Sunteți pe pagina 1din 12

ffi

HO/v\ER

ODISEEA
CU PRI N'

I. Telemah... ...... 5
II. Ciletoria lui Telemah... ...... L4
III. in lara feacilor ....29
IV. Ciclopul Polifem. ........45
V. Vrdjitoarea Circe. ........55
VI. intoarcerea acasd. ...... 8 1
VII. Pedepsirea pefitorilor... ... 113
Mrc DrcTroNAR MTTOLOGTC . 130

160
-"-*".-rfte.

I. TELEMAH
upe zece ani de lupte ind6rjite, grecii
au reu$it sd cucereascS. cetatea Tro-
ia. AtAtia viteji pieriserd. in acest timp
qi atAta durere qi incrAncenare sddi-
ser5" zeii in sufletele aheilor, incAt atunci
t.ffi7 cAnd s-au vdzut inving6.tori, cd.peteniile lor
au hot5.r6.t c5. Troia trebuie ars5. din teme-
lii. Troienii rS.maqi in via!5. au fost duqi ca
robi in cet5.file greceqti. CAt despre invin-
g5.tori, ce am putea spune? Unii au reuqit
s5. se intoarcS. teferi acas5., alfii qi-au gdsit
sfArqitul pe mare. Soarta lor era cunoscutE.
tuturor, iar peripefiile prin care trecuserS.
erau cAntate pe la petreceri de cdtre rapsozi
talentafi. Doar despre Ulise nll se mai qtia
nimic. Rdzboiul se sfArqise de qapte ani qi
nimeni nu putea spune nici daci e viu, nici
dac5. e mort.
Doar zeii qtiau cd eroul era oaspetele
nimfei Calipso, care se indrS.gostise de el
qi nu-i mai didea voie sd plece, deqi vedea
cum se topeqte de dorul alor s6.i. Toate i se
trEgeau de la ura pe care i-o purta Posei-
don, de cAnd Ulise cutezase s6-1 orbeascS.
pe Polifem, fiul pe care zeul il avea cu nimfa
Toosa.
Poseidon avea o mare putere asupra ze-
ilor, ca unul care se nd"scll.se, ca qi Zews,
din Cronos. De aceea nu se gS.sise niciunul
care s5.-1 infrunte pe fafd.. Iat5. c5., intr-o zi,
zeulfu nevoit s5. plece la etiopieni, in celdlalt
_ a{hrl

capat al pS.mAntului. Atena, care il admirase


qi-l ocrotise intotdeauna pe Ulise, se gAndi
d este momentul potrivit sd le aducd zeiLot
aminte de erou. ii gasi strAngi ca de obicei in
jurql lui Zeus, in sala tronului din Olimp.
- Tat5., incepu zeila, o mare durere
md.-ncearc5" atunci cAnd mE gAndesc la UIi_
se! Ce viafd amard. mai duee qi el, internnifat
pe insula imp5.duritd unde domneqte Calip-
so, fiica lui Atlas, cel care line pe umerii sdi
cerul imens, ca nu cumva acesta sd. loveas-
c5. pS.mAntul! Nebund este femeia aceasta,
dac5. socoate c5. prin vorbe frumoase qi dulci
mAng6ieri il va face pe Ulise sE uite de lta-
ca, patria-i dragd.! Eroul preferd. mai bine sd
moar5. decAt s5. nu se mai intoarcd vreodat6
in !ar5" la el. Cat tanjeqte sd vadd fumul ie-
qind din coqurile caselor din ltaca! De vreme
ce el ne-a adus jertfe bogate qi s-a supus in-
totdeauna cu. infelepciune hotdrArilor noas-
tre, nu inleleg de unde e nepdsarea pe care
o ai, mdrite ze:u, fafd de suferinlele salel
- Copild iubitd., rdspunse Zeus, ce cuvin-
te ai putut sd rostegti! Chiar crezi cd. aq fi in
stare sd.-l dau uitdrii pe neprefuitul Ulise?
Nu este el cel mai inlelept dlntre toli muri-
torii? gi nu el ne-a adus intotdeauna jertfele
cele mai frumoase? Doar cd. impotriva lui e
pornit unchiul t5.u, poseidon, de c6.nd Ulise
i-a orbit fiul, pe Polifem, cel mai puternic
dintre ciclopi. Drept pedeapsd pentru fapta
sa, zeul nu i-a luat viafa, ci a jurat sd-l find
departe de patrie qi de familie. Totuqi, fiind-
cd tuturor ne este drag Ulise, am putea sd.-i
:are il admirase finem piept zeului m5.rii qi s6-1 determind.m
Ulise, se gAndi sd-gi uite m6nia. Pane vine Poseidon, sd" ne
le aducd. zeilor gAndim cu tolii cum s6" facem ca eroul s5. s
I ca de obicei in intoarcS. acas5.!
ri din Olimp. Cu bucurie in glas, Atena ii rS.spunse:
mare durere - O, tat5., dacd. ifi este pe plac ca Ulise s5.
gAndesc la Uli- qjungd in Itaca lui drag6, trimite-l indati pe
ii el, intemnilat Hermes pe insula Ogigia ca s-o vesteascd pe
rmneqte Calip- frumoasa Calipso de hot6rArea noastrd! in
e pe umerii sbi wemea aceasta, eu voi merge in Itaca pen-
esta sd. loveas- tm a-l incuraja pe feciorul lui Ulise, pe tA-
emeia aceasta, ndrul Telemah, s5. se opun6" pelitorilor care
rmoase qi dulci in curAnd ii vor prd.pd.di toatd" averea. Apoi
sd uite de lta- il voi indemna sd plece spre Sparta pentru
:rd. mai bine sd a afla noutili despre tatdl s6.u qi pentru a
oarcd. weodatS. incepe sd.-qi facd. gi el un nume demn de cel
vad5. fumul ie* care ii este p5.rinte.
taca! De vreme Acestea fiind zise, zeila iqi puse in pi-
ii s-a supus in- cioare o pereche de sandale cu totul qi cu
rtirarilor noas- totul din aur, care aveau darul de a-l duce
Esarea pe care in zbor, peste m5.ri qi !5,ri, pe acela care
ingele sale! le incdlfa. Lu5. apoi o sulifd. mare cu vArf
Zeus, ce cuvin- de aram5., special fdurit6. de Hephaistos
crezi c5. aq fi in
rrefuitul Ulise?
,ntre toli muri-
deauna jertfele
rmpotriva lui e
, de cAnd Ulise
I mai puternic
id pentru fapta
r jurat sd-l lind
:. Totuqi, fiind-
, €urr putea s6-i

7
pentru ca purtetorul ei sE invingd pe oricine
1 s-ar opune, qi zbur5. de pe culmile O1impu_
lui pAnd in ltaca, la porfile casei lui Ulise, Ca
s5. nu-l sperie pe Telem ah, zeifa lud. chipul
lui Mentes, cS.petenia tafienilor, care fuslse
de multe ori oaspetele lui Ulise. il zari pe
tAn5.r st6.nd mohordt in mijlocul pefitorilor.
Erau vreo patru ani de c6nd se r5spdndise
zvonul c5. Ulise ar fi mort gi de atunci ince.
purd. s5. vin5. in Itaca zeci de pefitori, atraqi
de imensa avere a eroului gi de fmmusefea
sofiei sale, Penelopa. in zadar o pe{ird ei: pe-
nelopa era qi infeleapt6, nu numai d,eosebit
de frumoasd.. Tocmai de aceea nu voia sd.
se m5.rite qi tot amAna clipa c6.nd avea sE.
Ie dea pelitorilor un rd.spuns ferm. Aceqtia
erau insd" la fel de inddrd.tnici ca qi ea: s-au
instalat la palat, incepAnd sd-i toace lui Uli-
se averea, in,aqteptarea unui r5"spuns. Atena
Ii vdnt tolSnili pe piei de taur, intrecAndu-
se in a goli paharele cu vin qi platourile cu
mAncare, p€ care slujitorii nu mai pridideau
sd" le aducd.. Doar ce se ridica o mas6, cd se
aqternea alta!
Privindu-i cum se imbuibd., Telemah iqi
imagina cum i-ar fi pus pe fuga Ulise, dacd.
ar fi fost in viafd. Si ar fi reuqit sd se intoarcd
acas5.. Aparifia Atenei il trezi din visare.
La curtea regelui din ltaca, oaspefii fu-
seserd. intotdeauna primifi cum se cuvine,
iar Telemah fusese educat in spiritul acestei
tradifii. De aceea, iegi in intd.mpinarea oas_
petelui qi'l invitd. in casd. pentru a-gi potoli
foamea. ii tua lancea, i-o aqezd ldngd armele
iringd pe oricine pe care Ulise le ld.sase acas6, aPoi ii oferi
ulmile Olimpu- un jilt acoperit cu pAnze fine de in, iar sub
sei lui Ulise. Ca picioare ii puse un scdunel ca s5' se poa
zeifa lud chipul odihni mai bine. O slujnicd. aduse un lighean
lor, care fusese de argint qi un ibric de aur, din care ii turn5.
Jlise. il zal.i pe ap6. oaspetelui ca s5. se spele. Urmare alfl
ccul pefitorilor. slujitori, care intinserS. o masi bogatS.
I se rdspd.ndise in timpul acesta, ffid la o parte, $i peti-
de atunci ince- torii se aqezarS.la mas6. Dupd ce iqi potolir5'
pefitori, atraqi foamea, il chemarS. pe rapsodul Femios s5.-i
de frumusefea delecteze cu cAntecele sale din 16uti.
r o pefird ei: Pe- Pe cAnd pefitorii petreceau, Telemah se
numai deosebit apropie de zeifd qi-i spuse:
sea nu voia sE
- Ehei, striine, dac5. s-ar intoarce tata
r cind avea s5. acas6., cum le-ar mai pieri acestor migei
s ferm. Acegtia cheful de petreceri! Dar nu este dat s5. se
i ca gi ea: s-au intAmple acest lucru! AtA{ia ani au trecut
r-i toace lui Uli- de la c6.derea Troiei qi el nu s-a intors! S5.r-
r6spuns. Atena manul, cine qtie pe unde ii putrezesc oasele!
rr, intrecAndu- 5616sdm insd acestea qi sd nu ne intrist5'm!
gi platourile cu Zi-mi, mai bine, cine eqti qi de unde vii! L-ai
r mai pridideau cunoscut pe tat5.1 meu? I-ai fost vreodat6
r o mas5., c5. se oaspete?
- Me numesc Mentes, rd.spunse zeila, gi
rd, Telemah iqi sunt domn peste tafieni, un neam de cord.-
rgd Ulise, dac5. bieri indrdznefi. M-a mAnat pe apele mdrii
t s5. se intoarcS. nevoia de a face comer!: aveam mult fier qi
din visare. doream s5,-1 schimb cu aram5.. Acum sunt
H, oaspefii fu- pe drumul spre casd., dar m-am oprit aici
:um se cuvine, pentru cd. auzisem c5. s-a intors Ulise. De
spirihrl acestei vreme ce nu-l v5.d, inseamnd c5, s-a r5.t5.-
impinarea oas- cit pe undeva. Dar stai liniqtit, c5. este in
ntru a-qi potoli viafd. qi in curAnd il vefi avea acas6. Acum
A langd armele lS.mureqte-m5. tu! Ce inseamnS. petrecerea
asta? Avefi weun chef sau vreo nuntd? Ce
caut5" aceqti neruqinafi in casa lui Ulise?
Oftand, Telemah ii povesti tot ce pdtimea
din partea pefitorilor, hotdrdfi s-o d.etermi_
ne pe Penelopa sd"-l aleagd. drept sof pe unul
dintre ei.
- Cum li s-ar transforma nunta in in_
mormAntare, zise supdratd zeila, dacd. Ulise
s-ar intoarce acasd ! pdnd atunci, ia aminte
la mine ce trebuie sd. faci: chiar m6.ine s6.-i
convoci pe greci la adunare qi, de fatd cu
to!i, s5" le ceri pefitorilor sd. plece gi s6 nu_fi
mai risipeascS. averea pe care tatd.l tdu fi-a
l5.sat-o la plecare. pe marna ta sfd.tuieEte-o,
in caz c5. wea sd se m6rite, sE plece la pd-
rinfii ei, ca aceqtia sd-i dea zestrea cuvenitd.
Apoi tocmeqte o corabie bund, cu doudzeci
de vAsla$i, Si du-te in pilos, la Nestor, sau
in Sparta, la Menelaos, ca s6 afli veqti des-
pre iubitul tdu tatd.. DacE vei afla cd. e mort,
fd.-i o inmormd.ntare vrednicd. de eroul care
a fost qi gS.seqte-i mamei tale un alt bdrbat.
incearcS. apoi sd scapi prin orice mijloace de
neisprdvifii aceqtia care-fi mdnancl" avutul.
GAndeqte-te c5. nu mai eqti un copil! A so-
sit vremea s5.-fi ardli vitejia, ca sd vorbeascd
lumea qi de tine aqa cum vorbegte de mdn_
drul tdu tat5.. Acum te las, c6ci trebuie sd.
m5. intorc sd. am grijd de echipdul clr care
navighez. R5.mAi cu bine!
Doar ce plecd. zeifa, cd. Telemah se qi
simli mai puternic qi mai cutezd.tor. Cuvin_
tele oaspetelui ii alungaserd. tristelea de pe
chip. Se intoarse seme! intre pelitorii
"".r*_t
10
weo nuntd,? Ce ascultau tdcufi pe Femios cum le cAnta,
rsa lui Ulise? acompaniindu-se la 1dut5", isprdvile grecilor
[i tot ce pdtimea pe drumul de intoarcere de la zidurile
ifi s-o determi- iei. CAntecul trist ca un bocet se auzea in
rept sof pe unul tot palatuL iI auzise din iatacul ei de la etaj
qi Penelopa qi simlea cum fiecare cuvAnt al
ra nunta in in- rapsodului ii zgdnddreqte rana din suflet.
ei!a, dac5. Ulise Cu v5.1u1 pe fal6,, insofitd. de doud, sclave,
unci, ia aminte solia lui Ulise cobori in curtea palatului. Cu
t.
ruar m€une sa-l lacrimi pe obraz, i se adresd cAntS.refului:
: qi, de fafd cu - O, Femios, dintre at6.tea cAntS.ri minu-
rlece qi s6. nu-fi nate, pe care le qtii, de ce-o zici tocmai pe
re tatdl tdu fi-a aceasta? Cuvintele tale imi sf6.qie inima qi-
ta sfEtuiegte-o, mi sporesc dorul de solul pe care nu l-aq
sd plece la p5.- putea uita niciodatS.. Mai bine zi-le acestor
:strea cuvenitS.. b6.rbafi un cAntec mai vesel!
r5., cu doudzeci Atunci Telemah interveni cu infelepciune:
la Nestor, sau - Mam6., de ce te suPeri Pe acela care,
d afli veqti des- indrumat de rrtlJze, ne incAntS' cu pove$-
i afla c5. e mort, tile sale? Nu cAntS.refii sunt de vinS- pen-
d' de eroul care
: un alt bdrbat.
rice mijloace de
Endncd armtul.
un copil! A so-
:a s5. vorbeascS.
rbeqte de mAn-
c5.ci trebuie s5.
[ipajul cu care
Telemah se qi
tezAtor. Cuvin-
tristefea de pe
pefitorii care-l
11
tru tot ce se intAmpld. in lume, ci zeii care
impart binele qi rdul dupd bunul lor plac.
u-l mai certa pe Femios, ci mai degrabd
du-te qi vezi-fi de treburi! Femeile din casd.
au nevoie de indrum5rile tale. Du-te qi dd le
de lucru qi lasd vorbele in seama mea, c6ci,
in lipsa tatei, eu sunt std.pAnul acestei case!
Penelopa se intoarse in casd., uimitd. de

vorbele cuminli rostite de fiul sdu. Se vedea


clar in atitudinea lui o schimbare care fuse-
se observatS. qi de pefitori. De aceea, Anti-
nou, cel mai seme! dintre ei, il lud la rost:
- Telemah, prea vorbeqti cu indrdzneald.!
Nu cumva plS.nuieqti sd. devii domn in ltaca,

t2
--
rme, ci zeii care acum c5, tat5.1 tdu e dus dintre cei vii?
bunul lor plac. Telemah ii r6.sPunse:
ci mai degrabd Nu mi-ar sta r5.u s5. fiu rege Peste
remeile din casd. cii din Itaca, dar lucml acesta st5' numai in
le. Du-te qi dd-le puterea zeilor. Eu nu vreau altceva decAt s5-
eama mea, cd.ci, fiu st5.pAnul casei mele Si al averii pe care
nul acestei case! mi-a l5.sat-o pS.rintele meu drag.
cas5., uimitS. de Cuvintele lui ii liniqtirS. pe pefitori' care
iqi continuard cheful pAnd. cAnd noaptea ii
sili sE se retragd pe la casele lor. Somnul
dulce puse std.pAnire pe cetate; doar Tele-
mah nu-qi gdsea liniqtea, ci se g6'ndea la c5'-
litoria de care ii vorbis e zeifa.

rl sdu. Se vedea
rbare care fuse-
De aceea, Anti-
il lud la rost:
cu indrezneald !
domn in ltaca,

13
,

ll. CArAroRtA rut TErE/vrAH


doua zi, in zori, Telemah trimise
crai_
nici in toatd cetatea pentru a_i chema
pe greci la sfat. Dupd ce s_au
adu-
tgrtWlnat to!i, intrd gi el in sala tronului.
lo::tjt:-tui st|3i.yn murmur de
in rAndul mulfimii: imbr'cat in hair."a*ir"ii.
frirl
moase, incins cu o centurd. de care
atarna-cuo
s1b!e ascufitd qi avAnd in md.nd
o sulild
vdrf de aramd, Telemah pd.gea mAndru
jilful din care Ulise conduslse de atAteaspre
ori
adunarea. Atena avusese grUA sd_i
confere
un farmec divin ca sd" ne mii pUcut de
tova_
r5.qii venifi sd.-l asculte.
Primul lud cuvAntul Egiptios, al cd.rui
fe_
cior plecase impreund or-Uli". *pr. garmu_
rile Troiei:
Cet5"!eni, nu ne_am mai intrunit
aceast5 sf6.ntd adunare din ziua in
in
care Uli_
se a plecat cu armata spre Troia! Cine
acela care a trimis astdzi crainicii sd.
."t"
ne
me? $i care este motivul? "t.-
Telemah ii rdspunse:
- BdtrAne, afld cd eu v_arn chemat, dar
nu pentru a vd da veqti despre oastea pleca_
td cu tata sau pentru alrorti d.espre
nevoile
pe care le are poporul. Astdzi weau
sd vd
vorbesc despre nd.pasta ce a cdzut
asupra
mea Si a familiei mele. Sunt atdfia
ani de
Tld nu mai q.tim dacd tata e viu sau e mort
qi de lucrul acesta profitd feciorii
f*"t"qiio,
cetdfii, care au dat buzna in casa mea,
sub
l4

S-ar putea să vă placă și