Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Face-ism
Realizând măsurători antropometrice ale multor răufăcători, vii sau morţi, Lombroso a ajuns
la concluzia că un infractor înnăscut poate fi identificat cu uşurinţă, chiar fără a şti nimic
altceva despre el, pe baza unor trăsături fizice evidente alcătuind celebrul portrer al
"criminalului lombrosian" - alături de unele caracteristici senzoriale, psihologice şi
comportamentale.
- frunte teşită
- asimetrii ale feţei şi ale craniului
- urechi de dimensiuni neobişnuite
- braţe anormal de lungi
La sfârșitul secolului al XIX-lea, poliția din centrele urbane căuta noi tehnici de a urmări
activitatea criminală. Multe din aceste tehnici au fost desprinse din criminologie , știință care
încerca să găsească o legătură între felul în care oamenii arată și personalitatea lor.
Criminalii refuzau să pozeze, o dată prinși de poliție, și de aceea își mișcau capurile sau se
strâmbau. De aici și astfel de poze, care erau destul de dese în acele timpuri.
Pentru ochiul antrenat, a unui detectiv, oamenii ar trebui să poată fi împărțiti cu ușurință în
mai multe categorii:
A- Hoți E- Criminali
B- Corupți H- Hoți de buzunar
C-
Raspunsuri: falsificator, tâlhar, criminal, violator, corupt, hoț
Cu fața lată
* bărbaţii cu feţe late sunt mai înclinaţi să mintă şi să înşele şi inspiră mai puţină încredere -
studiul a arătat, de asemenea, că bărbaţii cu feţe mai late se simţeau, în general, mai
puternici, iar această senzaţie de putere, cred cercetătorii, le afecta comportamentul etic.
Mădălina Gheța – Face-ism
*bărbaţii cu feţe late erau mai înclinaţi să se comporte agresiv, să exprime prejudecăţi
rasiale, făcând remarci rasiste (nu erau mai predispuşi decât alţii să aibă asemenea
prejudecăţi, ci doar să le exprime, dacă le aveau); erau mai puţin preocupaţi de modul în
care în care îi judecau cei din jur, mai puţin înclinaţi să se supună normelor societăţii în
care trăiau şi, în general, aveau o atitudine dominantă mai pronunţată
* lăţimea mai mare a feţei a fost asociată şi cu succesul în afaceri: un studiu realizat la arăta
că bărbaţii cu asemenea proporţii ale feţei au o fire mai dominatoare, ceea ce poate explica
reuşitele lor, fie pentru că oamenii tind să îi perceapă ca lideri, fie - mai probabil - pentru că
însăşi firea lor hotărâtă, îndrăzneaţă, competitivă, îi conduce spre succes.
* asupra unor sportivi japonezi indicau că aceia care aveau feţe mai late tindeau să aibă
calităţi atletice mai bune şi succese mai mari în domeniul sportului.
Hormoni masculii
Toate aceste rezultate sunt corelate între ele, într-o oarecare măsură, cred mulţi cercetători,
şi pot fi explicate prin influenţa hormonilor: hormonul masculin numit testosteron
influenţează atât forma feţei, cât şi psihologia şi comportamentul. Un nivel mare al
testosteronului este cel care duce la dezvoltarea unor trăsături faciale percepute ca fiind
“masculine” - mai “colţuroase”, cu arcade proeminente, maxilare puternic conturate - şi tot
testosteronul conferă bărbaţilor forţă fizică şi agresivitate (ceea ce explică succesul în
sporturi), competitivitate şi îndrăzneală (ceea ce poate explica succesul în afaceri) şi, în
general, un comportament mai dur şi mai multă siguranţă de sine.
Nu toţi oamenii de ştiinţă acceptă aceste explicaţii, considerând, din perspectiva evoluţiei, că
asemenea trăsături negative ale personalităţii - agresivitate, infidelitate - ar fi trebuit să îi
împiedice pe bărbaţii cu feţe ce indicau astfel de “năravuri” să îşi găsească partenere şi să
menţină relaţii care să asigure transmiterea genelor lor la cât mai mulţi urmaşi; cu alte
cuvinte, un astfel de chip ar fi fost dezavantajos pentru succesul reproductiv şi ar fi fost
eliminat sub presiunea selecţiei naturale.
Dar alţi cercetători cred că faţa lată şi cu trăsături aspre nu este neapărat un dezavantaj,
căci ea putea semnifica - pentru femei - şi existenţa, la acel bărbat, a unor calităţi
importante în lupta pentru supravieţuire: forţă fizică, îndrăzneală, asociate cu şanse mari
de succes social şi material şi, prin urmare, posibilităţi mai mari de a întreţine o familie.
Erau lucruri care, în vechile societăţi de vânători-culegători.
Mădălina Gheța – Face-ism
Un grup de cercetători din Marea Britanie şi Canada a arătat unui număr de câteva sute de
bărbaţi fotografii (alcătuite pe computer prin îmbinarea mai multor părţi) ale unor femei şi
le-au cerut să le evalueze gradul de atractivitate şi să spună pe care le-ar prefera pentru o
relaţie de scurtă durată şi care li se păreau potrivite pentru o legătură pe termen lung.
Fiecare fotografie avea două variante, una înfăţişând un chip foarte feminin, cu trăsături
delicate, alta reprezentând aceeaşi faţă, dar modificată astfel încât trăsăturile erau puţin mai
masculine.