UE și
criza
refugiaților
În ultimii doi ani, Europa s-a
confruntat cu cele mai ample mișcări
de masă de oameni de la încheierea
celui de Al Doilea Război Mondial. Peste
un milion de refugiați și de migranți au
sosit în Uniunea Europeană, majoritatea
fugind de războiul și teroarea din Siria
și din alte țări aflate în dificultate. UE
s-a pus de acord cu privire la o serie de
măsuri pentru a face față crizei. Printre
acestea se numără încercarea de a
soluționa cauzele profunde ale crizei,
precum și sporirea ajutorului acordat
Iulie 2016
persoanelor care au nevoie de asistență
umanitară, atât în interiorul, cât și în
afara UE. Se iau măsuri pentru relocarea
solicitanților de azil care se află deja în
UE, reinstalarea persoanelor în dificultate
din țările învecinate și returnarea
persoanelor care nu îndeplinesc
condițiile pentru azil. UE îmbunătățește
securitatea la graniță cu o nouă pază
de frontieră și de coastă, combătând
traficul de persoane și oferind oamenilor
modalități sigure pentru a intra pe
teritoriul UE.
 Ce este criza refugiaților?
Multe persoane vulnerabile sosesc în UE pentru
a solicita azil. Acesta este o formă de protecție
internațională acordată persoanelor care își părăsesc
țara de origine și care nu se pot întoarce dintr-o teamă
bine fondată de persecuție. UE are obligația juridică
și morală de a-i proteja pe cei aflați în nevoie. Statele
membre sunt responsabile cu examinarea cererilor de
azil, hotărând cine va beneficia de protecție.
Dar nu toată lumea care vine în Europa are nevoie de
protecție. Multe persoane își părăsesc țara în încercarea
de a-și îmbunătăți viața. Aceste persoane sunt adesea
denumite migranți economici, iar, dacă cererea lor de
azil nu este soluționată favorabil, guvernele naționale
au obligația de a-i transfera în țara lor de origine sau
într-o altă țară sigură pe care au tranzitat-o.
Mii de persoane și-au pierdut viața pe mare, încercând
să ajungă în UE. Aproape 90 % dintre refugiați și
migranți au plătit membri ai criminalității organizate și
traficați de persoane pentru a-i trece peste graniță. Prin
urmare, ei sunt cunoscuți sub denumirea de migranți
„ilegali”, adică nu au intrat în UE prin mijloace legale.
Furnizarea de alimente, apă și adăpost acestor
persoane reprezintă o povară enormă pentru resursele
unor state membre ale UE. Acest lucru se întâmplă în
special în Grecia și în Italia, pe unde marea majoritate
a refugiaților și migranților intră în UE. Multe dintre
nNumărul de refugiați și de migranți
care traversează marea în fiecare zi
din Turcia în Grecia
4 921
6 929
5 146
3 368
1 987
1 949
Sursa: DG Migrație și Afaceri Interne.
aceste persoane doresc, în cele din urmă, să ajungă
în alte țări ale UE, cum ar fi Germania sau Suedia.
Acest lucru a cauzat probleme și în statele membre
care au fost traversate de migranți pentru a ajunge la
destinația finală, de exemplu, Croația, Ungaria, Austria
și Slovenia.
Într-o mare parte a UE – spațiul Schengen – oamenii
pot circula liber, fără controale la frontierele interne,
însă fluxul de refugiați a determinat unele state
membre să reintroducă controalele la frontierele
lor cu alte state membre ale UE. La fel cum sosirea
migranților afectează unele state membre mai mult
decât pe altele, numărul cererilor de azil nu este
distribuit în mod egal între acestea. În 2015, 75 %
din toate cererile de azil au fost înregistrate în doar
cinci state membre (Germania, Ungaria, Suedia,
Austria și Italia).
De curând, UE a ajuns la un acord cu Turcia în vederea
stopării fluxului necontrolat de migranți pe una dintre
principalele rute de la Marea Egee. De asemenea,
acordul prevede căi legale prin care refugiații să intre
în Europa. În consecință, numărul de refugiați și de
migranți care sosesc din Turcia a fost redus în mod
semnificativ. De la un număr de 7 000 de persoane pe
zi în octombrie 2015, numărul mediu de persoane care
sosesc a ajuns la 47 pe zi la sfârșitul lunii mai 2016.
Sept 2015
Oct 2015
Noi 2015
Dec 2015
Ian 2016
Feb 2016
853 Mar 2016
137 Apr 2016
47 Mai 2016
Ce măsuri ia
UE?
Furnizează asistență umanitară și ajutor
pentru dezvoltare
În total, în 2015 și în 2016, UE a alocat peste 10
miliarde de euro din bugetul UE pentru a face față crizei
refugiaților. Multe persoane ajung în UE având nevoie
de ajutor ca să își satisfacă nevoile de bază, cum ar fi
apa potabilă, hrana și adăpostul. UE finanțează proiecte
pentru a răspunde celor mai urgente nevoi umanitare ale
celor 50 000 de refugiați și migranți găzduiți în Grecia
începând din mai 2016.
De asemenea, UE oferă ajutor umanitar refugiaților și
migranților în țări din afara UE, precum Turcia, Liban,
Iordania și Irak. Turcia găzduiește de departe cel mai
mare număr de refugiați – aproximativ 3 milioane
în total, din care 2,5 milioane sunt sirieni. În vederea
sprijinirii refugiaților în Turcia, UE și statele sale membre
vor furniza, între 2016 și 2018, 6 miliarde de euro prin
intermediul unui mecanism dedicat.
Salvează vieți omenești pe mare și
protejează frontierele UE
UE și-a mărit capacitatea de a efectua operațiuni de
căutare și salvare în Marea Mediterană și de a combate
rețelele infracționale. Triplarea resurselor disponibile
a contribuit la salvarea a peste un sfert de milion de
persoane în 2015.
Statele membre ale UE au convenit în iunie 2016 să
instituie o Pază europeană de frontieră și de coastă
pentru a consolida gestionarea și securitatea frontierelor
externe comune ale UE.
Oficiul European de Poliție a deschis un nou Centru
european privind introducerea ilegală de migranți,
pentru a sprijini statele membre ale UE în anihilarea
rețelelor infracționale implicate în introducerea ilegală
organizată de migranți.
http://europa.eu/!bC64tY
nCinci state membre ale UE au primit
trei sferturi din cererile de azil în 2015
Suedia
177.135
162 450
Germania
476 510
Ungaria
177 135
Austria
88 160
Italia
84 085
Celelalte 23 de state membre ale UE
333 260
Sursa: Eurostat.
Relocare, reinstalare și returnare
Pe baza unei propuneri a Comisiei Europene, statele
membre au convenit, pentru prima dată, să transfere
160 000 de solicitanți de azil din Grecia și Italia către alte
state membre ale UE, până în septembrie 2017. Cu toate
acestea, începând din iulie 2016, doar 3 000 de solicitanți
de azil au fost relocați. Guvernele naționale trebuie
să accelereze ritmul acestei operațiuni pentru a ajuta
persoanele care au nevoie de protecție.
De asemenea, UE dorește să creeze căi sigure și legale
de intrare în UE pentru solicitanții de azil, astfel încât
să nu fie obligați să își riște viața și economiile de-o
viață apelând la persoane care introduc ilegal migranți
și la traficanți de persoane. Un program de reinstalare
voluntară convenit de statele membre ale UE prevede
transferul a 22 500 de persoane din afara UE către un
stat membru al UE.
UE a mărit rata returnărilor în țările de origine a
migranților aflați în situație neregulamentară care nu
au drept de ședere în UE. Statele membre au convenit
să aplice mai activ normele în materie de returnare, iar
agenția pentru gestionarea frontierelor UE le va sprijini
prin coordonarea zborurilor de returnare.
Acordul cu Turcia
UE și Turcia au convenit în martie 2016 că migranții în
situație neregulamentară și solicitanții de azil care sosesc
pe insulele grecești venind din Turcia pot fi returnați în
Turcia. În schimbul întoarcerii fiecărui sirian în Turcia din
insulele grecești după o trecere ilegală, UE va accepta un
sirian din Turcia care nu a încercat să facă această trecere
în mod neregulamentar. Operațiunile de returnare din
insulele grecești în Turcia au început în paralel cu zborurile
de reinstalare direct din Turcia în statele membre ale UE.
 Evoluția numărului de prime
cereri de azil în UE
1 500 000

1 321 600 de cereri de azil 2015

1 200 000

1 000 000
900 000

2014

600 000 2002

Notă: Cifrele privind 1998 2010

2006 Aprilie 2016
perioada 1998-2015 sunt 300 000
anuale. Cifrele pentru 2016
sunt lunare.

Sursa: Eurostat.

Oprește migrația neregulamentară Reformează normele UE privind azilul

necontrolată
UE a creat o rețea de centre de primire în Grecia și
în Italia pentru a ajuta autoritățile din aceste țări să
gestioneze fluxurile de migrație. De asemenea, a trimis
experți care să ajute la înregistrarea persoanelor care
sosesc și să coordoneze returnarea unora dintre migranți
în țările lor de origine.
UE va căuta, de asemenea, parteneriate cu țările din care
provin refugiații și migranții în scopul de a salva vieți, de a
crește returnările, de a permite migranților și refugiaților
să rămână cât mai aproape de casă și, pe termen lung,
de a contribui la dezvoltarea acestor țări pentru a trata
cauzele profunde ale migrației neregulamentare. UE își
propune să aloce 8 miliarde de euro pentru acest program
în perioada de până în 2021.
Deși UE a început să elaboreze o politică comună în
materie de azil în 1999, normele nu au fost niciodată
concepute pentru a face față unui număr foarte mare de
persoane sosite într-o perioadă scurtă de timp. În prezent,
pe masa Comisiei se află noi propuneri de revizuire a
legislației existente în conformitate cu necesitățile actuale
și cele viitoare. Principiul de bază va rămâne același –
oamenii trebuie să solicite azil în primul stat membru al
UE în care intră, cu excepția cazului în care au familie
în altă parte –, însă, ori de câte ori un stat membru
este copleșit, trebuie să existe solidaritate și o împărțire
echitabilă a responsabilității în interiorul UE.

O versiune interactivă a prezentei publicații, care cuprinde linkuri către conținutul online, este disponibilă în format PDF și HTML.
publications.europa.eu/webpub/com/factsheets/refugee-crisis/ron

Aveți întrebări despre Uniunea Europeană? Parte din seria UE ȘI... a Comisiei Europene
Europe Direct vă stă la dispoziție: © Uniunea Europeană, 2016
00 800 6 7 8 9 10 11
Toate fotografiile © Uniunea Europeană, cu excepția cazului în care se menționează altfel.
http://europedirect.europa.eu
Reutilizarea textului este permisă cu condiția menționării sursei. Politica de reutilizare a documentelor
Comisiei Europene este reglementată prin Decizia 2011/833/UE (JO L 330, 14.12.2011, p. 39). Pentru
orice utilizare sau reproducere a fotografiilor sau a altor materiale care nu se află sub dreptul de autor
al UE, trebuie să se solicite direct permisiunea deținătorilor drepturilor de autor.
Print ISBN 978-92-79-60558-1 doi:10.2775/300599 NA-04-16-628-RO-D
PDF ISBN 978-92-79-60598-7 doi:10.2775/212604 NA-04-16-628-RO-N
HTML ISBN 978-92-79-60557-4 doi:10.2775/04816 NA-04-16-628-RO-Q