Sunteți pe pagina 1din 11

Exerciții

Exercițiul 1
Care este efectul personalității asupra autonomiei
decizionale?
Cerințe:
1. Comentați calitățile problemei de cercetare
2. Formulați ipoteze direcționale care să vizeze un studiu
corelațional.
Rezolvare
1. Este interogativă, prezintă variabilele în relație
(personalitatea și autonomia decizională), este testabilă
(Big Five, 16PF, Scala de Evaluare a Autonomiei), nu
este specifică (personalitatea se va înlocui cu
extraversiunea sau stabilitatea emoțională), este fezabilă.
2. Ne așteptăm ca cei cu un nivel ridicat de stabilitate
emoțională să aibă un nivel ridicat de autonomie.

Exercițiul 2
O echipă de cercetători au analizat rolul factorilor contextuali
asupra performanței la sarcini cognitive. Participanții au fost
fete și băieți de clasa a VIII-a de la diferite școli din Iași. S-a
completat o probă ce măsura dispoziția afectivă a
participanților. În baza scorurilor obținute, participanții au fost
împărțiți în 2 grupe (stare afectivă predominant pozitivă și
stare afectivă predominant negativă). Ulterior toți elevii au
completat o probă ce măsura performanța la un test de
aptitudini spațio-temporale.
Cerințe:
1. Stabiliți variabilele studiului
2. Stabiliți metoda de cercetare și argumentați
Rezolvare
1. VI1: stare afectivă cu 2 niveluri:
a. Pozitivă
b. Negativă
VI2: Gen, cu 2 niveluri:
a. F
b. M
VD: Performanța cognitivă (măsurată prin rezultatul la
proba spațio-temporală)
2. VI1 invocată, 2 niv; VI2 invocată, 2 niv; VD invocată. În
concluzie, metoda este comparativă, ambele VI fiind
invocate.
Exercițiul 3

Într-un studiu s-a analizat relația între recompensă și


persistență în realizarea sarcinii. Inițial o parte dintre
participanți au primit informația că vor primi recompensă
mare pentru rezultatul la test, iar altora li s-a promis o
recompensă mică. Un alt grup de participanți nu au primit
nicio informație cu privire la recompensă. În final participanții
au completat un test de matematică. La studiu au participat
elevi de la 3 licee din Iași.
Cerințe:
1. Identificați variabilele studiului
2. Menționați dacă variabilele sunt invocate sau manipulate
și argumentați
3. Precizați metoda de cercetare necesară verificării
ipotezelor
4. Formulați ipotezele direcțional
Rezolvare:
1. VI: recompensă promisă, cu trei niveluri:
a. Mare
b. Mică
c. Absentă
VD: persistența (măsurată prin rezultatul la test)
2. VI este manipulată și nu invocată pentru că este
controlată de cercetător)
3. Metoda de cercetare este experimentală
4. Elevii cărora li s-a promis o recompensă mare vor avea
rezultate mai bune decât cei din grupul de control și decât
cei cărora li s-a promis o recompensă mică.

Exercițiul 4
Problema de cercetare a unui studiu este Efectul personalității
asupra autoevaluării imaginii corporale.
Cerințe:
1. Comentați calitățile problemei
2. Formulați ipoteze de cercetare direcțional, astfel încât
metoda de cercetare să fie de tip asociativ complexă.
Rezolvare
1. Problema:
- Nu este formulată interogativ;
- Menționează variabilele în relație (VI – personalitate;
VD- Autoevaluarea imaginii corporale)
- Poate fi testată (teste de personalitate, scale de evaluare
a imaginii corporale)
- Nu este formulată specific (personalitatea se va înlocui
cu extraversiunea sau stabilitatea emoțională)
- Este fezabilă
2. Pentru a răspunde cerinței, introducem VI2 – stima de
sine.
Ipoteze formulate direcțional (metoda asociativă
complexă):
- Există o relație pozitivă între extraversiune, stimă de
sine și autoevalurea imaginii corporale
Sau
- Persoanele cu un nivel ridicat de extraversiune și stimă
de sine vor avea o imagine de sine pozitivă.

Exercițiul 5

Un stiudiu a analizat relația dintre factorii afectivi și


performanța la sarcini cognitive. La studiu au participat fete și
băieți de gimnaziu de la diferite școli din orașul Suceava.
Inițial elevii au completat o scală ce măsura anxietatea față de
testare. În baza scorurilor obținute au fost împărțiți în 2
grupuri: anxietate ridicată și anxietate scăzută. Apoi au
răspuns la un test de aptitudini spațio-temporale.
Cerințe:
1. Identificați variabilele studiului
2. Identificați metoda de cercetare folosită de cercetător și
comentați c ât de potrivită este aceasta pentru tipul
datelor colectate.
Rezolvare:
1. VI1 – anxietate – cu 2 niveluri
a. Ridicată
b. Scăzută
VI2 – Gen – cu 2 niveluri (F, M)
VD – performanță
2. Metoda folosită de cercetător este comparativă, dar nu
este corectă, deoarece a colectat date despre anxietate,
variabilă atribuită, cantitativă și continuă. Prin urmare,
studiul este unul asociativ.

Exercițiul 6
Într-un studiu a fost examinată relația dintre recompensă și
persistență în realizarea sarcinii. Înainte de realizarea sarcinii
o parte din participanți a primit mesajul că srcina care urmează
este una dificilă, iar cealaltă că sarcina este usoară. Pentru
rezolvarea sarcinii unui grup i s-a promis o recompensă
financiară, în timp ce un alt grup nu a primit nicio informație
despre recompensă. Toți au completat un test de raționament
matematic. Studiul a fost realizat pe elevi de liceu din mediul
urban, cu profil real.
Cerințe:
1. Identificați variabilele studiului și realizați planul de
cercetare
2. VI sunt manipulate sau invocate?
3. Comentați dacă autorii au folosit grup de control.
Argumentați.
4. Maturizarea poate reprezenta o sursă de amenințare a
validității interne?
5. Identificați o variabilă parazită relevantă care ar trebui
controlată pentru a crește validitatea internă.
Argumentați.
6. Alegeți o strategie de control a acestei VP și explicați în
ce constă. Comentați efectele acestei strategii asupra
validității externe a studiului.

Rezolvare
1. VI1 – tip de mesaj privind dificultatea sarcinii cu 2
niveluri
- Sarcina ușoară
- Sarcină dificilă
VI2 – Recompansa
- Menționată
- Nemenționată
VD – persistență în realizarea sarcinii

VI1 – Tip de mesaj referitor la sarcină


Ușoară Dificilă
VI2 – Recompensă Menționată G1 G2
Nemenționată G3 G4

2. VI1 – tip mesaj – manipulată de cercetător


VI2 – recompensă – Manipulată
3. Pentru VI1 – Tip de mesaj – cercetătorii nu au folosit
grup de control, ci doar grupuri experimentale (usoară-
G1, G3, dificilă – G2, G4). Dacă ar fi existat grup de
control pentru această variabilă, atunci acestui grup nu i
s-ar fi oferit nicio informație cu privire la dificultatea
sarcinii.
Pentu VI2 – Recompensă – autorii au folosit grup de
control, respectiv G3 și G4, cărora nu li s-a oferit nicio
informație cu privire la recompansă, spre deosebire de
grupurile experimentale (G1 și G2) cărora li s-a spus că
urmează să primească o recompensă financiară.
4. Maturizarea poate reprezenta o sursă de amenințare a
validității interne doar dacă se analizează momentul
testării, despre care nu avem suficiente informații.
Subiectii ar putea să resimtă oboseală, sete, foame, în
funcție de momentul zilei ales pentru testare. Pentru a
controla efectul maturizării se recomandă alegerea unui
moment din zi potrivit pentru a se realiza testarea.
5. Una din variabilele parazite ar putea fi maturizarea și am
precizat la punctul anterior modul prin care ar putea fi
controlată. O altă variabilă parazită ar putea fi vârsta
subiecților, care poate influența rezultatul probei de
raționament matematic. Astfel, rezultatele celor din
clasele mari (XI, XII) ar fi semnificativ mai mari decât
cele ale liceenilor din clasele mici (IX,X)
6. Modalitățile prin care vârsta ar putea fi controlată sunt:
a. Strategia statistică pentru control
b. Echivalența grupelor cu media și abaterea standard.

Exercițiul 7

Un studiu a vizat rolul factorilor socio-demografici asupra


dezvoltării emoționale a adolescenților. Cercetarea a fost
realizată pe elevi de liceu din regiunea Moldovei. Elevii au
completat scale care măsurau diverși factori socio-economici
(cum ar fi statutul socio-economic al familiei), simptomele
depresive și de anxietate ale acestora.
Cerințe:
1. Identificați variabilele studiului și precizați medoda de
cercetare.
2. Formulați ipotezele de cercetare direcțional.
3. Comentați dacă difuzarea sau imitarea tratamentului
poate reprezenta o sursă de amenințare a validității
interne.
4. Identificați o VP relevantă care ar trebui controlată pentru
a crește validitatea internă. Argumentați.
5. Ce presupune blocarea variabilei ca modalitate de
control al efectului variabilei parazite menționate
anterior. Argumentați.

Rezolvare
1. VI1 – statut socio-economic
a. Scăzut
b. Mediu
c. Ridicat
VI2 – mediul de rezidență
a. Urban
b. Rural
VI3 – statutul familiei
a. Ambii părinți
b. Un singur părinte
VD – dezvoltare emoțională (testate printr-o scală de
depresie și anxietate)
Metoda de cercetare: comparativă (variabilele independente
sunt invocate, cu mai puțin de 5 niveluri, cateoriale).
2. Ipoteze pentru efectele principale
- Adolescenții cu un statut socio-economic scăzut vor
avea un nivel scăzut al dezvoltării emoționale
comparativ cu cei cu statut socio-economic mediu și
ridicat
- Adolescenții din mediul rural au un nivel scăzut al
dezvoltării emoționale comparativ cu cei din mediul
urban
- Adolescenții care provin din familii monoparentale un
nivel scăzut al dezvoltării emoționale comparativ cu
cei care locuiesc cu ambii părinți.
Ipoteză pentru efectul de interacțiune:
- Adolescenții din mediul rural, cu statut scăzut și familie
monoparentală vor avea un nivel mai ridicat de
depresie și anxietate comparativ cu:
o Cei din mediul rural, cu statut redus și cu ambii
părinți
o Cei din mediul urban, cu statut redus și
monoparentali
Dar si comparativ cu
o Cei din mediul rural, cu statut mediu și ridicat,
monoparentali.
3. Difuzarea consemnului sau imitarea tratamentului nu
influențează validitatea internă pentru că subiecții nu se
află într-o situație experimentală, nu există un răspuns
corect sau greșit în ceea ce se testează, variabilele sunt
invocate, nu manipulate.
4. Pentru a crește validitatea internă ar prebui controlată
variabila parazită GEN, deoarece se știe că fetele au un
nivel mai ridicat de anxietate și depresie comparativ cu
băieții.
5. Blocarea VP Gen ar însemna introducerea acesteia în
cercetare ca variabilă independentă. Prin aceasta,
validitatea internă a cercetării crește iar planul de
cercetare devine 3*2*2*2. De asemenea, crește și
validitatea externă.
Exercițiul 8

Un studiu a pornit de la următoarea problemă de cercetare:


Care este efectul stării afective asupra luării deciziei?
Cerințe:
1. Comentați calitățile problemei de cercetare
2. Formulați o ipoteză de cercetare care să presupună pentru
verificare un studiu experimental. Argumentați.
3. Să presupunem că studiul a fost făcut pe adolescente
diagnosticate cu dezechilibre hormonale. Comentați
validitatea externă a cercetării.
Rezultate
1. Este o interogație, variabilele sunt menționate în relație
(stare afectivă + luarea deciziei), este fezabilă, formulată
specific, poate fi testată empiric.
2. Participanții din condiția stare negativă indusă vor avea
un timp de reacție mai mare pentru luarea deciziei
comparativ cu cei din condiția stare pozitivă indusă și cu
cei din grupul de control.
3. Rezultatele cercetării nu pot fi generalizate decât la
populația de adolescente cu dezechilibre hormonale și nu
la intreaga populație de adolescente.

Exercițiul 9

În cadrul unui studiu, cercetătorii au explorat dacă există


diferențe de gen în ceea ce privește nivelul de statisfacție al
tinerilor cu privire la propria viață. La studiu au participat
studenți la psihologie de gen feminin și masculin. O parte
dintre participanți trebuiau să se gândească și să descrie o
situație în care s-au simțit extrem de dezamăgiți în urma unei
discuții pe care au avut-o cu partenerul romantic. Alți studenți
au fost rugați să scrie câteva rânduri despre o situație în care s-
au simțit extrem de mulțumiți de relația pe care o au cu
partenerul romantic. O a treia grupă de studenți nu au primit
inițial nici o sarcină. Rezultatele au indicat faptul că
participanții care au avut sarcina de a se gândi la o situație în
care au fost dezamăgiți de partenerul romantic au raportat un
nivel mai scăzut al satisfacției cu privire la propria viață
comparativ cu cei care s-au gândit la situația în care au fost
mulțumiți de partenerul romantic sau nu au primit nicio
sarcină în legătură cu aceste situații.
Cerințe:
1. Identificați variabilele studiului și precizați dacă
variabilele independente au fost invocate sau manipulate.
Argumentați.
2. Formulați ipoteza(ele) de cercetare ale studiului,
direcțional.
3. Comentați dacă autorii au folosit grup de control
4. Comentați dacă variabilitatea caracteristicilor
participanților reprezintă o sursă de amenințare a
validității statistice.
5. Comentați dacă factorul efectul selecției poate reprezenta
o sursă de amenințare a validității interne a studiului.
6. Identificați o variabilă parazită relevantă care ar trebui
controlată pentru a crește validitatea internă.
Argumentați.
7. Alegeți o modalitate de control pentru eliminarea
efectului variabilei parazite menționate anterior.
Argumentați.
Rezolvare
1. VI1- gen cu 2 niveluri : F+M
VI2 – Sarcina – 3 niveluri:
- Amintire dezamăgitoare
- Amintire multumitoare
- Nicio sarcină
VD- Satisfacția cu privire la propria viață
VI1 Gen este o variabilă invocată; sexul nu poate fi
manipulat;
VI2 – Sarcină de amintire – este manipulată. Subieții sunt
supuși celor trei condiții de către cercetător.
2. Ipoteze
- Există diferențe de gen în ce privește nivelul de
satisfacție cu privire la propria viață raportat, în sensul
că băieții vor avea un nivel al satisfacției mai mare
decât al fetelor
- Există diferențe între tipul de amintire și satisfacția
raportată, în sensul că studenții care au sarcina de a-si
aminti situații dezamăgitoare vor raporta un nivel
redus al satisfacției cu privire la propria viață
comparativ cu cei cu sarcina de a-si aminti situații
mulțumitoare și comparativ cu cei care nu au primit
nicio sarcină.
- Fetele din condiția amintire dezamăgitoare vor raporta
un nivel mai redus de satisfactie cu privire la propria
viață comparativ cu băieții din aceeași condiție, dar și
comparativ cu fetele care nu au avut nicio sarcină și cu
cele care și-au amintit situații mulțumitoare.
3. Pentru Variabila Independentă manipulată Sarcină, autorii
au folosit două grupuri de control: fetele care nu au avut
nicio sarcină de amintire (G6) și băieții care nu au avut
nicio sarcină de amintire (G3). Pentru cea de-a doua, gen,
nu este cazul (am menționat anterior că este o variabilă
invocată și nu una manipulată).
4. Variabilitatea caracteristicilor participanților precum
vârsta, prezența și durata relației reprezintă surse de
amenințare a validității statistice.
5. Efectul selecției poate reprezenta o sursă de amenințare
pentru validitatea internă. Trebuie selectați participanți
care au avut o relație romantică.
6. Depresia este o VP deoarece poate influența nivelul
satisfacției cu privire la propria viață.
7. Controlul acestei VP prin blocare, respectiv introducerea
ei ca VI.

Aspecte importante
Variabile parazite: vârsta, momentul zilei
Proceduri de analiză:
- Comparare și diferențe – test t, Anova
- Asociativ (corelațional) – găsirea puterii de corelație –
corelație, regresie multiplă
- Descriptiv – statistică descriptivă
Problema de cercetare
- Să acopere o lacună teoretică;
- Testabilă
- Să respecte condițiile etice
- Fezabilă, tinând cont de resursele și abilitățile
cercetătorului
- Formulată clar
Sudiu experimental si comparativ
- Există diferențe? Principale și de interacțiune
Studiu asociativ (corelational)
- Există o corelatie? VI influențează VD?
Comparativ ​versus ​ ​asociativ
​ ​ ​Descriptiv
2 – 4 niv VI ​ ​ ​>5 niv VI ​ ​ ​0 VI
Categoriale ​ ​ ​cantitative continui ​ ​doar
VD (constr. Instr)

Control:
- Alte variabile
o Randomizare și echivalența grupelor
o Echivalarea grupelor din perspectiva unei
variabile prin M și AS
o Realizare de grupe omogene (doar extravertiti,
autisti, etc)
- Validitate internă
o Factori istorici (evenimente intre O1 și O2)
o Maturizarea
o Instrumente
o Regresia statistică
o Selectia – procedură de selectie diferențială sau
distribuție neuniformă în grupe, criteriii diferite
cu privire la caracteristicile subiecților
o Pierderea subiectilor determină diferențe care nu
pot fi atribuite tratamentului
o Efectele participanților:
▪ Dublu orb
▪ Înșelarea participantilor
▪ Informatii despre atitudinea subiecților pe
parcursul cercetării
o Efectele experimentatorului
▪ Controlul atributelor exp prin menținere
constantă
▪ Controlul expectanțelor
• Experimentator naiv
• Exp orb
• Partial orb
• Automatizarea experimentului
- Validitate externă
o Eșantioane
o Validitatea ecologică – (lab-natural) sarcini
nenaturale, necotidiene, neobisnuite
o Validitate temporală – pe alte perioade (unele
sunt influențate de schimbările sociale)
- Validitate de construct
o Pierderea legăturii teorie – experiment
o Conceptualizarea operațională
o Verificare: Instrumente, manipularea VI,
colectarea datelor
- Validitate statistică:
o Putere statistică scăzută, variabilitatea designului
și a caracteristicilor participanților, lipsa de
fidelitate a măsurătorilor, comparații statistice
multiple.
- Construirea grupelor echivalente
o Prin constanță - numai bărbați (grupe omogene)
o Prin transformarea VP in VI experimental (IQ
90-99, 100-109, 110- 119)
o Egalarea subiecților (grupe perechi)
▪ Control precis – subiect din gr control
aceleasi cu subiectul experimental, rezultă o
pereche
▪ Controlul distribuției de frecvență (M, AS,
coef de înclinare al distribuției
- Contrabalansarea pt controlul efectelor de frecvență-
cand toti subiectii participă la fiecare din condițiile
experimentului, când apar:
▪ Efectul de ordine – performantă îmbunătățită
prin familiarizare
▪ Efectul de transfer – performanța depinde de
condițiile precedente
o CB intrasubiect controlează efectul secvențial
vasile – ordinea 1, vasile ordinea 2
o CB intragrup ½ grup ordinea 1, ½ ordinea 2
-
2