1

Munții Himalaya

Himalaya (în sanscrită hima = zăpadă și alaya = loc, locuință) este cel mai

înalt sistem muntos de pe Pământ, situat în Asia Centrală între câmpia Indo-
Gangetică (la sud) și Podișul Tibet (la nord). Himalaya formează o barieră naturală,
în special climatică, între deșerturile muntoase ale Asiei Centrale și zonele tropicale
ale Asiei de Sud.
Sunt munți tineri, formați în orogeneza alpină. Versanții sudici sunt alcătuiți din
conglomerate și gresii, iar cei nordici din gnaisuri, granituri, șisturi cristaline și filite.
Munții cei mai înalți din lume cu vârful Everest au luat naștere prin ciocnirea plăcii
tectonice indiene cu placa asiatică a podișului Tibet, fiind munți de încrețire și prin
suprafața și înălțimea lor mare, fiind acoperiți tot timpul anului cu zăpadă, această
zonă rece, în contrast cu aerul cald de pe coasta Pacificului contribuie la formarea
musonului.
Munții Himalaya sunt munții cei mai tineri de pe glob, în același timp și cei
mai înalți. Formarea acestor munți a fost în perioada terțiară în urmă cu milioane de
ani (de aceeași vârstă cu Anzii Cordilieri și Munții Stâncoși) prin ciocnirea plăcilor
continentale. S-a constatat că și-n zilele noastre munții se ridică, cu toate că suferă
o eroziune intensă.
Aici se întâlnesc munți de peste 8000 m înălțime ca Everest(8.849
m), K2 (8.611 m), Kangchenjunga (8.586 m), Makalu (8.462 m), Lhotse (8.516
m), Cho Oyu (8.201 m), Manaslu (8.156 m), Dhaulagiri (8.167 m), Nanga
Parbat (8.125 m), Annapurna (8.091 m) sau Makalu. Dintre cei 14 munți mai înalți de
pe glob, patru se găsesc în Munții Karakorum, din Pakistan situat în partea vestică a
Himalayei de exemplu K2. Himalaya cuprinde trei trepte: în sud Munții (Colinele)
Sivalik (900 – 1200 m),în partea centrală, Himalaya Joasă (3.500 - 4.500 m), iar în
Nord , lanțul principal Himalaya Înaltă, cu piscuri ce depășesc 8.000 m. În nord sunt
văi largi a râului Tsangpo, mai aval în sud denumit Brahmaputra cu afluenții situați
în Transhimalaya.
Himalaya partea muntoasă și de podiș este regiunea de unde izvorăsc fluviile
cele mai mari din sudul Asiei ca: Fluviul galben, ce curge până în apropierea
Pekinului vărsându-se în Marea Chinei, Jangtse cu vărsarea în mare
la Shanghai, Irrawaddy, ce curge prin Burma, Mekong, ce
traversează Laos și Kambodscha până în regiunea orașului Hồ-Chí-Minh din
sudul Vietnamului. La fel fluviul Ind ce străbate Pakistanul de la nord la sud, și-n în
estul Pakistanului fluviul deja amintit Brahmaputra. Fluviile deja amintite curg
aproape paralel. Gangele însă izvorăște din Munții Garhwal situați la sud-vest de
Himalaya.
Statele pe teritoriul cărora se află masivul sunt: Nepal și Bhutan, care cuprind
versanții de sud, apoi, la nordul lor, podișul Tibet din provincia chineză cu același
nume, în fine India și Pakistan, care cuprind porțiuni din partea sudică, respectiv sud-
vestică.