Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Facultatea de Mecanică
Departamentul Mecatronică
LUCRARE DE DISERTAŢIE
Controlul neconformităților și Evaluarea
Furnizorilor
- Iunie 2014 –
Cuprins :
2
Univerșitatea Politehnica Timișoara
Primele standarde în domeniul calității au fost publicate de către ISO în anul 1987, au
fost revizuite apoi în anul 1994, apoi în anul 2000 să fie modificată structura și conceptele
ediței precedente , iar ultima ediție,până în prezent este cea din 2010.
3
Univerșitatea Politehnica Timișoara
Atunci este proiectat un SMC care respectă cerințele standardului ISO 9001:2008. Deșigur pot
fi consultate și standardele ISO 9000:2006 și ISO 9004:2010 ce sunt de fapt niste ghiduri,
respectiv linii directoare. SMC-ul trebuie să îndeplinească cerințe și nu linii directoare.
Pe baza unei diagnoze este evaluat sistemul calității și stabilit gradul de conformitate față de
cerințele standardelor din seria ISO 9000:2008. Dupa ce SMC-ul a fost proiectat, documentat
și implementat, trebuie efectuat un audit intern pentru a da asigurări că fiecare cerință a
standardului este îndeplinită . Apoi se solicită certificarea SMC-ului dumneavoastra de către
un organism de certificare, care pe baza unui audit, stabilește conformitatea cu cerințele
standardului ISO 9001:2008.
Importanța standardelor ISO 9000 relevă din faptul că sunt standarde recunoscute pe plan
internațional și sunt adoptate de organizații de standardizare din majoritatea statelor.[1]
În indusria auto, marii producatori auto și-au reunit cerințele referitoare la calitate și au
publicat QS 9000. Înainte de acesta, fiecare din cei trei mari (GM, Daimler Chrysler și Ford)
iși avea propriile cerințe pentru sistemele calității de la furnizorii lor. Marii producatori
germani (BMW, MERCEDES BENZ, VOLKSWAGEN-AUDI-PORSCHE) și-au declarat
cerințele în familia de standarde VDA.
Nu peste mult timp s-a simțit necesitatea uniformizării cerințelor, iar următorul pas a
fost apariția standardului ISO/TS 16949 care, practic, a preluat cerințele lui ISO 9001:2008 și
a adaugat cerințe suplimentare, specifice industriei auto.
4
Univerșitatea Politehnica Timișoara
Fondatori:
Astfel FORD iși mentine ca suport cele 7 broșuri care descriu în detaliu diferite
aspecte și cerințe legate de sistemele de management ale calității :
La fel și producătorii germani și-au păstrat seria de standarde VDA care este
structurată pe principiul standardului ISO 9004:1994. Ele sunt grupate astfel:
5
Univerșitatea Politehnica Timișoara
VDA 4 :
VDA 6:
Dacă ar fi să menționăm care sunt schimbările majore în industria auto ele s-ar prezenta astfel:
6
Univerșitatea Politehnica Timișoara
7
Univerșitatea Politehnica Timișoara
Organizația trebuie :
8
Univerșitatea Politehnica Timișoara
Să identifice procesele
Să stabilească succesiunea și interacțiunea proceselor
Un desiderat care se vrea atins prin implementarea standardului ISO/TS 16949 este și
reducerea pierderilor adica, concret:
9
Univerșitatea Politehnica Timișoara
Efortul de instruire a tuturor anagajaților firmei vizând buna înțelegere de către aceștia
a activității/procesului pe care îl desfășoară sau participă are ca rezultat și îmbunătățirea
capacității fiecărui angajat de a-și prezenta modul de lucru, în cadrul reuniunilor echipelor de
îmbunătățire proces ,interviurilor prilejuite de auditurile de calitate sau, în scris, în documente
de sistem calitate.
Nevoia de certificare derivă dintr-o somație venită din afara intreprinderii sau din
interesul interior al managementului de a dispune de o vedere competentă/independentă
asupra situației proceselor vizând calitatea. Intreprinderea este de regula determinată să
solicite certificarea sistemului de către potențialii clienți sau de către organismele
reglementare. Ambiționarea generată de faptul că concurenții au obținut deja certificatul,
poate funcționa, de asemenea, ca argument în favoarea certificării.
Nevoia de certificare derivă, deci, din procesul de comunicare cu mediul- din afară sau
din lăuntrul ei- la care participă intreprinderea. În domeniul auto, certificarea cel puțin cu
10
Univerșitatea Politehnica Timișoara
standardul ISO 9001 pentru furnizori tier 2 și certificarea cu ISO/TS 16949 pentru tier 1 este
obligatorie.
Joe Bransky, un membru al IATF afirma: „În mediul de fabricație actual care a
înregistrat scăderi, stocuri uriaşe neprevăzute de inventar au cedat locul in timp util
11
Univerșitatea Politehnica Timișoara
Ultima ediție a standardului , ediţia 2009 decurge din modificarea specificaţiei ISO/TS
16949:2002 pentru a așigura compatibilitatea cu cerințele standardului ISO 9001:2008,
Sistemul de management al calităţii. Cerințe. Nu sunt schimbări esenţiale în ceea ce priveşte
cerințele tehnice. Modificările au ca scop principal corelarea cu cerințele de management din
noua ediţie a standardului ISO 9001:2008.[3]
2. CONTROLUL NECONFORMITĂȚILOR
2.1 Cerință 8.3 Controlul produsului neconform din ISO
TS16949:2009
12
Univerșitatea Politehnica Timișoara
Atunci când produsul neconform este corectat trebuie supus unei reverificări pentru a
demonstra conformitatea cu cerințele.
Atunci când produsul neconform este detectat după livrare sau după ce utilizarea să a
început, organizația trebuie să întreprindă acţiuni corespunzătoare efectelor, sau potenţialelor
efecte ale neconformităţii.
13
Univerșitatea Politehnica Timișoara
Identificarea produsului este poșibilă , dacă organizația respectă cerința de la 7.5.3 care
specifică faptul ca organizația trebuie să așigure trasăbilitatea produselor prin înregistrarea
fiecărei etape/proces prin care trece produsul respectiv.
Standardul ISO TS 16949:2009 reia cerință 7.5.3 din ISO 9001:2008 care precizează :
NOTA – În unele sectoare industriale, managementul configuraţiei este un mijloc prin care sunt
menţinute identificarea şi trasăbilitatea.
NOTA – Stadiul de inspecţie şi încercare nu este indicat prin localizarea produsului în fluxul de
fabricație, decât în șituaţii în mod nemijlocit evidente, cum ar fi materialul într-un proces de transfer
automat. Sunt admise şi alternative, dacă stadiul este identificat şi documentat în mod clar şi dacă este
atins obiectivul definit.[3]
Cerință 4.2.4 specifică faptul că trebuie să existe un control al înregistrărilor care trebuie
stabilite și păstrare ca dovadă a conformității cu cerințele:
14
Univerșitatea Politehnica Timișoara
Johnson Controls s-a lansăt pe piaţa scaunelor auto şi a fabricaţiei de produse din
plastic în 1985 datorită achiziţiei Hoover Universăl, Inc., o societate din Michigan. În acea
epocă, fabricantul de scaune producea în principal componente individuale, precum cadre,
șine sau perne, conform specificaţiilor constructorului auto.
În prezent, compania a devenit cel mai mare fabricant din lume de scaune complete,
cu uzine de fabricație răspândite pe cinci continente. Uzinele noastre de producţie pe bază de
comandă sunt localizate în apropierea uzinelor de asămblare vehicule ale clienților noştri.
Scaunele sunt asămblate, încărcate într-un camion, conform unei succeșiuni de operaţiuni care
corespunde cu ieșirea vehiculelor de pe linia de asămblare şi livrate clientului, în mai puțin de
90 de minute.
15
Univerșitatea Politehnica Timișoara
Hoover a început să fabrice componente pentru scaune auto la mijlocul anilor 60. În
aceşti ultimi zece ani, Johnson Controls și-a extins în egală măsură capacităţile globale în
materie de cercetare, dezvoltare, concepţie, proiectare și testare. Experienţa să vastă îi permite
să ofere producătorilor de autovehicule și consumatorilor sisteme de scaune care așigură un
confort, o șiguranţă și o tehnologie superioare.
Concluzii:
Johnson Controls (NYSE: JCI) este un lider global în experienţă auto, eficienţă în
construcţii și soluţii energetice.
Johnson Controls are 170.000 de angajaţi în peste 1.300 de locaţii care deservesc
clienți din 125 de ţări. Fondată în 1885, compania își are sediul în Milwaukee,Wisconșin.
16
Univerșitatea Politehnica Timișoara
Domenii de activitate:
Este un leader în fu-rnizarea Furnizor de facilitãți, Ansămble de scaune şi Baterii pentru vehi-
de echipa-mente, de control bunuri imobiliare co- banchete, panouri de co- cule tradiționale, do-
și de servicii pentru încăl-
merciale, și de gestio-nare mandă și borduri, sisteme de tate cu tehnologie
zire,ventilație,aer con-
a energiei la nivel activare a uşilor, an-sămble Start-Stop, hibride și
diționat și refrigerare.
mondial. de plafon şi pro-duse electrice.
electronice pentru
automobile.
AUTOMOTIVE EXPERICENCE
17
Univerșitatea Politehnica Timișoara
18
Univerșitatea Politehnica Timișoara
19
Univerșitatea Politehnica Timișoara
Structura modulară (SM) pentru locurile din faţă pleacă de la filosofia Portofoliului de
produse de bază (PPB), constând în foloșirea componentelor modulare, ce micşorează
costurile de proiectare și durata și reduc la minimum investiţia. PPB reduce totodată riscul
tehnic şi sporeşte calitatea.
Cum anume? Prin adaptarea la diferite utilizări și configuraţii fără a modifica deșignul
de bază al scaunelor.
20
Univerșitatea Politehnica Timișoara
(3.) Responsăbilități
Plant Controller[Controlor financiar]
- Revizuiește informațiile referitoare la costul final pentru încasăre de la furnizori
[recuperarea pagubelor cauzate de neconformități din vina furnizorilor]
- Trimite către Shared Services costul final pentru încasăre de la furnizori și proceseaza
costurile interne pentru încasăre.
21
Univerșitatea Politehnica Timișoara
22
Univerșitatea Politehnica Timișoara
Document
Resource Comments
Process [Etapa din process] [document de referinta /
[Resurse] [Comentarii]
inregistrare]
Identificarea produsului neconform
Produs neconform din cauza furnizorului (la
recepția materialelor)
Produs neconform identificat în aria de
producție, în urma verificărilor pe fluxul de
fabricație, în urma testării produs finit
Produs neconform identificat în urma
reclamaţii de la clienți, detectat din
întâmplare
Recepția produselor neconforme primite
retur de la client (intern/extern)
Izolarea produsului neconform
Scrap(Rebut)
Inregistrarea produsului neconform
Colectare costuri in urma reclamatiei
(4.4) Generalități
Această instrucțiune descrie pașii care trebuie urmați astfel încât să se așigure că
materialele / produsele neconforme (neinscripționate, defecte sau susceptibile de a fi defecte)
sunt supravegheate până la luarea unei decizii, respectiv rebutarea lor
Materialele/produsele neconforme identificate sunt retrase imediat din proces,
depozitate in locuri speciale, etichetate corespunzator.
În cazul in care au fost livrate produse neconforme clientului, acesta este înștiințat imediat.
23
Univerșitatea Politehnica Timișoara
Scrap
24
Univerșitatea Politehnica Timișoara
Returnare materiale
neconforme la furnizor NU DA
DA
<Q Eng., Logistic
department> Rework Defect Produs
<Operatori remedia Conform
productie> tbil NU
Rework process [Procesul de
reparatie / dezasămblare],
(JL-MOS-WI-12-02-RO) Numarare și inregistrare produse
Rebutare fizica & Colectare produse neconforme neconforme/schimb in sistemul SĂP, in tranzactia
(metal/ plastic) in containerele/cutiile roșii de scrap de ZLX.03-Bin Status Report
la linii/posturi, specifice pentru metal și plastic Piesele scrap sunt mutate în SĂP de la PSĂ-uri la
<Operatori productie / Sefi de linie> 999 Schrott (prin intermediul ordinelor de
Dupa 3 luni, produsele scrap din transport în SĂP)
”Sperrlager” sunt golite in <Sefii de linie>
containere roșii de scrap din Deschidere containere roșii-scrap ~10 minute
inaintea sfarșitului de schimb SĂP - ZLX.03-
interior
Bin Status Report
<Controlori proces> <Shift leader (sef de schimb)>
25
Univerșitatea Politehnica Timișoara
Pentru șituațiile în care cauza produsului neconform este din vina furnizorului, Controlul de
proces (calitate) care a identificat produsul neconform anunta SQE.
26
Univerșitatea Politehnica Timișoara
Produsul neconform este blocat fizic în zona de carantină – de către Controlorul de proces
(calitate)-cu acordul SQE, cu status-ul „S”.
SQE impreuna cu Ing. Calitate ia decizia asupra tratării produsului neconform:
- 100% control stoc – cu echipa interna / cu echipa externa. SQE solicita firma
externă de sortare.
- retur la furnizor - se trimite la furnizor întreaga cantitate din produsul gășit
neconform.
- cantitatea de produs neconform – se face scrap.
SQE – face reclamație furnizorului care a livrat produsul; notifică furnizorului să inițieze
acțiuni corective.
SQE monitorizează furnizorul până când toate etapele din 8D Report au fost finalizate.
Produsul neconform se face retur la furnizor / se face scrap pe costul furnizorului.
27
Univerșitatea Politehnica Timișoara
Notă:
- Materialele neconforme se depozitează într-o locație MNC / container în zona de
producție înainte de evaluare - trebuie să aibă o etichetă atașată.
- Marcarea / etichetarea reperelor pentru a indica locul și sursă problemei sunt utile în
timpul evaluării și așigurarea disponibilității acestora (a reperelor conșiderate
neconforme).
28
Univerșitatea Politehnica Timișoara
29
Univerșitatea Politehnica Timișoara
Este descris modul de gestionare a motoarelor (pentru angrenaje cu curent continuu) care nu
îndeplinesc cerințele de calitate
Motoarele trebuie să îndeplinescă aceleași cerințe de calitate (indiferent că sunt aprovizionate
de la furnizori diferiți).
30
Univerșitatea Politehnica Timișoara
b) care se constată după aducerea la linia de fabricație, sunt din vina manipulării
necorespunzătoare de către personalul responsăbil Kanban.
Șeful de linie informează controlorul de proces (calitate).
Controlorul de proces (calitate) depozitează motoarele etichetate corespunzător în zona
“Sperrlager” / “Quarantine area” în vederea luării unei decizii.
a) sunt din vina manipulării necorespunzătoare de către personalului din producție, trebuie să
fie făcute scrap de către șeful de linie la sfârșitul fiecărui schimb de lucru.
Motoarele neconforme acustic (care prezintă zgomot), dar conforme din punct de vedere
vizual (care nu prezintă deteriorari) - se predau de către șeful de linie controlorului de proces
pentru a fi blocate.
Înregistrări:
Responsăbilități:
31
Univerșitatea Politehnica Timișoara
Ca și masura preventivă – se verifica 100% (pe problema reclamată) întreg stocul de produse
finite din modelul produsului neconform reclamat de client.
Se inregistrează – check list [cu defectele reclamate] semnat de operatorul care a efectuat
controlul.
Dacă problema este cauzată intern de procesul de producție – verificarea este realizată de
către o echipă interna (Controlul de proces (calitate), operatori producție).
Dacă problema este cauzată de furnizor – se respecta pasul “4.4.3.1 - Produs neconform din
cauza furnizorului”.
32
Univerșitatea Politehnica Timișoara
Inginer Calitate
Da Nu
Produs
Formular Scarp / neconform Produs retur la client
Scrap Rebut
Da
Dezmembrare
produs neconform
Subansămble conforme
sunt duse în zona de
Părți neconforme produs producție
sunt făcute scrap Nu
Reparație produs
Subansămble conforme
necesăre repaăriii sunt duse
Materialele înlocuite în în zona de producție
urma reparării(4.4.4)
sunt făcuteIzolarea produsului neconform & Gestionarea în zona
scrap “Sperrlager” / “Quarantine area” a produselor neconforme
33
Univerșitatea Politehnica Timișoara
34
Univerșitatea Politehnica Timișoara
o data deblocarii
o motivul deblocarii (ex : derogare, scrap intern, scrap cu acordul furnizorului,
retur furnizor, piese conforme)
o numele persoanei care preda materialul din zona de carantina
o numele persoanei care primeste materialul din zona de carantina
Formularul Evidenta Sperrlager-Carantină TREBUIE SĂ FIE DISPONIBIL ÎN ACEASTĂ
LOCAȚIE și să conțină toate produsele/materialele care se află în interiorul zonei.
Actualizarea formularului se face pe loc în momentul introducerii/eliberării materialelor;
imediat se se face blocarea /deblocarea materialelor în sistemul SĂP.
actualizează, zilnic [în format electronic], datele referitoare la șituația din zona
“Sperrlager”.
Fiecare controlor de proces (calitate) este responsăbil de materialele aferente proiectului sau,
și are obligația să anunțe pe responsăbilul cu gestiunea zonei “Sperrlager” / “Carantină”,
pentru introducerea materialelor în zona dedicată0â și pentru a fi înregistrate în SĂP.
Materialele ce urmează a fi introduse în ”Sperrlager” se depozitează în zona marcată și
etichetată: ZONA DE RECEPȚIE MATERIALE BLOCATE.
Atentie! - Nu se vor depozita în ”Sperrlager” materiale lăsăte în alte zone sau pe caile de
acces.
(4.4.5) Sortare
În cazul în care nu se acordă derogare internă pentru utilizarea produsului neconform, piesele
cu probleme trebuie sortate de cele bune sau reparate.
Sortarea in Magazie
35
Univerșitatea Politehnica Timișoara
Acțiunea de sortare este supravegheată de către Controlorul de proces (calitate), care intervine
dacă este cazul pentru a coordona echipa de sortare.
Toata acțiunea de sortare este supervizată de către SQE & Ing Calitate.
Controlorul de proces (calitate) se așigură, că în permanență există materiale în vederea
sortării în zona de sortare și comunică coordonatorilor (SQE, Ing.Calitate) orice problemă
legată de acest aspect.
In lipsă inginerilor, operatorii firmei de sortare se subordoneaza Controlorului de proces
(calitate) responsăbil de produs.
Furnizorul trebuie să dea criteriile de rewok pentru defectul constatat pentru produsele
furnizate de el.
Metoda de rewok (reparare) trebuie să fie clar definită și personalul trebuie să fie bine instruit
şi monitorizat.
În cazul în care este poșibil, produsele neconforme se repară în zone special amenajate, de
către personal dedicat acestei activități.
Produsele reparate sunt supuse apoi controlului 100%.
Raportul final referitor la produsele reparate, este „Rework” din
„Daily_Reports_Plant_RO.xls”, în locatia Y:\20_Daily Reports
Metoda de rework trebuie să fie consemnată în raportul de defecte şi in formularul privind
decizia de utilizare.
Procesul de rework este monitorizat îndeaproape de către departamentul de calitate (SQE).
36
Univerșitatea Politehnica Timișoara
Produsele neconforme din productie [cauzate de probleme interne], și care nu pot fii supuse
activității de rework/dezasămblare
Zilnic, Ing.Calitate [delegat de Manager Calitate] – extrage din sistemul SĂP informațiile
referitoare la scrap [scrap fp=final product; scrap rm=row material], în vederea analizei.
37
Univerșitatea Politehnica Timișoara
Ex.:
Fiecare Q eng. de proiect extrage informațiile referitoare la proiectul de care este reaponsăbil,
le analizează și stabilește acțiuni corective/preventive - împreună cu echipa de proiect.
Aceste rezultate sunt prezentate membrii echipei de management în ședințele de proiect.
Costurile de sortare a produsului neconform din vina furnizorului – sunt suportate de către
acesta.
În cazul în care sortarea se face intern, JC Jimbolia facturează direct la furnizor costurile
implicate.
La costurile de sortare, sunt luate în coșiderare următoarele informații:
nr. ore lucrate pentru acțiunea de sortare (zi, noapte, weekend)
nr.persoane
oprirea producției Johnson Controls Romania
transporturi urgente
38
Univerșitatea Politehnica Timișoara
39
Univerșitatea Politehnica Timișoara
La fiecare post de lucru se găsește o instrucțiune de lucru , în care sunt explicate fazele de
lucru și fazele de control.
Operatorii sunt instruiți pe baza acestei Instrucțiuni de lucru și de câte ori este nevoie aceștia
pot consulta instrucțiunea respectivă.
Nr.
Componente Operația de lucru Operația de control
Op
M1-21769-01
Se face inspecție
Fixarea cadrului de
1 vizuală 100% a cadrului
spătar pe cărucior
spătarului.
40
Univerșitatea Politehnica Timișoara
Introducerea spătarului
pe standul de lucru și Se face inspecție
3 acționarea comenzii vizuală 100% a cadrului
bimanuale pentru spătarului.
fixarea spătarului
M1-21773-01
Montarea componentei
M1-21773-01 M1-21773-01 în spatar
prin însurubare Verificarea piesei într-un
șitem poka-yoke pentru
Se atașează montarea componentei
componenta M1- corecte
21773-01 pe cadru (în
partea stanga), se
prepoziționează
5
șurubul P1-22081-03
prin bucșă și
componenta în cadrul
spătarului, apoi ținând 100% control visual a
componenta în mână, componentei M1-
se înșurubează 21773-01
șurubul cu șurubelnița
Șurub(P1-22081-03) strans la 17+4 Nm foloșind bitul T+40
41
Univerșitatea Politehnica Timișoara
M1-21770-01
Verificarea piesei într-un
șitem poka-yoke pentru
Se atașează în montarea componentei
suportul corespunzator corecte
6 culisă dințată M1-
21770-01 100% control visual a
componentei M1-
21770-01
Pentru fiecare
Surubul P1-22081-01 înșurubare în metal
N.I.O se acceptă încă
două încercări (in total
Se prepoziționează
3) însă de fiecare dată
șurubul P1-22081-01
cu șurub nou.
prin culisă dințată în
Se verifică panoul de
cadrul spătarului și mai
8 așistare a inșurubării
apoi se înșurubează
dupa fiecare inșurubare
cu șurubelnița foloșind
(lumina verde =
bitul T40.
înșurubare corectă).
Avertizare sonoră după
fiecare înșurubare!
Forța de înșurubare (17
+ 4 Nm)
P1-17260-03
42
Univerșitatea Politehnica Timișoara
P1-17260-03
Se face inspecție
vizuală 100% a axului
10 Fixarea motorului presăt de la motor.
Pasul dintre dinți trebuie
să fie gresăt suficient.
2x Șuruburi P1-01327-01
Se verifică panoul de
Pentru atașarea
asistare a înșurubării
motorului se
după fiecare înșurubare
prepoziționează și mai
(lumina verde
apoi se înșurubează în
permanentă =
11 ordinea ilustrată mai
înșurubare corectă).
jos două șuruburi P1-
Avertizare sonora după
01327-01 cu
fiecare înșurubare!
șurubelnița folosind
Forta de înșurubare (10
bitul T30.
+ 2 Nm)
P1-22083-01, P1-22533-01;
Se atașează
componenta P1-
100% control visual
22083-01(plastic
12 componenta P1-22533-
verde) pe componenta
01
P1-22533-01;
2x P1-14888-01
Se prepoziționează
ansamblul realizat la
operația anterioară și
mai apoi se Se verifică panoul de
13 înșurubează în ordinea așistare a înșurubării
ilustrată mai jos două după fiecare înșurubare
șuruburi P1-14888-01
cu șurubelnița foloșind
bitul T25.
43
Univerșitatea Politehnica Timișoara
P1-22515-01
Se verifică prezența
Se așează spătarul în
tuturor componentelor
zona barierelor optice.
Începe verificarea
15 Dacă toate
automată.
componentele sunt
prezente,începe
rodarea
Pornind de la această instrucțiune de lucru s-a realizat o instrucțiune mai extinsă,în care s-au
descris toate defectele și problemele care pot apărea la fiecare fază de lucru,ce efecte și urmări
pot să provoace aceste neconformități, ce măsuri și acțiuni trebuie întreprinse , precum și cine
este responsăbil pentru apariția acestor defecte.
Se poziționează spătarul
sudat pe cărucior
44
Univerșitatea Politehnica Timișoara
Se poziționează spătarul
sudat pe standul de lucru
Înșurubarea componentei
Înșurubarea componentei
45
Univerșitatea Politehnica Timișoara
Gresare motor
Înșurubare motor
Verificare automată +
Rodare spătar
46
Univerșitatea Politehnica Timișoara
Potențialele neconformități și defecte care pot să apară înainte de faza în curs ,sau în
timpul fazei de lucru în derulare;
Specificarea dacă aceste defecte pot fi detectate înainte de faza în curs ,sau în timpul
fazei de lucru în derulare;
Descrierea efectelor negative care pot să apară în cazul nedetectării unui defect și
descrierea urmărilor apariției unei neconformității ;
Neconformitatea este produsă în procesul intern sau este din vina furnizorului.
47
Univerșitatea Politehnica Timișoara
Notă:
1.Dacă apare un nou defect , controlorul de proces va anunța inginerul de proces pentru a completa
această instrucțiune cu noul defect apărut.
48
Univerșitatea Politehnica Timișoara
2.Inginerul de proces va completa instrucțiunea extinsă cu noul defect și va fi dată spre aprobare de
către managerul de producție și managerul calitate.
Operator
Șef de linie
Documentatia de
lucru NOK
Repere
Masă de lucru neconformeNOK
Operator la
postul de lucru OK
Repere pentru
sortare Repere sortate și
conforme
49
Univerșitatea Politehnica Timișoara
Concluzii:
S-a luat document inițial Instrucțiunea de lucru de la linia finală a procesului de asamblare
spătar Mercedes și s-a realizat o variantă a instrucțiunii mai extinsă,în care s-au descris toate
defectele și problemele care pot apărea la fiecare fază de lucru,ce efecte și urmări pot să
provoace aceste neconformități, ce măsuri și acțiuni trebuie întreprinse , precum și cine este
responsabil pentru apariția acestor defecte.
În cazul unui operator / controlor de proces nou se poate face instruirea lui pe baza acestei
instrucțiuni extinse.
Se pot face astfel de instrucțiuni detailate pentru toate procesele din fabrică care nu sunt încă
foarte stabile.
3. EVALUAREA FURNIZORILOR
Am observat în capitolul anterior cât de mult pot influența procesul intern neconformitățile de
care se fac responsabili și furnizorii.
Într-o organizație care dorește să fabrice produse de calitate trebuie să existe un proces de
asigurare a calității materialelor care intră in organizație .[7]
Una din metodetele prin care se poate ține sub control procesul de aprovizionare este
evaluarea și selecția furnizorilor.
50
Univerșitatea Politehnica Timișoara
În firma johnson Controls există o selecție a furnizorilor bazată doar pe 2 criterii: PPM-ul și
Numărul de reclamații.
RAPORT FURNIZORI
Furnizor:
Data 2014-01 2014-02 2014-03 2014-04 2014-05 2011-05
Livrat
Defect Pcs.
Reclamații
PPM
51
Univerșitatea Politehnica Timișoara
52
Univerșitatea Politehnica Timișoara
4. CONCLUZII
S-a ales o linie de asamblare( Linie de asamblare spătar Mercedes ) care a fost
analizată din punct de vedere a neconformităților care au apărut în proces.
A doua temă abordată a fost Evaluare și Selecția Furnizorilor , cerință a sistemului ISO
TS 16949:2009
5. ANEXE
Analiza neconformităților;
Procedură operațională :Evaluarea Funrizorilor- PO-7.4.1;
Aplicație Excel:Evaluare Furnizori;
Raport PPM Furnizori;
53
Univerșitatea Politehnica Timișoara
6. BIBLIOGRAFIE
[1] http://biblioteca.regielive.ro/referate/management/sistem-de-management-al-calitatii-
22357.html, 10.03.2014
[2] Traian Teodoru- “Certificarea intreprinderii”- Ed. Tribuna Economica, Bucuresti, 2000
[4] ]http://www.tuv-sud.ro/ro-ro/activity/audit-certificare-de-sistem/certificarea-
sistemelor-de-management-pentru-industria-auto-iso-ts-16949-si-vda 12.04.2014
[9] Militaru Rodica, Managementul Calității și Bazele Calimetriei (Suport Curs 2012)
[vezi procedura operațională]
[10] Davidescu Arjana, Controlul statistic (Suport Curs 2012) [vezi Evaluare Furnizorilor –
Aplicație]
54