona
Vartop, comuna Arieseni, Muntele Mare, Muntii Trascau,). De la platoul Muntelui Gaina se zaresc
in departare sesurile Aradului, extremitatile vestice ale Muntilor Apuseni, padurile de molid si de

5
brad de la Dragu, Culmea Bihorului invecinat, cu cei 1848 m. ai sai, fermecatoarea vale a Crisului
Alb cu satele ei, forma piramidala a Magurei, Varful Stramba, masivul plesuv al vulcanului si, in
ultimul plan, dar nu mai putin insemnata, Detunata, cu coloanele ei de bazalt, monument al naturii.
O atractie deosebita o constituie numeroasele fenomene hidrologice din zonele carstice. Dirijate
in subteran prin sorburi si ponoare (frecvente in platourile carstice Scarisoara, Ghetari si Ocolis),
apele strabat distante mari in interiorul calcarelor si reapar la suprafata prin guri de pestera, izvoare
carstice sau izbucuri puternice (ex.: izbucurile Cotetul Dobrestilor, Taut si Gura Apei).

6
Capitolul II
Oferta turistica

2.1. Rezervatiile naturale


Rezervatiile naturale reprezinta un interes major atat pentru stiinta cat si pentru alte domenii.
Prin ele se incearca pastrarea nealterata a monumentelor naturii si a speciilor periclitate. Muntii
Apuseni se constituie ca o rezervatie naturala unitara si prezinta un potential turistic extraordinar
prin elementele de unicitate pe care le detine in rezervatii.
Ocrotite si declarate monumente ale naturii sunt plante ca: floarea de colt, intalnita pe stancile
calcaroase din Muntii Bihor, Muntele Gaina, Muntele Mare si Muntii Trascau; strugurele ursului de
la Scarite-Belioara (Muntele Mare); pinul de pe stanca din albia Ariesului de la Salciua; "Fagul
imparatului" de la Baia de Aries; frasinul de la Aiton, avand varsta de circa 300 de ani si
circumferinta de 7 m.
In cadrul faunei sunt declarate "monumente ale naturii" acvilele, corbii, pasarile insectivore.
De asemenea, in zona Muntilor Apuseni se individualizeaza o serie de rezervatii naturale de
mare interes cu regim special de vizitare, dar cu mare atractivitate pentru turisti.
a) Rezervatiile geologice:
- Dealul cu melci (1 ha) se afla in vestul comunei Vidra, reprezentand un celebru recif
senovian prin intinderea apreciabila, variatia speciilor de animale si marea diversitate a
organismelor. Forma dominanta o reprezinta melcul Acteonella cu speciile Gigantea si Lamavki
Cenura, care, asa dupa cum apreciaza specialistii, se afla intr-un numar foarte mare, respectiv sute
de mii de exemplare, acumulate pe un spatiu relativ restrans in marea senoviana (Cretacic superior),
cu peste 70 milioane de ani in urma;
- Detunata Goala si Detunata Flocoasa (24 ha) se constituie intr-o faimoasa rezervatie,
remarcabila prin prezenta coloanelor de bazalt, de forma prismatic hexagonala. Aflate in nesfarsita
"mare" de culmi ale Muntilor Metaliferi, aceste varfuri deja modeste ca altitudine, reprezinta puncte
de puternica atractie pentru iubitorii naturii. In timp ce Detunata Flocoasa (1258 m), care isi
datoreaza numele padurii de molid, nu ofera din cauza acesteia, posibilitatea examinarii structurii
geologice Detunata Goala (1158 m) fiind lipsita partial de padure, dezvaluie spectaculoasa
"anatomie" magmatica;
- Complexul carstic Scarisoara (200 ha) este format dintr-un sistem exo-carstic cu o vale oarba
ce are puncte de pierdere regresive si un sistem etajat de pesteri, rezultat in urma adancirii retelei
hidrografice. Accesul in aceasta pestera se face printr-un aven care da intr-un sistem de galerii
etajate insumand 2500 m lungime si o denivelare de 220 m. Unele galerii sunt active, apa disparand
intr-un mic sifon, pentru a iesi la zi prin izbucul ce formeaza Paraul Politii, un afluent raului Garda.
Un al doilea sistem de drenaj, complet fosil, se gaseste deasupra precedentului, fiind constituit
din renumitele pesteri Scarisoara si Pojarul Politei. Intrarea in aceste pesteri se face prin avene,
ambele avand decoratiuni de calcit extrem de bogate si de spectaculoase. Pestera Pojarul Politei se
distinge prin formatiuni perlate (coralite) si cristalictite - un adevarat muzeu cristalografic, fiind
socotita astfel pe buna dreptate una din cele mai frumoase pesteri din tara.
Faima pesterii Scarisoara este data de blocul de gheata fosila, avand grosime de 20 m si un
volum de 40.000 mc, care se pastreaza de circa 3000 de ani. El este alcatuit din straturi succesive de
iarna (gheata pura) si de vara (praf, frunze, crengi, conuri de rasinoase s.a.).
Acest bloc este situat in marea sala a "Bisericii", de o parte a lui aflandu-se o adevarata lume
de basm, cea data de stalagmitele si coloanele de gheata, iar de cealalta cascandu-se un abis care da

7
spre Sala Mare, ce duce in rezervatia stiintifica, unde apar formatiuni concretionare de mari
dimensiuni (draperii, stalagmite, domuri etc).
Complexul carstic Scarisoara, pe langa faptul ca se constituie ca una dintre cele mai interesante
formatiuni de acest gen din tara sub raport stiintific, prezinta totodata, datorita frumusetii sale, o
deosebita atractivitate turistica, fiind absolut necesara amenajarea ei pentru vizitare.
b) Rezervatii botanice:
- Rezervatia naturala de la Scarisoara - Belioara este situata la o altitudine de 1350 m in nordul
masivului calcaros cu acelasi nume din estul Muntelui Mare. Desi are caracter botanic, nu este lipsit
de interes nici relieful carstic, in general relieful calcaros, ce se remarca prin peisaje de o mare
spectaculozitate. Zona ocrotita este situata in partea superioara a masivului, avand aspectul unui
platou. Aici cresc smocurile de ierbi tepoase, insotite de plante saxofile. In aceasta subasociatie
regionala se remarca si argintica, precum si strugurii ursului, sau dupa numele dat de localnici
sarbazele. Reprezentand specia caracteristica a rezervatiei, strugurii ursului se remarca printr-o
insemnatate deosebita pentru procesele migrationale ale florei din Romania. De mare interes este si
padurea de pe versantul nordic al masivului calcaros, unica in felul ei, alcatuita din molid, pin,
ienupar si bradu-ciumei, cetena de negi si larice.
Cu alte cuvinte, rezervatia Scarisoara - Belioara impresioneaza atat prin exceptionala
importanta stiintifica, cat si prin frumusetea peisajului, dat in special de prezenta reliefului carstic;
- Rezervatia Capatana se afla pe culmile largi dintre Balomireasa si Muntele Mare, unde se
gasesc cele mai inalte tinoave din tara, numite de moti "molhasuri". Situata la peste 1600 m,
rezervatia este formata din muschii Sphagnum si Holytrichum, cu mai multe specii de Vaccinum si
elemente arctice foarte rare, palcuri de Pinus mugho s.a. Molhasurile de la Capatana cuprind de
asemenea numeroase alge, in varietati si forme noi;
- Rezervatia Negrileasa este formata din poienile de narcise care apar in masiv.

c) Rezervatii forestiere:
- Paduricea de larice de la Vildom este situata pe stancile calcaroase ale Muntilor Trascau, la
sud de Aries. Laricele apare mai ales in locurile luminate, in palcuri sau arborete destramate. In
timp ce in alte zone ale Carpatilor laricele creste la altitudini mai mari, corespunzatoare limitei
superioare a etajului boreal, respectiv a coniferelor, in Muntii Trascau el se intalneste in cadrul
etajului nemoral (al fagului). Este vorba de prezinta unei formatiuni relicte, ramasa aici din epoca
glaciara;

d) Rezervatii mixte:
- Cheile Turzii (125 ha) reprezinta o uriasa spintecatura in bara de calcare jurasice, la
jumatatea Culmii Petrestilor. Desfasurata pe 15 km lungime, intre Buru si Tureni, culmea respectiva
este formata din stive de calcare jurasice cu grosimi de peste 600 m.
Avand peste 2900 m lungime, cheia este strajuita de pereti verticali ce ating inaltimi de peste
300 m si care pe alocuri sunt surplombati. Raul Hasdate coboara de la 460 m, cat are la intrarea in
cheie, pana la 420, la iesire, realizand astfel o panta medie de 13 m/km.
Deosebit de interesanta este fauna din rezervatia Cheile Turzii, dar mai ales flora intalnita aici.
In timp ce in raul Hasdate traiesc specii comune de pesti si batracieni, fauna de pasari este in schimb
foarte bine reprezentata, numarand 67 de specii, dintre cele mai interesante fiind cojoaica de munte,
presura de stanca, acvila etc. Dintre mamifere, vulpea este cea mai comuna.

8
Flora din Cheia Turzii cuprinde raritati remarcabile, nu numai pentru Romania, ci si pentru
Europa. Interesanta este astfel, o specie specifica de usturoi, care constituie de altfel faima cheii,
aceasta planta gasindu-se in afara tarii noastre numai in Turkestan.
Pe langa importanta geologica-geomorfologica, Cheile Turzi se remarca si in raport
biogeografic prin existenta unor specii de animale, dar mai ales de plante, deosebit de importante
pentru stiinta. Astfel, toate componentele amintite mai sus fac din Cheile Turzii una dintre cele mai
renumite rezervatii ale naturii.
Zona Muntilor Apuseni dispune de o mare bogatie de factori naturali de cura, care pot fi
structurati dupa importanta lor in turismul balnear in: -ape minerale si termominerale;
- lacuri si namoluri terapeutice;
- plante medicinale;
- factori climatici (aeroterapie si cura de teren);
- cure de aeroionizare.

2.2. Resursele turistice antropice


Reprezentand creatia umana, resursele turistice antropice sunt rodul eforturilor tehnice,
culturale si economice, cat si elementele materiale si spirituale traditionale ale oamenilor de pe vaile
ce strabat Muntii Apuseni, manifestate de-a lungul timpului intr-o imbinare armonioasa cu natura.
In zona Muntilor Apuseni se afla un tezaur imens de vestigii arheologice, monumente istorice,
de arhitectura sau de arta, ca si un inestimabil patrimoniu care atesta evolutia si continuitatea de
munca si de viata pe aceste meleaguri, dezvoltarea culturii si artei poporului roman. Tot acest fond
cultural-istoric constituie o parte insemnata a ofertei turistice potentiale si o componenta a imaginii
turistice nationale si internationale a Muntilor Apuseni.
Intre componetele resurselor turistice antropice ale zonei Muntilor Apuseni, cele mai
reprezentative sunt:
- Vestigiile arheologice legate de geneza poporului roman si paternitatea sa pe aceste
meleaguri: cetatile dacice, ruine ale unor cetati milenare etc.;
- Monumente istorice, de arhitectura si de arta cu valoare de unicat, unele de notorietate
mindiala ca: bisericile si manastirile cu fresce interioare; bisericile si cetatile taranesti fortificate din
Transilvania; monumentele istorice din principalele orase-vechi capitale sau orase medievale;
- Muzeele si casele memoriale, multe dintre ele de interes international sau national - muzeele
judetene si orasenesti;
- Marturiile civilizatiei si culturii populare (elemente de etnografie si folclor); arhitectura si
tematica populara traditionala (Campeni, Salciua etc.); creatia artistica: mestesuguri, artizanat,
ceramica, port popular, folclor literar, muzical si etnografic. Aceste elemente se concentreaza in
principalele puncte etnografice ale zonei cercetate;
- Satele turistice, care prin specificul lor, originalitatea si valoarea turistica, cultural-istorica,
prin ambianta cadrului natural si bogatia resurselor sale pot sa se constituie ca un produs turistic
inedit satisfacand o gama variata de motivatii in turismul intern si international;
- Resursele turistice legate de activitatea ecnomica care includ la randul lor lucrari ingineresti
si arhitectonice cu o valoare turistica inedita cum sunt barajele si acumularile de apa cu interes
hidroenergetic (de pe Somesul Mic), hidrocentralele si alte obiective economice (Astileu, Tarnita
etc.). Desigur, sunt si alte obiective eonomice si sociale care pot fi integrate intr-o anumita forma de
turism specializat.
Din multimea atractiilor antropice de interes pentru turism precizam:

9
- Elemente de arhitectura populara intalnite la bisericile si casele de lemn specifice Tarii
Motilor, zonei Buciumului si a mocanimii din Muntele Mare si la unele constructii tehnice (piue de
apa sau mori), intalnite in mare numar pe vaile din Muntii Metaliferi, Muntele Mare etc. Toate
variantele de case din cursul superior si mijlociu al Ariesului se caracterizea prin monumentalitate
datorita acoperisului lor tuguiat si mai inalt, facut din sindrila si din paie. Multiplele detalii de
constructie, de cele mai multe ori sculptate in lemn, confera arhitecturii acestora un pronuntat
caracter arhaic original;
- Portul popular, deosebit de pitoresc, purtat inca in mod frecvent, in special in zona Ocolis-
Salciua si in Lupsa, sau in toata zona, cu ocazia sarbatorilor si targurilor;
- Elementele de arta populara caracterizate prin simplitate, sobrietate si functionalitate,
specifice Tarii Motilor; este vorba in special de: obiectele executate din lemn (tulnice, fluiere,
dolnite, ciubere etc.), unelte cu decoratii ornamentale, sumane, tesaturi, pieptare ornate cu piele,
cusaturi, unelte din metal cu ornamentatii;
- Manifestari folclorice dintre care prezinta interes datinile si obiceiurile traditionale ce se tin la
date calendaristice fixe, anuale, saptamanale, sau cu diferite alte ocazii, mai cunoscute fiind cele de
pe Muntele Gaina (iulie), Poiana Calineasa (14 iulie), Poiana Negrileasa si Salciua de Jos, Lupsa si
Campeni;
- Monumente si locuri legate de trecutul istoric al locuitorilor Tarii Motilor, foarte numeroase
si importante fiind cele care amintesc de luptele duse de iobagi impotriva impilarii, sub conducerea
lui Horea, Closca si Crisan, de eroica lupta a lui Avram Iancu impotriva exploatarii austro-ungare
sau cea a Ecaterinei Varga, supranumita si "Doamna Muntilor";
- Monumente de arhitectura religioasa, remarcabile prin valoarea artistica si vechimea lor,
prezente in majoritatea localitatilor din teritoriu. Amintim de asemenea muzeele etnografice si
memoriale valoroase prin bogatia, valoarea si autenticitatea exponatelor.
Un element antropic deosebit de complex, specific zonei studiate, se refera la faptul ca
meleagurile Muntilor Apuseni pastreaza urme de straveche locuire, prin numeroasele marturii
arheologice. Astfel in pesterile de la Sohodol (Lucia Mare si Lucia Mica), de langa Salciua (Poarta
Zurcilor din Masivul Bedeleu) si din CheiaTurzii au fost descoperite urme datand din paleolitic
In aceeasi cheie se mai afla "Pestera Calastur", situata la cea mai mare cota, "Pestera
Morarilor" (660 m) si "Pestera Binder" (520 m) care au fost populate de catre omul primitiv in
paleoliticul mijlociu.

2.3.Forme de turism practicate


Elemente specifice concrete alcatuind formele de turism posibil a fi utilizate in arealele turistice
ale Muntilor Apuseni sunt urmatoarele:
- In cadrul Arealului de la Valea Crisului si Defileul Crisului Repede sunt posibile si se
desfasoara ca forme de turism: turism de cunoastere, stiintific, speoturism, drumetie montana; prin
amenajari corespunzatoare se pot practica: odihna, pescuitul si vanatoarea;
- Arealul Meziadului ofera conditii pentru speoturism, turism stiintific si drumetie montana;
este necesara amenajarea integrala a pesterii pentru vizitare;
- Arealul Padis - Cetatile Ponorului are ca forma de turism dominanta speoturismul; sunt
conditii pentru turism stiintific, drumetie montana, alpinism, vanatoare si pescuit sportiv, dar si
pentru odihna, cu conditia amenajarii unor refugii montane sau a construirii unor cabane turistice
pentru a asigura un sejur mai indelungat;

10
- Arealul vaii Aleului necesita, prioritar, amenajari turistice in vederea desfasurarii unei game
mai largi de forme de turism, precum vanatoarea si pescuitul sportiv, odihna si recreere la sfarsit de
saptamana, sporturi nautice etc;
- Arealul Valea Iada - Stana de Vale ofera conditii pentru turismul balnear, odihna, sporturi de
iarna, speoturism, drumetie montana, fiind favorizat de prezenta statiunii climatice Stana de Vale,
precum si a numeroase atractii turistice naturale, partii de schii ne amenajate etc;
- Arealul turistic Vascau - Izbucul Calugari se impune prin speoturism, turism de cunoastere,
stiintific, turism pentru tineret;
- Arealul Muntele Baisoara se contureaza ca o destinatie pentru turismul de week-end, odihna,
sporturi de iarna si de vara, vanatoare si pescuit sportiv, drumetii montane;
- Arealul Gilau - Tarnita ofera conditii optime pentru turismul de week-end pentru locuitorii
municipiilor Cluj-Napoca si Turda;
- Arealul Belis - Fantanele a devenit o adevarata statiune climatica si pentru sporturi d iarna,
fiind in acelasi timp, destinatie pentru turism stiintific, de cunoastere;
- Arealul Valea Ighiului asigura conditii pentru turismul de sfarsit de saptamana, turismul
stiintific si sporturi nautice;
- Arealul Valea Ampoiului are resurse care genereaza turismul cultural, turismul de week-end,
turismul stiintific, speoturismul;
- Arealul Muntii Codru Moma ofera conditii pentru turismul de tratament balnear si de odihna,
speoturism, drumetie montana;
- Arealul depresionar Gurahont - Halmagiu se constituie in destinatie pentru turismul rural si
agroturism, turismul de vanatoare si pescuit sportiv, turismul cultural etc;
- Arealul Vaii Geoagiului este dominat de prezenta bogatiei de factori naturali de cura,
valorificati partial in statiunea Geoagiu-Bai, forme de turism dominante fiind turismul de odihna si
tratament, turismul de week-end, turismul de vanatoare si pescuit sportiv, speoturism;
- Arealul Valea Ariesului este cel mai intins ca suprafata si cuprinde o serie de obiective
turistice si culturale de mare interes, la Campeni, Albac, Galda de Sus, Lupsa, Arieseni. Se
contureaza ca destinatie pentru sporturi de iarna, speoturism, turism cultural si turism rural.

2.4. Unitatile de cazare


Baza de cazare a Muntilor Apuseni, desi oarecum proportional distribuita in zona nu se ridica
nici ca numar de locuri si nici sub aspectul gradului de confort, la nivelul potentialului turistic.
Din punct de vedere administrativ, unitatile de cazare sunt raspandite in sase judete: Alba,
Arad, Bihor, Cluj, Hunedoara si Salaj.
Printre cele mai pitoresti unitati de cazare ale Muntilor Apuseni se numara cabanele, exemple
de marca fiind cele prezentate mai jos:
- Cabana Baisoara (Munti Gilaului), cu o capacitate de 85 de locuri in camere cu 4-5 paturi si
dormitoare comune cu priciuri.
- Cabana Cheile Turzii (Muntii Gilaului) are 24 locuri, in acmere cu 2, 3 si 4 paturi si 20 de
locuri in casute, in apropierea ei aflandu-se si terenuri de schi pentru incepatori.
- Cabana Scarisoara (Muntii Bihorului) are o capaciatte de 57 de locuri, in camere cu 3-10
paturi si un dormitor cu priciuri.
- Cabana Somesul Rece (Muntii Gilaului) in camere cu 2, 3, 4, 6, 12 paturi cumuleaza un
numar de 71 locuri.

11
- Cabana Stana de Vale (Muntii Vladeasa) are 104 locuri in camere cu 3-15 paturi. Si aici se
gasesc in imprejurimi terenuri de schi pentru incepatori, dar si pentru avansati.

- Cabana Vadu Crisului (Muntii Padurea Craiului) are o capacitate de 131 de locuri in camere
cu 2-10 paturi si priciuri.
- Cabana Vladeasa (Muntii Vladeasa) intruneste un numar de 33 locuri in camere cu 3-15
paturi. Nici de aici un lipsesc terenurile de schi.
In anul 2002 situatia locurilor de cazare si a gradului de ocupare a acestora era urmatoarea:
Numarul total al locurilor de cazare din zona Muntilor Apuseni este de 425, din care 288 in
tabere scolare.
In ceea ce priveste numarul total al turistilor care si-au petrecut vacantele aici, acesta este de
8537, dintre care 4577 in taberele scolare. Tot aici, numarul turistilor romani este de 8532, lasand ca
turistii straini sa fie in numar de doar 51.
Desi este o zona montana, predomina numarul locurilor de cazare in hoteluri (53, 64%),
explicatia fiind legata de prezenta aici a unor statiuni balneoclimaterice renumite, precum Geoagiu
Bai, Moneasa, Stana de Vale;
In cadrul hotelurilor se remarca ponderea mare a numarului de locuri de categoria o stea (76,
5%), ca si lipsa locurilor de categoria 3-5 stele, respectiv a conditiilor pentru desfasurarea unui
turism de calitate superioara sau chiar de lux. In cazul vilelor, desi ocupa locul al doilea ca pondere
(16, 0%), dupa hoteluri, structura pe categorii de confort este destul de diversificata, desi, si in acest
caz, predomina (62, 3%) cele de o stea, urmata de cele de doua stele (32, 5%). Motelurile, desi
reprezinta doar 10, 2% din totalul bazei de cazare, are proportii aproximativ egale de locuri de o
stea (59, 0%) si de doua stele (41, 0%). In privinta cabanelor, un paradox il constituie faptul ca circa
55% din totalul locurilor de cazare il reprezinta cele de 2-3 stele; (insa, unele dintre cabane ar putea
intra usor in randul hotelurilor);

12
Capitolul III
Programul produsului turistic “Targul de fete de pe Muntele Gaina”

3.1. Targul de fete de pe Muntele Gaina

Legenda Muntelui Găina. În Ţara Moţilor, în apropierea localităţii Vidra de Sus, Alba
se află Masivul Găina. Se povesteşte că, odată în vârful muntelui, trăia o zână frumoasă fără
seamăn şi tare bogată. Ea avea o găină care făcea zilnic ouă miraculoase de aur şi o dată pe an,
zâna dăruia câte un ou de aur, ca zestre unei fete sărace şi cuminţi. Rând pe rând treceau
anotimpurile şi nimeni nu cutezase să curme liniştea din viaţa zânei, iar oamenii când aveau
nevoie de un sfat ori de un mic ajutor, apelau totdeauna la dânsa.
Într-o bună zi, însă, cinci tineri din Vidra, îmbrăcaţi în straie femeieşti, s-au furişat la
zâna muntelui şi, iscodind unde se afla găinuşa, au şterpelit-o împreună cu un coş plin cu ou de
aur. Fugind de le scăpărau picioarele, unul dintre ştrengari scăpă coşuleţul pe jos, ouăle
rostogolindu-se până-n apele învolburate ale Arieşului. Au ascuns apoi găina în munţii
Abrudului care, cum se ştie, adăposteşte multă bogăţie înlăuntrul lor. Supărată, crăiasa băilor de
aur a părăsit pentru veşnicie acele tărămuri, plecând spre alte zări mai îndepărtate.
De atunci, tinerii s-au învăţat să urce, în a treia duminică a lui iulie, pe culmea platoului
Găina (1486 m), nădăjduind că poate într-o zi o vor mai întâlni.
Târgul de fete. Vara, în ziua de Sfântul Ilie (tradiţional la 20 iulie) sau în cea mai
apropiată duminică de ziua Sfântului Ilie, are loc Târgul de fete care se ţine pe platoul muntos
situat la 1.486 de metri altitudine, la întretăierea judeţelor Alba, Arad, Cluj şi Hunedoara. Daca
nu ati ajuns inca in Cluj, incercati sa va faceti timp pentru a-l vizita. Bineinteles consultati
vremea Cluj inainte pentru a putea sa va bucurati de frumusetile sale.
La târg participă fetele de măritat sau fetele mari care vor să fie peţite de feciori.
Pregătirea pentru aceasta sărbatoare poate să dureze ani de zile pentru fetele care aduc şi zestrea
primită de la părinţi şi rude împachetată în frumoase lăzi de zestre sculptate cu diferite motive
florale. Organizatorii sunt delegaţi din satul Vidra (numiţi vidreşti) şi din satul Bulzeşti (numiti
crişeni).
Până nu demult îşi aveau loc stabil de târg pe acest munte aproximativ 80 de sate din
judeţele Alba, Bihor, Cluj, Hunedoara, care îşi aduceau spre desfacere produse diferite: sumane
împodobite cu postav colorat şi broderii florale – sumănarii din Sârbeşti, vase de lut de o mare
frumuseţe ornamentală din centrele Crişcior, Hălmăgel, Obârşia, Târnăviţa, Cărpinet, ulcioare cu
zurgălăi din Ocişori şi Valea Arieşului, spetele pentru războaiele de ţesut de la Râşculiţa, fluiere
de diferite forme şi mărimi sau tulnice din Vidra, Ponorel, Avram Iancu, Budureasa, unelte
agricole, vase de lemn, inclusiv ploştile şi butoiaşele ornamentate şi datate cu anul târgului,
cunoscutul vinars de cireaşă şi de coarne asociat cu nelipsita „proaspătă”- mult preţuita friptură
realizată în baia de grăsime – o specialitate moţească.
Straiţele încărcate cu merinde sunt aşezate pe iarbă. Se discută, se petrece, se cântă şi se
joacă. În prezent, nota particulară a târgului este dată  de jocurile şi petrecerile cu caracter
popular, prin care grupuri, grupuri locuitorii din diverse zone cu lăutarii lor, îşi joacă în pasuri şi
ritmuri diferite, într-o revărsare de virtute şi podoabă artistică populară jocurile: „Pe loc”, Ţarina
de la Abrud”, „Jucata de la Lupşa”, „Jocul fetelor de la Căpâlna”, „Căluşarii”, dansatori din
localităţile Stremţ, Ocna Mureş, Crişani, Brad, Geoagiu etc. Nimeni nu poate afirma că a
cunoscut întregul farmec al târgului dacă nu a participat la însufleţite petreceri de uvertură,

13
poposind de cu seară la poalele muntelui ce poartă în el de veacuri povestea găinii cu puii de aur,
poveste ce a legănat copilăria numeroaselor generaţii de pui de moţi. Privit de sus muntele cu
flăcările jucăuşe ale focurilor ce nu contenesc toată noaptea, uriaşele torţe de cetină, te duc cu
gândul înapoi la istorie, la focurile haiduceşti, iar la orele de linişte când fiecare îşi ascultă cele
mai tainice gânduri, de peste creste de munţi înverziţi se aude parcă fluierul Iancului. În zori
cetele urcă spre târg cu lăutarii în frunte, spre culmile unde răsună chemarea tulnicelor şi pe
platou, se aşteaptă primele raze ale dimineţii.
Pe vremuri, ritualul începea sâmbăta seara, când se adunau feciorii. Acolo se adunau
locuitorii din diferite văi ale Apusenilor – valea Crişului, valea Arieşelor – şi din părţile
Bihorului pentru a-şi schimba produsele specifice acestor zone. Târgul avea o mare importanţă
etnografică, făcând posibilă întâlnirea şi căsătoria tinerilor aflaţi în zone îndepărtate, evitându-se
astfel încrucişările între rudele apropriate. Toată noaptea, tinerii cântau şi beau ţuică. În zori,
apăreau fetele şi nevestele, şi toată petrecerea se muta pe creasta Găina. Se spune ca fetele
veneau cu zestrea încărcată pe cai, iar cununia se făcea pe loc de către preoţi care veneau acolo
în acest scop, tinerii plecând apoi la casele lor. Ceremonia era însoţită de cântece şi jocuri cu
„strigături”, veritabile probe de măiestrie şi iscusinţă, iar fetele „se luau”, nu se cumpărau.
Dansul era obligatoriu, ca flăcăii să vadă că fata nu şchiopăta. Se înfiripa şi negoţul: după locul
de obârşie, negustorii vindeau produse culinare(fie cireşe şi miere), fie rachiu, fie ciubere sau
oale smălţuite, tulnice, vase de lemn pirogravate, ceramica de Bihor şi Zarand, unelte de lemn şi
ţesături populare de casă.
Momentul cel mai important îl reprezenta „târguirea” fetelor. Părinţii puneau pe masă
plăcintă, găini fripte, pălincă, iar tatăl băiatului se înfăţişa şi începeau „negocierile”. Dacă
părinţii cădeau la înţelegere, fata era invitată la joc şi apoi cântărită pe o scândură în balans, la
capătul căreia era pusă zestrea. Localnicii cred că numai aici, pe Muntele Găina, o cununie aduce
noroc şi fericire.
Accesul pe Muntele Găina, atât auto cât şi pe jos, este din comuna Avram Iancu, judeţul
Alba, situată pe drumul judeţean DJ 762. DJ 762 se ramifică de la km 71+200 al drumului
naţional DN 75: limita judeţul Bihor, Arieseni-Câmpeni-Salciua-limita judeţ Cluj.
O formă mai redusă a târgului de la Găina se ţine în acelaşi loc, la 26 octombrie, numit
târgul de toamnă. Asemenea târguri, mai reduse ca dimensiuni, se mai ţin şi în alte părţi, pe
muntele Călineasa şi la Lupşa.
Târgul de fete de pe Muntele Găina rămâne cea mai cunoscută manifestare populară a
românilor transilvăneni fiind atestat documentar în 1816.
Evenimentul este organizat in a treia duminica a lunii iulie. Pe vremuri, ritualul incepea
sambata seara, cand se adunau feciorii. Peste noapte, tinerii cantau si beau tuica. In zori, apareau
fetele si nevestele, si toata petrecerea se muta pe creasta Gaina. Dansul era obligatoriu, ca flacaii
sa vada ca fata nu schiopata. Se infiripa si negotul: dupa locul de obarsie, negustorii vindeau fie
cirese si miere, fie rachiu, fie ciubere sau oale smaltuite. Momentul cel mai important il
reprezenta "targuirea" fetelor. Parintii puneau pe masa placinta, gaini fripte, palinca, iar tatal
baiatului se infatisa si incepeau "negocierile". Daca parintii cadeau la intelegere, fata era invitata
la joc si apoi cantarita pe o scandura in balans, la capatul careia era pusa zestrea.

14
3.2. Programul produsului turistic pe zile

Targul de fete de pe Muntele Gaina, din frumoasa regiune a Apusenilor, este cea mai
mare sarbatoare in aer liber din Transilvania, cu o vechime de peste o suta de ani, la care
participa fetele gata de maritat. Sarbatoarea are loc in fiecare an, la mijlocul lunii iulie, pe
Muntele Gaina, intr-o poiana, la altitudinea de 1467 metri, in vecinatatea Localitatii Vidra de
Sus, de pe plaiurile pitoresti ale judetului Alba.
Traseul pe care familiile il fac, incepe dimineata devreme, in jurul orei 4 jumatate.
Acestea isi asaza corturile si expun zestrea fetelor, din care nu lipsesc nici preparatele
traditionale, precum: placinta, gaini fripte sau palinca. De asemenea organizatorii din Satul Vidra
(numiti vidresti) si cei din Satul Bulzesti (numiti criseni) expun spre vanzare si unelte agricole.
Odata ce mireasa a fost aleasa, momentul este celebrat cu un ospat imbelsugat si cantec
de lautari. Festivitatea este insotita de numeroase alte concerte, spectacole, foc de artificii si targ
de produse artizanale specifice zonei: tulnice, vase de lemn pirogravate, ceramica de Bihor si
Zarand, unelte de lemn, tesaturi populare de casa si produse culinare.

Perioada: 19 – 22 iulie 2013

Durata: 4 zile
Numar turisti: 40.
Itinerariul: Bucuresti – Pitesti – Sibiu – Avram Iancu – Rm Valcea - Bucuresti
Plecare: Bucuresti,19.07. 2013, ora 07.30
Sosire: Bucuresti, 22.07.2013, ora 21.00
Lungimea traseului: 800 Km
Tariful include:
- Transport
- Cazare
- Masa

Ziua 1
Plecare din Bucuresti ora 07:30
Obiective :
 Casa memoriala Avram Iancu
 Dealul cu melci
Cazare Pensiunea Craiul
Cina ora 19:30

Ziua a 2-a
Sâmbătă, pe scena din localitatea Avram Iancu a avut loc etapa finală a Festivalului –
Concurs Cultură pentru Cultură. Tot sâmbătă seara, pe Muntele Găina, are loc un program
dedicat celor tineri. La ora 23.45 se va aprinde cel mai mare foc din Apuseni – Focul
îndrăgostiților, iar de la ora 24.00 petrecerea va continua târziu în noapte cu focuri de artificii și
discotecă în aer liber. În cea de-a doua zi a sărbătorii, duminică, toate manifestările se vor muta
pe Muntele Găina. De la ora 9.30 va avea loc un Te Deum la Crucea Iancului, iar de la ora 10.00

15
un alai tradițional de nuntă din comuna Sălciua va deschide spectacolul folcloric ce-l are ca
invitat special pe Ionuț Fulea.
10.00 – Inaugurarea Primăriei Avram Iancu 11.00 – Parada Portului Popular 11.30 –
Vernisarea expozițiilor organizate de comunele participante în concurs 12.00 – Festivalul
concurs „Cultură pentru Cultură”, ediția a VII-a, etapa finală 15.30 – Invitați în recital:
Ansamblul folcloric „Arieșul” din Câmpeni, Asociația coral-instrumentală „Filarmonia”,
Ansamblul folcloric „Floarea de Colț” din Galda de Jos, invitați speciali: Lupu și Cornelia
Rednic 20.00 – Spectacol etno Haiducii și Rustic 22.00 – Foc de artificii Muntele Găina: 22.00 –
spectacol etno Haiducii și Rustic 23.45 – Focul îndrăgostiților, aprinderea celui mai mare foc din
Apuseni 24.00 – Discotecă în aer liber, cu DJ Raulo și MC Kotto, foc de artificii

Ziua a 3-a
Duminică va fi transpusă scenic legenda Muntelui Găina, potrivit căreia, pe munte locuia
o crăiasă ce avea o găină care făcea ouă de aur. Îndrăgostiții care vor veni duminică pe munte,
vor avea surpriza de a o întâlni pe Crăiasa. Aceasta, înconjurată de curteni, va sta pe tronul său și
le va oferi brățări cu însemnele târgului și ouă aurite. Tinerii vor fi apoi trecuți într-un registru
special, Registrul Îndrăgostiților, și vor primi un Certificat care să le ateste dragostea.

9.30 – Te Deum. Crucea Iancului 10.00 – Alaiul de nuntă 10.20 – Vernisarea expozițiilor
meșterilor populari din județele Alba, Arad, Bihor și Hunedoara 10.30 – Vernisarea expozițiilor
gastronomice Drumul balmoșului, primirea îndrăgostiților la Crăiasa de pe muntele Găina,
spectacol folcloric cu Nunta de la Sălciua, Ansamblul folcloric al județului Alba, Ansamblul
folcloric „Ritmuri Gărădene” din Hunedoara, Ansamblul folcloric „Doina Mureșului” din Arad,
Ansamblul folcloric „Mlădițe de Tezaur” din Bihor. Invitat special: Ionuț Fulea

Ziua a 4-a
Obiective :
 Cascada Pisoaia
 Barajul Mihaiesti

3.3. Întocmirea analizei de preţ

16
Nr Articole de Elemente de Valoarea
Elemente de calcul
Crt calculaţie cheltuieli Pe turist Totala

cheltuieli cu
1. 70 lei/noapte * 3 nopţi 210 8400
cazarea

MD –15 lei X 3 = 45 lei


cheltuieli cu
2. D – 25 X 4 = 100 lei 220 8800
Cheltuieli directe (C.D.)

alimentaţia
C -25 X 3 = 75 lei

cheltuieli cu 800 km x* 4 lei/km ( 40


3. 80 3200
transportul pers)

cheltuieli cu
4. 1 ghid * (cazare, masa) 10.75 430
ghidul

cheltuieli cu
5. 1 şofer *(cazare, masa) 10.75 430
soferul

6. alte cheltuieli

7. Total C.D. (1+...+6) 531.5 21260

8. Asigurare (3%x C.D.)

9. Comision (10%x C.D.) 53.15 2126

10. TVA (24% x comision) 12.76 510.24

11. Total costuri (7+8+9+10) 597.41 23896.24

12. Rotunjire ± -0.41 16.24

13. Total P.V. (13±14) 597 23880

Capitolul IV
Analiza pietei turistice si promovarea turistica a zonei

4.1. Esantionul

17
Marimea esantionului se determina dupa urmatoarea formula:

n = t2 x p(1-p)
∆2w

n = numarul de subiecti care urmeaza a fi investigati


t = coeficientul care garanteaza rezultatele cercetarii
p = proportia componentelor din esantion care poseda caracteristica cercetata ( ia
valoarea 0,5)
∆2w = eroarea limita admisa
t = 2,10
p = 0.5
∆2w =3. 5%
Rezultatele sunt garantate cu o probabilitate de 96.5%

n=t2p(1-p)/∆2

n=[(2,10)20.5(1-0.5)]/(0.035)2=882/persoane

4.2. Chestionarul

1. Obisnuiti sa petreceti concediul de odihna in afara localitati?

□ Da

□ Nu

2. Care sunt zonele turistice preferate?

□ zone montane

□ statiuni balneo-climaterice

□ zone turism rural

□ zone turism urban

3.Cumparati deobicei pachete turistice de la agentii de turism?

□ Da

□ Nu

4.De ce ţineţi cont când apelaţi la o agenţie de turism

18
 □ Renumele Firmei

□ Exeperienta precedenta

□ De oferta agentiei

□ De tarifele percepute

5.Daca ati avut nemultumiri legate de o agentie de turism acest lucru va influentat alegerea pe viitor a
acesteia?

□ Da

□ Nu

6.Cum ati dori sa fie vacanta dumneavoastra de vis,ce anume sa contina ?

…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………..

7.Ce parere aveti despre serviciile oferite la Muntele Gaina?

□Buna

□Foarte buna

□Proasta

□Foarte proasta

8.Recomandati unei persoane sa viziteze aceasta zona ?

□ Da

□ Nu

9.In ce categorie de varsta sa incadrati?

□ sub 20

□ 21-35

19
□ 36-45

□ 46-60

□ peste 60

10.Sexul dumneavoastra?

□ Feminin

□ Masculin

4.3. Forme de publicitate

Promovarea produsului turistic se realizeaza prin:

 Realizarea de studii de marketing pentru alegerea celor mai bune targuri si expozitii de
profil din tara la care sa se participle in cadrul proiectului
 Promovarea prin intermediul portalului/website-ului
 Elaborarea si distribuirea de material publicitare pentru promovarea proiectului, a
festivalului si a participarii la targurile de turism
 Publicitatea outdoor in vederea realizarii unei promovari cat mai eficiente la nivel local si
regional
 Marketing prin internet (promovarea on-line) prin care se va asigura promovarea zonei, a
resurselor naturale si a elementelor de folclor si arta populara la nivel national
 Participarea la targuri si expozitii de specialitate prin care se va garanta promovarea
resurselor natural si a elementelor de folclor si arta populara din zona
 Organizarea si desfasurarea a doua festivaluri prin care se vor promova resursele natural,
elementele de arta popular si istoria zonei.

Targul de Fete de pe Muntele Gaina promoveaza turismul in Tara Motilor

Consiliul Judetean Alba urmareste sa impuna Targul de Fete de pe Muntele Gaina ca


atractie turistica nationala si internationala si sa promoveze acest eveniment ca brand turistic al
judetului Alba si al Tarii Motilor.
Incepand cu editia din acest an, CJ Alba a inceput colaborarea cu organizatia non-
guvernamentala "Uniunea Muntii Apuseni" pentru implementarea unui proiect comun de
marketing cultural si turistic care vizeaza pastrarea traditiilor populare si a spiritului Targului "ca
in vremuri de legenda" si construirea pe termen mediu si lung a brand-ului "Targul de Fete de pe
Muntele Gaina - Muntele dragostei", astfel incat sa atraga foarte multi turisti romani si straini in
Tara Motilor si in judetul Alba.

Tarina de la Gaina, tulnicaresele, balmosul, artizanatul, folclorul si portul popular motesc


autentic, elemente esentiale pentru ceea ce inseamna zestrea culturala a Tarii Motilor, sunt

20
elementele principale ale brandului si imaginii turistice a Targului de fete.

La sfarsitul acestei saptamani in comuna Avram Iancu si pe Muntele Gaina sunt asteptati
mii de turisti din toata tara si din strainatate care se vor bucura de un program folcloric si o
petrecere traditionala romaneasca de exceptie, de elemente de noutate in programul cultural cat si
de sosele de acces foarte bune, DN 75 si Drumul lui Avram Iancu fiind deja modernizate.

Intre noutatile din acest an se numara lansarea conceptului Muntele Dragostei, difuzarea
unor filme eveniment si realizarea unei identitati sonore a evenimentului, impreuna cu artistul
Mircea Florian.

Uniunea Muntii Apuseni este singura organizatie non-guvernamentala care deruleaza,


inca din 1990 programe pentru salvarea patrimoniului cultural si turistic al Muntilor Apuseni.
Intre realizarile Uniunii se numara infiintarea grupului de tulnicarese Apuseni, productia,
lansarea si promovarea de CD-uri cu muzica traditionala moteasca, campania pentru drumul lui
Avram Iancu si restaurarea bisericii de la Vidra de Jos.

21
Bibliografie

 Cocean P., Filip S., Geografia Regionala a Romaniei, 2011, Ed. Presa Univ. Clujeana.
 Bleahu M., Bordea S., Muntii Apuseni: Bihor-Vladeasa,1967,Ed. Uniunii de cult. fizica
&sport.
 Andrei Haragus, Potentialul turistic al Muntilor Apuseni,2008, Lucrare de licenta
 Popescu Claudia si altii, Rolul activităţilor turistice în dezvoltarea regională a româniei.
Consideraţii geografice , 2004, Proiect de cercetare.
 http://www.pensiuneacraiul.ro
 http://adevarul.ro/locale/alba-iulia/targul-fete-muntele-gaina-cea-mai-mare-sarbatoare-aer-
liber-transilvania-1_50ae372e7c42d5a6639abdf9/index.html
 www.turismland.ro

22
23
24
25
26