Teza Sistem Fotovoltaic PDF

CUPRINS
4
4
1. 7
1.1. 9
1.2. 11
1.3. 15
1.4. 19
2. 20
2.1. 20
2.2. 20
2.3. 21
2.4. 22
3. 23
3.1. 23
3.2. 24
4.
4.1.
4.2.
4.3.
4.4.
4.5.
5.
5.1.
5.2.
5.3.
5.3.1.
5.3.2.
5.3.3.
5.4.
6.
Teză de licență
Mod Coala № document. Semnat Data
Executat Cozma I. Litera Coala Coli
Verificat Dulgheru V. Elaborarea instalației 0
1
fotovoltaice cu sistem de
Controlat orientare pseudo- UTM ISCER
Aprobat DulgheruV. ecuatoriala la soare
6.1.
6.1.1.
6.1.2.
6.1.3.
6.1.4.
6.1.5.
6.2.
7.
8.
8.1.
8.2.
8.3.
9.
Teză de masterat Pag.
Mod Coala № document. Semnat Data 3

Introducere
Omenirea a avut multe probleme de rezolvat pe parcursul istoriei sale de
secole. Dar problema energiei a fost, este şi va fi problema centrală, de
rezolvarea căreia depinde funcţionarea şi dezvoltarea de mai departe a omenirii.
Una din cele mai mari provocări ai secolului XXI constă în asigurarea accesului
fiecărui cetăţean al planetei Pământ la energie curată (nonpoluantă), durabilă şi
la un cost rezonabil. Noţiunile “durabil”, “dezvoltare durabilă”, “economie
durabilă”, se utilizează frecvent, chiar poate prea frecvent, începând cu
parlamente la elaborarea legilor şi strategiilor de dezvoltare a ţării respective,
guverne – în programele de guvernare, partide politice în programele lor
electorale şi terminând cu autorităţile publice locale şi actorii economici, care
trebuie să realizeze în viaţa de toate zilele acest concept de dezvoltare. Dar
puţini cunosc, că noţiunile de “durabilitate - sustainability” şi “dezvoltare
durabilă – sustainable development” sunt termeni relativ noi, care au fost lansaţi
de Comisia Brundtland a ONU (Gro Varlem Brundtland în acea perioadă era
Prim-ministru al Norvegiei şi concomitent Preşedinte al Comisiei ONU) în
raportul “Viitorul Nostru Comun” în anul 1987. Comisia a definit noţiunea de
dezvoltare durabilă ca “o dezvoltare care satisface necesităţile prezentului fără a
compromite capacităţile viitoarelor generaţii să-şi satisfacă propriile necesităţi”.
(Organizaţia Naţiunilor Unite, 1987 [1]).
Dat fiind faptul că producerea (conversia) energiei din surse fosile provoacă
poluarea mediului, creşterea pericolului pentru sănătate, schimbarea climei, etc.
conceptul de dezvoltare durabilă a fost acceptat şi concretizat, în primul rând, în
contextul dezvoltării sectorului energetic. Astfel, la Conferinţa Cadru a
Naţiunilor Unite privind Schimbarea Climei, care a avut loc în anul 1992 la Rio
de Janeiro s-a formulat o definiţie mai amplă a conceptului dezvoltare durabilă.
Prin dezvoltare durabilă trebuie înţeles un proces al dezvoltării economice care
va avea ca rezultat o îmbunătăţire a nivelului de viata al omenirii, fară a se
deteriora ecosistemul planetei noastre.
Aceasta înseamnă o folosire ordonata a resurselor naturale pentru ca fiecare
membru al omenirii sa aibă porţia sa de mediu curat, precum şi obligaţia sa de-a
se strădui sa îl îmbunătăţească pentru a asigura copiilor săi o şansă mai bună
decât a avut-o el însuşi.
Pe parcurs de milenii omenirea a folosit pentru satisfacerea necesităţilor
sale doar energie regenerabilă – radiaţia solară, lemne de foc, vântul şi apa

curgătoare, ultimele fiind derivate ale aceiaşi energii solare. Începând cu secolul
XIX se creează noi sisteme energetice bazate pe avantajele incontestabile ale
surselor fosile: concentrare ridicată, posibilitate de stocare, pot fi transportate la
distanţe mari şi convertite în alte tipuri de energie – termică, mecanică, electrică.
Pe parcursul a circa 200 ani omenirea a creat un complex energetic grandios şi
greu de imaginat, care asigură serviciile fundamentale: iluminatul, încălzirea,
refrigerarea, transportul, procesele tehnologice, etc. Fără energie nu pot fi
menţinute standardele moderne de bunăstare, educaţie şi sănătate. Totodată, s-a
recunoscut că energia modernă este vinovată de apariţia a numeroase probleme de
mediu.
E necesar de găsit un compromis între cererea crescândă de servicii
energetice şi necesitatea acută de-a proteja mediul ambiant. Soluţia problemei
constă în revenirea omenirii la surse regenerabile, altfel spus la energia solară.
În aşa mod se va repara lanţul firesc, rupt acum 200 de ani. Secolul XIX a fost al
aburilor, secolul XX –al electricităţii, iar secolul XXI va fi al soarelui sau nu va
fi deloc.
Politica de stat a Republicii Moldova în domeniul energiei regenerabile:
Cadrul normativ de promovare a Surselor de Energie Regenerabilă:
1. Legea cu privire la energia regenerabilă - Nr.160 din 12.07.2007;
2. Strategia Energetică a Republicii Moldova până în 2030 - Aprobată prin
Hotărâre de Guvern;
3. Legea cu privire la energia electrică - Nr. 124 din 23.09.2009;
4. Programul Naţional pentru Eficienţă Energetică 2011-2020 - Hotărârea
Guvernului Nr. 833 din 10.11.2010;
5. Planul Național de Acțiune în domeniul Energiei Regenerabile până în
2020;
6. Metodologia de calcul a tarifelor la energia electrică regenerabilă și la
biocombustibil - Hotărârea ANRE nr.321 din 22.01. 2009;
7. Regulamentul privind garanţiile de origine pentru energia electrică produsă
din SER - Hotărârea ANRE nr.330 din 03.04. 2009
Cadrul instituțional de promovare a Surselor de Energie Regenerabilă:
1. Ministerul Economiei - autoritatea publică centrală în domeniul energetic
- Hotărârea Nr. 690 din 13.11.2009;
2. Agenţia pentru Eficienţă Energetică - organ administrativ în domeniul EE
și SER - Hotărârea Guvernului Nr. 1173 din 21.12. 2010;

3. Fondul pentru Eficienţă Energetică – instituție axată pe identificarea,
evaluarea și finanțarea proiectelor de EE și SER - Legea cu privire la
energia regenerabilă Nr.160 din 12.07.2007;
4. Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică - organ statal menit
să reglementeze sectorul energetic - Hotărârea Guvernului Nr. 767 din
11.08.1997.

Capitolul I
1.1 Evoluţia sistemelor de conversie a energiei solare
Termenul „fotovoltaic” derivă din combinaţia cuvântului grec photos ceia
ce înseamnă lumină şi numele unităţii de măsură a forţei electromotoare – volt.
Astfel, tehnologia fotovoltaică (PV) descrie generarea electricităţii cu ajutorul
luminii.
Deja şi în Grecia antică se ştia că energia luminii se poate utiliza, astfel se
pare că la asediul Siracuzei în anul 212 înaintea erei noastre grecii au concentrat
lumina solară cu oglinzi şi au îndreptat-o către flota asediatoare a romanilor,
incendiind-o. Tot grecii au fost şi cei care au utilizat energia luminoasă în scop
paşnic aprinzând cu ea flacăra olimpică. În 1839 Alexandre Edmond Becquerel a
descoperit că o baterie expusă la soare produce mai mult curent electric decât
una neexpusă. Pentru acest experiment a măsurat diferenţa de potenţial dintre doi
electrozi de platină situaţi unul pe faţa luminată şi celălalt pe faţa umbrită a
recipientului şi scufundaţi într-o baie de soluţie chimică acidă . Când a expus
această construcţie la soare a observat trecerea unui curent printre electrozi. Aşa
a descoperit efectul fotoelectric pe care însă nu îl putea explica încă. Mărirea
conductivităţii seleniului a fost demonstrată în 1873. Zece ani mai târziu a fost
confecţionat prima celulă fotoelectrică “clasică”. După încă zece ani în 1893 a
fost confecţionat prima celulă solară care producea electricitate. În 1904
fizicianul german Philipp Lenard a descoperit că lumina incidentă pe anumite
suprafeţe metalice eliberează electroni din suprafaţa acestuia şi astfel a oferit
prima explicaţie referitoare la efectul fotoelectric. Totuşi el nu ştia încă de ce şi
la care metale se produce acest efect. Cu toate acesta pentru această descoperire
el a obţinut premiul Nobel pentru fizică în anul 1905. Rezolvarea problemei a
venit de la Albert Einstein în 1905 când cu ajutorul teoriei cuantice a explicat
dualitate luminii ea fiind prezentă în acelaşi timp şi ca particulă şi ca undă. Până
atunci se credea că lumina este doar energie cu diferite lungimi de undă. Einstein
în experimentele sale a constatat că lumina în unele situaţii se comportă ca o
particulă, şi că energia fiecărei particule sau foton depinde doar de lungimea de
undă. El a descris lumina ca o serie de gloanţe ce ating suprafaţa materialului.
Dacă aceste gloanţe au suficientă energie, un electron liber din metalul atins de
foton se va elibera din structura acestuia. Totodată a constatat că energia cinetică
maximă a electronului este independentă de intensitatea luminii şi depinde doar
de energia fotonului care l-a eliberat. Pentru lucrările sale privind fenomenul

fotovoltaic, a obţinut premiul Nobel pentru fizică în anul 1921. Descoperirea în
anul 1949 a joncţiunii p-n de către William B. Shockley, Walther H. Brattain şi
John Bardeen a fost încă un pas mare în direcţia celulelor. După această
descoperire fabricării celulei solare în forma cunoscută astăzi nu îi mai sta nimic
în cale. Fabricarea primei celule solare în 1954 în laboratoarele firmei americane
Bell se datorează totuşi unei întâmplări fericite. Angajaţii firmei sub conducerea
lui Morton Price au observat cînd cercetau un redresor cu siliciu, că acesta
producea mai mult curent cînd era expus la soare. Ca urmare firma Bell prin
contribuţia domnilor Chapin, Fuller şi Pearson a dezvoltat în 1953 primele celule
solare din siliciu impurificate cu arsen dar care aveau un randament de doar 4 %
care a fost mărit la 6 % prin schimbarea impurificării. În 1958 au fost testate
celule solare pentru prima dată pe sateliul Vanguard I dotat cu un panou solar
având 108 celule solare pe bază de siliciu. Rezultetele obţinute au fost peste
aşteptări – până în ziua de azi sondele spaţiale până dincolo de marte sunt
alimentate cu curent produs de celulele solare, iar în anul 2011 se va lansa sonda
spaţială Juno care va fi prima sondă spaţială spre Jupiter alimentată cu curent
produs de celule solare. S-au atins în spaţiu randamente de până la 10,5 %.
Aceste rezultate nu se puteau realiza pe pămînt şi datorită condiţiilor diferite din
spaţiu unde nu se regăseşte ritmul zi-noapte şi lumina naturală nu este absorbită
parţial de atmosferă şi nori, totodată radiaţiile cosmice conduc la o îmbătrânire
mai rapidă a celulelor solare decât pe pământ. De aceea industria şi cercetarea
încearcă obţinerea unor randamente tot mai mari în paralel cu prelungirea duratei
de viaţă. Randamentul teoretic pentru celule solare pe bază de siliciu se
consideră a fi de 29 % pentru condiţiile de iradiaţie pe spectrul din zona de
mijloc. Mandelkorn şi Lamneck au mărit durata de viaţă a celulelor solare în
1972 printr-o reflectare a purtătorilor de sarcină minoritari după ce au introdus
un strat numit black surfaces field (BSF) în stratul impurificat “p”. În 1973
Lindmayer şi Ellison au confecţionat aşa numita celulă mov ce avea un
randament de 14 %. Prin reducerea reflexiei în 1975 s-a mărit randamentul la 16
%. Aceste celule s-au numit celule CNR (Comsat Non Reflection; Comsat
Telefonsatelit ) şi au fost concepute pentru sateliţi Criza de la începutul anilor 70
a condus la creşterea preţurilor produselor petroliere având ca rezultat creştere
preţului energiei. Acest lucru a impulsionat cercetările în domeniul celulelor
solare. În 1980 s-a început organizarea de concursuri de automobile acţionate cu
energie electrică obţinută de la module solare. În 1981 un avion acţionat de

energie solară a traversat Canalul Mânecii. Între timp Green precum şi
specialiştii de la Universitatea Stanford şi cei de la Telefunken au dezvoltat
celule solare cu un randament în jur de 20 %.
Spre deosebire de panourile solare termice, panourile solare fotovoltaice
transforma energia luminoasă din razele solare direct in energie electrica.
Componentele principale ale panoului solar fotovoltaic sunt celulele solare care
convertesc lumina soarelui direct in energie electrică. În figura 1.3
[http://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/4/4c/PVeff%28rev131204%29a.
jpg] de mai jos putem observa evoluţia celulelor fotovoltaice:
Figura 1.1 Evoluţia celulelor fotovoltaice

1.1.1 Tendinţe ale dezvoltării energeticii solare mondiale
Competiţia între SUA şi ex-URSS din anii ’60 ai secolului trecut în
domeniul surselor de alimentare cu energie electrică a sateliţilor a condus la o
dezvoltare spectaculoasă a tehnologiei PV şi s-a produs o ruptură în
dependenţa rigidă a energeticii descentralizate de sursele tradiţionale: grupuri
electrogene, baterii de acumulatoare sau baterii uscate. S-a început o nouă
competiţie – pentru aducerea generatorului PV înapoi pe pământ. Guvernele
ţărilor industrializate şi numeroase companii particulare au investit miliarde de
dolari în progresul tehnologiei PV. În figura 1.2 se prezintă evoluţia producerii
mondiale de celule şi module PV şi a costului unui watt în perioada 1990 –
2004.
Figura 1.2 Evoluţia producţiei mondiale de module PV
După anul 1996 constatăm o creştere extraordinară a producerii

mondiale. În ultimii trei ani, 2002 – 2004, creşterea în raport cu anul
precedent a fost, respectiv egală cu 28.2, 79 şi 60,5 %. Pe o perioadă de 15
ani capacitatea mondială de producere a modulelor PV a crescut de circa 25
ori. Această tendinţă se va amplifica în anii următori deoarece în noile
programe naţionale se implică din ce în ce mai mult marile companii
petroliere (Shell, British Petroleum). Concomitent cu creşterea volumului de
producere are loc scăderea costurilor celulelor fotovoltaice. Pe o perioadă de

10 ani costul unui watt a scăzut de 2,35 ori. După anul 2000 se constată o
creştere a costului unui watt ce se explică prin formarea unui decalaj dintre
capacităţile mondiale de producere a celulelor şi de asamblare a modulelor
PV şi producerea de materie primă – a siliciului pur. În prezent, la nivel
mondial, se atestă o penurie de materie primă.
Energie din surse regenerabile în UE a crescut puternic în ultimii ani.
Acest lucru a fost determinat de directivă 2009, în special din punct de
vedere obiectivele pentru energia regenerabilă legarea. După o perioadă de
până la 2010, în timpul care sursele regenerabile de energie au fost în
creștere puternic, efectul combinat al vreme caldă, progresul lent de către
statele membre în punerea în aplicare Directiva privind energia regenerabilă
și situația economică din unele state membre a UE a dus la o scădere a
utilizării de energie din surse regenerabile în anul 2011. Cu toate acestea,
ponderea surselor regenerabile în consumul final brut de energie a devenit în
creștere, deoarece consumul de energie din combustibili fosili a scăzut mai
mult decât cea a surselor regenerabile de energie. Producția de energie
primară din surse regenerabile este pe o tendință de creștere pe termen lung.
energie primară din surse regenerabile sa dublat între 1990 și 2011, în
creștere cu 130%, cu o rată medie anuală de creștere de 4,1%. În 2011,
producția de energie primară din surse regenerabile a scăzut cu 2,8%, acest
lucru sa datorat în principiu de variația anuală în producția de hidroenergie.
Aceasta este doar a doua scăderea înregistrată din 1990 - prima şi a doua în
2002 cu (-2,4%), în consecința de variație din surse hidroenergetice.
Directiva privind energia regenerabilă „Directiva 2009/28/CE”, prevede că -
în scopuri contabile - energia hidroelectrică și eoliană de producție să fie
normalizată pentru variații anuale. Producția primară de energie din surse
regenerabile este prezentată în figura 1.3 (cifrele pentru producția de energie
electrică nu sunt normalizate, astfel cum este prevăzut în temeiul directivei).

Figura 1.3 Producţia primară din surse de energie regenerabile
În 2011, producția brută de energie electrică din surse regenerabile de

energie a scăzut cu 0,3%, comparativ cu 2010. Cu toate acestea, imaginea
variază în funcție de diferite surse: o scădere de 17 % în producerea de
hidroenergie a fost compensată de creșterile din alte surse, în special solar
(99 %) și eoliană (20 %). Între 1990 și 2011, producția totală de energie
electrică din surse regenerabile de energie a crescut cu 119 %, iar până în
2011 generarea de energie electrică din surse regenerabile au reprezentat 21
% din producția totală de energie electrică brut.
Producerea de energie electrică din surse regenerabile este prezentată în
figura 1.4 (în această producție cifră de energie electrică nu este normalizat
în graficul de domeniu, dar linia punctată prezinta producția totală de energie
electricită).[http://epp.eurostat.ec.europa.eu/statistics_explained/index.ph
p/Energy_from_renewable_sources]

Figura 1.4 Producerea de energie electrică din surse regenerabile
Capacitatea disponibilă de generare a energiei electrice din surse

regenerabile a crescut semnificativ în ultimii 20 de ani. Capacitate instalată
de surse regenerabile, energia solară, eoliană, hidro este prezentată în figura
4.
Figura 1.5 Capacitatea disponibilă de generare a energiei electrice din

surse regenerabile
Dezvoltarea pieței fotovoltaice în UE:
În ultimii ani piață fotovoltaică sa extins pe scară largă, în special în
Germania, urmată de Spania și Italia. În plus, Grecia urmează să fie
următoarea piață cu creștere rapidă. Mai multe stimulente au stimulat
extinderea, făcând industria fotovoltaică să se extindă. Cu toate acestea,
costul ridicat de producție a energie electrică este datorită capitalului
semnificativ. Costul investiției este principalul obstacol în calea
implementării sistemelor fotovoltaice pe scară largă.
[http://www.energy.eu/publications/2009_report-solar-energy.pdf]
Sisteme solare fotovoltaice de astăzi sunt cu 60% mai ieftine decât erau
în anii 1990. Accentul se află acum pe reducerea costurilor și cel mai mic
cost per watt evaluat, în scopul de a ajunge la competitivitate, cu toate
sursele de energie electrică pe termen mediu. În Cartea Albă din 1997,
Comisia Europeană a stabilit o țintă de 3 000 MW de capacitate fotovoltaică
pentru a fi instalate în Europa până în 2010. În figura 4 observăm creșterea
actuală. Ținta Comisia Europeană a fost depășită în 2006, iar în 2008 această
ţintă a fost depăşită de trei ori, marcând succesul sectorului european.
Figura 1.6 Compararea creșterei capacităţii fotovoltaice (în MW) în UE
Prețul energiei fotovoltaice a scăzut de la $ 76.67/Watt în 1977 la o valoare

estimată $ 0.74/Watt în 2013, pentru celule solare cu siliciu cristalin. Acest
lucru este văzut ca documente justificative legii Swanson, o observație
similară cu celebra lege a lui Moore, care afirmă că preţurile celulelor solare
scad cu 20% pentru fiecare dublare a capacității din industrie. Din 2011 ,
prețul de module fotovoltaice pe MW a scăzut cu 60 %, faţă de anul 2008,
potrivit estimărilor Bloomberg New Energy Finance, punând energie solară

pentru prima dată pe o bază competitivă, cu prețul de vânzare cu amănuntul
de energie electrică într-un număr de țări însorite. Costul levelised de
electricitate ( LCOE ) de la PV este competitiv cu sursele de energie electrică
convenționale într-o listă tot mai mare de regiuni geografice. Energie solară -
poate fi acum livrate în California, la prețuri sub $ 100/MWh ( $ 0.10/kWh )
mai puțin decât energia eoliană, chiar și cele care rulează pe gaz natural low-
cost. Începând cu anul 2011, costul de PV a scăzut cu mult sub cel al energiei
nucleare și este setat să scadă în continuare. Prețul mediu de vânzare cu
amănuntul de celule solare, monitorizată de către grupul de Solarbuzz a
scăzut de la $ 3.50/watt la $ 2.43/watt pe parcursul anului 2011. Pentru
instalații de mari dimensiuni, au fost ajustate prețuri mai jos de $ 1.00/watt.
Un preț modul de 0.60 euro / watt ( 0.78 $ / watt ) a fost publicat pentru o
afacere la scară mare de 5 ani, în aprilie 2012.
Prețul în scădere al PV a fost reflectată în instalații de creștere rapidă, în
valoare totală de aproximativ 23 GW în 2011 . Deși unele consolidare este
probabil în 2012 , din cauza reducerilor de sprijin de pe piețele mari de
Germania și Italia , o creștere puternică pare să continue pentru restul
deceniului . Deja investițiile totale în surse regenerabile de energie pentru
2011 a depășit investiții în producția de energie electrică pe bază de cărbune.

1.1.2 Dezvoltarea energiei solare în Republica Moldova
Ca specialist principal în cadrul Agenţia pentru Eficienţă Energetică
din direcţia Serviciului monitorizare a eficienţei energetice şi utilizării
surselor de energie regenerabilă vă pot comunica despre următoarele
proiecte din SER, care au ca impact dezvoltarea utilizării energie solare în
Republica Moldova.
Tabelul 1.1 Informaţii cu privire la potenţialii producători de energie electrica
din SER, care urmează să Injecteze energiaîn reţeaua
de distribuţie de la Î.C.S. ,,RED Union Fenosa” S.A.
Denumirea Adresa juridică Puterea Locul şi adresa de Tipul
companiei oare a şi numărul de solicitată in amplasare a instalaţiei(eoliana,
obţinut avizul de telefon a baza avizului instalatiei da solară, hidro, motor
racordare companiei de producere a cu ardere intenă
racordare,k energiei, după caz bazat pe arderea
W biogazului şi/sau a
singazului etc.) de
producere a energiei
SC SOLOTRANS or.Chisunau,Cale P«95 de la ID-0.4 kV PT- Sistem fotovoltaic

AGRO SRL a Basarabiei, 6, kW 1278.
PF CIMBIR Codru. str. P=10k de la LEA-0,4kV, Sistem fotovoltaic

GHEORGHE PLAIULUI. 24. W. PT-1071, fid.15. Pil
10
Tabelul 1.2 Informaţii cu privire la potenţialii producătorii de energie

electrice din SER de la Întreprinderea de Stat ,,Moldelectrica”
Denumirea Adresa Puterea Locul şi Tipul instalaţiei
companiei oare a juridică si solicitata adresa de (eoliană, solara,
obţinut avizul de numarul de în baza amplasare a hidro, motor de
racordare (ATR) avizului ardere internă
telefon a instalaţiei de
de bazat pe arderea
companiei producere a
racordare, biogazului şi/sau
energiei, după
kW caz a singazului etc.)
de producere a
energiei
Parc Solar S.R.L: m. Chişinău, 9820 Căplani r. CESF - centrale

str.Academiei, Ştefan Vodă electrice solare
1, of. 110 (fotovollaică)
Parc Solar S.R.L: m. Chişinău, 10000 Sipoteni r. CESF - centrale

str.Academiei, Călăraşi electrice solare
1, of. 110 (fotovollaică)

1. Dezvoltarea energiei solare în sectorul rezidenţial:
a. Bilgicom Srl Comrad - Amorphous on green house
Figura 1.7 Bilgicom Srl
b. Moldova, raionul Criuleni, satul Hîrtopul Mic – Boris Grama

Proiectul a fost realizat de către o persoană fizică în scopul de a reduce
cheltuielile pentru energia electrică consumată. Practic toată energia electrică
produsă se consumă la acoperirea necesităţilor proprii, în cazul unui surplus,
acestea sunt transmise în reţeaua centrală prin intermediul contorului
electronic, care înregistrează cantitatea de energie electrică solară transmisă.
Panouri solare (monocristalin) cu capacitatea 250 W - 12 buc. Producător
China, Sunrice Solartech CO. Invertor Solar - Danfoss A/S pentru 3 kW.
Producator Germany, Danfoss GmbH Solar Inverters.
Tipul de panouri solare stabilite deţine o garanţie de 25 de ani de la
producător, durata de funcţionare a acestor panouri constituind până la 50 ani
de performanţă, cu o micşorare anuală a randamentului nu mai puţin de 0,4%.

Figura 1.8 Raionul Criuleni satul Hîrtopul Mic – Boris Grama
2. Dezvoltarea energiei solare în sectorul industrial:

a. First Solar Farm in Moldova, power 350 kW based on amorphous panel
technology, grid connection to Union Fenosa

Figura 1.9 Primul parc solar în Republica Moldova
3. Dezvoltarea energiei solare în sectorul comercial:

a. Amorphous solar panel facade in Botanica 3 kW
Figura 1.10 Amorphous solar panel facade in Botanica 3 kW

b. 20 Kw Porsche Chisinau roof installation
Proiectul prevede producerea şi transmiterea în reţeaua centrală a
întregului volum de energie electrică. Aici se folosesc panouri pe bază de
siliciu amorf, eficacitatea înaltă a acestuia fiind păstrată chiar şi în condiţii
climaterice nefavorabile. Capacitatea staţiei constituie 333,2 KW ,
producerea planificată va constitui aproximativ 500 000 KW/h pe an. Punerea
în funcţie se planifică pentru mijlocul lunii octombrie. Panou solar este pe
bază de siliciu amorf cu capacitatea 50W.
Figura 1.12 20 Kw Porsche Chisinau roof installation
c. 100 kW compania ”Solotrans-Agro” S.R.L in regiunea Gării de Nord

Un alt proiect cu Pinst = 100 kW este implementat de compania ”Solotrans-
Agro” S.R.L in regiunea Gării de Nord și care injectează energie în rețea la
un tarif stabilit de ANRE de 1.92 lei/kWh. Proiectul prevede instalarea a 400
de panouri fotovoltaice pe acoperișul unuia din frigidere și conectarea
acestora la rețelele electrice prin intermediul invertoarelor. Ca rezultat a
implementării proiectului, compania poate genera 136 MWh energie electrică

anual, ceia ce va contribui la reducerea pierderilor de energie electrică în
rețele și sporirea fiabilității acestora.
[http://ecowatt.itnolimit.com/portfoliu/view/79]
Figura 1.13 Parc solar în regiunea Gării de Nord
3. Dezvoltarea energiei solare în sectorul public:

a. ,,Montarea colectoarelor solare pentru încălzirea apei menagere la
grădiniţa de copii din satul Buşila, raionul Ungheni” P instalată (kw)-8,2 kW

Figura 1.14 Panou solar la grădiniţa de copii din satul Buşila, raionul
Ungheni
b. ,,Montarea colectoarelor solare pentru producerea apei calde menagere

prin conversia energiei solare la grădini ț a ,,Ghiocel”, satul Rau ț el, raionul
Făle ș ti P instalată (kw)-9 kW
Sistemul care a fost implementat pentru prepararea apei calde menagere
permite conversia energie solare în energie cu ajutorul celor două colectoare
a câte 30 tuburi, şi cu ajutorul elementului de încălzire de 4 kW în perioada
rece a anului de la sistemului de încălzire. Vara o porțiune a sistemului de
încălzire se utilizează pentru a proteja sistemul de la supraîncălzire (în zilele
de Sâmbăta și Duminică când nu este consum de apă caldă).
Figura 1.15 Panou solar la grădinița ,,Ghiocel”, satul Rauțel, raionul

Fălești

c. ,,Montarea colectoarelor solare pentru producerea apei calde menagere
prin conversia energiei solare la Întreprinderea Municipală Regia
“Autosalubritate” P instalată (kw)-47 kW
Figura 1.16 Panou solar la Întreprinderea Municipală Regia

“Autosalubritate”
d. ,,Montarea panourilor solare pentru producerea energiei electrice prin

conversia energiei solare la Instituţia Medico-Sanitară Publică Institutul
Oncologic
Potenţialul sistemului fotovoltaic este de 250kW, aproximativ acoperirea
necesităţii în energie electrică în Instituţia Medico-Sanitară Publică Institutul
Oncologic cu 25-30% pe an.

Figura 1.17 Panouri solare pentru producerea energiei electrice la IMSP IO

1.1.3 Potenţialul energetic solar al Republicii Moldova
Republica Moldova este plasată în zona cu clima temperat-
continentală, influenţat de apropierea de Marea Neagră şi de interferenţa
aerului cald-umed din zona mediteraneană, cu umiditate insuficientă, ceea
ce determină o frecvenţă mare a secetelor. De exemplu, doar în perioada
1990-2007, în ţară au fost înregistrate nouă secete.
Cele patru anotimpuri sunt bine
evidenţiate, iarna fiind blândă, iar
vara caldă. Temperatura medie
anuală a aerului din nord spre sud
variază între 8,0 °C (Briceni) şi 10,0
°C (Cahul) semnalându-se o încălzire
a climei, iar a solului între 10°C şi
12°C. În Republica Moldova
iradierea solară pe suprafaţa
orizontală a Republicii Moldova este
de 1240 kWh/m 2 la nord şi atinge
cota maximă de iradiere până la 1400
kWh/m 2 în zona sudică a ţării. Cota
Figura 1.18 Iradierea solară pe medie de iradiere solară este de 1300

suprafaţa orizontală a RM kWh/m 2 (vezi figura 1.18).
Iarna în Republica Moldova este blândă cu temperatura medie în
ianuarie de -5 °C — -3 °C, în unele zile ea poate să coboare la -15 °C — -
20 °C, iar în cazul pătrunderii maselor de aer arctic chiar până la -35 °C.
Primăvara este un anotimp instabil când se măreşte numărul zilelor cu
soare şi temperatura medie a aerului este în creştere. În mai temperatura
se stabileşte în jurul gradaţiei 15 °C. Vara este călduroasă şi de lungă
durată, cu perioade mari lipsite de precipitaţii. Temperatura medie în
iulie este de 19,5 °C — 22 °C, dar uneori poate atinge cota de 35 °C —
40 °C.Toamna este şi ea caldă şi lungă. În noiembrie temperatura medie
coboară la 3 °C — 5 °C şi pot începe primele ninsori şi îngheţuri.
În Republica Moldova durata posibilă (teoretică) de strălucire a

soarelui este de 4445 - 4452 h/an. Durata reală constituie 47 – 52 % sau
a) b)
Figura 1.19 Durata de strălucire a soarelui, h/an (a) şi iradierea anuală
solară (b), kWh/m 2
2.060–2.360 de ore cu soare pe an din cea posibilă (fig.12.,a),
temperatura pozitivă se înregistrează în 165-200 de zile pe an. Variaţia
cu circa 5 % se datorează diferenţei de latitudine între zona de nord şi cea
de sud, care este de circa 2,5 0 . O parte considerabilă a orelor de strălucire
a soarelui revine lunilor aprilie – septembrie şi constituie 1500 – 1650 de
ore. Radiaţia globală (suma radiaţiei directe şi difuze) pe o suprafaţă
orizontală în condiţii de nebulozitate medie constituie 1280 kWh/m 2 .an în
zona de nord şi 1370 kWh/m 2 .an – în zona de sud (fig. 1.1.2.,b). Peste 75
% din această radiaţie revine lunilor aprilie – septembrie. Radiaţia
globală în zona de nord este mai mică cu 3,5 % decât în zona centrală şi
mai mare cu 2,6 % - în zona de sud. Diferenţa mică dintre aceste valori
permite să utilizăm în calcule datele cu privire la radiaţia solară pentru
zona centrală a Republica Moldova.

1.1.4 Energia şi puterea radiaţie solare
a. Soarele
Soarele este un corp ceresc cu lumină proprie plasat în constelaţia
Calea Lactee. Diametrul Soarelui este de aprox. 1,39 10 9 m. Diametrul
unghiular al Soarelui este de aprox. 1/100 rad. Distanţa Pământ-Soare
este de 1,5 10 1 1 m. Compoziţia chimică a Soarelui este: hidrogen (85%),
heliu (14,8%), alte elemente (0,2%).
Soarele este un emiţător perfect al radiaţiei termice care corespunde
corpului negru aflat la temperatura de 5800 K. Energia Soarelui provine
din reacţiile termonucleare care au loc în interiorul său. În afara
atmosferei, spectrul radiaţiei solare se întinde de la 0,2 la 3 μm (figura
1.1). În figura 1.1, curba 1 arată distribuţia energiei în spectrul radiaţiei
solare în afara atmosferei terestre. Distribuţia energiei în spectrul solar,
la limita superioară a atmosferei terestre, este: 3 % în ultraviolet, 42 % în
vizibil, 55 % în infraroşu [1] (Bejan, A., Entropy Generation
Minimization, CRC Press, New York (1996).
Energia de provenienţă solară care este recepţionată la limita
superioară a atmosferei terestre de o suprafaţă cu aria de 1 m 2 , normală la
direcţia radiaţiei, în unitatea de timp, este de aprox. 8,36 10 4 J/m 2 min.
(1393,33 W/m 2 ).
Figura 1.20 Distribuţia energie în spectrul radiaţiei solare.

b. Poziţionarea soarelui pe sfera cerească
Mişcarea de revoluţie a Pământului în jurul Soarelui are loc pe o
orbită eliptică cu Soarele în unul din focare. Orbita este parcusă în timp
de un an. Planul acestei orbite se numeşte ecliptică. Privind cerul, avem
impresia că vedem o boltă imensă, de forma unei calote sferice care se
sprijină pe suprafaţa solului de-a lungul unui cerc orizontal. Pe bolta
cerească, Soarele efectuează o mişcare diurnă aparentă. Poziţile relative
ale Soarelui şi Pământului sunt reprezentate conventional cu ajutorul
sferei cereşti (figura 1.2). Planul ecuatorial intersectează sfera cerească
după ecuatorul ceresc. Axa polară înţeapă sfera cerească în polii cereşti.
Mişcarea aparentă a Soarelui are loc pe ecliptica înclinată cu 23,45 o faţă
de ecuatorul ceresc (figura 1.2). Unghiul dintre linia care uneşte centrele
Pământului şi Soarelui şi planul ecuatorial se numeşte declinaţie solară,
δ. Declinaţia solară este zero la echinocţiile vernal ( 20/21 Martie) şi
autumnal ( 22/23 Septembrie ). La solstiţiul de vară ( 21/22 Iunie ),
declinaţia este δ = 23,45 o . La solstiţiul de iarnă ( 22/23 Decembrie ),
declinaţia este δ = - 23,45 o [2] (Bizerea, M., Eco Potabilizarea Apei
Folosind Energia Solară, Ed. Mirton, Timişoara, (1997).
Figura 1.21 Sfera cerească

Declinaţia solară la amiază solară într-o zi oarecare a anului, n, se
calculează cu formula aproximativă a lui Cooper [3], (Duffie, A. J.,
Beckman, A. W., Solar Energy Thermal Processes, J.Wiley, New York
(1974)).
23,45 284  n
δ[rad] =    sin(2 ) (1.1)
180 365
În formula (1.1), n se calculează cu relaţia
n = 30,416  (l  1)   (1.2)
unde:
l - este luna din an l€ (1,12);
λ - este numărul zilei din luna respectivă.
Pământul la rândul său efectuează o mişcare de rotaţie diurnă în
jurul axei polare. Mişcare de rotaţie a Pământului poate fi descrisă prin
mişcarea de rotaţie aparentă a sferei cereşti în jurul axei polare.
Poziţia instantanee a Soarelui este dată de unghiul orar, ω:
unghiul dintre planul cercului care trece prin polii cereşti şi Soare şi
meridianul locului. Unghiul orar este nul la amiază solară. Unghiul orar
este dat de relaţia

ω =  ( S   0 ) , (1.3)
12
unde:
 S - este timpul solar (ora solară);
 0 - este amiaza solară  0 =12.
Ora solară este:

 S =  L  E  4( L   l ) , (1.4)
unde:
 S - este longitudinea legală;
 S - este longitudinea locului;
 S - este ora legală;
E – ecuaţia timpului [4] (Torres-Reyes, E., Cervantes-de Gortari, J.,

Optimal Performance of an Irreversible Solar-Assisted Heat Pump,
Exergy International Journal,1 (2001), 2, pp. 107-111 (2001).)

E = 2,292  (0,0075  0,1868 cos   3,2077 sin   1,41615 cos 2   4,089 sin 2 ) (1.5)
unde, unghiul β este:
2
 [rad ]   (n  1) (1.6)
365
Pentru un observator aflat pe suprafaţa Pământului, într-un
loc cu latitudinea  , verticala locului intersectează sfera cerească în
două puncte, zenitul şi nadirul. Zenitul este punctul în care verticala
locului prelungită în sus înţeapă sfera cerească. Nadirul este punctul în
care verticala locului prelungită în jos înţeapă sfera cerească.
Unghiul dintre direcţia Soarelui şi planul orizontal este
înălţimea solară, α. Complementarul înălţimii solare este unghiul
zenital, θ Z ,
sin   sin   sin   cos   cos   cos    Z (1.7)
Pentru Chişinău, conform anuarului astronomic, coordonatele
geografice sunt:  L  l  
c. Constanta solară
Excentricitatea orbitei Pământului determină variaţia distanţei dintre
soare şi Pământ cu ± 3 %. La distanţa de una unitate astronomică, egală
cu distanţa medie Pământ – Soare, 1 UA=1,495 10 1 1 m, Soarele
subăntinde un unghi de 32 minute de arc (32'). Consecinţa acestei relaţii
spaţiale Soare – Pământ este aceea că în afara atmosferei terestre
intensitatea radiaţiei solare poate fi considerată constantă. Constanta
solară, S, este energia solară primită în unitatea de timp de către o
suprafaţă cu aria unitară perpendiculară la direcţia de propagare a
radiaţiei, în spaţiu, la distanţa egală cu una unitate astronomică [1],
S= 1353 W/m 2 (1.8)
Distribuţia energiei în spectrul radiaţiei solare extraterestre este
aratată în tabelul 1.3.1:
Tabelul 1.3.
Domeniul lungimilor de undă (μm) 0-0,38 0,38-0,78 0,78- 
Fracţiunea 0,0700 0,4729 0,4571

Energia domeniului (W/m 2 ) 95 640 618
Fluxul total primit de la o sursă radiantă decătre unitatea de arie, este

numit iradianţă sau densitatea fluxului. Puterea primită de unitatea de
arie normală la direcţia propagării radiaţiei este intensitatea radiaţiei.
Variaţia distanţei Pământz – Soare, se determină ca la limita superioară
a atmosferei terestre densitatea fluxului radiant extraterestru să varieze
cu ± 3%. Astfel, în lunile ianuarie şi decembrie densitatea fluxului
radiant care vine de la Soare este de 1395 W/m 2 .
d. Radiaţia solară la suprafaţa pământului

Radiaţia solară care străbate atmosfera este diminuată din cauza
absorbţiei şi împrăştierii acesteia de către moleculele de aer, nori şi
aerosoli. Radiaţia primită de sol de la Soare fără să-şi schimbat direcţia
de propagare la străbaterea atmosferei se numeşte radiaţia directă, B.
Radiaţia primită la sol de la Soare după schimbarea direcţiei de
propagare prin reflexie şi împrăştire de către atmosfera terestră se
numeşte radiaţia difuză, D. Radiaţia care ajunge la observator după
relexia ei de către sol este albedoul, A. Radiaţia totală care constă din
cele trei componente este globală, G (figura 1.3).
Figura 1.22 Radiaţia solară în atmosferă

Masa de aer relativ, m, numită impropriu masă de aer, este un concept
caracteristic atmosferei clare a zilei-lumină. Masa de aer relativă, m, este
egală cu masa unei coloane cilindrice de aer cu aria bazei egală cu
unitatea şi cu lungimea egală cu drumul parcurs de radiaţie prin atmosferă
raportată la masa unei coloane cilindrice de aer cu baza unitară şi
lungimea egală cu drumul vertical al radiaţiei la nivelul mării. Astfel, la
nivelul mării, cînd Soarele se află la zenit, masa de aer este m = 1 iar
c]nd unghiul zenital este de 60 0 m = 2. Adică, masa de aer este
aproximativ egală cu 1/ cos  Z (figura 1.4).
Mecanismele prin care se produce atenuare radiaţiei solare la străbaterea
atmosferie sunt:
a) absorbţia radiaţie de către unele gaze ale atmosferei;
- ozonul modifică component direct a radiaţiei solare în domeniul
ultraviolet;
- apa şi bioxidul de carbon modifică component direct a radiaţiei
solare în domeniul vizibil şi infraroşu;
Figura 1.23 Masa de aer.
b) component difuză a radiaţie solare este influenţată de difuzia

molecular a principalelor ale atmosferi (azotul şi oxigenul);
c) difuzia Rayleigh a aerosolilor (praf, nuclee de condensarea) modifică
component difuză a radiaţiei.

Coeficientul spectral de atenuare prin absorbţia moleculară,
  , , depinde de concentraţia gazelor absorbante, de lungime de undă a
radiaţiei şi de presiunea atmosferică.

Coeficientul spectral de atenuare prin difuzia moleculară,  m , ,
depinde indicile de refracţie al aerului şi de lungimea de undă fiind direct

proporţional cu 1/λ 4 .
Coeficientul total de atenuare este:
     ,   m ,   R , 1.9
Intensitatea radiaţiei directe, cu lungimea de undă λ, care

ajunge la sol este:
B  S  e   m 1.10
Prin integrarea pe întregul spectru se obţine:
B  Se  m 1.11
e. Densitatea fluxului radiant solar pe suprafeţe înclinate

Performanţele instalaţiilor solare sunt determinate de densitatea puterii
radiante pe suprafaţa panoului fotovoltaic sau colectorului termal.
Densitatea fluxului direct, difuz şi a celui reflectat de sol se calculează
cu formule empirice care diferă de la un autor la altul. În continuare,
sunt prezentate formulele care aproximează datele experimentale.
În relaţa (1.11). coeficientul de atenuare poate fi pus în
forma:
  d k/m 1.12
Aceasta conduce la următoarea expresie a intensităţii radiaţiei
solare directe attenuate:
B  S  a  e  dm 1.13
unde:
a =e - k ;
a = 0,88;
d = 0,28
Variaţia distanţei Pământ – Soare determină variaţia densităţii fluxului

radiant extraterestru ceea ce face necesară introducerea unui factor de
corecţie,
C = 1+0.0034 cos n 1.14
Densitatea fluxului radiant extraterestru, de la o zi la alta,
este:
S,  C  S 1.15
Relaţiile (1.13) şi (1.15) conduc la expresia intensităţii
radiaţiei solare directe atenuate,
d
B  S  C  a  exp( ) 1.16
sin 
Pe o suprafaţă orizontală, componenta directă a radiaţiei solare atenuate,
conform figurii 1.5, este:
B0  B  sin  1.17
Orientarea suprafeţei înclinate, cu unghiul s, faţă de direcţia Sud a
locului este descris de unghiul azimutal al suprafeţei al suprafeţei, γ
(figura 1.5). Unghiul azimutal al suprafeţei este egal cu abaterea
normalei suprafeţei de la meridianul locului. Unghiul azimutal al
suprafeţei este zero pentru direcţia Sud şi este pozitiv pentru est,
respectiv negativ pentru Vest.
Unghiul de incidenţă al radiaţiei solare pe o suprafaţă cu
orientare oarecare este  (figura 1.5). Relaţia de calcul a unghiului de
incidenţă este:
1.18
Intensitatea radiaţiei solare directee atenuate pe o suprafaţă
înclinată este:
BS  B  cos  1.19
Intensitatea radiaţie solare este măsurată, de regulă în planul
orizontal, B 0 . Apoi, cu relaţia (1.17) şi (1.19) se calculează mărimile B
şi B S .
Intensitatea radiaţiei solare difuzate în condiţii atmosferice
normale este:

d
D  S  C  sin   [0,2710  0,2939  a  exp( )] 1.20
sin 
Intensitatea radiaţie solare difuze interceptate de suprafaţa
înclinată cu unghiul s faţă de planul orizontal este
1  cos s
DS  D  1.21
2
Intensitatea radiaţiei solare reflectate de sol şi interceptate de
suprafaţa înclinată cu unghiul s faţă de planul orizontal este:
b(1  cos s )
AS   B0 1.22
2
unde:
b – este un factor adimensional care ţine seama de locul în care este
plasat panou, de exemplu pentru cazul ciment-beton, b = 0,55.
Densitatea fluxului radiant global (iradianţa) pe suprafaţa
înclinată este:
G  BS  DS  AS 1.23
Mărimea G variază anotimpul, lunar, diurn şi orar. Dacă
numărul orelor de insolaţie într-o zi este n, considerând că intensitatea
radiaţie, G i , este constantă în decurs de una oră, obţinem formula de
calcul a energiei solare primite de suprafaţa unitară într-o zi, H,
n
H  3600 Gi 1.24
1
Figura 1.24 Radiaţia solară pe suprafeţe: a) orizontală, b) înclinată.

1.1.5 Sisteme solare fotovoltaice
Posibilităţile de utilizare a energiei electrice obţinute prin conversia energiei
solare, folosind efectul fotovoltaic sunt multiple, iar in continuare sunt
prezentate cateva asemenea sisteme tehnice care înglobează panouri fotovoltaice.
1.1.5.1 Clasificarea sistemelor solare fotovoltaice

a. Sistem fotovoltaic pentru producerea si utilizarea curentului continuu.
În următoarele figuri a sistemelor fotovoltaice sunt prezentate nişte sisteme de
producere si utilizare a curentului continuu cu ajutorul panourilor fotovoltaice.
Acest tip de aplicaţie poate să permită de exemplu asigurarea iluminatului
electric, cu becuri de curent continuu, in imobile situate in zone izolate si
neelectrificate. Se observă că panoul fotovoltaic nu este singurul component al
sistemului. Deoarece momentul in care este nevoie de energie electrică, nu
coincide cu cel in care este prezentă radiaţia solară, energia electrică furnizată de
panou este acumulată intr-una sau mai multe baterii pentru a fi utilizată la
nevoie. Intre panoul fotovoltaic si baterie este intercalat un regulator de
incărcare deoarece parametrii curentului electric la iesirea din panou sunt
variabili, in funcţie cel puţin de intensitatea radiaţiei solare, iar parametrii
curentului electric utilizat la incărcarea bateriei trebuie să fie constanţi.
b. Sistem pentru producerea simultană a curentului continuu si alternativ .

In (fig.2.1) este prezentat un sistem de producere si utilizare simultană a
curentului continuu si alternativ cu ajutorul panourilor fotovoltaice.
Figura. 1.25 Sistem cu panouri fotovoltaice pentru producerea simultană a

curentului continuu si alternativ www.lpelectric.ro

Avand in vedere că un asemenea sistem are nevoie de o putere electrică mai
mare, specifică de regulă consumatorilor de curent continuu, este nevoie de
utilizarea unui număr mai mare de panouri fotovoltaice, iar numărul bateriilor
este de asemenea mai mare, pentru ca sistemul să poată asigura puterea electrică
maximă, pentru un timp cat mai lung, inainte ca bateria să se descarce.
Trebuie menţionată prezenţa obligatorie intr-un asemenea sistem a unui
echipament denumit invertor, care transformă curentul continuu in curent
alternativ.
c. Sistem fotovoltaic hibrid.

In (fig. 2.2) este prezentat un sistem hibrid pentru producerea si utilizarea
simultană a curentului continuu si alternativ cu ajutorul panourilor fotovoltaice.
Figura 1.26 Sistem hibrid cu panouri fotovoltaice pentru producerea

simultană a curentului continuu si alternativ
Faţă de sistemul prezentat anterior, acest sistem hibrid are in componenţă si

un generator electric acţionat de un motor cu ardere internă de tip Diesel. Acest
generator, care poate să producă atat curent continuu cat si curent alternativ, are
rolul de a asigura puterea electrică necesară in perioadele de varf de sarcină, sau

in perioadele in care radiaţia solară nu este suficient de intensă.
d. Sistem fotovoltaic racordat la reţea.

In (fig. 2.3) este prezentat un sistem pentru producerea si utilizarea curentului
alternativ cu ajutorul panourilor fotovoltaice, [2] racordat la reţeaua locală de
alimentare cu energie electrică.
Figura 1.27 Sistem fotovoltaic pentru producerea

curentului electric alternativ, racordat la reţea.
Un asemenea sistem pentru producerea curentului electric alternativ, cu

ajutorul panourilor fotovoltaice, permite utilizarea directă a curentului electric
produs de sistemul fotovoltaic, dar si furnizarea acestuia in reţeaua locală de
alimentare cu energie electrică, acest sistem fiind furnizor de energie electrică.
Este evident că imobilele prevăzute cu un asemenea sistem de alimentare cu
energie electrică, trebuie să fie prevăzute cu cate un dispozitiv de măsură care să
contorizeze energia electrică furnizată in reţea, dar si cu un contor pentru
măsurarea consumului de energie electrică absorbită din reţea.

1.1.5.2 Principiul de funcţionare
Principiul de funcţionare a celulei solare cu semiconductori: Fotoni
incidentali eliberează electroni şi goluri, care se vor separa în câmpul electric al
zonei de sarcină spaţială a joncţiunii p-n. Procesul este prezentat în (fig.1.1 şi
fig.1.2).
Figura 1.28 Pătrunderea radiaţiei solare în straturile celulei
Figura 1.29 Identificarea polilor în interiorul celulei
Celulele solare pe bază de materiale semiconductoare în principiu sunt

construite ca nişte fotodiode cu suprafaţă mare care însă nu se utilizează ca
detectoare de radiaţii ci ca sursă de curent. Interesant la acest tip de
semiconductoare este că prin absorbţie de energie (căldură sau lumină) eliberează

purtători de sarcină (electroni şi goluri). Este nevoie de un câmp electrostatic
intern pentru ca din aceşti purtători să se creeze un curent electric dirijându-i în
direcţii diferite (fig. 1.2). Acest câmp electric intern apare în dreptul unei
joncţiuni p-n. Pentru că intensitatea fluxului luminos scade exponenţial cu
adâncimea, această joncţiune este necesar să fie cât mai aproape de suprafaţa
materialului şi să se pătrundă cât mai adânc. Această joncţiune se creează prin
impurificarea controlată. Pentru a realiza profilul dorit, în mod normal se
impurifică „n” un strat subţire de suprafaţă şi „p” stratul gros de dedesubt în
urma căruia apare joncţiunea. Sub acţiunea fotonilor apar cupluri electron-gol în
joncţiune, din care electronii vor fi acceleraţi spre interior, iar golurile spre
suprafaţă (fig. 1.3). O parte din aceste cupluri electron-gol se vor recombina în
joncţiune rezultând o disipare de căldură, restul curentului putând fi utilizat de
un consumator, încărcat într-un acumulator sau prin intermediul unui invertor
livrat în reţeaua publică. Tensiunea electromotare maximă la bornele unei celule
solare (de exemplu la cele mai utilizate, celulele de siliciu cristaline) este de 0,5
V.
Figura 1.30 Zona de sarcină spaţială a joncţiunii p-n

Celulele solare pot fi clasificate după mai multe criterii.
 după grosimea stratului materialului:
 cu strat gros;
 cu strat subţire;
 după tipul materialului unde se întrebuinţează ca materiale semiconductoare
combinaţiile:
 CdTe;
 GaAs;
 CuInS;
 siliciul;
 după structură de bază deosebim materiale:
 cristaline (mono-/policristaline);
 amorfe.
În fabricarea celulelor fotovaltaice pe lângă materiale semiconductoare, mai
nou, există posibiltatea utilizării şi a materialelor organice sau a pigmenţilor
organici.
 Celule pe bază de siliciu :
 Strat gros:
 Celule monocristaline (c-Si)- randament mare -
în producţia în serie se pot atinge până la peste 20 %
randament energetic, (în procesul de fabricare
devine egal cantitatea de energia generată).
Monocristalele se obţin sub formă de baghetă sau
vergea, prin turnarea siliciului pur. Aceste baghete
se taie ulterior in plăci foarte subţiri care se
utilizează la fabricaţia celulelor fotovoltaice. Acest
proces tehnologic asigură cel mai ridicat nivel de
eficienţă a conversiei fotoelectrice, dar este si cel
Figura 1.31 Celule
mai costisitor.
monocristaline

 Celule policristaline (mc-Si) la producţia în
serie s-a atins deja un randament energetic de peste
la 16 %, cosum relativ mic de energie în procesul de
fabricaţie, şi până acum cu cel mai bun raport preţ –
performanţă. Policristalele se obţin in urma unui
proces de producţie mai puţin ieftin, constînd din
turnarea siliciului lichid in blocuri, care ulterior
sunt tăiate in plăci subţiri. In procesul de
solidificare, se formează cristale de diferite
Figura 1.32 Celule
dimensiuni si forme, iar la marginea acestor cristale
policristaline
apar si unele defecte de structură. Ca urmare a
acestor defecte, celulele fotovoltaice fabricate prin
această metodă sunt mai puţin eficiente
 Strat subţire: celule cu siliciu amorf (a-Si) cel
mai mare segment de piaţă la celule cu strat subţire;
randament energetic al modulelor de la 5 la 7 %;
Celule pe bază de siliciu cristalin, ex. microcristale
(µc-Si) în combinaţie cu siliciul amorf randament
mare; tehnologia aceeaşi ca la siliciul amorf
Structura amorfă se obţine prin depunerea unui film
extrem de subţire de siliciu pe o suprafaţă de sticlă,
sau pe un substrat realizat dintr-un alt material. In
Figura 1.33 Celule cu
acest caz, solidificarea atomilor nu se realizează
siliciu amorf
intr-o structură cristalină ci sub forma unei reţele
atomice cu dispunere neregulată, denumită structură
amorfă.
In această reţea atomică apar si numeroase defecte, care diminuează
performanţele electrice ale materialului. Grosimea stratului amorf de siliciu,
obţinut prin această metodă este mai mică de 1μm. Pentru comparaţie grosimea
unui fir de păr uman este de 50…100μm. Costurile de fabricaţie ale siliciului
amorf sunt foarte reduse, datorită cantităţii extrem de reduse de material utilizat,
dar eficienţa celulelor fotovoltaice care utilizează siliciu amorf este mult mai
redusă decat a celor care utilizează structuri cristaline de material. Datorită
costului redus, celulele fotovoltaice cu siliciu amorf se utilizează preponderent la
fabricarea echipamentelor cu putere redusă, cum sunt ceasurile sau, calculatoare

de buzunar.
In (tab.1.4) sunt prezentate performanţele celor trei tipuri de celule
fotovoltaice din punct de vedere al conversiei energiei radiaţiei solare in energie
electrică.
Tabelul 1.4 Performanţele diferitelor tipuri de celule fotovoltaice
 Semiconductoare pe bază de elemente din grupa III-V . Celule cu GaAs

randament mare, foarte stabil la schimbările de temperatură, la încălzire o
pierdere de putere mai mică decât la celulele cristaline pe bază de siliciu, robust
vizavi de radiaţia ultravioletă, tehnologie scumpă, se utilizează de obicei în
industria spaţială (GaInP/GaAs, GaAs/Ge)
 Semiconductoare pe bază de elemente din grupa II-VI .Celule cu CdTe
utilizează o tehnologie foarte avantajoasă CBD(depunere de staturi subţiri pe
suprafeţe mari în mediu cu pH , temperatură şi concentraţie de reagent
controlate); în laborator s-a atins un randament de 16 %, dar modulele fabricate
până acum au atins un randament sub 10 %, nu se cunoaşte fiabilitatea.
 Celule solare pe bază de compuşi organici Tehnologia bazată pe chimia
organică furnizează compuşi care pot permite fabricarea de celule solare mai
ieftine. Prezintă, totuşi, un impediment faptul că aceste celule au un randament
redus şi o durată de viaţă redusă (max. 5000h). Încă (ianuarie 2007) nu există
celule solare pe bază de compuşi organici pe piaţă.
 Celule pe bază de pigmenţi Numite şi celule Grätzel utilizează pigmenţi
naturali pentru transformarea luminii în energie electrică; o procedură ce se
bazează pe efectul de fotosinteză. De obicei sunt de culoare mov.
 Celule cu electrolit semiconductor De exemplu soluţia: oxid de cupru/NaCl.
Sunt celule foarte uşor de fabrict dar puterea şi siguranţa în utilizare sunt
limitate.
 Celule pe bază de polimer Deocamdată se află doar în fază de cercetare.

1.1.5.3 Constructția organului de lucru
Structura celulelor solare se realizează în aşa mod încât să absoarbă cât mai
multă lumină şi să apară cât mai multe sarcini in joncţiune. Pentru aceasta
electrodul de suprafaţă trebuie să fie transparentă, contactele la acest strat să fie
pe cât posibil de subţiri, pe suprafaţă se va aplica un strat antireflectorizant
pentru a micşora gradul de reflexie a luminii incidente. Acestui strat
antireflectorizant i se atribuie culoare negru-albăstruie a celulelor solare care
fără aceasta ar avea o culoare gri-argintie.
La celulele solare moderne se obţine din nitrat de siliciu prin procedeul PE-
CVD(pe o suprafaţă încălzită se depun în urma unei reacţii chimice componente
extrase dintr-o fază gazoasă) un stratul antireflectorizant de cca 70 nm grosime
(sfert de lungime de undă la un coeficient de refracţie de 2,0). Se mai utilizează
straturi reflectorizante din SiO2 şi TiO2 ce se depun prin procedeul AP-CVD.
Grosimea stratului influenţează culoarea celulei (culoarea de interferenţă).
Grosimea stratului trebuie să fie cât se pote de uniformă, deoarece abateri de
câţiva nanometri măresc gradul de reflexie. Celulele îşi datorează culoarea
albastră realizării unei grosimi ce corespunde lungimii de undă a culorii roşii,
culorea cea mai bine absorbită de siliciu. În principiu însă în acest mod se pot
realiza celule roşii, galbene, sau verzi la cerinţe arhitectonice deosebite, dar vor
avea un randament mai slab. În cazul nitratului de siliciu şi a bioxidului de
siliciu stratul antireflectorizant mai are şi un rol de a reduce viteza de
recombinare superficială.
La începutul comercializării panourilor solare, celulele aveau o formă
rotundă, păstrând forma barelor de siliciu din care au fost debitate. Această
formă azi este rar utilizată locul ei fiind preluat de formele dreptunghiulare de
cele mai multe ori pătrate având colţurile mai mult sau mai puţin teşite. Până la
sfârşitul anilor 1990 celulele solare aveau cel mai des mărimea de fabricaţie de
100*100 mm (în jargonul de specialitate
numite celule de 4 ţoli (fig. 1.7). După
aceea au fost introduse pe scară tot mai
largă celulele cu latura de 125 mm, şi de
prin anul 2002 şi celulele cu latura de
150 mm se utilizează tot mai des în
Figura 1.34 Celule, module şi matrice
modulele standard şi se prevede că nici.
fotovoltaică

celulele de 200*200 nu vor fi o raritate în viitor.
În procesul debitare rezultă şi plăci de dimensiuni mai mici, care pot genera
aceeaşi tensiune doar cu un curent mai mic datorită suprafeţei mai mici, şi care
îşi găsesc aplicaţia în aparatele cu consum mic.
Caracteristic randamentului de lucru apare notiunea deîmbătrînire. Prin
îmbătrânire înţelegem modificarea parametrilor de funcţionare a elementelor
semiconductoare a celulelor solare în timp. În cazul de faţă în special scăderea
randamentului pe parcursul vieţii acestora. Perioada luată în considerare este de
cca 20 ani, În condiţii de utilizare terestră, randamentul scade cu cca 10 %, pe
când în spaţiu acest procent se atinge într-un timp mult mai scurt datorită
câmpurilor de radiaţii mult mai puternice.
Figura 1.35 Elementele unui modul supus pierderilor de randament
Pierdere de randament în utilizare se datorează în multe cazuri unor cauze

banale independente de celulele solare. Aici enumerăm murdărirea suprafeţelor
sticlei de protecţie a modulelor, mucegăirea pornind de la rama modulului,
umbrirea modulelor de către vegetaţia din jur crescută între timp, ingălbirea
polimerilor care constituie materialul de contact între celulă şi sticlă (fig. 1.8).

Cercetarea efectelor negative asupra randamentului panoului fotovoltaic
și investigarea datelor de la stațiile hidrometeorologice de stat
În această teză de master sa propus ca obiectiv - cercetarea efectelor negative
asupra randamentului panoului fotovoltaic și investigarea datelor. Studiile
recente în acest domeniu au demonstrat că randamentul unei celule depinde de
iluminare şi de temperatură.
Panourile fotovoltaice sunt dispozitive ce transformă energia solară în energie
electrică. Problematica producerii acesteia este dată de fenomenologia ce decurge
din caracterul aleator al sursei solare şi al variaţiilor meteorologice
imprevizibile. Astfel un sistem fotovoltaic rămâne tributar atât fiabilităţii sale,
cât şi ritmului şi hazardului aprovizionării cu energie primară. Pe de altă parte
sistemele fotovoltaice nu utilizează decât o mică parte din radiaţia solară şi de
anumite lungimi de undă, pentru a produce energie electrică. Restul energiei
primite la suprafaţă este transformată în căldură, ce conduce la creşterea
temperaturii celulelor componente şi la scăderea randamentului lor.
Temperatura este un parametru important, deoarece celulele sunt expuse
radiaţiei solare, fiind posibilă încălzirea lor. În plus, o parte din energia
absorbită nu este convertită în energie electrică: se disipă sub formă de căldură.
Din aceste motive, temperatura celulelor este întotdeauna mai ridicată decât a
mediului ambiant. Pentru a estima temperatura unei celule Tc, cunoscând
temperatura mediului ambiant Ta, se poate folosi expresia:
unde:
E m : iluminarea medie [W/m2].
TUC: Temperatura de utilizare a celulei [°C].
Teza de master “Elaborarea instalației fotovoltaice cu sistem de orientare
pseudo-ecuatorială la soare, puterea de 750 W”, are drept unul din obiective
cercetarea temperaturii medii zilnice, care va fi pilonul unei ample cercetări pe
viitor.
În această teză de master au fost utilizate date de la Serviciul
Hidrometerologic de stat privind temperatura medie zilnică pentru anii 2010 –
2012 de la stația hidrometeorologică de stat din nordul Republicii Moldova -
Briceni și de la stația hidrometeorologică de stat din sudul Republicii Moldova –
Cahul pentru a observa decalajul temperaturii medii zilnice din aceste două zone.

Temperatura medie zilnică de la stațiile Hidrometeorologice de stat Cahul și
Briceni:
Tabel 1.5 Date de la Stația hidrometeorologică din Cahul

T medie, ºC
Lun
a Data 2010 2011 2012 Tmed
1 1 1,5 -7,3 0,1 -1,900
1 1 1,5 -7,3 0,1 -1,900
1 2 0,4 -4,1 -0,6 -1,433
1 3 -2,9 -2,1 2,6 -0,800
1 4 -5,2 -6,2 3,7 -2,567
1 5 -4,1 -8,9 3,1 -3,300
1 6 3,9 -4,4 5,1 1,533
1 7 3,4 -4,3 3,1 0,733
1 8 0,2 -4,4 1,0 -1,067
1 9 7,4 1,4 0,1 2,967
1 10 8,7 3,8 1,4 4,633
1 11 4,1 4,3 -0,4 2,667
1 12 1,8 5,1 2,1 3,000
1 13 0,3 2,0 0,3 0,867
1 14 -1,9 2,0 0,9 0,333
1 15 -2,4 3,4 0,3 0,433
1 16 -3,1 4,2 -3,0 -0,633
1 17 -3,5 1,3 -3,3 -1,833
1 18 -6,0 4,3 -4,7 -2,133
1 19 -7,6 0,0 -4,4 -4,000
1 20 -7,1 2,8 0,5 -1,267
1 21 -8,4 2,1 0,6 -1,900
1 22 -9,8 -0,8 -0,7 -3,767
1 23 -13,5 -2,9 0,8 -5,200
1 24 -17,8 -4,2 0,9 -7,033
1 25 -18,5 -6,8 -1,9 -9,067
1 26 -16,2 -9,4 -9,3 -11,633
1 27 -11,9 -8,1 -10,8 -10,267
1 28 -12,1 -7,2 -12,2 -10,500
1 29 -7,7 -6,8 -12,4 -8,967
1 30 -4,2 -10,3 -12,9 -9,133
2 1 0,1 -5,1 -16,0 -7,000
2 2 -3,9 -7,1 -17,2 -9,400
2 3 -4,8 -7,0 -13,7 -8,500
2 4 -6,0 -6,6 -9,0 -7,200
2 5 -5,8 -4,4 -6,9 -5,700
2 6 -6,0 3,7 -10,2 -4,167

2 7 -6,6 4,5 -11,7 -4,600
2 8 -8,3 3,3 -16,2 -7,067
2 9 -5,8 4,0 -16,3 -6,033
2 10 -5,3 1,9 -15,0 -6,133
2 11 1,3 -1,2 -16,2 -5,367
2 12 2,1 1,9 -13,3 -3,100
2 13 3,5 -1,1 -6,6 -1,400
2 14 1,8 -3,9 -7,4 -3,167
2 15 -0,4 -7,0 -10,3 -5,900
2 16 -0,7 -6,4 -7,3 -4,800
2 17 -0,8 -2,5 -8,2 -3,833
2 18 3,1 0,5 -9,6 -2,000
2 19 2,1 -0,2 -4,3 -0,800
2 20 7,2 -4,3 -2,4 0,167
2 21 4,9 -3,4 -1,1 0,133
2 22 3,1 -4,3 -2,7 -1,300
2 23 5,1 -5,4 -3,2 -1,167
2 24 5,9 -6,8 0,2 -0,233
2 25 7,5 -5,9 4,4 2,000
2 26 3,5 -6,3 3,0 0,067
2 27 3,0 -6,9 -0,4 -1,433
2 28 2,9 -5,7 -4,0 -2,267
3 1 7,4 -6,0 -2,9 -0,500
3 2 9,0 -3,9 -0,5 1,533
3 3 5,1 -4,9 2,2 0,800
3 4 2,3 -1,4 1,3 0,733
3 5 0,2 -0,7 -1,4 -0,633
3 6 -1,3 0,6 -2,5 -1,067
3 7 -2,4 -0,9 -3,8 -2,367
3 8 -4,1 -1,7 -2,3 -2,700
3 9 -4,6 -2,3 -1,5 -2,800
3 10 -4,9 1,2 0,0 -1,233
3 11 -2,9 3,0 1,6 0,567
3 12 -0,7 7,9 2,2 3,133
3 13 2,0 10,4 1,9 4,767
3 14 3,7 10,1 4,5 6,100
3 15 3,1 12,8 2,9 6,267
3 16 0,9 13,9 3,0 5,933
3 17 1,2 4,7 7,9 4,600
3 18 4,2 1,5 11,5 5,733
3 19 7,8 3,0 14,1 8,300
3 20 10,0 4,3 11,2 8,500
3 21 13,1 4,4 11,3 9,600
3 22 15,6 3,7 12,3 10,533

3 23 9,3 7,8 12,1 9,733
3 24 11,2 10,4 13,0 11,533
3 25 10,7 12,9 13,1 12,233
3 26 8,0 13,3 8,1 9,800
3 27 6,6 4,2 5,5 5,433
3 28 7,2 4,4 7,1 6,233
3 29 9,3 7,0 9,6 8,633
3 30 11,3 8,4 6,1 8,600
3 31 9,3 8,8 8,2 8,767
4 1 10,5 8,1 6,7 8,433
4 2 10,7 9,7 6,9 9,100
4 3 11,7 6,9 10,0 9,533
4 4 11,4 6,3 13,0 10,233
4 5 11,3 7,4 16,0 11,567
4 6 11,7 9,5 13,7 11,633
4 7 13,9 11,0 14,7 13,200
4 8 12,2 12,0 11,9 12,033
4 9 11,7 9,8 4,0 8,500
4 10 11,5 6,4 5,1 7,667
4 11 8,4 4,3 8,8 7,167
4 12 9,0 5,7 9,5 8,067
4 13 9,6 8,5 13,8 10,633
4 14 10,4 5,0 12,6 9,333
4 15 10,1 5,7 12,7 9,500
4 16 12,5 7,2 14,0 11,233
4 17 12,3 10,5 12,9 11,900
4 18 11,8 11,5 9,3 10,867
4 19 11,1 13,8 11,7 12,200
4 20 9,4 12,0 14,3 11,900
4 21 11,2 11,6 14,3 12,367
4 22 11,4 9,3 16,2 12,300
4 23 10,7 10,0 17,8 12,833
4 24 12,6 12,7 17,2 14,167
4 25 14,5 13,5 18,3 15,433
4 26 12,7 15,4 16,6 14,900
4 27 11,4 15,3 19,1 15,267
4 28 11,6 14,4 22,1 16,033
4 29 13,9 15,0 23,5 17,467
4 30 16,0 15,5 24,0 18,500
5 1 16,7 15,2 24,3 18,733
5 2 16,1 12,7 25,0 17,933
5 3 17,0 12,8 24,8 18,200
5 4 15,8 12,1 23,6 17,167
5 5 16,4 9,8 21,4 15,867

5 6 16,6 9,9 20,5 15,667
5 7 15,6 10,0 21,5 15,700
5 8 16,1 11,2 19,2 15,500
5 9 16,7 13,6 16,2 15,500
5 10 17,0 14,8 18,4 16,733
5 11 18,2 11,9 22,0 17,367
5 12 19,1 15,0 23,4 19,167
5 13 19,0 17,8 15,9 17,567
5 14 17,6 17,3 12,8 15,900
5 15 17,3 19,3 17,3 17,967
5 16 19,0 19,5 16,1 18,200
5 17 12,2 15,7 15,5 14,467
5 18 12,2 18,0 12,7 14,300
5 19 12,4 20,6 14,7 15,900
5 20 14,2 17,3 19,5 17,000
5 21 15,3 20,5 21,1 18,967
5 22 16,4 20,8 20,7 19,300
5 23 16,7 21,7 18,6 19,000
5 24 18,5 21,9 18,6 19,667
5 25 19,8 20,4 16,7 18,967
5 26 21,7 18,2 16,1 18,667
5 27 20,3 17,8 16,9 18,333
5 28 20,2 18,5 15,4 18,033
5 29 19,7 19,0 15,7 18,133
5 30 20,1 21,5 16,2 19,267
5 31 19,8 21,4 18,3 19,833
6 1 20,1 19,6 18,9 19,533
6 2 14,4 19,3 18,9 17,533
6 3 17,7 21,7 21,5 20,300
6 4 20,0 22,7 24,8 22,500
6 5 19,0 22,0 23,5 21,500
6 6 18,3 22,5 17,5 19,433
6 7 20,1 21,7 18,7 20,167
6 8 22,1 21,6 21,4 21,700
6 9 24,8 20,7 23,6 23,033
6 10 25,6 18,3 22,6 22,167
6 11 26,2 17,8 22,1 22,033
6 12 27,0 18,2 24,3 23,167
6 13 27,8 17,6 27,2 24,200
6 14 26,9 18,6 22,5 22,667
6 15 24,2 19,8 21,6 21,867
6 16 21,4 22,2 20,6 21,400
6 17 18,2 23,8 24,4 22,133
6 18 19,7 24,4 26,3 23,467

6 19 21,2 24,5 27,1 24,267
6 20 22,2 20,0 28,6 23,600
6 21 22,4 19,7 29,4 23,833
6 22 21,3 22,9 30,1 24,767
6 23 16,4 25,3 26,4 22,700
6 24 14,8 25,7 24,0 21,500
6 25 13,6 17,8 25,6 19,000
6 26 15,8 14,8 21,7 17,433
6 27 19,4 16,3 20,7 18,800
6 28 18,4 15,1 21,5 18,333
6 29 20,2 16,7 20,9 19,267
6 30 21,1 16,7 23,5 20,433
7 1 23,9 18,5 24,8 22,400
7 2 23,7 18,9 25,5 22,700
7 3 22,3 15,3 26,6 21,400
7 4 18,7 16,8 28,7 21,400
7 5 20,1 20,0 27,9 22,667
7 6 20,6 19,9 28,0 22,833
7 7 21,4 21,7 27,3 23,467
7 8 19,5 24,6 27,8 23,967
7 9 20,0 25,7 29,4 25,033
7 10 19,1 25,7 27,1 23,967
7 11 22,2 26,1 24,5 24,267
7 12 23,7 23,0 24,2 23,633
7 13 24,1 23,0 23,7 23,600
7 14 24,3 25,3 26,1 25,233
7 15 23,0 26,7 28,6 26,100
7 16 25,7 26,6 24,1 25,467
7 17 26,4 26,1 21,1 24,533
7 18 26,8 26,5 22,3 25,200
7 19 24,9 27,5 23,1 25,167
7 20 24,2 28,3 26,2 26,233
7 21 25,5 23,3 26,7 25,167
7 22 26,1 22,0 25,3 24,467
7 23 26,5 22,8 23,6 24,300
7 24 25,6 21,7 27,2 24,833
7 25 23,8 23,7 28,8 25,433
7 26 23,9 24,6 29,6 26,033
7 27 22,4 23,4 28,3 24,700
7 28 22,1 24,0 29,3 25,133
7 29 21,4 25,3 30,0 25,567
7 30 22,8 24,8 29,4 25,667
7 31 25,0 23,5 23,9 24,133
8 1 26,6 23,0 24,9 24,833

8 2 26,8 22,6 25,2 24,867
8 3 27,0 22,1 26,4 25,167
8 4 27,1 21,4 28,1 25,533
8 5 25,0 20,1 28,6 24,567
8 6 27,6 22,3 30,7 26,867
8 7 28,2 22,7 32,0 27,633
8 8 27,6 23,0 27,7 26,100
8 9 25,3 24,1 25,5 24,967
8 10 25,8 18,4 22,7 22,300
8 11 26,9 17,5 22,4 22,267
8 12 27,9 19,2 18,6 21,900
8 13 29,2 21,3 18,3 22,933
8 14 28,5 23,3 20,5 24,100
8 15 28,6 24,1 20,9 24,533
8 16 28,4 24,5 20,6 24,500
8 17 25,9 22,8 20,4 23,033
8 18 23,4 22,0 21,1 22,167
8 19 23,5 22,0 21,1 22,200
8 20 21,8 23,7 23,9 23,133
8 21 20,5 22,4 26,3 23,067
8 22 21,2 21,5 24,6 22,433
8 23 22,0 24,0 27,0 24,333
8 24 23,0 24,9 28,4 25,433
8 25 24,9 22,9 30,3 26,033
8 26 22,5 22,9 29,2 24,867
8 27 24,4 21,8 24,6 23,600
8 28 26,6 20,6 18,4 21,867
8 29 17,9 21,7 18,0 19,200
8 30 17,6 22,7 19,1 19,800
8 31 20,5 24,2 19,9 21,533
9 1 14,9 22,9 19,9 19,233
9 2 14,7 20,6 20,4 18,567
9 3 16,7 19,4 20,4 18,833
9 4 16,9 20,6 21,4 19,633
9 5 17,8 21,2 22,8 20,600
9 6 17,2 21,3 22,7 20,400
9 7 17,4 21,2 18,1 18,900
9 8 15,3 21,9 18,6 18,600
9 9 14,5 18,2 20,0 17,567
9 10 14,7 17,6 18,2 16,833
9 11 15,3 21,3 17,6 18,067
9 12 16,3 23,1 17,8 19,067
9 13 17,2 24,5 18,9 20,200
9 14 19,3 26,1 20,6 22,000

9 15 20,0 24,8 23,2 22,667
9 16 20,8 21,2 18,4 20,133
9 17 20,6 20,0 19,1 19,900
9 18 21,1 20,5 20,4 20,667
9 19 17,3 20,2 21,2 19,567
9 20 14,6 18,8 21,2 18,200
9 21 14,4 18,0 11,6 14,667
9 22 15,7 19,0 13,0 15,900
9 23 16,4 19,2 15,9 17,167
9 24 16,1 17,5 18,9 17,500
9 25 17,7 16,7 21,6 18,667
9 26 19,7 16,4 20,7 18,933
9 27 20,4 17,1 22,2 19,900
9 28 19,2 18,1 22,4 19,900
9 29 16,9 15,6 21,4 17,967
9 30 13,8 14,7 22,2 16,900
10 1 10,8 18,7 21,1 16,867
10 2 10,6 16,9 20,8 16,100
10 3 10,2 13,7 21,1 15,000
10 4 9,0 17,0 19,5 15,167
10 5 7,5 20,8 17,8 15,367
10 6 7,7 19,7 18,6 15,333
10 7 7,1 20,3 19,8 15,733
10 8 6,4 17,9 13,1 12,467
10 9 5,6 8,0 10,8 8,133
10 10 7,8 8,8 12,7 9,767
10 11 11,2 8,3 11,6 10,367
10 12 10,1 12,3 11,4 11,267
10 13 8,9 10,8 13,7 11,133
10 14 9,1 8,2 12,1 9,800
10 15 9,5 5,2 14,5 9,733
10 16 9,2 4,5 17,5 10,400
10 17 10,7 5,3 18,0 11,333
10 18 10,1 4,3 14,1 9,500
10 19 9,8 6,6 12,3 9,567
10 20 11,0 10,8 11,1 10,967
10 21 11,0 9,3 13,7 11,333
10 22 6,8 8,5 10,8 8,700
10 23 7,6 8,6 10,4 8,867
10 24 10,3 6,9 12,3 9,833
10 25 10,8 6,9 13,0 10,233
10 26 10,9 5,7 11,6 9,400
10 27 5,6 4,1 13,3 7,667
10 28 2,9 5,9 18,0 8,933

10 29 2,7 5,4 4,7 4,267
10 30 6,2 5,1 4,5 5,267
10 31 8,5 5,7 6,2 6,800
11 1 9,8 6,0 10,7 8,833
11 2 10,1 7,9 15,4 11,133
11 3 8,9 8,5 13,6 10,333
11 4 8,7 7,0 12,9 9,533
11 5 14,8 8,7 14,3 12,600
11 6 15,7 8,5 12,7 12,300
11 7 12,0 6,7 8,3 9,000
11 8 13,8 5,9 8,2 9,300
11 9 17,6 6,7 7,1 10,467
11 10 18,7 2,6 7,6 9,633
11 11 16,4 1,7 6,9 8,333
11 12 14,3 1,6 10,3 8,733
11 13 14,1 1,4 7,9 7,800
11 14 15,1 2,4 6,5 8,000
11 15 15,9 0,9 3,5 6,767
11 16 11,5 2,4 0,4 4,767
11 17 11,9 0,9 -0,1 4,233
11 18 11,8 -0,2 4,6 5,400
11 19 9,2 -1,7 7,6 5,033
11 20 9,9 1,7 4,6 5,400
11 21 8,2 -1,9 4,6 3,633
11 22 7,6 -1,8 5,5 3,767
11 23 12,3 1,1 4,8 6,067
11 24 7,8 3,0 2,9 4,567
11 25 6,5 2,6 2,1 3,733
11 26 4,3 -0,2 5,5 3,200
11 27 3,2 0,9 4,7 2,933
11 28 4,4 2,3 3,7 3,467
11 29 12,3 3,8 8,7 8,267
11 30 7,2 0,7 12,9 6,933
12 1 -2,9 0,8 9,3 2,400
12 2 -1,6 1,7 5,5 1,867
12 3 1,1 2,4 5,0 2,833
12 4 5,1 7,1 1,3 4,500
12 5 -2,2 9,9 2,6 3,433
12 6 0,1 6,8 1,1 2,667
12 7 4,8 2,9 -1,8 1,967
12 8 6,2 1,9 -3,4 1,567
12 9 9,2 3,2 4,1 5,500
12 10 0,3 3,5 2,7 2,167
12 11 -2,1 4,6 -1,2 0,433

12 12 -5,0 4,7 -3,4 -1,233
12 13 -1,4 7,9 -5,2 0,433
12 14 -1,9 4,6 -10,1 -2,467
12 15 -4,0 3,1 -7,0 -2,633
12 16 -7,4 5,1 0,8 -0,500
12 17 -7,1 6,6 -1,3 -0,600
12 18 -6,2 5,7 -4,0 -1,500
12 19 -3,0 1,4 -9,1 -3,567
12 20 -1,1 2,9 -8,1 -2,100
12 21 1,4 0,4 -8,0 -2,067
12 22 2,0 -0,1 -8,2 -2,100
12 23 3,7 -1,8 -7,7 -1,933
12 24 4,2 -3,4 -7,7 -2,300
12 25 10,3 -4,3 -1,8 1,400
12 26 3,6 1,2 2,0 2,267
12 27 -0,6 0,1 2,1 0,533
12 28 -3,0 0,5 1,0 -0,500
12 29 -7,8 4,1 -2,1 -1,933
12 30 -7,2 2,6 -5,0 -3,200
12 31 -8,6 0,6 -4,2 -4,067
Figura.1.36 Diagrama temperaturii medii zilnice de la stația

hidrometeorologică din Cahul

Tabel 1.6 Date de la Stația hidrometeorologică din Briceni
Briceni
T medie, ºC
Dat
Luna a 2010 2011 2012
1 1 -0,3 -3,5 0,3 -1,167
1 2 -2,3 -1,9 -0,1 -1,433
1 3 -6,5 -6,5 1,8 -3,733
1 4 -7,6 -9,8 3,5 -4,633
1 5 -6,9 -11,9 3,8 -5,000
1 6 -0,8 -7,4 2,9 -1,767
1 7 0,8 -3,6 1,2 -0,533
1 8 0,0 -3,7 -1,7 -1,800
1 9 1,7 -0,4 -1,5 -0,067
1 10 2,6 1,1 0,5 1,400
1 11 0,9 1,6 -0,4 0,700
1 12 -0,5 1,6 2,4 1,167
1 13 -3,6 1,3 1,0 -0,433
1 14 -4,4 2,1 -1,3 -1,200
1 15 -4,9 4,2 -3,4 -1,367
1 16 -5,6 2,1 -4,3 -2,600
1 17 -6,8 2,1 -6,1 -3,600
1 18 -8,5 4,8 -7,2 -3,633
1 19 -9,6 1,7 -6,8 -4,900
1 20 -9,3 0,9 -1,7 -3,367
1 21 -9,6 -0,4 0,0 -3,333
1 22 -11,5 -2,4 -3,7 -5,867
1 23 -17,6 -3,1 -0,4 -7,033
1 24 -21,3 -3,7 -2,3 -9,100
1 25 -22,3 -7,7 -3,2 -11,067
1 26 -20,1 -8,0 -10,4 -12,833
1 27 -20,0 -9,3 -14,0 -14,433
1 28 -17,4 -4,7 -13,7 -11,933
1 29 -11,2 -7,7 -14,7 -11,200
1 30 -8,6 -6,1 -14,0 -9,567
1 31 0,6 -3,0 -15,7 -6,033
2 1 -3,2 -4,5 -18,9 -8,867
2 2 -6,2 -3,0 -21,5 -10,233
2 3 -8,4 -2,7 -18,9 -10,000
2 4 -6,1 -0,5 -12,5 -6,367
2 5 -8,4 2,9 -12,1 -5,867
2 6 -8,5 6,0 -11,5 -4,667
2 7 -9,8 5,2 -12,7 -5,767

2 8 -10,6 6,6 -18,8 -7,600
2 9 -7,4 2,9 -15,1 -6,533
2 10 -9,1 -0,5 -18,2 -9,267
2 11 -1,6 -1,9 -19,0 -7,500
2 12 -1,0 0,2 -20,5 -7,100
2 13 -0,1 -5,4 -13,4 -6,300
2 14 -1,5 -8,2 -9,8 -6,500
2 15 -2,4 -10,4 -11,8 -8,200
2 16 -4,1 -9,6 -9,0 -7,567
2 17 -4,4 -6,0 -11,0 -7,133
2 18 0,4 -5,4 -10,9 -5,300
2 19 0,4 -5,1 -6,2 -3,633
2 20 1,4 -6,9 -4,2 -3,233
2 21 0,6 -8,1 -3,1 -3,533
2 22 0,0 -7,2 -2,9 -3,367
2 23 1,2 -7,8 0,0 -2,200
2 24 1,9 -7,7 3,4 -0,800
2 25 2,1 -7,9 4,1 -0,567
2 26 3,6 -6,9 1,7 -0,533
2 27 0,2 -8,3 -2,6 -3,567
2 28 1,0 -7,4 -4,1 -3,500
3 1 6,0 -6,4 -5,1 -1,833
3 2 3,9 -6,9 -2,2 -1,733
3 3 1,0 -6,3 1,5 -1,267
3 4 -0,7 -5,1 0,9 -1,633
3 5 -0,7 -1,9 -0,3 -0,967
3 6 -2,9 0,6 -2,6 -1,633
3 7 -4,0 -2,6 -3,4 -3,333
3 8 -5,8 -5,1 -5,6 -5,500
3 9 -6,5 -5,1 -6,8 -6,133
3 10 -5,4 -2,5 -5,0 -4,300
3 11 -4,5 -0,8 -0,8 -2,033
3 12 -2,7 5,5 -0,6 0,733
3 13 -0,8 6,5 1,4 2,367
3 14 1,8 7,5 1,9 3,733
3 15 0,1 9,9 4,1 4,700
3 16 -2,9 7,0 1,0 1,700
3 17 -1,8 1,7 1,9 0,600
3 18 3,6 -0,9 7,5 3,400
3 19 7,3 0,6 11,0 6,300
3 20 9,6 1,9 12,1 7,867
3 21 12,7 2,1 7,5 7,433
3 22 10,8 3,3 8,7 7,600

3 23 7,8 7,7 11,0 8,833
3 24 10,4 7,4 9,3 9,033
3 25 8,7 10,5 9,9 9,700
3 26 9,0 6,2 9,8 8,333
3 27 8,5 -0,3 4,9 4,367
3 28 6,0 1,7 5,6 4,433
3 29 9,5 5,7 6,4 7,200
3 30 10,5 8,5 9,1 9,367
3 31 9,5 9,7 4,8 8,000
4 1 8,2 11,0 4,6 7,933
4 2 9,3 9,1 3,3 7,233
4 3 9,0 9,2 3,8 7,333
4 4 9,0 5,5 10,0 8,167
4 5 10,8 6,5 12,5 9,933
4 6 11,2 10,0 15,1 12,100
4 7 11,0 12,0 13,0 12,000
4 8 11,3 8,8 10,2 10,100
4 9 10,9 5,8 4,3 7,000
4 10 9,6 4,1 0,8 4,833
4 11 9,9 3,3 2,9 5,367
4 12 8,5 3,6 7,3 6,467
4 13 8,6 5,5 9,0 7,700
4 14 10,2 5,6 12,2 9,333
4 15 9,1 7,0 10,9 9,000
4 16 9,3 8,0 10,9 9,400
4 17 9,0 9,0 13,3 10,433
4 18 9,3 11,0 9,3 9,867
4 19 11,7 12,0 8,1 10,600
4 20 8,9 9,2 10,5 9,533
4 21 11,0 10,6 11,9 11,167
4 22 8,1 10,9 12,3 10,433
4 23 8,8 10,3 13,7 10,933
4 24 12,5 12,1 14,6 13,067
4 25 12,1 13,6 14,4 13,367
4 26 10,2 14,6 16,4 13,733
4 27 11,9 15,8 15,5 14,400
4 28 11,4 15,2 19,0 15,200
4 29 12,3 14,2 21,8 16,100
4 30 15,5 15,4 21,8 17,567
5 1 17,6 15,7 22,4 18,567
5 2 18,2 11,1 23,1 17,467
5 3 18,5 10,8 22,2 17,167
5 4 17,7 8,2 21,6 15,833

5 5 17,0 8,1 22,0 15,700
5 6 17,8 7,8 20,0 15,200
5 7 16,0 6,7 19,0 13,900
5 8 14,6 9,7 19,4 14,567
5 9 15,3 15,5 15,6 15,467
5 10 15,4 16,3 13,7 15,133
5 11 16,8 14,3 17,2 16,100
5 12 17,8 15,7 19,8 17,767
5 13 18,3 16,8 21,8 18,967
5 14 16,5 14,8 10,7 14,000
5 15 17,4 15,9 10,2 14,500
5 16 15,2 15,4 15,3 15,300
5 17 12,8 13,5 16,8 14,367
5 18 11,1 16,8 12,2 13,367
5 19 12,5 19,3 10,0 13,933
5 20 13,8 20,3 12,3 15,467
5 21 15,1 20,5 17,6 17,733
5 22 16,1 21,3 21,1 19,500
5 23 14,5 21,0 21,4 18,967
5 24 14,8 20,7 19,0 18,167
5 25 15,8 18,8 18,5 17,700
5 26 14,8 15,6 15,8 15,400
5 27 16,7 17,9 14,8 16,467
5 28 18,4 19,1 15,2 17,567
5 29 18,4 19,9 17,0 18,433
5 30 19,0 20,7 16,4 18,700
5 31 19,5 22,2 17,4 19,700
6 1 19,4 22,3 14,9 18,867
6 2 18,9 20,3 17,2 18,800
6 3 16,5 21,8 14,8 17,700
6 4 16,1 22,2 17,5 18,600
6 5 17,5 20,9 23,5 20,633
6 6 16,7 22,0 21,4 20,033
6 7 18,7 22,4 14,8 18,633
6 8 20,8 22,5 16,5 19,933
6 9 23,0 20,7 19,5 21,067
6 10 24,5 18,0 23,5 22,000
6 11 25,4 15,7 23,2 21,433
6 12 26,3 16,7 21,5 21,500
6 13 25,8 15,3 21,0 20,700
6 14 23,8 18,4 22,3 21,500
6 15 18,4 18,7 19,7 18,933
6 16 16,5 21,7 17,5 18,567

6 17 16,9 22,9 17,8 19,200
6 18 18,1 24,0 21,7 21,267
6 19 18,7 22,6 24,9 22,067
6 20 20,8 16,7 26,6 21,367
6 21 20,9 17,3 25,4 21,200
6 22 19,6 21,3 27,1 22,667
6 23 13,8 24,5 26,9 21,733
6 24 13,3 22,2 21,7 19,067
6 25 13,6 14,8 20,6 16,333
6 26 17,7 14,5 22,5 18,233
6 27 19,0 15,4 18,1 17,500
6 28 18,9 15,1 16,5 16,833
6 29 20,1 16,5 17,1 17,900
6 30 21,7 16,4 18,5 18,867
7 1 23,5 17,5 20,5 20,500
7 2 21,5 14,6 23,0 19,700
7 3 19,1 13,7 24,7 19,167
7 4 18,5 15,5 26,1 20,033
7 5 18,5 17,9 25,6 20,667
7 6 18,7 16,7 25,6 20,333
7 7 17,6 18,1 25,4 20,367
7 8 17,7 22,1 26,5 22,100
7 9 20,0 23,9 27,7 23,867
7 10 20,6 23,0 27,7 23,767
7 11 21,3 24,8 24,5 23,533
7 12 21,5 23,2 23,9 22,867
7 13 22,2 23,3 23,3 22,933
7 14 23,5 24,7 21,6 23,267
7 15 23,6 25,9 26,0 25,167
7 16 25,0 23,5 23,2 23,900
7 17 25,4 22,0 19,9 22,433
7 18 25,7 24,5 17,3 22,500
7 19 24,0 26,1 17,8 22,633
7 20 23,4 27,1 21,1 23,867
7 21 23,1 20,3 22,9 22,100
7 22 25,9 18,5 22,3 22,233
7 23 25,5 19,1 16,5 20,367
7 24 24,9 19,3 20,2 21,467
7 25 21,9 21,4 21,7 21,667
7 26 20,6 23,8 24,8 23,067
7 27 20,6 21,4 26,3 22,767
7 28 19,2 21,0 26,2 22,133
7 29 19,0 23,0 27,4 23,133

7 30 21,4 21,3 28,4 23,700
7 31 22,8 18,2 25,4 22,133
8 1 25,2 17,8 22,4 21,800
8 2 24,3 18,4 23,6 22,100
8 3 25,2 18,5 24,8 22,833
8 4 23,7 16,4 24,8 21,633
8 5 22,7 17,4 24,6 21,567
8 6 25,8 20,2 26,1 24,033
8 7 26,7 21,7 28,0 25,467
8 8 24,8 23,1 27,8 25,233
8 9 22,7 19,3 22,5 21,500
8 10 22,5 18,2 21,2 20,633
8 11 23,5 16,9 18,0 19,467
8 12 25,7 16,6 17,4 19,900
8 13 27,3 18,9 14,5 20,233
8 14 27,1 20,8 14,8 20,900
8 15 26,7 21,4 13,3 20,467
8 16 26,7 21,8 15,9 21,467
8 17 22,9 20,3 16,4 19,867
8 18 20,4 19,0 17,4 18,933
8 19 18,9 19,8 18,7 19,133
8 20 17,7 20,7 18,9 19,100
8 21 18,4 17,7 22,1 19,400
8 22 19,7 18,7 22,3 20,233
8 23 21,4 22,0 22,5 21,967
8 24 22,4 19,9 24,7 22,333
8 25 21,8 20,1 25,7 22,533
8 26 19,7 21,9 28,5 23,367
8 27 22,2 22,1 26,6 23,633
8 28 22,3 20,6 19,2 20,700
8 29 15,5 20,5 16,4 17,467
8 30 14,9 20,9 15,3 17,033
8 31 14,4 18,8 16,4 16,533
9 1 13,7 18,5 17,4 16,533
9 2 11,0 18,4 20,0 16,467
9 3 13,2 17,5 20,6 17,100
9 4 14,1 17,0 20,3 17,133
9 5 15,5 19,5 20,4 18,467
9 6 13,1 18,5 21,3 17,633
9 7 12,5 18,1 19,0 16,533
9 8 11,1 16,2 14,5 13,933
9 9 12,0 13,6 16,5 14,033
9 10 11,2 13,2 14,7 13,033

9 11 14,3 17,8 14,3 15,467
9 12 14,7 20,2 16,8 17,233
9 13 16,0 21,9 17,6 18,500
9 14 16,8 21,7 17,9 18,800
9 15 17,2 17,3 17,9 17,467
9 16 18,1 16,0 16,4 16,833
9 17 18,0 15,5 15,2 16,233
9 18 14,0 17,7 16,3 16,000
9 19 10,7 20,2 18,5 16,467
9 20 11,2 17,9 19,9 16,333
9 21 13,1 16,4 15,8 15,100
9 22 12,8 17,0 9,8 13,200
9 23 11,7 15,4 10,9 12,667
9 24 13,4 15,2 13,2 13,933
9 25 15,0 12,7 16,5 14,733
9 26 17,2 13,9 18,5 16,533
9 27 18,0 15,6 17,6 17,067
9 28 14,2 15,1 19,9 16,400
9 29 12,7 10,9 18,9 14,167
9 30 10,2 13,4 16,9 13,500
10 1 7,8 16,3 18,3 14,133
10 2 8,6 13,2 15,5 12,433
10 3 6,1 10,6 21,0 12,567
10 4 6,6 15,7 17,9 13,400
10 5 5,0 17,7 15,8 12,833
10 6 5,0 17,0 11,8 11,267
10 7 3,8 17,4 14,5 11,900
10 8 4,1 10,5 16,5 10,367
10 9 5,6 6,7 9,9 7,400
10 10 7,2 7,5 8,7 7,800
10 11 8,6 7,8 9,3 8,567
10 12 4,9 11,4 8,7 8,333
10 13 4,7 7,1 8,8 6,867
10 14 4,0 5,7 8,0 5,900
10 15 5,2 3,8 9,3 6,100
10 16 6,5 3,3 11,6 7,133
10 17 7,6 1,0 14,5 7,700
10 18 8,5 1,6 13,9 8,000
10 19 7,0 4,2 10,1 7,100
10 20 8,2 8,0 9,6 8,600
10 21 5,9 7,4 10,9 8,067
10 22 4,6 5,9 10,5 7,000
10 23 4,2 7,0 7,3 6,167

10 24 6,7 6,8 10,0 7,833
10 25 7,9 5,7 9,5 7,700
10 26 7,5 4,6 9,1 7,067
10 27 3,4 2,8 8,2 4,800
10 28 1,0 4,3 9,3 4,867
10 29 2,4 4,0 10,0 5,467
10 30 6,0 2,8 2,0 3,600
10 31 6,9 1,6 3,2 3,900
11 1 8,2 5,5 3,5 5,733
11 2 7,6 7,2 6,0 6,933
11 3 7,2 5,5 11,6 8,100
11 4 9,2 5,3 10,7 8,400
11 5 14,4 5,5 9,5 9,800
11 6 14,6 6,1 11,9 10,867
11 7 9,5 4,9 9,1 7,833
11 8 10,6 2,4 5,5 6,167
11 9 14,2 4,3 7,9 8,800
11 10 15,5 1,2 5,6 7,433
11 11 12,5 1,5 6,8 6,933
11 12 9,3 1,5 5,7 5,500
11 13 10,7 0,5 8,0 6,400
11 14 12,3 0,2 6,0 6,167
11 15 10,7 -0,3 3,1 4,500
11 16 10,9 1,0 -0,4 3,833
11 17 10,0 -2,1 -0,6 2,433
11 18 9,7 -0,8 -0,8 2,700
11 19 9,2 0,4 0,4 3,333
11 20 7,6 1,3 4,5 4,467
11 21 5,0 3,6 3,7 4,100
11 22 4,0 -1,5 3,1 1,867
11 23 9,2 1,9 4,3 5,133
11 24 5,3 1,0 3,1 3,133
11 25 2,4 0,0 1,3 1,233
11 26 0,0 0,6 1,5 0,700
11 27 0,7 3,1 1,9 1,900
11 28 0,7 4,9 3,0 2,867
11 29 4,6 2,8 2,6 3,333
11 30 -0,3 0,0 2,9 0,867
12 1 -8,0 2,5 8,2 0,900
12 2 -6,6 1,2 4,2 -0,400
12 3 -1,5 1,7 3,0 1,067
12 4 0,6 6,3 0,8 2,567
12 5 -5,4 9,4 -1,7 0,767

12 6 -3,7 4,1 -2,1 -0,567
12 7 1,1 0,5 -2,1 -0,167
12 8 3,1 1,8 -7,5 -0,867
12 9 5,2 2,4 -6,0 0,533
12 10 -1,6 3,5 -4,0 -0,700
12 11 -4,0 2,0 -1,6 -1,200
12 12 -7,4 -0,2 -6,6 -4,733
12 13 -7,0 6,1 -4,3 -1,733
12 14 -5,7 4,9 -5,5 -2,100
12 15 -5,9 3,2 -12,0 -4,900
12 16 -9,2 3,1 -4,6 -3,567
12 17 -8,8 4,0 -4,1 -2,967
12 18 -7,1 2,7 -7,4 -3,933
12 19 -8,3 -1,0 -9,1 -6,133
12 20 -7,0 0,3 -13,5 -6,733
12 21 -4,2 -0,5 -8,1 -4,267
12 22 -0,7 -2,5 -10,2 -4,467
12 23 -1,6 -3,2 -9,8 -4,867
12 24 -1,0 -5,5 -12,9 -6,467
12 25 1,8 -5,0 -13,4 -5,533
12 26 -0,7 1,2 -3,9 -1,133
12 27 -4,9 4,6 -1,5 -0,600
12 28 -6,4 4,7 2,6 0,300
12 29 -10,4 1,1 0,0 -3,100
12 30 -10,0 0,7 -5,6 -4,967
12 31 -7,1 -0,9 -6,6 -4,867
Figura. 1.37 Diagrama temperaturii medii zilnice de la stația

hidrometeorologică din Briceni

Tabel 1.7 Decalaj de temperatură medie zilnică între
Stația hidrometeorologică Briceni și Cahul
Cahul Briceni Decalaj de

T medie, ºC T medie, ºC temp m e d i e z i l n i c ă
-1,900 -3,033 -0,567
-1,900 -3,033 -0,567
-1,433 -2,044 -0,306
-0,800 -0,100 0,350
-2,567 -1,689 0,439
-3,300 -3,033 0,133
1,533 0,744 -0,394
0,733 -0,156 -0,444
-1,067 -1,489 -0,211
2,967 1,489 -0,739
4,633 3,278 -0,678
2,667 2,189 -0,239
3,000 3,400 0,200
0,867 1,056 0,094
0,333 1,078 0,372
0,433 1,378 0,472
-0,633 0,189 0,411
-1,833 -1,278 0,278
-2,133 -0,844 0,644
-4,000 -2,800 0,600
-1,267 0,678 0,972
-1,900 0,267 1,083
-3,767 -1,756 1,006
-5,200 -2,433 1,383
-7,033 -3,444 1,794
-9,067 -5,922 1,572
-11,633 -10,111 0,761
-10,267 -9,722 0,272
-10,500 -9,967 0,267
-8,967 -9,389 -0,211
-9,133 -10,778 -0,822
-7,000 -9,367 -1,183
-9,400 -11,233 -0,917
-8,500 -9,733 -0,617
-7,200 -7,600 -0,200
-5,700 -5,667 0,017
-4,167 -3,556 0,306
-4,600 -3,933 0,333

-7,067 -6,656 0,206
-6,033 -6,111 -0,039
-6,133 -6,411 -0,139
-5,367 -7,589 -1,111
-3,100 -4,833 -0,867
-1,400 -3,033 -0,817
-3,167 -4,822 -0,828
-5,900 -7,733 -0,917
-4,800 -6,167 -0,683
-3,833 -4,844 -0,506
-2,000 -3,700 -0,850
-0,800 -1,767 -0,483
0,167 -2,178 -1,172
0,133 -1,456 -0,794
-1,300 -2,767 -0,733
-1,167 -3,256 -1,044
-0,233 -2,278 -1,022
2,000 0,167 -0,917
0,067 -1,078 -0,572
-1,433 -2,911 -0,739
-2,267 -3,989 -0,861
-0,500 -3,133 -1,317
1,533 -0,956 -1,244
0,800 -0,633 -0,717
0,733 0,211 -0,261
-0,633 -0,911 -0,139
-1,067 -0,989 0,039
-2,367 -2,356 0,006
-2,700 -2,233 0,233
-2,800 -2,200 0,300
-1,233 -0,011 0,611
0,567 1,722 0,578
3,133 4,411 0,639
4,767 5,689 0,461
6,100 6,900 0,400
6,267 7,322 0,528
5,933 7,611 0,839
4,600 5,733 0,567
5,733 6,244 0,256
8,300 8,467 0,083
8,500 8,000 -0,250
9,600 8,433 -0,583
10,533 8,844 -0,844

9,733 9,878 0,072
11,533 11,644 0,056
12,233 12,744 0,256
9,800 10,400 0,300
5,433 5,044 -0,194
6,233 5,911 -0,161
8,633 8,411 -0,111
8,600 7,700 -0,450
8,767 8,589 -0,089
8,433 7,744 -0,344
9,100 8,567 -0,267
9,533 8,811 -0,361
10,233 9,844 -0,194
11,567 11,656 0,044
11,633 11,611 -0,011
13,200 12,967 -0,117
12,033 11,978 -0,028
8,500 7,433 -0,533
7,667 6,389 -0,639
7,167 6,756 -0,206
8,067 7,756 -0,156
10,633 10,978 0,172
9,333 8,978 -0,178
9,500 9,300 -0,100
11,233 10,811 -0,211
11,900 11,767 -0,067
10,867 10,556 -0,156
12,200 12,567 0,183
11,900 12,733 0,417
12,367 12,756 0,194
12,300 12,600 0,150
12,833 13,544 0,356
14,167 14,689 0,261
15,433 15,744 0,156
14,900 15,633 0,367
15,267 16,556 0,644
16,033 17,511 0,739
17,467 18,656 0,594
18,500 19,333 0,417
18,733 19,411 0,339
17,933 18,544 0,306
18,200 18,600 0,200
17,167 17,622 0,228

15,867 15,689 -0,089
15,667 15,356 -0,156
15,700 15,733 0,017
15,500 15,300 -0,100
15,500 15,100 -0,200
16,733 16,644 -0,044
17,367 17,089 -0,139
19,167 19,189 0,011
17,567 17,089 -0,239
15,900 15,333 -0,283
17,967 18,189 0,111
18,200 17,933 -0,133
14,467 15,222 0,378
14,300 15,000 0,350
15,900 17,067 0,583
17,000 17,933 0,467
18,967 20,189 0,611
19,300 20,267 0,483
19,000 19,767 0,383
19,667 20,056 0,194
18,967 18,689 -0,139
18,667 17,656 -0,506
18,333 17,678 -0,328
18,033 17,311 -0,361
18,133 17,611 -0,261
19,267 18,989 -0,139
19,833 19,844 0,006
19,533 19,344 -0,094
17,533 18,578 0,522
20,300 21,167 0,433
22,500 23,333 0,417
21,500 22,333 0,417
19,433 19,811 0,189
20,167 20,189 0,011
21,700 21,567 -0,067
23,033 22,444 -0,294
22,167 21,022 -0,572
22,033 20,644 -0,694
23,167 21,889 -0,639
24,200 23,000 -0,600
22,667 21,256 -0,706
21,867 21,089 -0,389
21,400 21,400 0,000

22,133 23,444 0,656
23,467 24,722 0,628
24,267 25,289 0,511
23,600 24,067 0,233
23,833 24,311 0,239
24,767 25,922 0,578
22,700 24,800 1,050
21,500 23,733 1,117
19,000 20,800 0,900
17,433 17,978 0,272
18,800 18,600 -0,100
18,333 18,311 -0,011
19,267 18,956 -0,156
20,433 20,211 -0,111
22,400 21,900 -0,250
22,700 22,367 -0,167
21,400 21,100 -0,150
21,400 22,300 0,450
22,667 23,522 0,428
22,833 23,578 0,372
23,467 24,156 0,344
23,967 25,456 0,744
25,033 26,711 0,839
23,967 25,589 0,811
24,267 24,956 0,344
23,633 23,611 -0,011
23,600 23,433 -0,083
25,233 25,544 0,156
26,100 27,133 0,517
25,467 25,389 -0,039
24,533 23,911 -0,311
25,200 24,667 -0,267
25,167 25,256 0,044
26,233 26,911 0,339
25,167 25,056 -0,056
24,467 23,922 -0,272
24,300 23,567 -0,367
24,833 24,578 -0,128
25,433 25,978 0,272
26,033 26,744 0,356
24,700 25,467 0,383
25,133 26,144 0,506
25,567 26,956 0,694

25,667 26,622 0,478
24,133 23,844 -0,144
24,833 24,244 -0,294
24,867 24,222 -0,322
25,167 24,556 -0,306
25,533 25,011 -0,261
24,567 24,422 -0,072
26,867 26,622 -0,122
27,633 27,444 -0,094
26,100 25,600 -0,250
24,967 24,856 -0,056
22,300 21,133 -0,583
22,267 20,722 -0,772
21,900 19,900 -1,000
22,933 20,844 -1,044
24,100 22,633 -0,733
24,533 23,178 -0,678
24,500 23,200 -0,650
23,033 22,078 -0,478
22,167 21,756 -0,206
22,200 21,767 -0,217
23,133 23,578 0,222
23,067 23,922 0,428
22,433 22,844 0,206
24,333 25,111 0,389
25,433 26,244 0,406
26,033 26,411 0,189
24,867 25,656 0,394
23,600 23,333 -0,133
21,867 20,289 -0,789
19,200 19,633 0,217
19,800 20,533 0,367
21,533 21,878 0,172
19,233 20,678 0,722
18,567 19,856 0,644
18,833 19,544 0,356
19,633 20,544 0,456
20,600 21,533 0,467
20,400 21,467 0,533
18,900 19,400 0,250
18,600 19,700 0,550
17,567 18,589 0,511
16,833 17,544 0,356

18,067 18,989 0,461
19,067 19,989 0,461
20,200 21,200 0,500
22,000 22,900 0,450
22,667 23,556 0,444
20,133 19,911 -0,111
19,900 19,667 -0,117
20,667 20,522 -0,072
19,567 20,322 0,378
18,200 19,400 0,600
14,667 14,756 0,044
15,900 15,967 0,033
17,167 17,422 0,128
17,500 17,967 0,233
18,667 18,989 0,161
18,933 18,678 -0,128
19,900 19,733 -0,083
19,900 20,133 0,117
17,967 18,322 0,178
16,900 17,933 0,517
16,867 18,889 1,011
16,100 17,933 0,917
15,000 16,600 0,800
15,167 17,222 1,028
15,367 17,989 1,311
15,333 17,878 1,272
15,733 18,611 1,439
12,467 14,489 1,011
8,133 8,978 0,422
9,767 10,422 0,328
10,367 10,089 -0,139
11,267 11,656 0,194
11,133 11,878 0,372
9,800 10,033 0,117
9,733 9,811 0,039
10,400 10,800 0,200
11,333 11,544 0,106
9,500 9,300 -0,100
9,567 9,489 -0,039
10,967 10,956 -0,006
11,333 11,444 0,056
8,700 9,333 0,317
8,867 9,289 0,211

9,833 9,678 -0,078
10,233 10,044 -0,094
9,400 8,900 -0,250
7,667 8,356 0,344
8,933 10,944 1,006
4,267 4,789 0,261
5,267 4,956 -0,156
6,800 6,233 -0,283
8,833 8,511 -0,161
11,133 11,478 0,172
10,333 10,811 0,239
9,533 9,811 0,139
12,600 11,867 -0,367
12,300 11,167 -0,567
9,000 8,000 -0,500
9,300 7,800 -0,750
10,467 8,089 -1,189
9,633 6,611 -1,511
8,333 5,644 -1,344
8,733 6,878 -0,928
7,800 5,700 -1,050
8,000 5,633 -1,183
6,767 3,722 -1,522
4,767 2,522 -1,122
4,233 1,678 -1,278
5,400 3,267 -1,067
5,033 3,644 -0,694
5,400 3,900 -0,750
3,633 2,111 -0,761
3,767 2,489 -0,639
6,067 3,989 -1,039
4,567 3,489 -0,539
3,733 2,811 -0,461
3,200 2,833 -0,183
2,933 2,844 -0,044
3,467 3,156 -0,156
8,267 6,922 -0,672
6,933 6,844 -0,044
2,400 4,167 0,883
1,867 3,022 0,578
2,833 3,411 0,289
4,500 4,300 -0,100
3,433 5,311 0,939

2,667 3,522 0,428
1,967 1,022 -0,472
1,567 0,022 -0,772
5,500 4,267 -0,617
2,167 2,789 0,311
0,433 1,278 0,422
-1,233 0,022 0,628
0,433 1,044 0,306
-2,467 -2,656 -0,094
-2,633 -2,178 0,228
-0,500 1,800 1,150
-0,600 1,567 1,083
-1,500 0,067 0,783
-3,567 -3,756 -0,094
-2,100 -2,433 -0,167
-2,067 -3,222 -0,578
-2,100 -3,467 -0,683
-1,933 -3,811 -0,939
-2,300 -4,467 -1,083
1,400 -1,567 -1,483
2,267 1,822 -0,222
0,533 0,911 0,189
-0,500 0,333 0,417
-1,933 0,022 0,978
-3,200 -1,867 0,667
-4,067 -2,556 0,756
Figura 1.38 Diagrama decalajului de temperatură medie zilnică între Stația

hidrometeorologică Briceni și Cahul

Concluzie:
În această ceretarea au fost investigate datele temperaturii medii zilnice de la
stațiile hidrometeorologice din Nordul și Sudul țării. Datele au fost introduse
într-o bază de date in Microsoft Excel pentru determinarea variațiior de
temperatură a aerului pentru anii 2010 2012. Conform diagramelor de mai sus
am aflat care sunt variatiile de temperatura dintre statia hidro meteorlogica de
stat amplasata in nordul tarii la Briceni si statia hidrometeorologica de stat din
sudul tarii Cahul pentru aceasta perioada. Aceste date vor fi utilizate pentru
efectuarea cercetarilor viitoare pentru a stabili unghiul optimal al panourilor
fotovoltaice la orientarea dupa soare.

1.5.6 Parametrii geometrici ai orientării panoului fotovoltaic la Soare
Poziţiile relative dintre Soare şi Pământ sunt cele care determină incidenţa
razelor solare la nivelul suprafeţei terestre; de aceea geometria Pământ-Soare
este esenţială în modelarea unghiurilor de orientare ale razelor solare, care
stau la baza definirii mişcărilor unghiulare ale sistemelor de orientare.
Urmărirea solară (eng. solar tracking) se realizează cu scopul maximizării
componentei perpendiculare a razei solare pe suprafaţa fotovoltaică. În acest
context devine necesară orientării razei solare şi a unghiurilor la suprafaţa
terestră (unghiuri de orientare solară), urmând ca pe baza lor să se modeleze
analog unghiurile de orientarea ale platformei fotovoltaice.
În literatura de specialitate sunt menţionate două sisteme de referinţă:
a) Sistemul de referinţă global (sau ecuatorial) XYZO (Fig. 3.3a), în care
sunt modelate unghiurile orientării ecuatoriale ale razei solare: ῳ şi δ;
b) Sistemul de referinţă local X 0 Y 0 Z 0 Q (Fig. 3.3 b) în care sunt modelate
uzual unghiurile orientării razei solare de tip azimutal: α (3.8) şi ψ (3.9), şi de
tip pseudoecuatorial: γ şi β; la acestea se adaugă unghiurile de tip pseudo-
azimutal ρ şi ε.
Pentru definirea unghiurilor, care descriu orientarea razei solare faţă de
Pământ, este necesară determinarea cosinuşilor directori ai versorului razei
solare SR: [e S R ] x 0 y 0 z 0
Acesta s-a determinat mai întâi în sistemul de referinţă global XYZO (Fig.
1.39 a) şi apoi, pe baza matricei de trecere R X Y Z → X0Y0Z0 (care depinde de
latitudinea locaţiei φ), s-a exprimat în sistemul de referinţă local X 0 Y 0 Z 0 Q
(Fig. 3.3b):
Figura 1.39 a) Sistemul de referinţă global XYZO în care sunt modelate

unghiurile de tip ecuatorial: ῳ şi δ;

b) Sistemul de referinţă local X 0 Y 0 Z 0 Q în care sunt modelate uzual
unghiurile orientării razei solare de tip azimutal: α şi ψ , de tip
pseudoecuatorial: γ şi β și de tip pseudo-azimutal ρ şi ε.
Figura 1.40 a) Perechile unghiulare ( α 1 , ψ 1 ) și ( α 2 , ψ 2 ) derivate de la

modelul azimutal în care α 1 =90 0 - γ; ψ 1 = β; α 2 = ρ și ψ 2 = ε
(3.2)
Pe baza (3.2) se obţin elevaţia solară α şi azimutul solar ψ apoi, în mod

similar, expresiile unghiurilor: de tip pseudo-azimutal: ρ şi ε (Fig. 3.4b) şi de
tip pseudo-ecuatorial [11] [27] [109] γşi β (Fig.3.4a):
(3.8)
(3.9)
Din perechile de unghiuri care modelează orientarea solară (δ, ῳ), (α, ψ),
(γ, β) şi (ρ, ε) sau derivat structurile de orientare biaxiale şi bimobile
sistematizate în figura 3.10.
Pentru notarea unghiurilor, care modelează orientarea platformei PV, se
folosesc notaţiile unghiurilor solare omoloage, dar marcate cu o steluţă
(Fig.3.10), pentru a le deosebi de cele solare.

Expresiile versorului [e S R ] x 0 y 0 z 0 a normalei la suprafaţa PV (nPV, Fig. 3.10)
şi ale unghiurilor de orientare, sunt redate mai jos, prin marcarea unghiurilor
de orientare cu:
(3.14)
Pe baza ecuaţiei (3.14) s-au determinat ecuaţiile unghiurilor: α * – (3.15) şi ψ *
– (3.16):
(3.15)
(3.16)
În mod analog s-a procedat şi pentru determinarea unghiurilor de tip
pseudo-azimutal ρ* şi ε* şi de tip pseudo-ecuatorial γ* şi β*.
Figura 1.41 a) Sisteme de orientare biaxiale, şi poziţia lor relativă la

suprafaţa Pământului: a) ecuatorial; b)pseudo-ecuatorial; c) azimutal şi d)
pseudo-ecuatorial

Orientarea platformelor PV are ca scop maximizarea componentei radiaţiei
solare receptate perpendicular pe suprafaţa fotovoltaică B*, iar pentru
modelarea acesteia este necesară modelarea unghiului de incidenţă v (Fig.
3.10), format între versorul razei solare ([e S R ] x 0 y 0 z 0 ) şi versorul normalei la PV
([e P V ] x 0 y 0 z 0 ):
(3.21)
1.5.6.1 Noțiuni introductive astronomice
Pământul se roteşte pe parcursul unui an în jurul soarelui pe o orbită

eliptică cu soarele în unul din focare.
Figura 1.42 Rotația pământului în jurul soarelui
Totodată, pământul se roteşte în jurul axei sale odată în 24 de ore. Axa de

rotaţie a pământului are o direcţie fixă în spaţiu şi este înclinată cu unghiul
δ 0 =23,5 0 faţă de perpendiculara pe planul orbitei (figura 2.10). Unghiul dintre
direcţia spre soare şi planul ecuatorial, δ, se numeşte declinaţie şi variază pe
0
parcursul anului de la +23,5 în momentul solstiţiul de vară (21 iunie) până
0
la - 23,5 - în momentul solstiţiul de iarnă (21 decembrie). La 21 martie,
respectiv – 21 septembrie declinaţia δ=0 şi duratele zilei şi nopţii sunt egale.
Conform [22] declinaţia poate fi calculată cu formula:
(2.8)
unde n – este numărul zilei din an, prima zi considerându-se 1 ianuarie.

Figura 1.43 Orbita pământului şi unghiul de declinaţie, δ
Relaţiile geometrice între un plan orientat arbitrar faţă de pământ şi radiaţia

solară directă, care cade pe acest plan în orice moment de timp, poziţia
soarelui faţă de acest plan pot fi descrise în termeni de câteva unghiuri.
Latitudinea, Φ, - unghiul măsurat de la ecuator până la punctul de interes de
pe suprafaţa pământului, se consideră pozitiv pentru emisfera de nord şi
negativ – pentru cea de sud.
Unghiul de înclinaţie a planului, β, - este unghiul dintre planul suprafeţei în
cauză şi suprafaţa orizontală; 0≤β≤180 (figura 2.11).
Pentru instalaţii solare uzuale valoarea maximală nu depăşeşte 90 0 .
Unghiul azimutal, γ, - unghiul dintre proiecţia pe planul orizontal a
perpendicularei pe suprafaţa planului în cauză şi meridianul local (figura
2.11); este egal cu zero pentru planul în cauză orientat spre sud, negativ -
spre est, pozitiv – spre vest; -180≤γ≤180.
Unghiul azimutal solar, γ s , - unghiul dintre direcţia sud şi proiecţia pe
planul orizontal a radiaţiei directe (a razei solare) (figura 2.11 din dreapta );
unghiurile măsurate de la direcţia sud spre est este sunt negative, cele
măsurate spre vest – pozitive.
Unghiul de înălţare a soarelui, α s , - unghiul dintre orizont şi linia ce legă
soarele şi punctul de interes, altfel spus, raza solară incidentă în punctul de
interes (figura 2.11).
Unghiul zenital, θz, - unghiul dintre verticală şi linia ce legă soarele şi

punctul de interes, altfel spus, unghiul complementar unghiului α s (figura
2.11).
Unghiul orar, ω, - determină poziţia soarelui pe bolta cerească în momentul
dat. Este egal cu zero în momentul trecerii de către soare a meridianului
local, altfel spus în momentul amiezii, pozitiv spre est şi negativ – spre vest
(figura 2.12).
1.5.6.2 Descrierea procesului de orientarea a panoului fotovoltaic

pentru Republica Moldova
Unghiul de înclinaţie optimal al Panoului solar fotovoltaic. Se alege astfel ca în lunile
martie şi respectiv octombrie să cadă pe suprafaţa colectorului o cantitate de energie cât mai
mare,totodată având grijă ca în lunile de vară aceasta să nu se micşoreze sub nivelul necesar.
Pentru aceasta selectăm din anexa A2 valoarea unghiului    pentru care raportul Rb
dintre radiaţia solară directă pe planul înclinat şi cel orizontal sunt maximale pentru lunile
martie şi octombrie. În cazul nostru     50 şi   420 . Din tabelul A2.2 culegem valorile
raportului Rb (vezi tabelul 5.1).

Radiaţia medie globală incidentă pe planul panoului. Din tabelele A1.5 şi A1.6
culegem valorile medii diurne ale radiaţiei solare directe şi difuze pe o suprafaţă orizontală
pentru lunile martie – octombrie. Radiaţia difuză se determină ca diferenţa dintre cea globală
(tabelul A1.6) şi cea directă (tabelul A1.5). Radiaţia globală pe suprafaţa panoului fotovoltaic
se determină cu expresia (2.25), neglijând componenta reflectată:
1
G  Rb  B  (1  cos  )  D
2
Rezultatele obţinute sunt trecute în tabelul: 1.8
Tabelul 1.8 Radiaţia globală pe planul Panoului solar pe perioada de interes
Medi
Luna III IV V VI VII VIII IX X
a
MJ
Rb 1,54 1,17 0,97 0,89 0,92 1,08 1,37 1,87 1,226
m 2  zi
MJ 10,2 13,0 12,5 11,2

B 4,22 7,34 8,51 4,78 8,991
m  zi
2
6 3 5 4

MJ 10,0
D 5,57 7,98 9,32 9,55 8,06 6,14 4,3 7,624
m  zi
2
5
MJ 11,5 11,5 12,1 10,
B  Rb  B 6,49 8,58 9,95 11,66 8,94
m 2  zi 9 4 3 11
1
D  (1  cos  )  D MJ
2 4,91 7,04 8,23 8.87 8.43 8.15 5.42 3.79 6.86
m 2  zi
MJ 15.6 18.1 20.4 19.9 20.2 12.7

11.4 17.08 16.96
m  zi
2
2 8 6 7 8 3
G  B  D
kWh
3.17 4.34 5.05 5.68 5.55 5.63 4.74 3.53 4.71
m 2  zi
Conform acestor date și relației de calcul (1),putem afla radiația globala medie G  med
 MJ 
G med  16.89  2 
 m  zi 
G med - este radiația solară globală zilnică determinată ca media pe perioada de
funcționare.
1.5.6.3 Gemetria traiectoriei Soarelui pentru Republica Moldova

Panoul solar va fi amplasat în Regiunea Chișinau,de aici rezultă ca vom avea aproximativ
următoarele coordonate geografice 47 N , 28501 E . În continuare voi efectua calculele
unghiurilor optime de pozitionare a panoului fotovoltaic in fiecare ora a zilei de 17 iulie 2013.
Unghiul dintre direcţia spre soare şi planul ecuatorial, δ, se numeşte declinaţie şi variază
pe parcursul anului de la +23,5 0 în momentul solstiţiul de vară (21 iunie) până la – 23,5 0 – în
momentul solstiţiul de iarnă (21 decembrie).
Latitudinea, Φ, - unghiul măsurat de la ecuator până la punctul de interes de pe suprafaţa
pământului, se consideră pozitiv pentru emisfera de nord şi negativ – pentru cea de sud.
Unghiul de înclinaţie a planului, β, - este unghiul dintre planul suprafeţei în cauză şi
suprafaţa orizontală; 0≤β≤180 (figura 2.11). Pentru instalaţii solare uzuale valoarea maximală
nu depăşeşte 90 0.

Figura 1.44 Explicativa referitor la unghiurile:de inclinatie,  , azimutal,  ,
azimutal solar,  s , înălțare a soarelui,  s .
Unghiul de înălţare a soarelui, αs, - unghiul dintre orizont şi linia ce legă soarele şi
punctul de interes, altfel spus, raza solară incidentă în punctul de interes
Unghiul zenital, θz, - unghiul dintre verticală şi linia ce legă soarele şi punctul de
interes,altfel spus, unghiul complementar unghiului αs
Unghiul orar, ω, - determină poziţia soarelui pe bolta cerească în momentul dat. Este egal cu
zero în momentul trecerii de către soare a meridianului local, altfel spus în momentul amiezii,
pozitiv spre est şi negativ – spre vest (figura 2.12). Respectiv, ωs, corespunde unghiului de
răsărire, iar – ωs, - de asfinţire a soarelui. Este evident, că într-o oră soarele traversează pe
bolta cerească un unghi egal cu 150, iar poziţia lui la orice oră T se determină cu expresia:
ϖ = 15(12 –T) (5.1)
Dacă cunoaştem unghiurile δ, Φ şi ω, atunci uşor se determină poziţia soarelui pe bolta

cerească în punctul de interes pentru orice oră şi orice zi, folosind expresiile de mai jos:
Sinα = Sinδ SinΦ + Cosδ CosΦCosϖ = Cosθ . (5.2)
(5.3)
Pentru orice zi a anului din (5.1) poate fi determinată declinaţia δ, din (5.1) pentru ora
respectivă T se determină unghiul orar ω şi cunoscând latitudinea locului Φ se determină
unghiul de înălţare a soarelui αs.

Pentru ziua de 17 iulie avem urmatoarele date aproximative:
 -soarele va resari : 05h 55min si va apune la 20h 58min
 unghiul   47
284  198
  23.45sin(360  )
365
  21.2
    (5.4)
  25.8
  15(12  T )
T -ora la care vrem sa determinam poziția soarelui:
Tabelul 1.9 Valoarea unghiurilor pentru orientarea meridionala

Ora de 06 07 08 09 10 11 12 13 14 15
interes
Unghiul 90 75 60 45 30 15 0 15 30 45

16 17 18 19 20 21
60 75 90 105 120 135
Figura 1.45 Radiația solară directă pe suprafața panoului fotovoltaic

în momentul amiezei :   0,   0

 s -unghiul de inălțare a soarelui de el vom avea nevoie pentru a calcula ulterior unghiul
 (azimutul).
sin  s  sin  sin   cos   cos  cos (5.5)
  90   s (5.6)
Tabelul 1.10 Valoarea unghiurilor pentru orientarea azimutala

Ora de 06 07 08 09 10 11 12 13 14
interes
sin  s 0,264 0,429 0,582 0,714 0,815 0,879 0,900 0,879 0,815
s ,  15 25 35 45 55 62 64 62 55
 , 75 65 55 45 35 28 26 28 35
Ora de 15 16 17 18 19 20 21
interes
sin  s 0,714 0,582 0,429 0,264 0,100 -0,053 -0,185
s ,  45 35 25 15 5 -3 -10
 , 45 55 65 75 85 93 100

1.6. Analiza soluțiilor existente
Sistemele de orientare (denumite şi sisteme de tracking sau trackere)
pentru module fotovoltaice utilizează mecanisme controlate, care permit
maximizarea radiaţiei directe receptată normal pe un modul.
Sistemele mecanice de orientare pot fi cu o singură axă sau două axe de
orientare şi pot ajunge la un câştig energetic de 20%-50% [24]. Scopul
sistemelor de orientare este de a minimiza unghiul de incidenţă, dintre raza
solară şi normala la modulul fotovoltaic.
În literatură se întâlnesc trei tipuri de sisteme de orientare solară: a)
Sistemul ecuatorial, b) Sistemul pseudo-ecuatorial şi c) Sistemul azimutal.
a) Sistemul ecuatorial
Sistemele de orientare ecuatoriale poziţionează panourile solare după
unghiul orar (ω) (mişcarea diurnă) şi după declinaţie (δ) (mişcarea de
elevaţie, sezonieră).
Sistemele de orientare ecuatoriale au axa de rotaţie diurnă paralelă cu axa
de rotaţie a Pământului, iar cea de a doua axă – cea de elevaţie - poate fi
ajustată, atât manual, cât şi automat, zilnic sau sezonier.
Acest sistem de orientare este definit de unghiurile aferente sistemului
global de referinţă, prezentat în Fig. 2.6.
În Fig. 2.9 este prezentată schema structurală a unui sistem de orientare
ecuatorial. Unghiurile formate de acest sistem sunt notate cu steluţă pentru a
le deosebi de unghiurile razei solare, unghiurile omoloage, corespunzătoare
planului PV: ω* şi respectiv δ*; evident, în cazul orientării continue,
unghiurile omoloage devin identice: ω*=ω şi δ*=δ. Orientarea de acest fel se
pretează, în deosebi, pentru platforme mici sau de tip string-uri.
Figura 1.46 Sisteme de referință global și local și unghiurile solare

aferente sistemului ecuatorial

Figura 1.47 Schema structurală a unui sistem de orientare de tip ecuatorial
b) Sistemul pseudo-ecuatorial
O variantă derivată din sistemul ecuatorial este sistemul pseudo-ecuatorial,
a cărui sistem de referinţă şi schemă structurală sunt prezentate în Fig.2.10 şi
Fig. 2.12.
Figura 1.48 Sistemul de referință local și unghiurile solare aferente

sistemului pseudo –ecuatorial și azimutal
Figura 1.49 Schema structurală a unui sistem de orientare pseudo –

ecuatorial
Acesta realizează orientarea după aceleaşi axe ca şi sistemele de tip
ecuatorial, deosebirea constând în ordinea înserierii mişcărilor. Prima cuplă
de la bază este destinată mişcării de elevaţie, iar cea de a doua cuplă,
mişcarea diurnă. Acest tip de orientare se pretează cel mai bine la platforme
de dimensiuni mici sau medii.
c) Sistemul azimutal
În raport cu sistemul azimutal (Fig. 2.10), poziţia razei solare este descrisă
prin unghiurile: azimut şi altitudine. Sistemul de orientare de tip azimutal
rezultă prin înserierea celor două mişcări unghiulare în ordinea: mişcarea
diurnă (azimutală), ca mişcare primară, şi cea de elevaţie (altitudinală), ca
mişcarea secundară.
În figura 2.14 este prezentat, sub formă schematică, sistemul de orientare de
tip azimutal, unghiurile omoloage, corespunzătoare planului PV formate de
acest sistem sunt notate cu steluţă: ψ* şi respectiv α*. Acest tip de sistem de
orientare se pretează la platforme de dimensiunii mediişi mari.
Figura 1.50 Schema structurală a unui sistem de orientare de tip azimutal
Tabelul 1.11 Legile de orientare considerate în simulările numerice pentru

sistemele biaxele și monoaxiale

Tabelul 1.12 Legile de orientare pentr sistemele azimutale, pseudo-
azimutale și pseudo-ecuatoriale în funcție de cursele unghiulare ale mișcării
diurn
1.6.1 Analiza soluțiilor tehnice

Analiza mecanismelor de acţionare a sistemelor de orientare:
a. Analiza transmisiilor planetare
Transmisia la care axa unei roţi e mobilă în spaţiu este numită planetară.
Transmisiile planetare pot include atât roţi dinţate cât şi roţi de fricţiune. Cele
mai răspândite sunt transmisiile planetare cu roţi dinţate sau cu angrenaj
cirbolţuri.
Transmisiile planetare se execută cu roţi dinţate cilindrice sau conice, mai rar
cu roţi elicoidalc sau melcate. Roţile dinţate pot avea dinţi drepţi, înclinaţi sau
în V.

Transmisiile planetare cu fricţiune se execută, de asemenea, cu roţi cilindrice
sau conice. Pentru realizarea raporturilor de transmitere variabile pot fi utilizate
transmisii planetare cu roţi ovale.
Figura 1.51 Transmisie planetară
Schema transmisiei planetare este arătată în figura 5.1. Roata a cu raza ra este
numită roată solară, iar roata b cu raza rb, a cărei axă este fixată în manivela H,
este numită satelit (roată planetară). Roata b se rostogoleşte pe roata a.
Manivela mobilă H este numită portsatelit.
Figura 1.52 Transmisii planetare simple
La mişcarea roţii solare are loc rotirea acesteia în jurul axei (mişcare relativă)

şi rotirea în jurul axei portsatelitului împreună cu acesta, existând o oarecare
analogie cu mişcarea corpurilor cereşti. De aici şi denumirea transmisiilor
planetare. Schemele celor mai simple transmisii planetare sunt prezentate în
figura 5.2.
Transmisia cu un grad de libertate, care are o roată solară nemişcată (roata a,
în figura 5.2.) este numită transmisie planetară simplă. Eliberând roţile solare a
din figura 5.2 de legătura cu carcasa obţinem transmisii planetare cu două grade
dc libertate, care sunt numite transmisii diferenţiale sau, simplu, diferenţiale
Deci, în transmisiile planetare diferenţiale toate elementele, cu excepţia
carcasei O, se allă în mişcare La fixarea portsatelitului, transmisiile planetare
se transformă în transmisii ordinare cu roţi fixe. Dacă în transmisiile planetare
(fig. 5.2.) se vor fixa pe rând câte unul din elementele a, b, H şi O, atunci
putem obţine o transmisie planetară simplă, o transmisie simplă cu roţi fixe şi o
transmisie diferenţială (fig. 5.3, a c)
Figura 1.53 Transmisie diferenţială
Din figura 5.2 rezultă că transmisiile planetare sunt coaxiale, adică axele
geometrice ale roţilor solare şi ale portsatelitului coincid şi, după cum se va
vedea din construcţiile examinate ulterior, acesta este avantajul lor în
comparaţic cu transmisiile simple cu axe fixe.
Lanţurile cinematice şi transmisiile planetare cu trei roţi cilindrice sunt
arătate în figura 1.6, a...h. în aceste transmisii, fixând pe rând câte unul, două
sau trei elemente, poate fi obţinut un număr destul de mare de transmisii
planetare simple, duble şi transmisii simple cu axe fixe.

Figura 1.54 Transmisii planetare cu mai multe roţi dinţate.
b. Analiza transmisiilor armonice

Angrenajul armonic a fost inventat în 1959 de C. W. Musser, iar la New–York
s-a realizat în 1960 primul reductor armonic. Principalul avantaj al unui
reductor armonic este acela că, la mase foarte mici, poate realiza trepte de
reducere foarte mari (până la 320 pe o treaptă).
Acest avantaj a făcut ca reductoarele armonice să fie folosite în programele
spaţiale ale SUA încă din 1969 (la modulele lunare).
Principiul de funcţionare este prezentat în figura 5.5. Teoretic transmisiile
armonice (cu deformator simplu) derivă dintr-o transmisie planetară cu roată
centrală. Fig 5.5

Figura 1.55 Principiul de funcţionare a transmisiei armonice
Se consideră un angrenaj planetar (fig. 5.5 a, b, c) a cărui bară post satelit 1
se roteşte cu viteza unghiulară w1 în sensul indicat în figură. Aplicând
principiul suprapunerii şi dând întregului ansamblu o mişcare de rotaţie cu
viteza unghiulară (-w1) se fixează astfel bara post satelit iar roata solară se va
roti cu viteza unghiulară (-w1) determinând rotirea satelitului 2 în acelaşi sens
cu viteza unghiulară w2 (fig. 5.5 b, c). Presupunând că între satelitul 2 şi un
arbore 5 există o legătură elastică 4, mişcarea cu turaţie w2 a satelitului 2 se
transmite arborelui 5 (fig. 5.5 a). Este evident că o astfel de transmisie este
greu de realizat datorită excentricităţii foarte mari. Un prim pas este de a se
reduce excentricitatea folosind pentru aceasta o coroană dinţată de dimensiuni
mai mari 2 care este adusă în angrenare cu roata solară 1 prin apăsarea ei de

către o rolă netedă 2 montată pe bara portsatelit 1 (fig. 5.5 d, e). Şi în acest caz
există o excentricitate, mai mică, dar totuşi un impediment.
Ideea finală, concretizată în angrenajul armonic (fig. 5.5 f, g) este aceea ca
roata 2 să fie coaxială cu roata solară 1, dar roata 2 să fie deformabilă,
deformaţie produsă tocmai de rola 2. Evident pereţii coroanei dinţate trebuie să
fie subţiri şi acesta este un motiv pentru care la început dantura folosită a fost
cea triunghiulară (fig. 5.5 c, e, g cercurile cu linie punct sunt cercurile de
divizare ale celor două roţi dinţate, 2 respectiv 3). Bara port satelit 1, împreună
cu rola 2' (pot fi şi came cu bile) se numeşte generator de deformaţie.
Pentru realizarea unui grad de acoperire mai mare şi pentru a realiza un
echilibru la nivelul arborelui între forţele radiale, respectiv tangenţiale se
folosesc generatoare de undă (deformatoare) cu 2 sau 3 braţe (fig. 5.6 a, b). În
felul acesta arborele pe care este montată coroana deformabilă 2 este solicitat
numai la torsiune.
Figura 1.56
Cu cât numărul de braţe este mai mare, cu atât vor fi simultan mai multe
câmpuri de angrenare şi ca urmare creşte gradul de acoperire s, până la valori
de 6 .. .8. Aceasta este un alt mare avantaj al reductoarelor armonice.
c. Analiza transmisiilor melcate

Angrenajele melc-roata melcata au axele rotilor dintate neconcurente si
înclinate la 90°. Specific acestui angrenaj este forma rotii mici reiesita din
faptul ca ea are doar unul pâna la patru dinti dispusi pe suprafata cilindrului
de referinta dupa o linie elicoidala înclinata cu unghiul g. Aceasta face ca
latimea rotii mici sa fie mai mare decât diametrul, ceea ce o face sa semene

cu un surub, de unde si denumirea de melc sau surub melcat. Din asemanarea
cu filetul surubului, numarul de dinti ai melcului se obisnuieste a se numi -
numar de începuturi. Roata conjugata se numeste roata melcata. Angrenarea
dintre melc si roata melcata se face în asa fel încât la o rotatie cu 360° a
melcului, roata melcata avanseaza cu un numar de pasi egal cu numarul de
începuturi. Motorul solar 30 are în componenţa sa un motor electric 23 care
transmite mişcarea de rotaţie la roţile dinţate 26 – 27 apoi la transmisia
melcată 24 – 25. Aşa cumrazele soarelui de la rasărit la asfinţit nu vor mai fi
vizibile în limita a 180°, deci şi mecanismului de orientare nu-i va fi necesar
de ai reda o mişcare mai mult de 180°. Acest fapt dicteaza posibilitatea
fabricarii dinţilor melcaţi doar pe un sector de roata melcată 25. Transmisia
melcata va fi conectată ciclic iar standul cu panouri va fi poziţionat rigid în
momentul deconectării motorului 23 deoarece mişcarea de rotaţie a unei
transmisii melcate va fi posibilă doar de la arborele melcat la roată nu şi
viceversa.
Figura 1.57 Transmisie melcată

1.6.2 Analiza produselor de firmă
În literatura de specialitate şi pe piaţa producătorilor de sisteme de
orientare, sunt propuse următoarele soluţii pentru realizarea mişcării de tip
azimutal, şi anume prin intermediul:
 actuatoarelor rotative (Fig. 2.13 b);
 actuatorelor liniare care transmit mişcarea la platforma PV prin
intermediul unor mecanisme de amplificare a acesteia: plane sau
spaţiale; cu role (Fig. 2.13 a) sau cu lanţ.
a b
Figura 1.58 Soluţii constructive pentru sistemele de tip azimutal: a preluare
după prospectul firmei Pevafersa; b preluare după prospectul firmei EGIS
Pe baza brevetului cu soluţia din figura 2.14a, firma spaniolă Mecapisa a

dezvoltat gama de produse SF 35, 55, 80 şi 100: sisteme de orientare cu
mişcare după două axe şi acţionare pe baza unui singur motor (Fig. 2.15) şi
este deţinătoarea unui portofoliu de 3.000 de sisteme implementate pe
teritoriul Spaniei, Portugaliei, Italiei şi Greciei, însumând o putere instalată
de 35MW. Producătorul declară că acest tip de produs este dezvoltat în
vederea implementării în zona latitudinii de 45 0 .
Cu o soluţie similară celei din figura 2.14b, firma germană TechnoSunSolar
dezvoltă gama de produse EcoChamp ST 3000: sisteme de orientare cu
mişcare după două axe şi acţionare pe baza unui singur motor (Fig. 2.16);
principala diferenţă constă în aceea că, în locul mecanismului plan de tip 3RT
(Fig. 2.14b), firma germana foloseşte un mecanism plan de tip 4R (Fig. 2.16).

Figura 1.59 Sisteme de orientare azimutale biaxiale care dezvoltă o mișcare
de tipazimut-altitudine pe baza mecanismelor patrulater spațiale, cu
demensiuni reglabile: a), b).
Figura 1.60 Sistemul de orientare azimutal biaxial, monomobil, dezvoltat

de firma Mecapisa, care dezvoltă mişcarea biaxială de tip azimut-altitudine
utilizând un singur actuator.

Figura 1.61 Sistemul de orientare azimutal dezvoltat de firma
TechnoSunSolar
1.6.2 Analiza softurilor de modelare - simulare

Avem astăzi la dispoziţie imediată – integrate în software-urile de
proiectare a pieselor şi ansamblurilor mecanice (MCAD) – facilităţi de
analize structurale cu care putem realiza predicţii simple şi directe referitoare
la rezistenţa mecanică a reperelor proiectate. (Şi ANSYS oferă prin
,,DesignSpace” o soluţie ieftină şi uşor integrabilă în desktop-ul inginerului
proiectant.) Însă lucrurile sunt rezolvabile astfel doar până la un anumit nivel
de complexitate.
Produsul pe care dorim să îl cercetăm este unul pretenţios şi presupune
analizarea mai multor tipuri de solicitări mecanice – eforturi, tensiuni,
deformaţii, vibraţii, reacţiunii, tensiuni reziduale, etc – simularea trebuie să
ia în calcul mai toate interacţiunile dintre componentele sale, dar şi
interacţiuni de alte naturi din partea mediului de lucru (condiţiile termice,
fenomenele electromagnetice, efecte ale fluidelor transferate). Deja ne putem
imagina dificultatea culegerii/definirii acestor ,,intrări” în studiul necesar,
dar şi complexitatea aspectelor pe care trebuie să le proceseze software-ul
CAE. Datorită experienţei acumulate în domeniul tehnicilor ,,solver” (având
peste patru decenii în cercetarea matematicilor aplicate în FEA), dar şi ca
urmare a presiunii concurenţei pe această piaţă cu tehnologii de vârf, soluţiile
ANSYS actuale pot gestiona cu eficienţă astfel de complexităţi. Mai mult,
aflăm despre posibilitatea de a include în analize şi aspecte mai subtile dar

importante în mecanica practică: modificări ale proprietăţilor materialelor în
timpul lucrului, stări ale zonelor de contact, eroziuni evolutive, ş.a.m.d.
La familia impresionantă de analize posibile se adaugă şi funcţiuni de
simulare a cinematicii mecanismelor. În privinţa ansamblurilor complexe, un
loc bine definit în familia ANSYS îl are modulul de analiză a dinamicii
corpurilor ridgide multiple, cu aplicări concrete: suspensii de autovehicule,
braţe robotice, trenuri de aterizare, pentru aeronave, etc. În plus, simulările
pot fi rafinate convertind în ,,corpuri flexibile” părţi ale unor astfel de
modele.
Deşi obiectul tradiţional al aplicaţiilor CAD/CAE îl constituie
proiectarea mecanică, în cazul de faţă ne apare cel mai bine aspectul multi-
disciplinarităţii: ANSYS este renumit pentru soluţiile de ,,câmp cuplat”,
aplicabile acolo unde se doreşte rafinarea proiectului prin studierea şi a altor
fenomene fizice (în afara celor mecanice), precum căldura,
electromagnetismul, efectele piezoelectrice, acustica, ş.a.m.d. (De aici şi
termenul de multi-physics.)

Capitolu
2.1 Elaborarea conceptuală a sistemului solar fotovoltaic
Conversia directǎ a energiei solare în energie electricǎ , bazatǎ pe efectul
fotovoltaic, constituie, modul cel mai comod de a utiliza energia solarǎ, datoritǎ
siguranţei în exploatare şi întreţinerii uşoare.Aceste sisteme sunt indicate în
zonele izolate , neracordate la sistemul energetic naţional, unde preţul racordării
la aceste sisteme este ridicat şi nejustificat economic.
Figura 2.1 Elementele de structura a unei instalaţii fotovoltaice
Panourile fotovoltaice 1, sunt cuplate la releul de tensiune 2 , care are rolul de

a regla modul de încărcare a bateriilor de acumulatoare 3. Pentru a putea utiliza
aparatura electrocasnică, care este proiectată să funcţioneze la o tensiune
alternativă de 230 V, energia electrică stocată în baterii la o tensiune de 12 SAU
24V, curent continuu, este transformată de invertorul 4 şi distribuită la prizele
de conectare 5.
Avînd datele de intrare de 500W a unei instalatii, in continuare vom alege un
anumit tip de celule foto-voltaice tinind cont de capacitatea nominala a
instalaţiei de pina la 500W si capacitatea unui modul.
Se va tine cont de:
o Numarul de panele care va suma capacitatea de pina la 500W
o Zona geografica si locul instalării
o Harta energiei solare (temperatura si traiectoria soarelui in zona
corespunzatoare, pozitionarea de la rasarit la apus pe parcursul zilei si
pozitionarea dupa azimut).
o Domeniul folosirii energiei produse (cu sau fara acumulator, cu sau fara
invertor sau alte elemente componente intr-un sistem)

O instalatie fotovoltaica de pina la 500W poate avea in componenţa sa
următoarele componente: un modul sau citeva module de celule fotovoltaice
(fig.5.2), care va fi instalata pe un oarecareva dispozitiv (fix sau mobil), cutie a
dispozitivelor electrice, controleor, acumulatoare, invertor, ş.a.
Figura 2.2 Poziţionarea elementele de structura a unei instalaţii fotovoltaice
2.1.1 Alegerea modulelor fotovoltaice

Celulele fotovoltatice sunt interconectate pentru a forma module si sunt
asezate intre doua starturi ( unul transparent si altul protector) pentru a forma un
panou solar. Avind o anumita bază de date din stocurile de vinzare a panelurilor
fotovoltaice vom utiliza dimensiunile de gabarit si a masei de greutate a acestora
pentru a avea o constructie optima a instalatiei pe care vor fi amplasate
panourile. In tabelul urmator vor fi date caracteristicile panourilor precum si
dimensiunile de gabarit a acestora, datele au fost scoase de pe pagina web [3] .
Din tabelele următoare putem alege o varietate de solutii in ceea ce priveste
sumarea puterii necesare de 750W. Dat fiind faptul ca este nevoie de a obtine o
putere destul de mare în comparatie cu puterea generată de un singur panel vom
tinde sa alegem celule cu o capacitatea mai mare de generare a curentului
electric. Vom examina 3 variante mai avantajoase ca în final sa alegem varianta
cea mai optima.

Tabelul 2.1 Tipuri de celule fotovoltaice în dependenţă de putere şi tensiune
a b
750W/100W≈8 paneluri (12V)
750W/150W≈5 paneluri (12V) 750W/200W≈4 paneluri (24V)
750W/200W=4 paneluri (12V)
Panou Fotovoltaic 100 W Model IS100P mono

Caracteristici:
• celule monocristaline incapsulate cu dublu-strat EVA, sticla securizata,
antisoc si cu nivel de transparenta ridicat
• cadru robust, din aluminiu anodizat cu gauri pentru instalare rapida
• folie dorsala Tedlar (fluorura de poliviniliden) ce contribuie la protectia
modulului si a contactelor electrice impotriva agentilor climatici precum
umiditatea
• diode bypass pentru a preveni supraincalzirea (efect hot spot)
• tehnologie italiana, Clasa Protectie II
Aplicatii: sisteme de pompare a apei, purificare a apei, iluminat, sisteme
fotovoltaice individuale, sisteme de iluminat stradal, de semnalizare trafic
rurier, alimentare facilitati medicale in zone indepartate, statii repetoare
radio/microunde, incarcarea bateriilor
Specificatii tehnice:
Puterea maxima Pmax [Wp] 100
Toleranta [%] +5/-5
Curentul la puterea maxima Imp [A] 5.8
Tensiunea la puterea maxima Vmp [V] 17.3
Curentul de scurtcircuit Isc [A] 6.3
Tensiunea de mers in gol Voc [V] 21
Coeficientul Temperatura pentru Pmax [%/°C] -0.45
Coeficientul Temperatura pentru Voc [%/°C] -0.34
Coeficientul Temperatura pentru Isc [%/°C] 0.07
Tensiune Maxima Sistem [V] 1000
Dimensiuni [mm] 1205x675x35
Greutate [kg] 9.3

Panou Fotovoltaic 150 W Model IS4000P 150
Este realizat cu 36 de celule din siliciu Policristalin si are un randament si
eficienta mare de conversie a energiei luminoase avind o Putere Maxima de 150
W la o suprafata activa de aproximativ 1 matru patrat. Celulele sunt laminate
intre folii cu transparenta inalta de acetat de vinil (EVA) si sticla anti-soc cu
grosimea de 4 mm si asamblate pe un cadru robust, din aluminiu anodizat,
prevazut cu 8 gauri pentru instalare rapida. Indeplinesc cele mai stricte cerinte
de siguranta pentru inalta tensiune si sunt echipate cu 2 diode de bypass pentru a
preveni supraincalzirea si pentru a minimiza pierderea de putere din cauza
umbririi. Panourile sunt echipate cu cutii de junctiune cu cabluri Tyco, conectori
tip ”plug‘n‘play“ si sunt fabricate in tehnologie italiana certificata TUV.
Aplicatii: sisteme de pompare a apei, purificare a apei, iluminat, sisteme
fotovoltaice individuale, sisteme de iluminat stradal, de semnalizare trafic rutier,
alimentare facilitati medicale in zone indepartate, statii repetoare
radio/microunde, incarcarea bateriilor.
Toleranta [%] +3/-3
Tensiunea de mers in gol Voc [V] 22.6
Greutate [kg] 13
Panou Fotovoltaic 200 W Trina TSM-200-DC01A

Caracteristici:
• randament si eficienta mare de conversie a energiei
• sortare pozitiva 0 / +3%
• cadru robust din aliaj de aluminiu cu gauri pentru instalare rapida
• incapsulare avansata EVA cu triplu-strat, indeplineste cele mai stricte

cerinte de siguranta pentru inalta tensiune
• diode bypass pentru a preveni pierderea de putere din cauza umbririi
• process de fabricatie certificat ISO 9001 si ISO 14001
Aplicatii: sisteme conectate la retea, sisteme de iluminat, sisteme fotovoltaice
individuale, sisteme de iluminat stradal, de semnalizare trafic rurier, alimentare
facilitati medicale in zone indepartate, statii repetoare radio/microunde,
incarcarea bateriilor
Toleranta [%] 0/+ 3
Tensiunea de mers in gol Voc [V] 46.0
Greutate [kg] 15.6

Tabelul 2.2 Compararea PV solare
Panou Panou Panou
Fotovoltaic 120 Fotovoltaic 150 W Fotovoltaic 200 W
W Model Model IS4000P Trina TSM-200-
IS100P mono 150 DC01A
Puterea maxima 120 150 200

Pmax [Wp]
Toleranta [%] [%] +5/-5 [%] +3/-3 [%] 0/+ 3
Curentul la Imp [A] 5.8 Imp [A] 8.1 Imp [A] 5.32
puterea maxima
Imp [A]
Tensiunea la Vmp [V] 17.3 Vmp [V] 18.5 Vmp [V] 37.6
puterea maxima
Vmp [V]
Curentul de Isc [A] 6.3 Isc [A] 8.6 Isc [A] 5.6
scurtcircuit Isc
[A]
Tensiunea de Voc [V] 21 Voc [V] 22.6 Voc [V] 46.0

mers in gol Voc
[V]
Coeficientul Pmax [%/°C] - Pmax [%/°C] - Pmax [%/°C] -0.4
Temperatura 0.45 0.45
pentru Pmax
[%/°C]
Coeficientul Temperatura Temperatura Temperatura

Temperatura pentru Voc pentru Voc [%/°C] pentru Voc [%/°C]
pentru Voc [%/°C] -0.34 -0.34 -0.3
[%/°C]
Coeficientul Temperatura Temperatura Temperatura
Temperatura pentru Isc [%/°C] pentru Isc [%/°C] pentru Isc [%/°C]
pentru Isc 0.07 0.07 0.023
[%/°C]
Tensiune 1000 1000 1000

Maxima Sistem
[V]
Dimensiuni 1205x675x35 1490x675x35 1581x809x40

[mm]
Greutate [kg] 9.3 13 15.6

Dat fiind faptul ca se cere doar o puterea de 750W indiferent de tensiune U(V)
şi intensitate I (A), dupa alegerea proprie se va accepta varianta din (Tab. 5.1.a)
(750W/200W=4 paneluri (12V)).
Avantaje:
 numar minim de paneluri care a căror capacitate sumeaza puterea de 750W,
 greutate şi suprafaţă redusă
 intensitate sporita de 8A in comparatie cu celelalte cazuri din (Tab. 5.2).
 Posibilitatea montării pe aceeasi instalatie a unui numar de 6 paneluri
modificînd doar suportul de prindere a panourilor.
Dezavantaje:
 Sine-cost sporit
 Tensiunea U de (12V) care urmeaza a fi convertită la 220V în comparatie
cu (24V) din (Tab. 5.3)
2.1.2 Selectarea elementelor electronice a instalaţiei fotovoltaice.

Alegerea Controlerului
Controlere tipice (fig. 5.3) includ
compensarea de temperatura, asigura
izolarea completă între circuite de
control şi putere, şi au lumina de
detectare a condus pornire / oprire
şicronometre programabile
sincronizate.
Regulator de incarcare ce serveste Figura 2.3 Locul instalării
pentru protejarea acumulatorilor. controlerului
Destinatie / utilizare : conexiuni de consumatori la panouri solare fotovoltaice

si incarcare statii de acumulare.
Principiu : protectie panou fotovoltaic si statie de acumulatori, iesirea din
sistemul de panouri fotovoltaice precum si toti consumatorii electrici (inclusiv
bateriile/ acumulatoarele de energie electrică) se conecteaza la controler/
încarcator (fig. 5.3). Are menirea de a proteja panoul fotovoltaic de suprasarcina
respectiv de a incarca si a proteja (atît pe parcursul incarcarii cît si pe parcursul
folosirii energiei) bateriile de acumulatoare.

tensiune de lucru : 12/ 24 v (automatic)
tensiune max. incarcare : 14, 40 v
tensiune min. deconectare : 11, 10 v
tensiune min. reconectare : 12, 50 v
tip incarcare : pwm.
variante:
curent lcd tip dimensiuni (mm)
20 a nu shs 141 x 96 x 34
Figura 2.4 Controler
30 a da sps 189 x 130 x 52
40 a da sps 198 x 156 x 52
50 a da sps 198 x 156 x 52
Alegerea invertorului.
Invertor pentru sisteme fotovoltaice IT -
PS (12)24Vcc / 230V, 50Hz (fig. 5.5).
Inverterul serveste pentru transformarea
curentului ,din continuu la alternativ
(220V).
caracteristici tehnice:
 tensiunea de intrare: (11…15)
22…30Vc.c.
Figura 2.5 Invertor
 tensiunea de iesire: 230Vc.a. 50(60)Hz
Puterea la iesire: 100W, 200W,800W
Randament: 95%
Caracteristici functionale: intrarea se leaga, uzual, la regulatorul de comutare
a sarcinii de pe celulele solare pe acumulatori. Acest regulator este un produs
separat, care cuprinde inovarea IPA, având capabilitatea de a comuta si sarcini
capacitive un curent de soc mare, adica poate comuta invertorul împreuna cu
consumatorii, de pe celulele solare pe acumulatorii incarcati la maximum (chiar
in timpul stralucirii soarelui)
domeniu de aplicare:
 alimentarea consumatorilor de la celule solaresau acumulatori în locuri izolate
de reteaua electrica;
 cuptoare cu microunde, frigidere portabile pe autovehicule, echipamente
frigorifice, etc.

Alegerea baterie.
Baterie acumulator 12V 230Ah SOLAR
VRLA - Caranda by BSB (fig. 5.6) - baterii
aplicatii solare. Bateriile Caranda by BSB
din seria SOLAR sunt baterii acide cu plumb
reincarcabile cu valva regulatoare (VRLA).
Utilizeaza placi groase si o tehnologie
speciala numita "nano gel electrolit" ce
reduce stratificarea electrolitului.
Figura 2.6 Baterie
Functioneaza excelent in diverse medii cu
temperaturi ridicate sau scazute.
Designul a fost gandit pentru a optimiza caracteristicile tehnice necesare
utilizarii in aplicatii solare fotovoltaice si eoliene care necesita un numar marit
de cicluri de incarcare - descarcare, autodescarcare foarte redusa, performante
exceptionale de reincarcare la curenti mici si perioade lungi de depozitare.
Supapa de siguranta antiexplozie.Calitate si fiabilitate ridicate. Carcase si capace
ABS (UL94HB, UL94V-0) optional.Performanta exceptionala de refacere dupa
descarcarea adanca.Autodescarcare scazuta.Design flexibil, pentru utilizare
verticala sau orizontala.
Dimensiuni: 521mm X 269mm X 232mm. Greutate: 66 Kg.
2.1.3 Aplicatiile sistemelor fotovoltaice
Figura 2.7 Reţeaua de stocare şi reglare a energiei produse.
Regulatorul converteşte 12, 24, sau 48 V în curent alternativ 220V,50Hz.

Invertoare cu eficienţa de operare de până la 90%, tolerante stranse tensiunea de
ieşire, şi de distorsiune armonică scăzută sunt foarte frecvente. Ele oferă de
obicei de intrare polaritate inversă, supra-tensiune, şi protecţie sub-tensiune,

încorporează suprasarcina, scurt-circuit, închidere şi protecţie termică.
Un sistem tipic conectate la reţea a energiei solare cuprinde o gamă solare si
un invertor conectate la reţea (fig. 5.7). Acest sistem nu are nevoie de o baterie
de stocare, ci converteşte energia generată de matricea solara, direct în înaltă
tensiune, de curent alternativ, care este alimentat în reţeaua de utilităţi electrice.
În funcţie de ţară şi reţeauade utilităţi standard de putere, invertor frecvenţa de
ieşire este de 50 sau 60 Hz, iar tensiunea este în intervalul între 180 şi 440 VAC,
tipice off-grilă sau sistem stand-alone generare a energiei solare fotovoltaice este
conectat la o încărcare / descărcare controler care direcţionează şi
controleazăsolare-generat dc curentului electric pentru a încărca bateria de
stocare. Baterii plumb-acid sunt de obicei folosite pentru stocare a energiei, şi în
funcţie de cât de multe baterii sunt conectate în serie tensiunea bateriei nominală
este de 12, 24, sau 48 devolti.
Similar cu orice tip de putere-line a echipamentelor de energie solară,
producătorii să obţină certificarea de obicei de la unul din furnizorii de servicii
de testare. UnderwritersLaboratories Inc (UL), Institute of Electrical and
Electronics Engineers (IEEE), şi a Comisiei Electrotehnice Internaţionale (IEC)
sunt cele trei agenţii principale, oferindsolare de certificare echipamente de
putere. Ele sunt considerate autorităţi în acestdomeniu şi certificatele lor sunt
larg recunoscute
Figura 2.8 Reţeaua de reglare a energiei produse

fără echipament de stocare a energiei
Împământare circuitului este o caracteristică de siguranţă de obicei necesară

ca parte a unui sistem de garanţie. Împământare sistemul dvs. minimizeaza riscul
unui şoc şi, de asemenea, protejează împotriva loviturilor de trăsnet.

2.2 Argumentarea parametrilor geometrici și funcționali ale sistemului
fotovoltaic
Pentru un randament maxim este nevoie ca aceasta
matrice a panourilor să se orienteze după soare
maxim posibil. Pentru a-i asigura matricei
posibilitatea orientării după soare se va elabora o
instalaţie pe care se va monta matricea cu panele,
aceasta executînd mişcări mecanice automate după
traictoria sorelui. Soarele va parcurge bolta cereasca
de la rasarit la apus deci conrespunzător acestei
mişcări mecanismul de orientare va roti carcasa
panourilor după axa I. Traiectoria soarelui nu este
Figura 2.9 Gradele de
doar in directie verticală ci şi sub un unghi de
libertate ale mişcării
înclinaţie –azimut (fig.3.1). Unghiul de înclinare –
instalaţiei propuse
azimut se va schimba în timpul anului în dependenţă
de solstiţiu de vară şi cel de iarna.
Cele mai multe Sistemele de
urmărire solare sunt dispositive
mecatronice, utilizate pentru
orientarea solara in domeniul
conversiei energiei. Datelele de
intrare care determină principiul
orientare este furnizat de poziţia
Soarelui pe sfera cereasca. În scopul
Figura 2.10 Urmărirea razelor soarelui
de a atinge cel mai înalt grad de
pe parcursul anului în dependenţă de
conversie razele soarelui trebuie să
schimbările anotimpurilor
cadă perpendicular pe suprafaţa
receptorului (fig. 3.2).
Mişcările propuse orientării sistemelor.

Ajustarea periodică a receptorului este determinată de informaţii astronomice
legate de Poziţia Soarelui pe bolta cerului. Din relaţia geometrică dintre Soare-
Pământ sau identificat două propuneri care trebuie să fie luate în considerare:
 în decursul unui an pamantul descrie o mişcare de rotaţie pe o traiectorie
eliptică în jurul Soarelui; combinat cu mişcăriea de precesie această rotaţie

generează anotimpurile şi este responsabilă pentru variaţia altitudine a Soarelui
pe sfera cereasca pe parcursul unui an;
 dar Pămîntul are, de asemenea, o mişcare de zi cu zi în jurul propriei sale
axe, care este responsabil pentru succesiune de zile
Definirea gradelor de libertate a mişcărilor propuse.

Metoda de sinteza structurala se bazează pe sisteme multicorp, în conformitate
cu un sistem mecanic este definit ca o colecţie de organisme cu mişcări de
translaţie şi de rotaţie, legate de articulaţii simple sau compuse.Elementele de
interes în teorie SMB sunt, organe conduse, organele complexe (mai mult de 2
conexiuni) şi elemente cu forţe aplicate. Procesul de design funcţional la nivel
structural constă din următoarele etape:
 Identificarea tuturor graficelor posibil, pe baza următoarelor date de
intrare:- spatialitate a sistemului multicorp, S;- tip de constrângeri geometrice
G C (simple şi / sau compuse);- numărul de organe;- mobilitatea sistemului
multicorp M.
 Selecţia din multitudinea grafică identificate grafic, în urma cărora sunt
admise condiţii suplimentare impuse de domeniul specific de aplicare.
 R - rotaţie
 T - translaţie
Figura 2.11 Gradele de libertate mai frecvent folosite

pentru mecanismele de orientare
Graficele de sistemului mobil sunt definite ca caracteristici bazate pe

modulele introduse în ultimile figuri luînd în consideraţie numărul de elemente şi
relaţiile dintre ele. Notaţiile "R" şi "T", (fig. 3.3) reprezintă tipul de restricţie de
rotaţie şi, respectiv, translaţie. Toate notaţiile celelalte reprezintă articulaţiilor
compozite combinatii ale celor menţionate anterior.

Identificarea tuturor grupelor posibile începe cu definirea tipurilor de
constrângeri geometrice între elemente, având în vedere spaţiul S ales (g c ,min =
1, constrîngeri geometrice - g c max, = S-1).
De exemplu, în spaţiul plan (S = 3), toate grupele posibile pot fi proiectate
folosind tipuri de restricţii din (fig. 3.3) în cazul în care g c = 1 (fig.33.a), g c = 1
+1 (fig 3.3.b), g c = 2 (fig 3.3.c) şi ţinînd cont de corelaţiile dintre:
numărul de elemente n b ,
grade de mobilitate M,
suma de constrângeri geometrice Σg c .
Această corelaţie este da de ecuaţia: M = S (n b -1)-Σg c
Tabelul 2.3 corelează numărul de elemente n b , cu mobilitatea M şi suma de
constrângeri geometrice Σgc., toate graficele posibile pot fi generate.
Tabelul 2.3 Corespondenţa între mobilitatea M

şi numărul de elemente n b
În viitorul apropiat se preconizează ca sistemelor durabile de energie sa

devină principalii furnizori de energie. Având în vedere utilizarea unor astfel de
sisteme la scară largă, proiectarea sistemelor eficiente si rentabile este
obligatorie.
Producţia în masă a conversiei energiei solare, corespunzător a dispozitivelor
şi instalaţiilor solare, necesită utilizarea proiectătii asistate de calculator, prin
prototipare şi optimizare.
Domeniul aplicatiilor este relativ nou, dar este evident că partea mecanică de
cercetare poate identifica şi rezolva problemele care apar la etapele de

optimizare a produsului de dezvoltare. Astfel, creşte necesitatea de modelare
unitară a mecanismelor de urmărire a conversiei energiei solare sisteme. Această
metodă de sinteza structurală este bazată pe teoria multicorp Systems (MBS).
În această aplicaţie trebuie să fie luate în considerare unele aspecte care se
ocupă cu relaţiile geometrice dintre sursa soareluide şi sistemul de conversie. În
acord cu mişcarea relativă a Soarelui pe cupola cerului, sistemul de urmărire
trebuie să aibă două grade de libertate.Potrivit algoritmului de sinteză structurală
corespunzător criteriilor generale: M = 2 sau n b = 3 sau 4, S = 6.
Conform literaturii de specialitate pentru mecanismele multi-ax de orientare
este specificat că este mai de încredere de a folosi mişcări decuplate pentru
aceste sisteme, pentru a atinge poziţiile dorite a elementului de ieşire. Aceste
criterii specifice sunt introduse ca date de intrare în sinteza structurala.
Figura 2.12 Scheme posibile pentru orientarea mecanismelor
Criteriile specifice: mişcare de zi cu zi (de rotaţie) trebuie să aibă axa

perpendiculară pe planul ecuatorial al revoluţiei pământ. Pentru simplitatea
analizei, la rotaţia de zi cu zi vor fi introduse printr-o constrângere de rotaţie
(constrângere cinematică). Miscarea mecanismului cu M = 1 grade de mobilitate
acoperă variaţia altitudinei Soarelui pe cer de-a lungul anului. În această situaţie
de sinteză este redusă la planul spaţiul S = 3, în timp ce mobilitatea va fi
considerată M = 1 pentru o serie de organisme n b = 2 sau 3 (fig. 1.18). Spatiul
plan al mecanismului reprezintă ridicarea panelului solar şi este perpendicular pe
planul ecuatorial al pământului.
Având în vedere structurile fundamentale cu n b = 2, M = 1 sau n b = 3, M = 1

grafice posibile sunt identificate (tab. 3.1).
Figura 2.13 Scheme structurale
Avînd la bază schemele structurale din (fig.3.5), urmeaza să stabilim în

continuare schema structurală din figura 3.5 a.

2.2.1 Calculul parametrilor de bază
Diversitatea schemelor mecanismelor precesionale, care posedă posibilităţi
largi privind raportul de transmitere, randamentul, gabaritele, masele etc.,
necesită analiza problemelor selectării tipului transmisiei precesionale şi analiza
lor comparativă. O să ne oprim asupra câtorva momente ale acestei probleme
însemnate.
Transmisia precesională 2K–H
H arborele manivela;
Za, Zt rotile dintate;
Z g 1 , Z g 2 rolele;
V arborele de iesire;
a carcasa reductorului;
b capac;
g bloc satelit
Valori aproximative ale:
 intervalului raportului de
transmitere - 12...3600
 randamentului - 0,95...0,8.
Pentru i =12...200, scade cu
cresterea [i]
Figura 2.14 Schema transmisiilor
 puterii maxime – nu se
preceseonale 2K-H
limiteaza.
Se utilizează în mecanisme de actionare de puteri mare şi mică cu orice regim
de lucru. La valori i > 70, autofrânarea e garantată.
În (fig. 6.1) este inclusa schema de bază şi caracteristicile transmisiilor
precesionale, care au cele mai largi perspective de utilizare. Gabarite radiale şi
mase minime au transmisiile precesionale 2K-H cu angrenaj multiplu
special.Pentru transmisii de putere se recomandă utilizarea angrenajului multiplu
cu role, în care satelitul are două coroane cu role conice, formând angrenajul
interior, iar roţile centrale au dinţi cu angrenaj exterior.Posibilitatea utilizării
transmisiilor precesionale 2K-H pentru transmiterea puterilor mari se datorează
pierderilor neînsemnate prin frecare, redistribuirii sarcinii între un număr mare
de dinţi datorită multiplicităţii înalte (până la 100% perechi de dinţi participă
simultan în angrenaj). Pentru transmisii de putere mică se recomandă utilizarea

angrenajului multiplu precesional, în care dinţii coroanelor satelitului, de formă
semicirculară în secţiune, angrenează cu dinţii roţilor dinţate cu profil special.
2.2.1.1 Argumentarea alegerii raportului de transmitere şi a numărului de

dinţi
Conform nomogramelor speciale se alege numărul de dinţi ai roţilor dinţate
centrale, care asigură multiplicitate maximă a angrenajului, profiluri ale dinţilor
optime pentru funcţionare în regim de reductor, randament maxim. Pentru
raportul de transmitere prescris i = 280±5% se vor alege o combinatie de dinti
care care in angrenare vor satisface conditia raportului de transmitere. Utilizând
sistemul de modelare CAD Autodesk Inventor / Solid Works pentru numerele de
dinţii şi parametrii geometrici de bază selectaţi au fost obţinute profilurile
dinţilor roţilor dinţate centrale.
În rezultatul analizei profilurilor obţinute i Z1 Z2 Z3 Z4
pentru fiecare cuplu de roţi dinţate sub 276 22 23 25 24
aspectul asigurării parametrilor geometrici -279 30 31 28 27
-279 35 36 32 31
şi a randamentului optimi sunt selectate
288 35 36 41 40
următoarele numere de dinţi: ai roţilor -287 40 41 36 35
dinţate centrale Z1=31, Z4=35 şi ale 286 38 39 45 44
coroanelor danturate ale satelitului 280 31 32 36 35
Tabelul 6.1 ropoarte de
Z2=32, Z3=36.
transmitere i  280  5%
Aceste profiluri ale dinţilor asigură obţinerea raportului de transmitere
prescris (i = – 280) cu parametri geometrici optimi, (tab. 6.1.).
In final din rapoartele de transmitere anterior propuse, conform
profilogramelor dinţilor roţilor dinţate centrale care urmeaza a fi analizate sa
ajuns la concluzia ca profilul dintilor pentru i=280,0 este cel mai optim.
Figura 2.14 a. Profilograma dintilor Z 1

Z 1 =31, Z 2 =32; R D =32.5,   2.5 deg ,   2.5 deg ,   3 deg
pentru Z1 = 31, θ = 2,5o, ε = 100%, unghiul axoidei conice δ = 22,5o, avem
unghiul de angrenare α = 32o; β = 3,5o.
Figura 2.14 b. Profilograma dintilor Z 4
Z 3 =36, Z 4 =35; R D =32.8,   2.5 deg ,   2.5 deg ,   3 deg

pentru Z 4 = 35, θ = 2,5o, ε = 100%, unghiul axoidei conice δ = 22,5o, avem
unghiul de angrenare α=42o; β=4,5o;
2.2.1.2 Calculul transmisiei planetare precesionale la rezistenţă

(MathCAD);
Date initiale
Numarul de turatii a motorului nM=700 min-1
Randamentul transmisiei   0.85
Numarul de dinti
a rotilor dintate (Z1, Z4) Z1  31 Z2  32
a coroanelor cu role a blocului satelit (Z2, Z3 Z3  36 Z4  35
PM  0.07kW
Puterea motorului:
1
 An  2  nM  An  157.08  s
Viteza unghiulara a arborelui de la intrare
PM
TAn 
 An TAn  0.446  N  m
Momentul de la intrare a motorului

Calculul cinematic
Z2  Z4
i  
Z1  Z3  Z2  Z4 i  280
Calculul raportului de transmisie
PAb  PM  
Puterea la arborele de la iesire
 An
 Ab 
Viteza unghiulara a arborelui de la iesire i
nM
nAb 
Numarul de turatii a arborelui de la iesire i
TAb  TAn i  
Momentul la arborele de la iesire
Raportul de transmisie i  280
PAb  0.06  kW
Puterea la arborele de la iesire
1
nAb  5.357  min
Numarul de turatii a arborelui de la iesire
1
 Ab  0.561  s
Viteza unghiulara a arborelui de la iesire
TAb  106.061  N  m
Momentul la arborele de la iesire
Alegerea materialului si determinarea. Tensiunilor de contact admisibile. Se

alege materialul cu urmatoarele proprietati (conform GOST 4543-71 se alege
otel 20H; echvalentul otelului 17CrNiMo 6, HRC=58-62)
- Duritatea stratului superficial HRC  62

6
 Hlim  1500  10 Pa
- Limita de rezistenta
6
 Flim  800  10 Pa
- Limita la curgere
Timpul de lucru total t  20000hr
t1  0.05 t2  0.4 t3  0.55 TAb  106.061  N  m

, , ,
T1  1.4TAb T2  TAb T3  0.7TAb
, ,
Numarul rotilor aflate in angrenare cu cea de calcul c  1

 T  3  T2 
3
 T3  
3
 1
NHE  c    t   t   t t n
TAb 1 TAb 2 TAb 3 M
      

7
N HE  N HE if N HE  12  10
8
12  10
7
otherwise NHE  1.2  10
8
NHO  1.4  10
Calculul coeficientului de durata a vetii
6
NHO
KHL 
NHE KHL  1.026
,
H
Determinarea tensiunii de contact admisibile
SH  1.4
- Coeficientul de siguranta
 Hlim
 HO   KHL 9
SH  HO  1.099  10  Pa
,
Calculul geometric al reductorului
Alegerea valorilor parametrilor, care determina forma profilului dintilor.
Calculul se petrece pentru roata cu numarul mai mic de dinti, deoarece suporta
sarcini mai mari, in cazul de fata pentru roata Z4.
o o
Unghil de nutatie  Se recomanda de a alege unghiul in intervalul de 1.5 - 3
Alegem   2.5deg
Conicitatea rolelor   2.3deg Se alege conform monogramelor (pentru roata

Z1 adoptam =2.3 grade
   24deg
Unghiul de angrenare se alege conform monogramelor
(pentru roata Z1 adoptam =24 grade)
  22.5deg Unghiul axoidului conic
Coeficientul de proportionalitate a razelor dintilor conjugati   0.008

Calculul preventiv al diametrului mediu al rotii dintate centrale.
Calculul numarului de dinti, care poarta concomitent sarcina   100%

Z4  1 
Z  
2 100
KHP  1.5
-coeficient experimental care caracterizeaza neregularitatea
distribuirii sarcinii intre dinti
KH  1.3
-coeficient experimental care caracterizeaza neregularitatea

distribuirii sarcinii intre dinti, legata de deformarea specifica a axei inclinatea
manivelei sub actiunea momentului de forte, ce actioneaza in angrenaj
KHV  1.05
-coeficient experimental,care caracterizeaza dinamicitatea
sarcinii
 bd  0.08
- coeficientul lungimii dintelui in raport cu diametrul lui.
Diametrul mediu a rotilor dintate
3
3
N TAb ( 1   )  KHP KH  KHV cos (    )
dm4  53  
mm
2
  HO 2 bd Z  tan( )  cos     ,
dm4  78  mm
b4 b4   bd dm4

Lungimea dintelui ,
bR bR  b4  1mm
Lungimea rolelor ,
tan(  )
dmR  dm4
Diamtrul rolelor in sectiuneamedie si de capat: cos (    )
dRr  dmR  bR  tan(  )

Diametrul axei rolelor:
Grosimea peretelui in sectiunea minima   0.5mm

da  dmR  bR  tan(  )  2
Precizarea tensiunilor de contact admisibile cu considerarea frecariide

rostogolire a dintilor angrenati. In angreanajul rola-dinte este si o frecarea mica
de alunecare.
Vgl
Determinarea vitezei de alunecare dinte-rola
Unghiul care determina pozitia liniei de contact a dintilor angrenati fata de
axa rolelor
 dmR 
 i  atan  sin   
 dm4
 i  1.032  deg
,
K1  2.463
-coeficient care depinde de conditiile de lucru a cuplei cinematice
superioare
K3  30.5
-coeficientul otelului
fmax  0.1
-valoarea maxima a coeficientului de frecare
K  0.005-coeficient de frecarea la rostogolire

f  0.05-coeficientul de frecare
m  fmax 
Vgl  K1   ln 
s   dRr  da 
f  da  f    sin    sin    i  cos (  )  K  mm
   
 K  mm  2  
 fmax  d 
dmR

 mR 
Calculul tensiunii de contact
 Vgl 


 K3 
m N
 s   HOi  1072.82 
 HOi   HO  0.28  0.72  e  mm
2
Precizarea diametrului mediu al rotilor dintate si calculul parametrilor

geometrici
Diametrul mediu al rotilor dintate
3
3
N TAb ( 1   )  KHP KH  KHV cos (    )
dm4  53  
mm
2
  HOi 2 bd Z  tan( )  cos    
Distanta conica medie a coroanei cu role
dm4
Rm3 
  
2 cos (    ) 1  tan(  )  sin    tan(    ) 
Precizarea lucngimii dintilor si a rolelor
b4   bd dm4 bR  b4  1  mm
,
Precizarea diametrului rolei in sectiune medie si de capat
dmR  2R m3 tan(  ) dRr  dmR  bR  tan(  )
,
Diametrul axei rolei
da  dmR  bR  tan(  )  2
Distanta conica medie a rontii dintate

dm4
Rm4 
  dmR  sin    
2  cos      atan
 

2Rm3
  
Distantele conice exterioara si interioara a coroaneicu role
bR bR
Re3  Rm3  Ri3  Rm3 
2 , 2
Distantele conice exterioara si interioara a coraonei rotii centrale cu dinti

b4 b4
Ri4  Rm4  Re4  Rm4 
2 , 2
Unghiurile conului de fund si de varf a dintilor

 F4  90deg  (      )
 Sp4   F4  2
dm4  80  mm
Diametrul mediu a rotilor dintate
Rm3  44  mm
Distanta conica medie a coroanei cu role
bR  7  mm
Lungimea dintelui si a rolei
dmR  4  mm
Diametrul rolei in sectiune medie si de capat
dRr  4  mm
da  2.263  mm
Diametrul axei rolei
Rm4  44  mm
Distanta conica medie a rontii dintate
Re3  48  mm Ri3  41  mm
Distranta conica exterioara si interioara a coroanei
cu role
Re4  47  mm Ri4  41  mm
Distanta conica exterioara si interioara a coroanei
dintate
 F4  62.7  deg
Unghiurile conului de fund
 Sp4  67.7  deg
si de varf a dintilor
Calculul de control al dintilor la reistenta de oboseala
N 2TAb ( 1   ) KHP KH  KHV

H  275 
mm
2  
dm4 dmR  b4  Z  cos  
N
H  1065.811
2
mm
H   HOi
Trebuie sa fie respectata conditia
Rezultat  10 if  H   HOi
2 otherwise
Daca conditia se respecta (nota 10) - BINE
Daca conditia nu se respecta (nota 2) - este necesar de recalculat angrenajul

Rezultat  10
Calculul fortelor care actioneaza in angreanj
2TAb
Ft 
Ft dm4
Forta tangentiala ,
Componenta axila a fortei a fortei normalecare actioneaza asupra rotii dintate
conduse
Unghiul de inclinare a punctului D al rolei amplasate sub unghiul  fata de

Z1  OX1
planul
  Z  
 z  asin tan(  )  cos  120deg  
Z3
  
  
Fa4  Ft  tan    cos    i   z 
Fr4
Forta radila, care actioneaza asupra rotii de la iesire , kN
  
Fr4  Ft  tan    sin    i   z 
Fr4  499.101 N
Componentele axila si radiala a fortei normale care actioneaza asupra coroanei

Fr3
cu role und
  
Fa3  Ft  tan    cos    i 
Fr3  Ft  tan     sin     i
Determinam bratul aplicarii componentelor axiale H

Unghiul care determina pozitia cuplului echivalent multiplicitatiiabtinute in
angrenaj
Z
  120   deg
Z3   56.667  deg
,
dm4
H 
2

cos    i  deg
,
 H  22  mm
Ft  2661.792  N
Forta tangentiala
Fa4  1074.884  N
Forta axiala
Fr4  499.101  N
Forta radiala
Componentele axila si radiala a fortei normale care actioneaza asupra coroanei

3
Fa3  1.087  10  N F  473.169  N
cu role si r3
2 2 3
Fn  Fa3  Ft Fn  2.875  10 N
Date necesare pentru schitarea profilului dintelui rotilor dintate din transmisia
precesionale
Numarul de dinti a rotilor dintate
Z1  31 Z2  32 Z3  36 Z4  35
, , ,
Calculul geometric al reductorului
Alegerea valorilor parametrilor, care determina forma profilului dintilor
o o
Unghil de nutatie  Se recomanda de a alege unghiul in intervalul de 1.5 - 3
Alegem   2.5  deg
Conicitatea rolelor   2.3  deg Se alege conform monogramelor

   24  deg
Unghiul de angrenare se alege conform monogramelor
  22.5  deg Unghiul axoidului Conic
Coeficientul de proportionalitate a razelor dintilor conjugati   0.008

Parametrii geometrici ai transmisiei precesionale
Diametrul mediu a rotilor dintate dm4=60mm
Distanta conica medie a coroanei cu role Rm=32.5 mm
bR  7  mm
Lungimea dintelui si a rolei
dRr  4  mm
Diametrul rolei in sectiune medie si de capat
Diametrul axei rolei d a = 1.8mm
Distanta conica medie a rontii dintate R m =32.5 mm
Distranta conica exterioara Re3=36 mm si interioara Ri3=29 m m a coroanei
cu role
Distanta conica exterioara Re4=36 mm si interioara Ri4=29 mm a coroanei
dintate
Unghiurile conului de fund  F 4 =61.45 deg si de varf  F 4  62.45 a dintilor

Calculul arborilor si rulmentilor
Calculul rulmentilor manivelei
Fortele de reactiune in reazeme in planul XOZ
SUM Fx=0; -RDx+Ft+RDx=0; RDx=RCx;

SUM MCx=0; -Ftl1+Ft(l1+l2)-RDx(l1+l2+l3)=0
l1  16.21mm, l3  15.99mm, l2  75.8mm.
Reactiunea in planul X R Dx , kN
Ft l1
RDx 
l1  l2  l3 , RDx  399.515N
.
R Dy 
 2  Fa3  H  Fr3 l2
l1  l2  l3 RDy  772.45N
In planul YOZ
Reactiunile sumare in reazemele C si D
RD   RDx 2   RDy 2, RD  869.65N
Sarcina maximala echivalenta, care solicita rulmentii din reazemele C si D

 tur
este egala cu
coeficientul de turatii, care depinde de faptul care inel al rulmentului se
 tur  1
roteste
X coeficientul fortei radiale X  1
Ks Ks  1.2
coeficientul de securitate
Kt Kt  1
coeficientul de temperatura
3
Pe   tur X Ks  Kt  RD Pe  1.044  10 N
,
Longevitatea nominala a rulmentului in ore
C numarul de cicluri a rulmentului ales C  400000
p exponentul puterii p  3.33
p
6  C ( N) 
10  
 Pe 
Lk 
nM Lk  4455806745.853  hr
,
Calculul rulmentilor manivelei de intrare si iesire
Fortele de reactiune in reazemele A si B in planul XOZ
l1  43.56mm l2  75.73mm l3  63.39mm
, , ,
Reactiunea in planul X R Bx , kN

Ft l2
RBx  3
l1  l2  l3 RBx  1.103  10 N
,
In planul YOZ
R By 
 Fr4 l2  2Fa4  H
l1  l2  l3 RBy  464.445N
,
Reactiunile sumare in reazemele C si D
RB   RBx 2   RBy 2, RB  1.197  10 N

3
Sarcina maximala echivalenta, care solicita rulmentii din reazemele A si B

este egala cu
 tur

 tur  1
roteste
Ks Ks  1.2
Kt Kt  1
3
PeB   tur X Ks  Kt  RB PeB  1.437  10 N
,
p exponentul puterii p  3.33
p
 C ( N) 
10  
6
PeB

Lk 
 
n M Lk  5576005.819  hr
,
Calculul rulmentilor arborelui condus
Fortele de reactiune in reazemele E si F in planul XOZ
l1  41.36mm l2  86mm
,
Reactiunea in planul X R Bx , kN
Ft l1
R Fx  3
l2 RFx  1.28  10 N
,

In planul YOZ
R Fy 
 Fa4  H  Fr4 l1
l2 RFy  33.501 N
,
Reactiunile sumare in reazemele E
3
R Ex  R Fx  Ft REx  3.942  10 N
,
R Ey  R Fy  Fr4 REy  465.6 N
Fortele de reactiune sumare in sprijinele E si F
R E   REx 2   REy 2 RE  3.969  10 N

3
R F   RFx 2   RFy 2 RF  1.281  10 N

3
Componenta axiala generata de sarcinile radiale

RE
SE  0.83l1  SE  136.262 N
m
RF
SF  0.83l2  SF  91.407 N
m
FaE  Fa4  SE FaE  938.621 N
FaF  Fa4  SF FaF  983.476 N
Sarcina maximala echivalenta, care solicita rulmentii din reazemele A si B

este egala cu
 tur

 tur  1
roteste
Y coeficientul fortei radiale Y  1
Ks Ks  1.2
Kt Kt  1
 
PeE  X   tur R E  Y FaE Ks  Kt PeE  5.89  10 N
3
 
PeF  X   tur R F  Y FaF Ks  Kt PeF  2.717  10 N
3

p exponentul puterii p  3
p
 C (N) 
10  
6
 PeE 
LkE 
n Ab LkE  15690433.699  hr
,
p
 C (N) 
10  
6
PeF

LkF 
 
n Ab LkF  159836959.228  hr
,
Calculul grosimii peretilor arborelui de iesire la tensiunile de incovoiere.
6
r  20  9.81  10 Pa
Alegem materialul arborelui Otel 20X cu limite de rasucire
8
r  1.962  10 Pa TAb  106.061  N  m
, ,
 adm  30N  m
Tensiunea admisibila la rasucire

3
0.2    2 m 3
adm  s  kg    des    0.035
3
D  
    , D  64  mm
Calculul de precizare a diametrului arborelui de la iesire

3
TAb ( 10)
d4 
0.2 r d4  30.011  mm
,
Calculul penelor la forfecare
Determinarea marimei penelor pe arborele de intrare
Avem datele initiale:
dAn  20mm
Diametrul arborelul de intrare

6
 str  105  10 Pa
hAn  6mm
Inaltimea penei
rAn  3mm
Raza de frezare a peneii

Lungimea penei va fi egala cu
TAn
lAn  4 
dAn hAn  str
lAn  0.141  mm
Pentru parametrii penei indicati in standard alegem pana cu lungimea de

LAn  lAn  2rAn
Alegem lungimea de lucru
LAn  6.141  mm
lAn  10mm
Prin urmare alegem pana Pana 6x6x10 GOST 8789-68

Determinarea marimei penelor pe arborele la iesire
Avem datele initiale:
dAb  60mm
Diametrul arborelul de intrare

6
 str  105  10 Pa
hAb  11mm
Inaltimea penei
rAb  9mm
Raza de frezare a peneii

Lungimea penei va fi egala cu
TAb
lAb  4 
dAb hAb  str
lAb  6.122  mm
Pentru parametrii penei indicati in standard alegem pana cu lungimea de

lAb  50mm
LAb  lAb  2rAb

Alegem lungimea de lucru
LAb  68  mm
Prin urmare alegem pana Pana 11x18x68 GOST 8789-68

Calculul buloanelor si stifturilor de fixare a rotilor dintate.
Calculul buloanelor si stifturilor de fixare a primei roti dintate.
Date initiale:

D mAn  150mm
Diametrul axei suruburilor si stifturilor

Zst  3mm
Numarul de buloane si stifturi

6
r  400  10 Pa
Limita de rezistenta
6
c  240  10 Pa
Limita de curgere
Determinam tensiunile adminisbile la forfecare
f  0.3   c
7
f  7.2  10 Pa
Calculul diametrului stiftului montat fara joc.

Forta circulara aplicata asupra buloanelor pe directia transversala din planul
imbinarii:
TAn
Q  2
D mAn
Q  5.942N
Forta circulara din planul imbinarii care revine la un stift:
Q  ( m)
Fc 
6
Zst  10
3
Fc  1.981  10 N

2.2.2 Elaborarea mecanismelor de orienatre optime pentru sistem
2.2.2.1 Elaborararea transmisiei planetare precesionale
La elaborarea oricărei transmisii proiectantul trebuie să asigure la maxim
satisfacerea cerinţelor mereu crescânde referitor la capacitatea portantă,
compacitate, masă şi gabarite, cost redus de producere etc. şi, în special, faţă de
caracteristicile cinematice, compatibilitate structurală cu alte agregate ale
utilajului etc. Transmisiile planetare precesionale corespund acestor cerinţe
mereu crescânde ale producătorilor şi consumatorilor de reductoare şi
multiplicatoare datorită particularităţilor constructiv–cinematice prezentate în
capitolele anterioare.
Figura 2.15 Modelarea 3D a reductorului precesional
Figura 2.16 Specificarea elementelor de ansamblu a reductorului precesional

Figura 2.17 Specificatia elementelor de ansamblu a reductorului precesional
Materiale solicitate:
Pentru roţi dinţate – oţel 42CrMoWCI, duritatea 58…62 HRC;
Pentru rolele coroanelor danturate ale satelitului – oţel pentru rulmenţi,
duritatea 60…64 HRC;
Pentru carcasă şi capace – aliaj de aluminium AlSi1MgMn.
Cerinţe tehnologice: Prelucrarea roţilor dinţate centrale se va efectua pe
maşini unelte cu comandă numerică cu 5 grade de mobilitate.
Argumentarea structurii cinematice: În rezultatul calculelor prealabile
de realizare, a analizei parametrilor funcţionali şi a schemelor cinematice
elaborate ale transmisiilor planetare precesionale este aleasă structura cinematică
tip 2K-H care include două roţi dinţate centrale (fig.6.4.a.), un bloc satelit cu
două coroane danturate (fig.6.4.b.) şi un arbore–manivelă echilibrat dinamic
(fig.6.4.c.).

a) Bloc satelit b) Roata c) Arbore manivela
precesionala
Figura 2.18 Elementele de baza din ansamblu reductorului precesional
Figura 2.19 Structura mecanismului precesional
Transmisia reductorului se va cupla prin pana pe un arbore cu o constructie

rigida de care se va cupla o teava pe care se va monta ponoul fotovoltaic. Sa ales
constructia data pentru a spori rigiditatea instalatiei. Reductorul se va monta in
flansa suportului – rulment prin sase buloane iar flansa frontala a reductorului se
va ajusta cu alejajul suportului rulment printr-o bucsa intermediara care urmeaza
a fi schimbata odata cu uzarea rulmentilor.

2.2.2.2 Elaborarea mecanismului electro-cilindru
Deplasarea mecanismului de orientare în direcţia soarelui spre azimut va fi

redată de catre un mecanism electro-cilindru (fig.6.6). Corpul motorului liniar va
fi montat pe plăcile suportului avînd posibilitatea de a se roti. Rotirea acestuia
va fi posibilă prin prinderea rigida a cilindrului 1 cu o clema 9.
Figura 2.20 Ansamblu electro-cilindrului
Figura 2.21 Reductorul electrocilindrului
Astfel constructia acestei cleme va reda motorului liniar posibilitatea de a se

roti în jurul axului 11 acesta fiind perpendicular faţă de axa proprie a motorului
liniar. Rotirea acestuia va fi dictată de mişcarea axială a pistonului 2.
Deplasarea axială a pistonului 2 în interiorul cilindrului 1 va se va reda de la
motorul electric 18 care printr-o transmisie de roţi dinţate 6 şi 7, cu raportul de
½ , va tramsmite mişcarea de rotaţie la mecanismul şurub piuliţă 3. Rigiditatea
angrenării roţilor 6 ,7 va fi asigurată de inelul 15 si capacul 10 care vor fixa
surubul 3 în poziţie fixa fără deplasări axiale, redîndu-i doar mişcare de rotaţie.

Posibilitatea mişcării axiale a pistonului 2 faţă de cilindrul 1 va transmite
mecanismului de orientare la soare mişcarea orientării către azimut.
Figura 2.22 Designul 3D al

reductorului electrocilindrului

2.3 Proiectarea instalației fotovoltaice
2.3.1 Elaborarea constructivă a nodurilor componente ale sistemului
fotovoltaic
Figura 2.23 Principiul de orientare a mecanismul precesional
Orientarea mecanismului dinspre rasarit spre asfinţit (plan meridional) se va

produce cu ajutorul mecanismului precesional din (fig. ) care are posibilitatea
de a se roti. Dat fiind faptul ca acest mecanism de orientare va susţine greutatea
mai multe panouri rigiditatea acestuia va fi optimizată prin încorporarea sa a
unui dispozitiv de întărire 3 care va prelua solicitările de incovoiere a arborelui 4
pe care se va monta standul cu panouri. Acest stand va fi fixat rigid cu ajutorul
clemelor 11 şi a plăcii sudate pe arborele 5 care urmeaza a fi montat in alezajul
arborelui 4. Deci reductorul precesional va suporta doar sarcina momentului de
rotire deoarece acest mecanism care se va asambla cu insasi reductorul va prelua
momentele de incovoiere posibile.
Panoul solar va fi prins de arbore 1 (fig.7.3.) care are sudat pe el o placuta de
care se va prinde panoul solar in partea de jos iar sus fa fi prins printr-o clema.
Inaltimea suportului se va accepta din conditiile de rotirea a panoului si
dimensiunile sale de referinta. Astfel acesta va trebui sa se roteasca in ambele
planuri mentionate anterior fara a se atinge de pamint sau alte elemente de
ansamblu

Figura 2.24 a) Pozitionarea meridionala
Figura 2.24 b) Pozitionarea azimutala
Figura 2.24 c) Pozitionarea azimutala concomitent cu cea meridionala

A suportul panelului; Mecanismul de orientare la soare
B suportul panelului; are in componenta sa doua doua
C placile de prindere a mecanismelor; mecanisme care misca panelul
1 mecanism precesional; fotovoltaic in doua planuri: cel
2 electro-cilindru; meridional si cel azimutal. Astfel in
I miscare de rotatie; (fig. 7.3.) sunt reprezentate doua
II miscare liniara. vederi ale pozitiilor mecanismelor 1
si 2.
Figura 2.25 Mecanismul de orientare la soare

Miscare de rotatie I va fi infaptuita de mecanismul precesional 1, orientind
panelul in plan meridional iar miscarea in plan azimutal se va infaptui de la
electro-cilindrul 2 care are miscare liniara II.
1 arbore;
2 clema;
3 mecanism precesional;
4 clema;
5 electro-cilindru.
Plăcile de prindere a mecanismelor
de orientare urmeaza a fi prinse rigid
de stîlpul supot al instalatiei. Acestea
au două găuri care se vor ajusta cu
mecanismul motorului - liniar, a căror
coordonate sunt bine stabilite una faţă
de alta totodată faţă de stîlpul –
montant. Coordonatele (orizontală
x=200mm şi verticală y=210mm)
acestor două gauri vor dicta distanţele
de programare a deplasării motorului Figura 2.26 Montarea si orientarea
liniar. panoului fotovoltaic de mecanismele de

orientare

2.3.2 Elaborarea modelului 3D al sistemului solar fotovoltaic
Avînd datele gabarit şi de asamblare a unui singur modul, în urma sumarii
puterii a unui număr concret de module, putem modela designul panoului pe care
vor fi amplasate cele patru module. Astfel aşa cum dimensiunile de gabarit a unui
modul fotovoltaic sunt de 1500x680x35 (mm), vom obţine în final dimensiunile
panoului 2890x1500 (mm), (fig.8.1).
Figura 2.27 Dimensionarea grafică a panoului

pe care vor fi montate cele patru paneluri
a. Panel fotovoltaic b. Panou (modul) fotovoltaic

Figura 2.28 Modelarea 3D
Avînd dimensiunile de referinţa şi caracteristicile greutăţiii fiecărui element

procurat, avem posibilitatea de a crea un design bine determinat. Pentru
proiectarea părţii mecanice se vor utiliza profiluiri şi materiale existente pe piaţă.

Suportul 1 pe care se va monta
dispozitivul de orientare se va asambla
cu patru picioare 4, (fig. 8.3) iar
pentru a spori rigiditatea dintre
acestea, se vor monta şi nişte
dispozitive de stringere 3. Pe suportul
1 se va monta şi cutia cu dispozitivele
de comanda electronice ce vor dirija cu
mişcarea traiectoriilor dispozitivului
de orientare. Designul picioarelor 4
vor permite instalaţiei să fie uşor de Figura 2.29 Proiectarea conceptuală a
montat pe o suprafată plană sau să fie părţilor de fixare, a instalaţiei propuse.
cimentat.
a. Actionarea electro-cilindrului b. Actionarea mecanismului precesional
Figura 2.29 Poziţionarea panoului în ansamblul instalaţiei.

Figura 2.30 Ansambul instalatiei fotovoltaice cu specificarea elementelor de baza
1 suport
2 cutie de comanda electonica
3 panou fotovoltaic
4 electrocilindru
5 mecanism precesional
Tabelul 8.1. caracteristica tehnica a instalatiei fotovoltaice

Parametrii stîlpului 1 din (fig. 8.5) se vor alege în funcţie de mai mulţi factori
ca rigiditatea, forma profiluilui şi dimensiunile de gabarit. Astfel dat fiind faptul
ca pe acest montant se vor monta patru paneluri fotovoltace, carcasa pe care vor
fi montate acestea, mecanismul de orientare la soare şi cutia pentru comanda
electronica, se vor ţine cont de masa si dimensiunile de gabarit a acestora. Deci
pentru a stabili înalţimea stîlpului este necesar în primul rînd ca în momentul
rotirii panelurilor solare acestea să aiba spaţiu liber de rotire, (fig.8.5). Factorii
ce vor influenţa asupra dimensionării profilului sunt forţa şi braţul de acţiune a
acesteia. Deci se vor lua în consideraţie factorii: interni (masa mecanismului,
panelurilor şi instalaţiei acesteia) şi externi vîntul, zăpada, posibilitatea
aterizării diferitor pasări etc. Din cele expuse anterior am luat deciyia de a
accepta ţeava de metal de profil patrat 70x70x4 (mm) de înalţimea 1600mm
Picioarele 2 din (fig. 8.6) deasemenea au fost proiectate ţinînd cont de
dimensiunile de gabarit a instalaţiei precum si de parametrii rigidităţii. Astfel
aşa cum profilul piciorului 1 are dimensiunile 70x70x4 (mm), pentru picioare se
va alege un profil de rezistenţă înalt 60x50x5 (mm). Se vor proiecta patru
picioare care se vor asambla prin buloane în stîlpul 1.
Piciorul propus are la capăt sudat o
talpă cu gaura-n ea. Aceasta va
permite instalaţiei să fie aplasată pe
careva suprafaţă planp sau să fie
prinsă-n buloane cementate la locul
instalării. Fiecare picior va fi prins în
cîte două buloane de stîlpul 1 iar
pentru a mari rigiditatea asamblarii
prin bulon, pe fiecare picior vor fi
sudate mecanisme de stringere la bază
Figura 2.31 Montarea picioarelor pe
a picioarelor de stîlp (fig.8.6).
stîlp
Cutia panourilor electronice de comandă presupune o cutie din fişie metalica
cu grosimea de 1 mm avînd dimensiunile de gabarit 250x200x200. În această
cutie vor fi amplasate aparatele de reglare a curentului electric (converterul,
inverterul şi regulatorul, întrerupătoare etc.) şi dispozitivul electronic de
orientare a mecanismului 5 din (fig. 8.6).

Figura 2.32 Ansamblu al mecanismului de actionare a panoului footvoltaic

Astfel urmărind parametrii reglării din (fig. 7.4) şi analizînd valorile reglării
propuse vom descrie pe larg situaţia dată. Astfel pentru valoarea strîngerii bucşei
2 de 180 mm , în poziţia zero din (fig. 8.7.), pistonul cilindrului va fi deschis la
valoarea de 1210mm, acesta fiind orientat la 28° faţă de axa stîlpului.
Rotind mecanismul de orientare pîna la un unghi maxim necesar de 90°,
valoarea deschizăturii mecanismului cilidru – piston va atinge cota de 940mm,
iar axul cilindrului se va deplasa la 1.57° faţă de poziţia iniţială (fig. 8.7), iar
capătul cilindrului unde va fi montat motoraşul electric va parcurge drumul unei
circumferinţe de rază R=1044mm indiferent de poziţia standului. Aceasta valoare
a R=1044mm va putea fi schimbata doar prin motarea clemei de prindere a
cilindrului la o distanţă diferită.

3 EFECTUAREA STUDIULUI DE PREFEZABILITATE (COMPRAŢIE
INSTALAŢIE FOTOVOLTAICĂ CU MECANISM DE ORIENTARE SI FĂRĂ)
Instalatiile fotovoltaice pot fi cu orientare mecanica cau sau fara orientare.

Desigur instalatiile fotovoltaice fara orientare (fig.9.1.a.) au un sinecost redus fata
de cele cu orientare automatizata (fig.9.1.b.), dar randamentul de lucru este mai
mic ca la cele cu orientare mecanizata. Sinecostul instalatiilor cu orientare
mecanizata sunt mai scumpe deoarece presupun un sistem considerabil de
mecanisme de comanda si dirijare a mecanismelor mecanice. Pentru a functiona
aceste mecanisme folosesc o anumita cantitate de electricitate. Astfel la sinecostul
elementelor de ansamblu se va adauga si costul energiei cheltuite pentru orientarea
panoului solar. Cu toate acestea in final sa demonstrat ca in final cu toate ca
instalatiile automatizate au un cost sporit dar datorita randamentului de obtinere a
energiei pe intreaga zi, sunt mai rentabile decit cele fara orientare.
a) fara orientare b) cu mecanism de orientare

Figura 3.1 Instalații fotovoltaice
Daca instalatiile fotovoltaice au orientare mecanica atunci acestea pot fi cu sau

orientare continua sau discreta (1...15°). Consumul de energie a mecanismelor de
orientare este in jur de 3...5 %.
Un panou solar fix care la momentul A, corespunzătortor unghiului α va avea
suprafaţa perpendicular pe razele soarelui de valoare:
S A  S  sin 

Iar la momentul B corespunzător unghiului α+dα, suprafaţa este :
SB  S  sin(  d )  S  (sin  cos  sin d  cos )  S  (sin  d  cos )

Considerăm mişcarea aparentă a soarelui pe cer de la răsărit la apus, în intervalul de timp
T, se poate scrie:
 T  

şi deci: d    dt   dt
T
Energia captată în intervalul de timp dt, la unghiul α, va fi :
dW1  K S  S A  dt  K t  S  sin   dt
unde :
K S - constanta solară şi are valoarea ( K S  1 kw m 2 la cer senin)

Energia totală rezultă prin integrare:
T2
W1   K S
0
S A dt  2KS  S cost T0 2  2 KS S  2 KS T  0.63 KS T
Energia captată cu ajutorul unui sistem de urmărire a soarelui este:
W2  K S  S  T
deorece suprafaţa panoului este tot timpul orientată perpendicular pe razele
Soarelui. Prin urmare raportul energiilor are valoarea:
W1 0.63  K S  S  T
  0.63
W2 KS  S  T
ceea ce înseamnă că un panou solar prevăzut cu un sistem mobil de urmărire a mişcării
soarelui captează cu 37% mai multă energie decât un sistem fix, făcându-l competitiv economic pe
cel mobil la puteri mari şi zone de radiaţiezilnicăpermanent.

Bibliografie
[1] (www.zonnepanelen.wouterlood.com)
[2] www.lpelectric.ro
[3] http://www.lpelectric.ro/en/products/solar/panels_solara_en.html
[4] http://www.klyos.ro/docs/Legea_EnergReg_30-05-06.pdf

Teza Sistem Fotovoltaic PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Teza Sistem Fotovoltaic PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

CUPRINS

Teză de masterat Pag.

Mod Coala № document. Semnat Data 3

Teză de masterat Pag.

Mod Coala № document. Semnat Data 4

Teză de masterat Pag.

Mod Coala № document. Semnat Data 5

Teză de masterat Pag.

Mod Coala № document. Semnat Data 6

Teză de masterat Pag.

Mod Coala № document. Semnat Data 7

Teză de masterat Pag.

Mod Coala № document. Semnat Data 8

Figura 1.1 Evoluţia celulelor fotovoltaice

Teză de masterat Pag.

Mod Coala № document. Semnat Data 9

Figura 1.2 Evoluţia producţiei mondiale de module PV

După anul 1996 constatăm o creştere extraordinară a producerii

Teză de masterat Pag.

Mod Coala № document. Semnat Data 10

Teză de masterat Pag.

Mod Coala № document. Semnat Data 11

În 2011, producția brută de energie electrică din surse regenerabile de

Teză de masterat Pag.

Mod Coala № document. Semnat Data 12

Capacitatea disponibilă de generare a energiei electrice din surse

Figura 1.5 Capacitatea disponibilă de generare a energiei electrice din

Teză de masterat Pag.

Mod Coala № document. Semnat Data 13

Figura 1.6 Compararea creșterei capacităţii fotovoltaice (în MW) în UE

Prețul energiei fotovoltaice a scăzut de la $ 76.67/Watt în 1977 la o valoare

Teză de masterat Pag.

Mod Coala № document. Semnat Data 14

Teză de masterat Pag.

Mod Coala № document. Semnat Data 15

SC SOLOTRANS or.Chisunau,Cale P«95 de la ID-0.4 kV PT- Sistem fotovoltaic

PF CIMBIR Codru. str. P=10k de la LEA-0,4kV, Sistem fotovoltaic

Tabelul 1.2 Informaţii cu privire la potenţialii producătorii de energie

Parc Solar S.R.L: m. Chişinău, 9820 Căplani r. CESF - centrale

Parc Solar S.R.L: m. Chişinău, 10000 Sipoteni r. CESF - centrale

Teză de masterat Pag.

Mod Coala № document. Semnat Data 16

Figura 1.7 Bilgicom Srl

b. Moldova, raionul Criuleni, satul Hîrtopul Mic – Boris Grama

Teză de masterat Pag.

Mod Coala № document. Semnat Data 17

2. Dezvoltarea energiei solare în sectorul industrial:

Teză de masterat Pag.

Mod Coala № document. Semnat Data 18

3. Dezvoltarea energiei solare în sectorul comercial:

Figura 1.10 Amorphous solar panel facade in Botanica 3 kW

Teză de masterat Pag.

Mod Coala № document. Semnat Data 19

Figura 1.12 20 Kw Porsche Chisinau roof installation

c. 100 kW compania ”Solotrans-Agro” S.R.L in regiunea Gării de Nord

Teză de masterat Pag.

Mod Coala № document. Semnat Data 20

Figura 1.13 Parc solar în regiunea Gării de Nord

3. Dezvoltarea energiei solare în sectorul public:

Teză de masterat Pag.

Mod Coala № document. Semnat Data 21

b. ,,Montarea colectoarelor solare pentru producerea apei calde menagere

Figura 1.15 Panou solar la grădinița ,,Ghiocel”, satul Rauțel, raionul