Sunteți pe pagina 1din 7

Titlul in limba engleza

THE DIVINE MATNIX,


Bridging Time, Space, Miracles, and Belief
GREGG BRADEN
Copyright @ 2007 de Gregg Braden
Publicata in200T de Hay House Inc., USA
ascultati emisiunea'de radio Hav House pe
ww.hayhouseradio.com

Copyrigh t @2007, Editura For you M^*.TRISE.E DIVINfi


Tehnoredactare: Felicia Drdgusin
Foto coperti: Julia Kretsch
Un pod ce leagi timpul, spatiul,
miracolele si credin{ele
Descrierea CIp a Bibliotecii Nationale a Romiiniei
BRADEN, GITEGG
Matricea Divind, Un pod ce leag6 timpul, spafiul, miracolele si
credintele /Gregg Braden - Bucuresti:
For You,2007 Traducere
IS BN 978_973 _7 97 8_99 _8 Lau ra Cristiana
159.9o1

-f<rate
drepturile asupra versiunii in limba r<>ntini aparfin
Editurii For You. Reproducerea integrali sau partiali, sub orice
formi, a textului din accasti carte este posibili numai cu aco*l'l
prealabil al Editurii For yru.

Tel.lfax. 021 16656223; 03 I I 00 I 455,


mobile phone 07 24212695;
e-mail monica.visan@b.astral,ro; editura_for.you@yahoo,com
website: http://www.ediiura-foryou. ro

Prrnted in Romania 1SBN 978-973 -797 8-99 -8


EDITURA FOR YOU
DESPRE AITTOR.
GrrP:1t:
rntroducere .........6
Partea I
Gregg Braden, autor de mare succes, in clasamentul Descoperirea Matricei Divine:
facut de New York Times, a fost invitat la conferinte inter- Misterul care conecteaza toate lucrurile...... .................27
nationale si evenimente pe tema rolului spiritualitatii in Capitolul intAi
tehnologie. Fost proiectant de sisteme de ialculatoare cu intrebare: Ce se afla in spatiul intermediar?
rang superior (Martin Arietta Aerospace), geolog (phillips Rdspuns: Matricea Divina ...................,.....28
Petroleum), specialist in tehnologie digitala si director de Capitolul doi
operatiuni tehnice (Cisco Systems), el este considerat o au- Spulberarea paradigmei:
toritate de frunte ?n fuziunea dintre intelepciunea trecutu- Experimentele care pchimbd totul ............................;.........."..............67
lui nosku si stiinta, vindecarea si pacea viiiorului. Partea a II-a
_
De peste doudzeci de ani, Gregg a cautat prin sate din Puntea dintre imaginatie si realitate:
vArful munfilor, prin mAnastiri indepartate, prin ten-rple Cum functioneaza Matricea Divina..
strdvechi si prin texte uitate, sa descopere secretele de dl-r- Capitolul trei
colo de vremuri. Cautarea sa a dus la publicarea, in anul Suntem observatori pasivi, sau creatori puternici? .........................94
2004, a cdrtii Codul lui Dumnezeu - lutrare de natura sa
Capitolul patru
spulbere orice paradigma si sd dezvaluie adeviratele Odata conectati, suntem conectati pentru totdeauna.
cuvinte ale unui mesaj strdvechi, codificat in ADN-ul a tot
Viata intr-un univers holografic... ..........139
ce este viatd.
Capitolul cinci
intre 1998 si 2005, cdlatoriile lui Gregg la mAnAstirile
CAnd ,,aici" este ,,acolo"
din Tibetul central i-au dezvaluit o formi uitata de rugA-
Si ,,atunci" este,,acum": saltul pesie timp pi spatiu in
ciune, care in urma editarilor repetate ale textelor biblice
de cdtre Biserica Crestind timpurie s-a pierdut. in lucrarea matrice....... .....:............... .......163
Partea a III-a
sa din 2006, Secretele unei rugaciuni pierdute, el docu-
Mesaje de la Matricea Divina:
menteazd acest mod de rugiciune, care nu are cuvinte sau
expresie exterioard, insd ne da acces la forta cuantic) ce A trdi, a iubi si a ne vindeca, in starea de constienta
conecteazd toate lucrurile. cuantica...... .......179
De la revolutionara Trezirea la punctul zero si pAnA CapitoluL sase
la familiaritatea din Pasind intre lumi si la controveisata Universul ne vorbeste:
Efectul Isaia,lucrarile lui Gregg trezesc ce e mai bun in Mesaje de la matrice................... ..............180
fiecare dintre noi, inspirAndu-ne pasiunile cele mai pro- Capitolul sapte
funde, cu instrumentele potrivite pentru a construi o lurne Sd ciiim oglinzile relafiilor: mesaje de la r"roi insine ...........,..........201
mai buna. Capitolul opt
www.greggbraden.com, Rescrierea codului realititii:
20 de cirei ale creatiei constiente ............245
274
275
Matricea Divind

noile insufldm viatd celor mai mari bucurii, dar si celor mai
intunecate momente ale noastre.
Cheia pentru a stdpAni acest loc al energiei pure este
faptul de a sti cd el existd, a intelege cum funcfioneazi si, in
final, a vorbi in limbajul pe care el il recunoa$te. Toate lu-
c*proLULhr&r crurile devin disponibile pentru noi, arhitectii reahtetii din
acest loc unde incepe lumea: spafiul pur al Matricei Divine.
ITTnEBARE: cE SE AFLA 'l:
itt sPATtuL TNTERMEDTAR? Cheia Matricea Divind este recipientul care con-
ly tlnirlersul, puntea dintre toate lucrurile
;i oglinda care ne aratd ce am creat.

nASPUNS: MATRtcEA DtvtttA La sfArsitul unei dupd-amiezi de octombrie, cAnd fd-


ceam o plimbare printr-un canion indepdrtat din zona
Patru Colturi, in partea de nord-vest a statului New
,,$tiin!a nu poate dezlega misterul suprem nl nstw'ii, ditt Mexico, ultimul lucru pe care md asteptam s6-l vdd era un
cattzd cd, tntr-o ultimd analizd, noi tnsine suntem... o parte amerindian pistrdtor al lntelepciunii, venind cdtre mine pe
din misterul pe care ne strdduim sd tl dezlegdm." aceeasi potecd. Acum era chiar acolo, stAnd in vArful unei
Plwrck (1858-1947), t'iziciatt
pante mici care ne despdrlea, in locul in care drumurile
- Max
noastre se intAlneau.
,,Dacd ne tntelegem pe noi tngine, constiinto noastrd, attutci Nu stiu sigur de cAt timp era acolo. CAnd l-am vazut,
hielegem si ce este unit-tersul, iar separnrea dispnre." el astepta, rnd urmarea cum pdseam cu bdgare de seami,
printre pietrele rare de pe drum. Soarele aproape de asfin-
- Arnit Cosutnrtri, t'izicintt
tit crea o lumind ce arunca o umbrd intensi pe corpul ace-
Existi un loc unde incep toate lucrurile, o locatie a pu- lui om. TinAndu-mi mAna sus, pentru ca lumina sir nu-mi
rei energii care, pur si simplu, ,,este". ht acest incubator batd: in ochi, am putut vedea cAteva guvite de par, lungi
cuantic pentru realitate, toate lucrurile sunt posibile. ince- pr6nd la umdr, pe care de vAntul i le sufla pe fatd. Pirea tot
pAnd cu succesul nostru personal, cu prosperitatea si vin- atdt de surprins ca si mine. $i-a pus palmele ca un cdu$ la
decarea si mergAnd pAnd la epecul nostru,la lipsuri si boli... gura si vdntul i-a purtat sunetul vocii, pAnd la mine.
totul - de la cele mai mari frici si pAni la dorintele noastre ,,Hellgl.", a strigat el.
cele mai profunde - incepe in aceastd ,,sup4" de potential. ,,Hello", am rispuns eu. ,,Nu md asteptam sa vdd pe
Prin intermediul agentilor ce creeaz6, realitatea - care cineva aicr,la aceastd ora a zllei." Apropiindu-md ceva mai
sunt imaginatia, asteptdrile, judecdtile, pasiunea si ruga- rnult, l-am intrebat: ,,De cAt timp mi urmareai?"
ciunea - noi ,,insufletim" fiecare posibilitate si o aducern in ,,Nu de mult timp", a raspuns el. ,,hm venit aici ca sA
existentd. Prin credintele noastre referitor la cine suntem, irscult vocile strAmogilor mei, in aceste pegteri", a spus el gi
ce avem si ce nu avem, la ce trebuie gi ce nu trebuie sd fie, a intins un brat cdtre cealaltd parte a canionului.

28
Gregg Braden Matricea Divina

Drumul pe care il urmam serpuia prin niste site-uri pastratorul intelepciunii. ,,Oamenii erau mai putini si trd-
arheologice, construite cu aproape unsprezece secole in ur- iau mai aproape de naturd. Ei cunosteau limbajul ploii, al
ma, de oamenii unui trib misterios. Nimeni nu stie de unde recoltelor si al Marelui Creator. Stiau chiar si cum sa vor-
veneau si cine erau. Fard sd existe vreo dovadi c6 abilitdtile beascA cu stelele si cu oamenii din cer. Erau constienti ca
lor ar fi evoluat in decursul timpului, acesti oameni - pe viata este sacrd si cd iSi are originea in cdsdtoria dintre
care amerindienii din epoca modemd ii numesc simplu ,,cei Mama PdmAnt qi Tatdl Cer. In acele vremuri, exista ar-
vechi" - au apdrut intr-o bund zi in istorie si au adus cu ei rnonie gi oamenii erau fericiti."
cea mai avansatd tehnologie care putea sd fie vdzutd in Am simtit cum ceva foarte vechi se ridicd, precum o
America de Nord, in decurs de incd o mie de ani. incepAncl apd in mine, in timp ce ascultam ecoul vocii linistite a aces-
de la clddiri inalte cAt patru etaje si kivas-uri perfect- din tni om, creat de peretii de gresie care ne inconjurau. Deo-
piatra (structuri ceremoniale rotunde) ingropate in pdmAnt datd, vocea lui s-a schimbat, tonul devenindu-i trist.
si pdnd la marile sisteme de irigatii si sofisticatele culturi
,,Apoi s-a intAmplat ceva", a spus el. ,,Nimeni nu stie
care le asigurau subzistenta, acest complex pare sd fi apa- cu adevarat de ce, dar oamenii au inceput sA uite cine erau.
rut doar intr-o singurd zi. Apoi, cei care l-au construit au in aceastA stare de uitare, au inceput sa se simtA separati -
plecat subit - pur si simplu, au dispdrut.
separati de PdmAnt, separali unii de alfii 9i chiar de Acela
Acesti oameni din vechime ne-au ldsat cAteva indicii care i-a creat. Erau pierdufi si ratdceau prin viatd, fara a
pretioase, ca sd ne spund cine erau. in afard de sculpturile
irvea vreo directie sau vreo legdturd. In aceastS, separare, ei
in roca de pe peretii canionului, nu s-au gdsit niciodatd credeau cd trebuie sd lupte pentru a supravietui in aceastd
consemndri scrise. Nu exista locuri pentru inmormAntare
lume si sd se apere impotriva aceloraqi forte care le-a dat
sau incinerare in masi, nici arme pentru razboi. Dar dova-
viata - viatd pe care ei invatasera sa o traiascd in armonie
da existentei lor o putem vedea aici: sute de locuinte strd-
si cu incredere. In curAnd, si-au folosit intreaga energie
vechi, intr-un canion lung de 17,7 km si lat de 1,6 km, in
pentru a se proteja impotriva lumii din jurul 1or, in loc de
coltul indepartat al unui canion pustiu din nord-vestul
a face pace cu lumea din interiorul lor."
statului New Mexico.
Eu mai fusesem in acest loc pentru a md plimba, a ma
Imediat, porzestirea spusa de acest om a intrat in re-
cufunda in frumusetea stranie a acestei pustietdti deschise zonanta cu mine. AscultAnd ceea ce imi spunea, era ca si
si pentru a simti trecutul. in acea dupd-imia za de octom- cum el ar fi descris oamenii din ziua de azl! Cu micile ex-
brie, atdt eu, cdt si acest pdstrdtor al intelepciunii venisem ceptii constituite de unele culturi izolate qi de anumite ri-
in acest desert inalt, in aceeasi zi si pentru acelasi motiv. m6site ascunse ale unor traditii ce incd mai ddinuie, este
Ne-am impdrtisit unul altuia credintele despre secretele cvident cA civilizatia noastrd isi concentreaza atentia mai
care incd mai ddinuie in aceste locuri si atunci, noul meu rnult asupra lumii din jurul nostru si mai putin asupra
prieten mi-a spus o istorioard. celei din interiorul nostru. Noi cheltuim sute de milioane
cle dolari in fiecare an pentru a ne apdra de boli pi strdduin-
Cu mult timp ?n urmd... du-ne sa tinem natura sub control. ProcedAnd astfel, poate
,,Cu mult timp in urmi, lumea noastr6 era foarte cA ne-am lndepdrtat, mai mult decdt oricAnd, de echilibrul
diferiti de ceea ce vedem astdzi", a inceput sa spuna dintre noi si lumea naturald. Pastrdtorul intelepciunii imi
30 31
Cregg Braden Matricea Divind

captase atentia - dar acum se punea intrebarea: unde voia Se pare cd, cu cAt ne abatem mai mult de la legdtura
sd ajungd cu povestirea sa? noastrd nafurala cu pdmAntul, cu corpul nostru, de la legi-
,,Chiar daca uitaserd cine erau, undeva in interiorul tura dintre noi pi ceilalti, dintre noi si Dumnezeu, cu atdt
lor mai exista darul primit de la strdmosi", a continuat el. devenim mai goi pe diniuntru. in aceasta stare, ne stri-
,,Mai exista o amintire ce trdia in ei. in visele din timpul c{uim sd umplem Vidul interior cu ,,lucrurr" . DacA privim
noptii, ei stiau cd detineau puterea de a-si vindeca tru- lumea din aceastA perspectivd, eu nu pot sd nu ma gAndesc
purile, de a aduce ploaia atunci cAnd aveau nevoie de ea si la o dilemd similaid, ilustratd de filmul de science-fiction,
de a vorbi cu stramosii 1or. Ei stiau ci, intr-un fel, puteau Contact. Consilierul stiintific al presedintelui tarii inves-
s6-si gaseasca, din nou, locul lor firesc in lume. CdutAnd tigheazd problema fundamentald cu care se confrunta toate
sa-si reaminteasci cine erau, au inceput sa construiasci ilr societitile tel'urologice. intr-un interviu televizat, el se in-
afara corpurilor lor, acele lucruri care le reaminteau cine treaba daci noi suntem o societate rnai bunA datoriti teh-
erau in interior. Odatd cu trecerea timpului, au construit rrologiei noastre - ea ne-a apropiat mai mult unii de altii,
chiar si masini care sa ii vindece, au creat substante chi- sau ne-a fdcut sh ne simtim mai separati? in film, de fapt, nu
mice pentru a face sa creascd recoltele si au intins fire pen- se dd niciun rdspuns la aceasti lnlrebare - pentru acest su-
tru a cornunica pe distante lungi. Cu cAt rdtdceau ei mai de- biect ar putea fi scrisA o carte lntreagd. Totusi, este buna
parte de puterea lor interioard, cu atAt mai confuzd deve- ideea pusd in discutie de consilier, atunci cAnd el intreabd
nea viata lor exterioard, in care aveau de-a face cu acele lu- cdt din puterea noastra o cedam noi divertismentelor.
cruri despre care credeau ca ii vor face fericiti." Daci simtim ca jocurile video, filmele, relatiile vir-
AscultAnd ce spunea, am observat o paraleld incon- tuale on-line si comunicatia farh voce sunt necesititi si ca
fundabili intre oamenii despre care povestea el si civiliza- cle devin inlocuitori pentru viata real6 gi pentru contactul
tia noastra de azi. Civilizatia noastra s-a compldcut in ideea direct, fatA in fata - atunci acestea pot fi semnele cA socie-
tatea are probleme. Chiar dacd sistemele electronice si me-
de a fi neputincioasa, cAnd este vorba despre a ne ajuta pe
noi insine sau a crea o lume noua. De prea multe ori ne diile de divertisment par sa ne faca viata mai interesanti,
cle ar putea reprezenta si un ,,beculet rosu", care ne sem-
simtim neajutoruti,privind cum fiintele pe care le iubim se
nalizeaza cAt de mult rre-am abatut de la puterea noastra
indepdrteazd incet de noi, fiind prinse in ghearele durerii si
c1e a avea o viata bogata, sdnatoasa si plind de sens.
ale viciilor. Credem ca suntem neputinciosi, cAnd e vorba
in plus, dac6 elementele asupra carora ne concen-
de a usura suferintele produse de unele boli cumplite, pe
trim preponderent in viatd sunt cum sa evitam bolile in loc
care nicio fiinta vie nu ar trebui sd le indure vreodata. Pu-
sA trdirn intr-un mod sdnAtos, cum sa indepartamrazboiul
tem doar s5, sperdmintr-o pace care sd ii pund in siguranta in loc de a coopera intr-un cadru pasnic, sau cum sd cre'im
pe cei la care tinem, impotriva terorii unor cAmpuri de rroi arrne, in loc de a trii lntr-o lume in care conflictele
luptd straine. Si, impreund, simtim ca suntem niste fiinte armate sd fie ceva depasit, atunci este evident ca drurnul
lipsite de importanti in fata unei amenintAri nucleare cres- pe care il urmim este un drum al supravietuirii, in felul
cAnde, pe mdsurd ce lumea se aliniaza conform divizarilor acesta, nimeni nu este cu adevdrat fericit * nimeni nu ,,cAs-
bazate pe credinte religioase, rase si granite. lig6", de fapt. Dacd observdm ca suntem pe acest drurn,
32 33
Gregg Braden Matricea Divini

atunci, in mod clar, lucrul pe care trebuie sd il facem este irtunci cAnd se interpreteaza gradul de dezvoltare al unei
sa cautam o altd, cale. Exact la acest lucru se refera cartea de civilizatii, se [ine seama atAt de mult de obiecte]e pe care
fa{a qi de aceea vd prezint aceastd povestire. le-au construit acei oameni. Dar ce putem spune despre
se termina povestea?" ,l-am intrebat pe pdstra- gAndirea care a stat la baza a ceea ce au construit ei? Este
",Cum
torul intelepciunii. ,,Au reusit totusi oamenii sd-gi regi- adevarat cd, din cAte stiu eu, nu s-a gdsit niciodatd vreun
seascS puterea si sd-si aminteascd cine erau?" televizor sau vreo cameri video digitali, printre vestigiile
In acel moment, soarele deja disparuse in spatele pe- arheologice din sud-vestul Americii (si, de fapt, in niciun
retilor canionului si, pentru prima data, am putut si il vdd alt loc) - dar se pune intrebarea: de ce?
bine pe cel cu care vorbeam. Acest om, cu pielea bronzatd E posibil, oare, ca atunci cdnd vedem vestigiile unor
de soare, care stdtea in fatd mea a zAmbit larg, atunci cAnd civilizatii avansate - precum cele din Egipt, Peru sau din
mi-a auzit intrebarea. Desertul de sud-vest al Arnericii - noi sa avem in fata, de
A tacut un moment, apoi mi-a soptit: fapt, ramasitele unei tehnologii care era atAt de avansata,
,,Nimeni nu stie asta, pentru ci povestirea nu e termi- inc6t acei oameni nu aveau nevoie de aparate de prajit pAi-
natd. Oamenii care s-au pierdut sunt strd,moqii nostri, iar nea si nici de videorecordere? Poate ca ei depdsiserd stadi-
noi suntem cei care scriu sfdrsitul scenariului. Tu ce ctezT?" ul in bare aveau nevoie de o lume exterioard complexA si
L-am mai vazut pe acel om doar de cAteva ori, in di- clezordonata. Poate ca ei stiau ceva despre ei insisi, care
ferite locuri din cuprinsul acelui tinutul si in unele comu- le-a crferit tehnologia intefioara necesard pentru a trdi altfel
nit6ti care ne placeau si mie si lui. Dar m-am gAndit adesea - iar noi am uitat aceastA cunoastere. Acea stiinti poate ca
la el. Urmdrind cum se desfasoarA evenimentele din lume, lc d6dea tot ceea ce aveau ei nevoie ca sd isi sustina viata si
imi arnintesc de povestirea lui gi md intreb daca noi vom sa se vindece, intr-un mod pe care noi doar acum incepem
termina de scris sfArsitul ei, in aceastd viatd. Oare, voi si cu sa il intelegem.
mine vom fi cei care isi vor reaminti? DacA acesta este adevarul, atunci poate ci nu trebuie
Implicaliile povestirii pe care mi-a spus-o acest om si privim mai departe decAt ln naturd, pentru a intelege
sunt imense. In mod oficial, stim din istorie cd instrumen- cine suntem si care este rolul nostru in viati. Si poate ca
tele de care dispuneau civilizatiile din trecut - indiferent ul'rele dintre ideile cele mai profunde si mai ditatoare de
cAt de vechi erau ele - erau mai pufin avansate decAt'teh- putere sunt deja disponibile, in contextul misterioaseior
nologia modernS. Dar, chiar daca aceste popoare nu folo- clescoperiri aie lumii cuantice. in decursul ultimului secol,
seau stiinla ,,moderni" pentru a-si rezolva problemele, l'izicienii au descoperit c5, materialul din care sunt fdcute
poate cd dispuneau de ceva ce chiar era mai bun. In discu- corpurile noastre si universul nostru, nu se supune intot-
tiile pe care le au istoricii si arheologii, acest subiect este, de deauna legilor clare si riguroase ale fizicli, care au fost con-
reguld, cauza unor emotii si pasiuni intense. siderate ,,sacre" , tirnp de aproape trei secole.
,,Dacd ei erau atAt de avansati, unde sunt dovezile De fapt, Ia scara cea mai redusd a lumii noastre, chiar
despre tehnologia lor?", intreaba expertii. ,,{Jnde le sunt particulele din care suntem fdcuti contrazic legile care spun
aparatele de prajit pAinea, cuptoarele cu microunde gi vi- ca suntem separati unul de celdlalt si ca suntem limitati ca
deorecorderele?" Gdsesc cd este foarte interesant faptul ca, cxistenta. La nivelul particulelor, totul pare sa fie conectat
34 35
Creg;g Braden Matricea Divina

si infinit. Aceste descoperiri sugereazd ideea cd in interiorul Suntem noi conectafi - cu adevdrat conectati?
fiecaruia dinke noi exista ceva care nu este limitat de timp,
de spatiu si nici chiar de moarte. ideea de bazd din aceste $tiinta moderna este foarte aproape de momentul re-
descoperiri este ca, dupd cAte se pare, noi trAim intr-un uni- zolvarii unuia dintre cele mai mari mistere ale tuturor
vers ,,non- locaI" , in care toate sunt intotdeauna interconec- tirnpurilor. Poate ca nu veti auzi nimic despre acest subiect
tate. Dean Radin, un om de stiintd de ia Institutul de stiinte la stirile de seara si probabil cd el nu va apare pe prima
noetice, a fost un deschizdtor de drumuri, care a investigat lragind a ziarelot.
ce anume inseamni, pentru noi, faptul de a trai intr-o ast- Si totusi, cei aproape saptezeci de ani de cercetari
fel de lume. t'l:ectuate intr-un domeniu al stiintei, numit ,,noua fizica",
r'onverg cAtre o concluzie pe care nu o putem ignora.
,,Non-localizatea", explica el, ,,inseamnd ca, intr-un
rnod anume, lucrurile ce par a fi separate nu sunt, cle fapt,
Cheia 2: Orice lucru din lumea noastrd este
separate."l Existd anumite aspecte ale noastre, ne suge- conectat cu orice alt lucru.
reazd Radin, care se extind dincolo de aici si acum si care
ne pennit sd ne dispersam peste tot, in spatiu si in timp. Cu Chiar a$a este! Aceasta este stirea care schimba totul
alte cuvinte, acest ,,elJ" care exista in fiinta noastrA fizicl, rri care, pur si simplu, zguduie temeliile stiintei pe care o
nu e limitat de pielea 9i pdrul care deiimrleazA corpul nos- ('r lloastenl noi astdzi.
r

tru. Oricum ne-am decide sa numim acest ,,ceva" rnisteri- ,,Bine" , ati putea spune/ ,,noi am mai auzit de asta si
os, il avem cu tofii - iar ceva-ul nostru se uneste cu ceva-ul rrrainte. Dar ce anume face ca aceasta concluzie sd, fie ceva
fiecdrei alte persoane, pentru a crea acel cAmp energetic ,rtiit de deosebit? De fapt, ce inseamni si fim astfel conec-
care scaldd toate lucrurile. Se crede ca acest cAmp este llti?" Sunt intrebdri foarte bune, iar rdspunsurile s-ar pu-
reteaua cuanticA ce interconecteaza Universul, precum si It'a sa vd surprindd. Diferenta dintre noile descoperiri si
matrita infinitezimald microscopicd si energeticd pentru ('('Lla ce credeam noi mai inainte este cd, in trecut, doar ni
toate lucrurile - incepAnd de la vindecarea corpului nostru s-.1 spus cd aceasta conexiune existd. Datoritd unor formu-
si pAna la crearea pdcii in lume. l,rri tehnice, precum ,,dependenta senzitivd de conditiile
Pentru a deveni constienti de adevarata noastra pute- rrritiale" (sau,,efectul de fluture") si a unor teorii ce suge-
re, trebuie sd intelegem ce este acest cAmp si cum functio- lt'i-rzd. cd ceea ce facem ,,aicl" are efect ,,acolo" , am putut sa
neaz6. Daca oamenii din vechime - care au triit in acel can- ,;t'sizim destul de vag cum se manifesti aceasta conexiune
iorr din nordul statului New Mexico sau in orice alt loc din rrr viata noastra. Dar noile e*perimente ne conduc cu un
in lume - au inteles cum functioneaza aceasta parte uitatd l).s m-ai inainte.
din noi, atunci e important sd onorAm aceastA cunoastere In plus fat5, de faptul de a dovedi cd suntem legati de
pe care o aveau skdmopii nostri si sd g;asim, in vremurile lrrate lucrurile, cercetirile demonstreazA acum cd.aceasti
noastre, un loc pentru stiinta 1or. ('onexiune exista datoritd noud. Starea de a fi conectafi ne
r'orrferi puterea de a ,,trage sforile" in favoarea noastra,
,rtunci cAnd se^pune problema modului in care ni se va
r*'hirnba viata. in toate situatiile - incepdnd de la cdutarea
,)(') 37