Sunteți pe pagina 1din 415

PROVOCARI DE SANATATE PUBLICA IN

SECOLUL XXI

Curs pentru studenți.


Anul V, Facultatea de Medicina,
UMF ”Carol Davila”
An universitar 2019-2020
Disciplina de Sănătate Publică și
Management

15.10.2019 Disciplina Sanatate publica si management 1


Obiective educaționale:

La sfârșitul cursului, studenții vor fi capabili să:


 Inteleaga conceptele de stare de sănătate,
determinant al starii de sanatate, sănătate publică,
 Inteleaga principalele directii ale politicilor de
sanatate la nivel international

Disciplina de Sanatate Publica si Management, 2


UMF "Carol Davila" Bucureşti
Starea de sănătate –definiţie OMS

 “stare completa de bine din punct de vedere fizic,


mintal şi social și nu numai absenţa bolii sau a
infirmităţii “ (Constitutia OMS, 1946)

Caracteristici ale definiţiei :


 este universal acceptată ca o „aspiraţie”
 subliniază caracterul pozitiv şi multiaxial al sănătăţii
 realizarea ei presupune responsabilizarea societăţii
 sănătatea este o componentă şi o măsură a calităţii vieţii

Criteriile utilizate țin cont de:


 bunăstarea funcţională,
 capacitatea organismului de a se adapta la condiţiile variate de viaţă
şi muncă, condiţia umană care îl face pe individ creativ

Disciplina de Sanatate Publica si Management, 3


UMF "Carol Davila" Bucureşti
Starea de sănătate vs. boală

Boala - imposibilitatea de adaptare la multitudinea de condiţii


ambientale:de mediu fizic, psihic, social.

Aprecierea bolii:
 illness – percepția individului, subiectivă (persoana se
autodefinește bolnavă). În unele situații nu există concordanță
între subiectiv (percepția persoanei) şi obiectiv (evaluarea
medicală);

 „disease” –încadrarea profesioniștilor; definită după criterii


biomedicale (un ansamblu de semne şi simptome);

 „sickness” - expresia bolii în raport cu normele sociale.

Disciplina de Sanatate Publica si Management, 4


UMF "Carol Davila" Bucureşti
Determinanţii stării de sănătate

 cauze şi factori care pot influenţa riscul de îmbolnăvire


(J. Last)

 “orice factor sau condiţie care are efect asupra sănătăţii,


sau în termeni cantitativi măsurabili are un efect asupra
stării de sănătate” (D.Ruwaard,1997)

Disciplina de Sanatate Publica si Management, 5


UMF "Carol Davila" Bucureşti
Modelul epidemiologic al factorilor care
determină starea de sănătate (Lalonde,
A. Dever)
Sist. int.
complexe

Maturizare/ Biologia Mat. genetic


îmbătrânire de recuperare
fizic
Starea de
social Mediul Sistemul de curativ
sanatate
sănătate

psihologic
preventiv

Riscuri Comportamente Riscuri în


profesionale timpul liber

Modele de
consum
Disciplina de Sanatate Publica si Management, 6
UMF "Carol Davila" Bucureşti
Modelul Dever - Determinanţii sănătăţii şi
repartizarea resurselor
Contribuţia potenţială la Repartizarea actuală
reducerea mortalităţii a cheltuielilor pentru sănătate
(în procentaj) în S.U.A. (în procentaj)

7.9

BIOLOGIE 1.6
27 UMANĂ
1.5
19 MEDIU

STIL DE 90
43 VIAŢĂ
SISTEM DE
ÎNGRIJIRI

11

După: Dever G.E.A. în “Le planification de la Santé; Rayneed Pineault


7
Disciplina de Sanatate Publica si Management,
UMF "Carol Davila" Bucureşti
Sănătatea publică (definiție OMS)
 Stiinta si arta prevenirii bolilor, prelungirii
vietii si promovarii sanatatii, prin efortul
organizat al societatii (Acheson, 1988,
WHO)
 the science and art of preventing disease, prolonging
life and promoting health and efficiency through
organized community effort for the sanitation of the
environment, the control of communicable infections,
the education of the individual in personal hygiene,
the organization of medical and nursing services for
the early diagnosis and preventive treatment of
disease, and for the development of the social
machinery to insure everyone a standard of living
adequate for the maintenance of health, so organizing
these benefits as to enable every citizen to realize his
birthright of health and longevity.(CE Winslow 1920)”

Disciplina de Sanatate Publica si Management, 8


UMF "Carol Davila" Bucureşti
Noua Sănătate publică
 Frenk (1993) : consta in eforturile sistematice pentru a
identifica nevoile de sanatate si pentru a organiza
servicii de sănatate care sa raspunda adecvat
nevoilor populatiei.

Sunt incluse:
• Procesarea informatiilor necesare pentru caracterizarea statusului
populatiei
• Mobilizarea resurselor necesare pentru a raspunde adecvat

• Esenta sanatatii publice este reprezentata de sanatatea


populatiei;
• Sanatatea Publica include facilitati pentru furnizarea
tuturor serviciilor de sanatate necesare pentru
promovarea sanatatii, prevenirea bolilor, diagnosticul si
tratamentul bolilor si reabilitarea fizica, sociala si 9

vocationala
The “Newest” Public Health/ cea
mai noua Sanatate Publica
 2003,
“Utilizarea teoriei, experientei si dovezilor
derivate din stiintele populatiei, utilizate
pentru a imbunatati sanatatea populatiei
intr-un mod care asigura cea mai buna
acoperire a nevoilor implicite si explicite ale
comunitatii (publicul).

10
SP bazata pe dovezi
Cele mai
bune
dovezi din
Valori cercetare
Expertiza
sociale, Cunoastere
politice,
economice

Decizii pentru practica SP:


- Interventii
- Programe de sanatate
- Politici de sanatate
Source: Jenicek, 1997 Conference "Diaspora in Scientific Research 11
and University Education in Romania -
Brownson, 1999 Diaspora and friends” 2016
Piramida dovezilor

Conference "Diaspora in Scientific Research 12


and University Education in Romania -
Diaspora and friends” 2016
Lumea reală a sănătății
publice
 Să evaluam în ce circumstanțe să
recomandăm abordări specifice de SP

 Să susținem managerii de programe să


aplice abordarile recomandate in
circumstanțele specifice

Conference "Diaspora in Scientific Research 13


and University Education in Romania -
Diaspora and friends” 2016
SP … interventii complexe in
situatii complexe …
 Context: variabilitate mare, influente
culturale, stratificare sociala, aspect
economice, resurse limitate in sistemul de
sanatate

 Servicii: furnizate sub forme diferite

Conference "Diaspora in Scientific Research 14


and University Education in Romania -
Diaspora and friends” 2016
SP… obiective ambitioase

Scaderea Mortalitatii infantile

Alaptare Vaccinare Antibiotice pt


tratamentul
pneumoniei

MAXIMIZAREA EFICACITATII COLECTIVE

Conference "Diaspora in Scientific Research 15


and University Education in Romania -
Diaspora and friends” 2016
SP …Intrebari complexe

Conference "Diaspora in Scientific Research 16


and University Education in Romania -
Diaspora and friends” 2016
Niveluri de intervenţie-tipuri de
prevenție
Prevenţie primordială
 Prevenția primordială
(modificarea distribuției Factori de risc
factorilor de risc în Prevenţie prim a r ă

populație)
 Prevenția primară
Boală
(evitarea apariției bolii la
nivel de individ)
 Prevenția secundară Prevenţie secundară
(dg. precoce pt.evitarea
cursului nefavorabil şi Complicaţii
consecințelor bolii) *

 Prevenția terțiară
(reinserția socio- P r e v e n ţ i e t e r ţ i a r ă

profesională)
Deteriorarea calităţii vieţii
D e c e s

Disciplina de Sanatate Publica si Management, 17


UMF "Carol Davila" Bucureşti
Provocari actuale ale sănătății
publice
Refugiati
Expanding EU:
growing health gaps Ageing
Population
Criza Citizens want
economica more control Needs / resources

Globalisation
Climate Change, Pandemic
and Bioterrorism Threats
Ethics

Lifestyle Related New Technology


Diseases and Innovation
Migration &
Cross Border
Healthcare
18
Sanatatea publica in UE - Tratatul
privind functionarea UE (art 168)
 În definirea şi punerea în aplicare a tuturor politicilor şi acţiunilor Uniunii se
asigură un nivel ridicat de protecţie a sănătăţii umane.
 Acţiunea UE completează politicile naţionale (subsidiaritate)

 SM: definirea politicii lor de sănătate, organizarea, administrarea şi


prestarea de servicii de sănătate şi repartizarea resurselor

 UE:
 Boli transmisibile si amenintari transfrontaliere
 Siguranta sange, produse de sange, transplant
 Medicamente si dispozitive medicale
 Libera circulatie a profesionistilor
 Sanatatea transfrontaliera (inclusiv siguranta pacientului)

Disciplina Sanatate Publica si Management 19


UMF Carol Davila
Instrumente legislative UE
Obligatorii Neobligatorii
 Regulamente  Recomandari
 Directive  Concluzii
 Decizii

15.10.2019 Disciplina Sanatate Publica si Management, 20


Universitatea de Medicina si Farmacie “Carol
Davila”
Entitati UE relevante pt SP
Consiliul Parlamentul Comisia Europeana
DG SANTE, DG Research &
Uniunii Europene European
Innovation, Joint Research
Centre
Working Party of
Social Protection Steering Group on Health
Public Health Senior
Committee Promotion, Disease
Level
Prevention and
Management of Non-
Vaccination Communicable Diseases

Patient Safety Mental Health


Rare Diseases
Economy of
wellbeing Cancer
Nutrition&Physical Activity
15.10.2019 Disciplina Sanatate publica si management 21
Vaccinare
 Planuri de actiune pentru vaccinare, cu tinte
de realizat si cu sustenabilitate financiara
garantata. Vaccinare rutina + situatii
epidemice
 Abordarea longitudinala a vaccinarii
 Verificarea statusului vaccinal de-a lungul
vietii
 Sistem informational (register + pasaport)

15.10.2019 Disciplina Sanatate publica si management 22


Siguranta pacientului
 Rezistenta antimicrobiana
 Siguranta in serviciile extraspitalicesti
 Retele de raportare a evenimentelor critice
no – blame + incurajarea personalului
medical
 Parteneriate cu pacientii

15.10.2019 Disciplina Sanatate publica si management 23


15.10.2019 Disciplina Sanatate publica si management 24
Promovarea sanatatii mintale in UE
Reducerea risipei in cheltuielile
pentru sanatate:
- Spitalizari nenecesare
- Cheltuieli nenecesare pe medicamente

Indicatori:
- Stare de sanatate
- Factori de risc
- Finantare si cheltuieli pt sanitate
- Calitate si Patient Experience
- Access, utilizare de servicii
- Inovatie, eficienta si sustenabilitate
15.10.2019 Disciplina financiara
Sanatate publica si management 25
15.10.2019 Disciplina Sanatate publica si management 26
15.10.2019 Disciplina Sanatate publica si management 27
2015 2000
Rank Cause DALYs % DALYs DALYs per Rank Cause DALYs % DALYs DALYs per
(000s) 100,000 (000s) 100,000
population population
100.0 36331 100.0 45826
0 All Causes 2,668,296 0 All Causes 2,805,626
7.2 2615 7.3 3368
1 Ischaemic heart disease 192,056 1 Lower respiratory infections 206,202
5.3 1939 5.5 2531
2 Lower respiratory infections 142,384 2 Diarrhoeal diseases 154,973
5.2 1905 5.5 2514
3 Stroke 139,874 3 Ischaemic heart disease 153,892
3.8 1393 4.6 2087
4 Preterm birth complications 102,297 4 Preterm birth complications 127,771
3.2 1156 4.4 2032
5 Diarrhoeal diseases 84,928 5 Stroke 124,386
2.8 1035 3.8 1727
6 Road injury 76,020 6 Birth asphyxia and birth trauma 105,731
2.7 991 3.2 1462
7 Chronic obstructive pulmonary disease 72,815 7 HIV/AIDS 89,509
2.6 962 2.7 1251
8 Diabetes mellitus 70,667 8 Malaria 76,565
2.5 916 2.5 1168
9 Birth asphyxia and birth trauma 67,266 9 Tuberculosis 71,516
2.4 883 2.5 1162
10 Congenital anomalies 64,825 10 Chronic obstructive pulmonary disease 71,151
2.4 855 2.4 1102
11 HIV/AIDS 62,759 11 Road injury 67,461
2.1 763 2.4 1086
12 Tuberculosis 56,037 12 Congenital anomalies 66,477
2.0 738 2.3 1067
13 Depressive disorders 54,215 13 Measles 65,300
2.0 709 1.9 850
14 Iron-deficiency anaemia 52,080 14 Iron-deficiency anaemia 52,027
1.9 708 1.8 810
15 Back and neck pain 52,016 15 Neonatal sepsis and infections 49,618
1.6 565 1.6 733
16 Cirrhosis of the liver 41,486 16 Diabetes mellitus 44,896
1.5 560 1.5 683
17 Trachea, bronchus, lung cancers 41,129 17 Depressive disorders 41,789
1.4 524 1.4 654
18 Malaria 38,520 18 Back and neck pain 40,018
1.4 519 1.3 618
19 Kidney diseases 38,104 19 Self-harm 37,806
15.10.2019 1.4 Sanatate
Disciplina 513 publica si management 1.2 56628
20 Self-harm 37,672 20 Meningitis 34,657
Populația State Membre EU + parteneri – 1 ian
2017, baza de date Eurostat
Liechtenstein 37815
Iceland
Malta
Luxembourg
Cyprus
Estonia
Latvia
Slovenia
Lithuania
Croatia
Ireland
Norway 5258317
Slovakia
Finland
Denmark
Bulgaria
Switzerland
Austria
Hungary 9797561
Sweden
Portugal
Czech Republic
Greece
Belgium
Netherlands
Romania 19638309
Poland
Spain 46528966
Italy
United Kingdom
France
Turkey 79814871
Germany 82800000
Russia 143666931
0 20000000 40000000 60000000 80000000 100000000 120000000 140000000 160000000
Disciplina de Sanatate Publica si Management, 29
UMF "Carol Davila" Bucureşti
Evoluția ratei de natalitate, UE și
Romania, 2005 -2016, Eurostat
10,9
11
10,9 EU (28 countries)

10,8 10,7 10,8 Romania


10,6 10,7
10,8
10,6
10,5
10,4 10,4
10,5
nascuti vii/1000 locuitori

10,4 10,4 10,3


10,2
10,1
10 10 10 10 10

9,8
9,7
9,6 9,6
9,7

9,4 9,4

9,2

9
2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016
Ani calendaristici

Disciplina de Sanatate Publica si Management, 30


UMF "Carol Davila" Bucureşti
Speranta de viata, 2016, Health at a
Glance

Disciplina de Sanatate Publica si Management, 31


UMF "Carol Davila" Bucureşti
15.10.2019 Disciplina Sanatate publica si management 32
15.10.2019 Disciplina Sanatate publica si management 33
Disciplina de Sanatate Publica si Management, 34
UMF "Carol Davila" Bucureşti
15.10.2019 Disciplina Sanatate publica si management 35
15.10.2019 Disciplina Sanatate publica si management 36
Sanatate perceputa (% din populatie – deficitara/f
deficitara - Eurobarometru)
Cyp rus
Gre ece
Ireland
Icel and
Switzer land
Swede n
Norway
United Kingdo m
Austria
Belg ium
Romania 28,0
Denmark
Luxembou rg
Croatia
France
Netherland s
Eur opean Union (28 countries)
Finland
Sloven ia
Slovakia
Malta
Cze ch Repub lic
Hunga ry
Pola nd
Spa in
Ger ma ny
Bulg aria
Italy
Esto nia
Por tug al
Lithuan ia
Latvia

0,0 5,0 10,0 15,0 20,0 25,0 30,0 35,0 40,0 45,0 50,0

Disciplina de Sanatate Publica si Management, 37


UMF "Carol Davila" Bucureşti
Surse de indicatori ai starii
de sanatate

Health for all (EURO)

EUROSTAT
Disciplina de Sanatate Publica si Management, 38
UMF "Carol Davila" Bucureşti Global Health
Observatory (WHO)
WHO – WHO SIS

39
Surse de indicatori ai starii
de sanatate (2)

OECD Indicators

World Bank Indicators European Core Health


Indicators (ECHI)
Disciplina de Sanatate Publica si Management, 40
UMF "Carol Davila" Bucureşti
OMS Europa: Sănătatea 2020
 Cadru politic european de acțiune pentru
sănătate și bunăstare (Malda 2012, 62
sesion)
 Obiective Strategice:
 Imbunatatirea sănătătii pentru toți si reducerea
inegalităților
 Imbunătătirea leadership-ului si a guvernării
participative pentru sănătate

41
Arii prioritare
 Investitia în sănătate pe tot parcursul vieții si
împuternicirea cetățenilor,
 Controlul poverii bolilor netransmisibile și
transmisibile în Europa,
 Intărirea sistemelor de sănătate centrate pe
populație și a capacității de sănătate publică,
inclusiv capacitatea de pregatire si raspuns la
situatii de urgență,
 Crearea de medii și comunități favorabile
sănătății.
42
Europa 2020: Investing in
health
 Principii
 Sănătatea este o valoare în sine
 Investitia în sănătate favorizează dezvoltarea
 Direcții
 Investitia în sisteme de sănătate sustenabile
 Investitia în sănătatea oamenilor, ca și capital
uman
 Investitia în reducerea inegalitatilor în sănătate

Disciplina de Sanatate Publica si Management, 43


UMF "Carol Davila" Bucureşti
DEMOGRAFIE: cadru, concepte,
tendinţe ale principalelor
fenomene demografice
Curs pentru studenți, anul V,
Disciplina Sănătate Publică și Management
Facultatea de Medicină,
UMF ”Carol Davila”
An universitar 2019-2020

Disciplina de Sănătate Publică și Management, 1


UMF "Carol Davla" Bucureşti
Obiective educaționale
La sfârșitul cursului studenții vor fi avea noțiuni
despre:
 Statica populației – cu exemple pentru România

 Dinamica populației – definire și tendințe ale


fenomenelor demografice în România și UE
 Consecințe ale evoluției demografice

 Fenomenul de îmbătrânire demografică –


concept și implicaţii pentru sănătatea publică

Disciplina de Sănătate Publică și Management, 2


UMF "Carol Davla" Bucureşti
Demografia: definire

 ştiinţa care are ca obiect de studiu populaţiile


umane şi evidenţierea legilor de dezvoltare ale
acestora.

 Număr: „Căţi locuitori sunt-vor fi?”


 Repartiţie geografică: „Unde trăiesc?” „Este aglomerat?”
 Structura după caracteristici personale - gen, vârsta, socio-
economice: „Predomină bătrânii?”, „Predomină copii?”,
„Predomină femeile?”
 Analiza evoluţiei lor: „Populaţia e tânără? Bătrână?”
Disciplina de Sănătate Publică și Management, 3
UMF "Carol Davla" Bucureşti
Demografia: importanța pentru SP

 Obiectul SP = studiul stării de sănătate a populației


 Caracteristicile populației (structura pe mediu de
rezidență, grupe de vârstă, gen, etc) - influență asupra
stării de sănătate a populației,
 Indicatori demografici - utili pentru măsurarea stării
de sănătate a populației,
 Intervențiile care vizează îmbunătățirea stării de
sănătate trebuie să aibă în vedere caracteristicile
populației,
 Sursa primară pentru consemnarea evenimentelor
demografice este medicul.
Disciplina de Sănătate Publică și Management, 4
UMF "Carol Davla" Bucureşti
Componentele demografiei

DEMOGRAFIA

STATICA DINAMICA
POPULAȚIEI POPULAȚIEI

DINAMICA
DINAMICA
NATURALĂ =
MECANICĂ
REPRODUCEREA
Disciplina de Sănătate Publică și Management, 5
UMF "Carol Davla" Bucureşti
STATICA POPULAȚIEI

Disciplina de Sănătate Publică și Management, 6


UMF "Carol Davla" Bucureşti
Statica populaţiei - componente
Studiază:
Număr de locuitori

Densitate: gradul de împrăştiere a populaţiei în


colectivităţi constituite (oraşe, sate) – nr. locuitori/km 2

Structura (ex: grupe de vârstă, gen, mediu de


rezidenţă, etnie, stare civilă, nivel de instruire).

Disciplina de Sănătate Publică și Management, 7


UMF "Carol Davla" Bucureşti
Surse de informaţie demografică
 Recensământul populaţiei - înregistrarea globală
transversală a populaţiei la un moment dat.
 Actualizarea recensământului prin date
înregistrate la oficiile de stare civilă.
 Biroul de evidenţă a populaţiei.
 Anchete demografice care aprofundează
elemente de structură şi dinamică a populaţiei.
 Estimarea numărului populaţiei prin
interpretarea rezultatelor între două recensăminte.

Disciplina de Sănătate Publică și Management, 8


UMF "Carol Davla" Bucureşti
Informaţii despre statica populaţiei din
România comparativ cu alte ţări

Ţara Nr. loc Q loc- Vărstă Pop în % tot


(2019) km2 medie mediul pop
urban
China
1,433,783,686 153 38 60% 18,59%
(poz 1)
Germania
83,517,045 240 46 76% 1,08%
(poz 17)
România
19,364,557 84 43 54% 0,25%
(poz 61)
United Nations Population Division estimates, http://www.worldometers.info/world-population/population-by-country/

Disciplina de Sănătate Publică și Management, 9


UMF "Carol Davla" Bucureşti
Creșterea numerică a populației lumii
Populație Cînd? În cît timp?
1 miliard 1800 De-a lungul istoriei

2 miliarde 1930 130 de ani

3 miliarde 1960 30 de ani Sursa datelor:


Workshop al
UN, decembrie
4 miliarde 1975 15 ani 2014,
http://unstats.un.
org/unsd/demog
raphic/meetings/
5 miliarde 1987 12 ani wshops/Myanm
ar/2014/docs/s0
5.pdf ; and
6 miliarde 1999 12 ani https://www.worl
dometers.info/w
orld-
population/world
7 miliarde 2013 14 ani -population-by-
year/

7.7 miliarde 2019 6 ani

Disciplina de Sănătate Publică și Management, 10


UMF "Carol Davla" Bucureşti
Evoluţia numărului de locuitori din România, la
recensăminte şi anii 2015, 2016, 2017, 2018

Disciplina de Sănătate Publică și Management, 11


UMF "Carol Davla" Bucureşti
Piramida vârstelor
 tip de grafic pentru
reprezentarea structurii
populației pe grupe de vârstă
şi gen,

 histograma: reprezentare
grafică indicată pentru
evidenţierea variabilelor
cantitative continue, coloane
a căror S este proporţională
cu frecvenţa.

Disciplina de Sănătate Publică și Management, 12


UMF "Carol Davla" Bucureşti
Natalitate scăzută în perioada WW II

Scăderea natalităţii 1956-1966

Politici pronataliste 1967-1989

Declin natalitate după 1989

Imagine preluată
din articolul prof
dr. Vasile Gheţău,
„Cu realism
despre
„perspectiva
terapeutică” a
„noului val”...ce
ştii despre
pădure..”, 2015

Disciplina de Sănătate Publică și Management, 13


UMF "Carol Davla" Bucureşti
Evoluția structurii pe medii de rezidență
a populației României, 1930-2018

Disciplina de Sănătate Publică și Management, 14


UMF "Carol Davla" Bucureşti
DINAMICA POPULAȚIEI

Disciplina de Sănătate Publică și Management, 15


UMF "Carol Davla" Bucureşti
Concepte și metode în demografie
 Evenimentul demografic = cazul singular purtător de
informație demografică

 Fenomenul demografic = totalitatea evenimentelor


demografice de un anumit tip, într-o populaţie şi într-o
perioadă de timp;
Eveniment Fenomenul
Născutul viu Natalitatea
Născutul mort Mortinatalitatea
Decesul Mortalitatea
Căsătoria Nupţialitatea
Divorţul Divorţialitatea
 Abordări pentru măsurarea fenomenelor demografice:
 Transversal
 Longitudinal
Disciplina de Sănătate Publică și Management, 16
UMF "Carol Davla" Bucureşti
Diferența eveniment/fenomen

Disciplina de Sănătate Publică și Management, 17


UMF "Carol Davla" Bucureşti
Dinamica mecanică

 Mișcarea populației în context socio-economic,


 Capătă din ce în ce mai multă amploare în
contextul liberei circulații în UE,
 Parțial cunoscută – în perioada 1990-2015:
 300.000 persoane și-au stabilit domiciliul în altă țară,
 2,4 milioane persoane au reședința în altă țară.

Disciplina de Sănătate Publică și Management, 18


UMF "Carol Davla" Bucureşti
Dinamica naturală
(reproducerea populaţiei)
 Fenomenul de reînnoire permanentă, prin naşterea unei
generaţii noi în fiecare an şi prin ieşirea, în medie, a
unei generaţii prin deces

 În sens restrâns: componenta pozitivă = Natalitate +


Fertilitate

 În sens larg: componenta pozitivă (Natalitate) +


componenta negativă (Mortalitate)
Disciplina de Sănătate Publică și Management, 19
UMF "Carol Davla" Bucureşti
Natalitatea și Fertilitatea

 Natalitatea reprezintă fenomenul demografic al


apariției născuţilor vii înregistraţi într-o populaţie
definită, într-o perioadă dată de timp.
 Fertilitatea reprezintă fenomenul demografic al
apariției născuţilor vii înregistraţi în populaţia
feminină fertilă (15-49 de ani), într-o perioadă dată de
timp.

 Unitatea statistică de observare este născutul viu.

Disciplina de Sănătate Publică și Management, 20


UMF "Carol Davla" Bucureşti
Natalitatea și Fertilitatea

 Intensitatea fenomenului de natalitate este măsurată cu rata


brută de natalitate care exprimă frecvenţa născuţilor vii la
1000 de locuitori pentru perioada calendaristică considerată
(an, semestru, trimestru, lună).
N
n 1000
P

 Rata generală de fertilitate (RGF) exprimă frecvenţa născuţilor


vii la 1000 de femei de vârstă fertilă (15-49 de ani).
 Rata totală de fertilitate (RTF) = numărul mediu de copii pe
care l-ar naște o femeie, în viața ei fertilă, potrivit modelului
de fertilitate din populația căreia îi aparține.
Disciplina de Sănătate Publică și Management, 21
UMF "Carol Davla" Bucureşti
Disciplina de Sănătate Publică și Management, 22
Sursa: INS, oct. 2019 UMF "Carol Davla" Bucureşti
Sursa: INS, oct. 2019 Disciplina de Sănătate Publică și Management, 23
UMF "Carol Davla" Bucureşti
Disciplina de Sănătate Publică și Management, 24
UMF "Carol Davla" Bucureşti
Sursa: HFA DB, oct. 2019
Disciplina de Sănătate Publică și Management, 25
UMF "Carol Davla" Bucureşti
Sursa: INS, oct. 2019
Disciplina de Sănătate Publică și Management, 26
UMF "Carol Davla" Bucureşti
Sursa: INS, oct. 2019
Evoluția Ratei Totale de Fertilitate, România,
UE și WHO_Euro, 1970-2015

Disciplina de Sănătate Publică și Management, 27


Sursa: HFA DB, oct. 2019 UMF "Carol Davla" Bucureşti
Vârsta medie a mamei la prima naștere
în România

2018:
2015:
27,0 27,3 ani
2010:
2005: 26,0 ani ani
24,9 ani
2000:
23,7
1990: ani
22,3
ani

Disciplina de Sănătate Publică și Management, 28


UMF "Carol Davla" Bucureşti
Sursa: INS, oct. 2019
Factori care influenţează fertilitatea - I
 Factori demografici:
- Structura populaţiei, în special a populaţiei feminine,
- Distribuţia: pe gen, pe grupe de vârstă,
- Nupţialitatea şi divorţialitatea.
 Factori medico-biologici:
- Sterilitatea feminină/masculină,
- Patologia genitală,
- Igiena sexuală.
 Factori sociali:
- Prelungirea şcolarizării,
- Gradul de angajare al femeilor în activităţile socio-economice,
- Apartenenţa la o anumită categorie socială.
Disciplina de Sănătate Publică și Management, 29
UMF "Carol Davla" Bucureşti
Factori care influenţează fertilitatea - II
 Migraţia populaţiei
 Factori legislativi

- Prevederile Codului muncii şi Codului familiei,

- Sistemul de alocaţii pentru copii,

- Programe de protecţie materno-infantilă,

- Politica de planificare familială.

• Factori subiectivi: incluşi în noţiunea de planificare familială


(atitudinea conştientă a cuplului faţă de reproducerea sa)
- Nr. de copii doriţi, realizaţi,

- Metode şi mijloace contraceptive.

• Factori local-tradiţionali: obiceiuri locale, religie.


Disciplina de Sănătate Publică și Management, 30
UMF "Carol Davla" Bucureşti
Factori principali ai scăderii fertilităţii

 Emanciparea femeii,
 Creşterea duratei şi a nivelului educaţional,
 Scăderea influenţelor normelor culturale,
 Costul copilului,
 Reducerea funcţiei economice a copilului,
 Apariţia mijloacelor contraceptive moderne,
 Factori economici: degradarea nivelului de trai,
şomajul, stresul.

Disciplina de Sănătate Publică și Management, 31


UMF "Carol Davla" Bucureşti
Politici/măsuri pro (familie) și
anti-nataliste: exemple

 Concediul de maternitate pentru


mamele angajate (14 săpt. în
Germania, 26 săpt. în Polonia),  ”One child policy” +
”The granny police” –
 Concediu parental,
China,
 Servicii de îngrijire pe timp de zi
 Alocații pentru familiile
a copiilor – creşe, grădiniţe, la
fără copii,
domiciliu,
 Încurajarea planificării
 Transferuri de venituri în
familiale.
beneficiul familiilor,
 Alocație pentru copil/copii,
 Reconciliere viață/muncă.
Disciplina de Sănătate Publică și Management, 32
UMF "Carol Davla" Bucureşti
Mortalitatea
Eveniment-fenomen

 Mortalitatea, componenta negativă a mişcării naturale


a populaţiei, reprezintă fenomenul demografic al
deceselor înregistrate într-o populaţie definită, într-o
perioadă dată de timp.

 Decesul este evenimentul demografic al dispariției


definitive a oricărui semn de viaţă în orice moment după
înregistrarea stării de născut viu.

Disciplina de Sănătate Publică și Management, 33


UMF "Carol Davla" Bucureşti
Importanța fenomenului de
mortalitate pentru SP
 Implicații în creșterea numerică a populației și în
structura pe grupe de vârstă a populației,
 Utilizare pentru măsurarea stării de sănătate a unei
populații,
 Identificarea, ierarhizarea problemelor de sănătate și
stabilirea priorităților în acțiunile de sănătate,
 Stabilirea de obiective în cadrul programelor de
sănătate,
 Planificare sanitară,
 Evaluarea eficacității activității sistemului de servicii
de sănătate.
Disciplina de Sănătate Publică și Management, 34
UMF "Carol Davla" Bucureşti
Metode de măsurare, descriere și analiză
a fenomenului de mortalitate

ABORDARE

 Transversală (de moment) – constă în măsurarea,


descrierea şi analiza mortalităţii într-o perioadă
determinată de timp, de obicei un an calendaristic.

 Longitudinală (prospectiv sau retrospectiv) -


analiza mortalităţii pe o cohortă sau pe o generaţie.

Disciplina de Sănătate Publică și Management, 35


UMF "Carol Davla" Bucureşti
Analiza transversală
 indicatori intensivi/de frecvenţă - măsoară frecvența
deceselor în populație (rate)
 Rate brute
 Rate specifice
 Rate standardizate

 indicatori extensivi/de structură


 Ponderi =letalităţi = mortalităţi proporționale
Nr. decese prin boala X
= ---------------------------------- x 100
Nr. total decese
Disciplina de Sănătate Publică și Management, 36
UMF "Carol Davla" Bucureşti
Alţi indicatori de măsurare a
mortalităţii

 Rata standardizată a mortalităţii,

 Raportul standardizat al mortalităţii,

 Funcţiile biometrice din tabela de mortalitate.

Disciplina de Sănătate Publică și Management, 37


UMF "Carol Davla" Bucureşti
Speranţa de viaţă la naştere

 Durata medie a vieţii - e0


 Indicator sintetic al mortalităţii şi al stării de
sănătate
 Nr. mediu de ani pe care o persoană speră să-l
trăiască în condiţiile caracteristicilor modelului de
mortalitate pe grupe de vârstă a populaţiei din
care provine persoana, pentru un anumit an
(pentru care s-a făcut tabela de mortalitate).

Disciplina de Sănătate Publică și Management, 38


UMF "Carol Davla" Bucureşti
Factori care influenţează
mortalitatea

 Factori economici,
 Venitul naţional brut,
 Structura pe grupe de vârstă a populaţiei,
 Calitatea mediului,
 Stocul de cunoştinţe şi tehnologii.

Disciplina de Sănătate Publică și Management, 39


UMF "Carol Davla" Bucureşti
Disciplina de Sănătate Publică și Management, 40
Sursa: INS, oct. 2019 UMF "Carol Davla" Bucureşti
Sursa: INS, oct. 2019 Disciplina de Sănătate Publică și Management, 41
UMF "Carol Davla" Bucureşti
Disciplina de Sănătate Publică și Management, 42
Sursa: INS, oct. 2019 UMF "Carol Davla" Bucureşti
43
Disciplina de Sănătate Publică și Management,
Sursa: INS, oct. 2019 UMF "Carol Davla" Bucureşti
Principalele cauze de deces în funcție
de gen, UE, 2013
Masculin Feminin
Circulatory diseases Cancer Circulatory diseases Cancer
Respiratory diseases External causes Respiratory diseases External causes
Other causes Other causes

21%
25%
34%
40%
6%
3%
9%
8%

30% 24%
Health at a Glance: Europe 2016 - © OECD 2016
Disciplina de Sănătate Publică și Management, 44
Chapter 3 3.5. Mortality rates from all causes of death, 2013 UMF "Carol Davla" Bucureşti

Version PAC - Last updated: 28-Oct-2016


Structure of mortality by causes of death in
Israel in 2016

Disciplina de Sănătate Publică și Management, 45


UMF "Carol Davla" Bucureşti
Sursa datelor: Central Bureau of Statistics –CBS- Israel– iun 2019
Trend of Age-standardized mortality
rates of the leading causes of death in
Israel, 1980 – 2015

Disciplina de Sănătate Publică și Management, 46


UMF "Carol Davla" Bucureşti
Sursa datelor: Central Bureau of Statistics –CBS- Israel– iun 2019
Age-standardized death rates - All causes, all
ages, 1975 – 2015

Disciplina de Sănătate Publică și Management, 47


UMF "Carol Davla" Bucureşti
Sursa datelor: baza de date OMS-HFA DB– iun 2019
Age-standardized death rates - Diseases of the
Circulatory system

Disciplina de Sănătate Publică și Management, 48


UMF "Carol Davla" Bucureşti
Sursa datelor: baza de date OMS-HFA DB– iun 2019
Age-standardized death rate - Neoplasms, 1970
- 2015

Disciplina de Sănătate Publică și Management, 49


UMF "Carol Davla" Bucureşti
Sursa datelor: baza de date OMS-HFA DB– iun 2019
Rate standardizate de mortalitate, state
din Europa, 2015
1600

1400

1125,25
1200

1000

679,71
800

600

400

200

0
LUX ESP ITA NOR SWE NLD AUT GRC BEL GBR DEU CZE EST POL EU HUN ROU SRB GEO KAZ MDA
28
2015- total 2015- F 2015- M

Sursa datelor: baza de date OMS-HFA DB– oct 2019 de Sănătate Publică și Management,
Disciplina 50
UMF "Carol Davla" Bucureşti
Rate standardizate de mortalitate pe
genuri, țări din Europa, 2016

Sursa datelor: baza de date OMS-HFA DB– oct 2019


Disciplina de Sănătate Publică și Management, 51
UMF "Carol Davla" Bucureşti
Speranța de viață la naștere în țări din Europa,
2006 și 2017

Sursa datelor: baza de date Eurostat – oct 2019 52


Disciplina de Sănătate Publică și Management,
UMF "Carol Davla" Bucureşti
Evoluția speranței de viață, România
și UE (2006-2017)

Sursa datelor: baza de date Eurostat – oct 2019 53


Disciplina de Sănătate Publică și Management,
UMF "Carol Davla" Bucureşti
Evoluția speranței de viață – în funcție
de gen, România și UE (2006-2017)

Sursa datelor: baza de date Eurostat – oct 2019


Disciplina de Sănătate Publică și Management, 54
UMF "Carol Davla" Bucureşti
Consecințe ale evoluției
fenomenelor demografice

Disciplina de Sănătate Publică și Management, 55


UMF "Carol Davla" Bucureşti
Implicații ale evoluției
fenomenelor demografice
 Sporul natural – implicații în creșterea/descreșterea
numerică a populației (alături de emigrație/imigrație)

 Scăderea natalității + creșterea speranței de viață =


fenomenul de îmbătrânire a populației

 Evoluția numerică a populațiilor de-a lungul istoriei –


concretizată în modelul ”tranziției demografice”.

Disciplina de Sănătate Publică și Management, 56


UMF "Carol Davla" Bucureşti
Teoria tranziției demografice:

 Inițial – concept privind


dezechilibrul dintre
populație și resurse.
 Ilustrează evoluția
populației, ținând cont de
schimbările intervenite în
evoluția fenomenelor de
mortalitate și fertilitate.

Disciplina de Sănătate Publică și Management, 57


UMF "Carol Davla" Bucureşti
Teorii despre tranziția demografică

 1940 Frank Notenstein = teoria “Tranziţiei demografice” –


“există o relaţie între modificările demografice și schimbările social-
economice”

 1971 Rudolf Omran + specialiștii de sănătate publică +


epidemiologi = teoria “Tranziţiei epidemiologice”
“Paralel cu tranziţia demografică apar modificări în starea de sănătate
a populaţiei, în raportul dintre diferitele boli cauzatoare de moarte,
între evoluţia epidemiologică şi între factorii favorizanţi economici
şi sociologici.

 Raportul dintre mortalitate şi fertilitate influenţează structura


populaţiei cu toate implicaţiile ce decurg din această evoluţie.
Disciplina de Sănătate Publică și Management, 58
UMF "Carol Davla" Bucureşti
Etapele tranziției demografice

 Stadiul 1: RN mare,
scădere rapidă a populației
în trecerea de la o grupă de
vârstă la alta, SV redusă.
 Stadiul 2: RN mare,
scăderi ale RM ( generală +
specifice pt. vârsta adultă,
ușoară creștere a SV.
 Stadiul 3: scădere RN,
scăderea RM, creșterea SV.
 Stadiul 4: RN, RM mică,
indice de dependență mare,
SV mare.
Source: Joseph A. McFalls, Jr. Population: A lively Introduction.
Third edition. Population Reference Bureau 53(3); 1998: 39
 Stadiul 5: ?
Disciplina de Sănătate Publică și Management, 59
UMF "Carol Davla" Bucureşti
Tipuri de piramidă a vârstelor
I. Triunghi - cu baza largă şi un vârf ascuţit,
caracteristică pentru populaţiile tinere;

II. Clopot/“stog” - populaţii cu o fertilitate


ridicată şi un proces de îmbătrânire mediu;

III. “Urnă” - populaţiile cu fertilitate scăzută şi


cu un proces de îmbătrânire accentuat;

IV. “Treflă” - populaţie îmbătrânită care


cunoaşte în ultima perioadă o puternică
întinerire ca urmare a creşterii fertilităţii.
12

Disciplina de Sănătate Publică și Management, 60


UMF "Carol Davla" Bucureşti
Disciplina de Sănătate Publică și Management, 61
UMF "Carol Davla" Bucureşti
Fenomenul de Îmbătrânire demografică
– concept și implicaţii pentru sănătatea
publică

 scăderea populaţiei active (Indice dependență),


 creşterea sarcinilor care îi revin - întreţinerea unui
număr mai mare de locuitori inactivi,
 impact asupra sistemelor de Asigurări sociale de
sănătate / de pensii (bazate pe principii de
solidaritate și contributivitate),
 Impact asupra calității vieții vârstinicilor.

Disciplina de Sănătate Publică și Management, 62


UMF "Carol Davla" Bucureşti
Îmbătrânirea activă
= Procesul de optimizare a oportunităţilor
pentru sănătate, a participării şi securității în
scopul de a îmbunătăţi calitatea vieţii
oamenilor ce înaintează în vârstă.
(Second World Assembly on Ageing, Madrid 2002)

 Conceptul de îmbătrânire activă are ca ţintă:


 menţinerea autonomiei şi
 menținerea independenţei persoanelor vârstnice.

Disciplina de Sănătate Publică și Management, 63


UMF "Carol Davla" Bucureşti
Îmbătrânirea activă: pilonii cadrului politic
Acţiunile trebuie să fie multisectoriale
Acțiunile să urmeze cei trei piloni ai conceptului de îmbătrănire
activă:
 Participarea la viața socială
 Sănătatea:
 Prevenirea şi reducerea excesului de incapacitate, a bolilor
cronice şi a morţii premature.
 Reducerea factorilor de risc asociaţi bolilor majore, creşterea
factorilor de protecţie a sănătăţii, pe tot parcursul vieţii.
 Dezvoltarea continuă de servicii sociale şi de sănătate
accesibile, permisive, de înaltă calitate.
 Asigurarea educaţiei şi învăţământului continuu pentru
personalul implicat în îngrijirile sociale şi de sănătate.
 Securitatea
Disciplina de Sănătate Publică și Management, 64
UMF "Carol Davla" Bucureşti
Politica din România
 Strategia naţională pentru promovarea îmbătrânirii active şi
protecţia persoanelor vârstnice pentru perioada 2015 – 2020,
estimează că ponderea vârstnicilor va atinge 30% în 2060.

 România consideră că principalele elemente ale conceptului de


îmbătrânire activă sunt:
1) viață mai lungă și mai sănătoasă;
2) creșterea nivelului de ocupare a forţei de muncă la vârste mai
înaintate;
3) creşterea participării sociale şi politice a grupurilor de persoane
vârstnice;
4) scăderea dependenţei persoanelor vârstnice;
5) îmbunătăţirea serviciilor de îngrijire de lungă durată.
Disciplina de Sănătate Publică și Management, 65
UMF "Carol Davla" Bucureşti
ABORDĂRI ÎN
PROMOVAREA SĂNĂTĂȚII

Curs pentru studenți.


Anul V, Facultatea de Medicina,
UMF ”Carol Davila”
An universitar 2019-2020
Disciplina de Sănătate Publică și Management
SUMAR
 Definire și principii utilizate în promovarea
sănătății
 Modele de abordare în promovarea sănătății
 Nivele de prevenție
 Teorii comportamentale utilizate pentru
promovarea sănătății
Promovarea sănătăţii
 Promovarea sănătății este procesul care oferă
oamenilor posibilitatea de a avea un control mai
mare asupra propriei sănătăți și de a-şi îmbunătăți
sănătatea.
 Pentru a atinge o stare completă de bine (bunăstare)
fizică, mentală, socială, o persoană trebuie să:
 Işi identifice obiectivele,

 Să îşi realizeze aspiraţiile

 Să îşi satisfacă nevoile

 Să îşi modifice mediul în care trăiește.

3
Un model de promovare a sănătății
Activități educaționale:
promovarea utilizării
Educație timpului liber pt
sănătate
pentru
sănătate 1 Educație cu efect
Educarea profesioniștilor protectiv –persuasiune
4 6 socială

Protecția
Decizii
Prevenție institutionale:
5 sănătății directionare
fonduri pt
2 3 activitati cu
Procedee efecte + asupra
preventive: sănătății
screening, Decizii care încurajează măsuri preventive
imunizare Adaptare după What is health promotion- Health Education Journal
Arii cheie ale promovarii
sanatatii - OMS
 Buna guvernare. Sanatatea - linia centrala a politicilor
guvernamentale
 Alfabetizare in sanatate. Cresterea capacitatii
persoanelor de a face alegeri sanatoase
 Orase sanatoase. Necesitatea planificarii urbane si
dezvoltarea masurilor preventive la nivel de comunitate
 Scoli care promoveaza sanatatea. Prevenirea riscurilor
in randul copiilor si tinerilor
 Mobilizare sociala. Actiuni pentru cresterea
constientizarii si cererii de ingrijiri de sanatate
Modele de abordare a promovării
sănătăţii şi prevenirii bolilor
 1. Modelul bazat pe înţelegerea etiologiei
bolilor

 2. Modelul epidemiologic (al bolilor


transmisibile, tip cauză-efect) - valabil pt un nr.
redus de boli - imp. modelul multifactorial

 3. Modelul etapelor vieţii - elem nefav apar


cu probabilităţi diferite în diferite etape ale vietţi
(adaptat problematicii actuale a stării de
sănătate)
6
Modelul bazat pe intelegerea etiologiei bolilor
 Bolile prenatale care sunt determinate la fecundare
 defecte şi afectiuni ale unei singure gene, ce produc aberaţii
cromozomiale, independente de mediul ambiental şi comportament- nu
pot fi in mod practic influenţate-frecvenţa lor este însa rară,
 Bolile determinate prenatal, dar dupa fecundare, de factori ce apar în
perioada intranatală (nidarea oului şi primele faze de multiplicare) prin
interferarea acestor faze cu unii factori infecţioşi, toxici, fizici (rubeola,
talidomida, iradiere, fumat, unele droguri, carenţa de iod, etc.); rezulta ca
unele afectiuni din aceasta grupa pot fi controlate.
 Bolile determinate postnatal ca urmare a unor carenţe sau agresiuni
a factorilor de risc din mediu.
 bolile nutriţionale-malnutritia; pot fi prevenite şi controlate
 bolile infecto-parazitare;
 bolile legate de carenţe igienice.
 Boli postnatale determinate de defecte de adaptare a organismului, a
populatiei la modelul de viata nou, caracteristic tarilor dezvoltate, model
de viaţă determinat de apariţia de tehnologii noi, cerinţe sociale noi,
incapacitatea adaptarii organismului la viteza cu care societatea absoarbe
tehnologii noi. Apar modificari de comportament şi bolile legate de stilul
de viata. 7


Modelul epidemiologic I monofactorial

 este modelul epidemiologic al bolilor transmisibile


(agent cauzal-efect)

 masurile de interventie se vor adresa fie receptorului


prin cresterea rezistenţei specifice şi/sau nespecifice, fie
vectorului, prin întreruperea căilor de transmitere.

 acest model este valabil pentru un numar limitat de boli


- nu pentru pentru cele cu caracter plurifactorial!

8
Modelul epidemiologic II plurifactorial
A.Bolile cardiace B.Bolile vasc. cerebrale C.Cancerul
-fumatul -HTA -fumatul
-HTA -alcoolul
-hipercolesterolemia -dieta
-diabetul -comportamentul sexual
-sedentarismul -radiatia solara
-comportamentele -radiatia ionizanta
-riscurile locului de munca
-contaminantii mediului
-medicamente
-agenti infectiosi

D.Accidente de circulatie E.Gripa-pneumonia F.Alte accidente


-alcoolul -starea vaccinala -alcoolul
-viteza -rezistenta scazuta -proiectarea de produse
-proiectarea autovehiculului -fumatul -riscurile domestice
-drumurile -igiena mainilor -disponibilitatea armelor de foc
-medicamente

G.Sinucideri/omucideri H.Ciroza I.Diabetul


-alcoolul -alcoolul -obezitatea
-armele -hepatitele
-drogurile
Catedra de Sanatate Publica 9
-stressul
si Management, UMF "Carol
Modelul epidemiologic II plurifactorial
Factor de BCV AVC Cancer BPOC Diabet Ciroza Malf.

risc
Fumat * * * * * *

Alcool * * *

Colesterol * * * *

HTA * * *

Dieta * * * * * *

Obezitate * * * * *

Sedentarism * * * *

Stress * * *

Droguri * * * *

Profesie * * * * * * *

Mediu * * * * *

Mediu social (*) (*) (*) (*) (*) (*) (*)

10
Modelul epidemiologic II
plurifactorial
 80% dintre bolile Cum pot fi prevenite?
cardiovasculare si
accidentele vasculare
Prin eliminarea factorilor de
cerebrale risc comuni principalelor boli
 80% dintre cazurile de netransmisibile dominante ale
diabet tabloului de morbiditate!
 40% tumori  fumatul,

 alimentatia nesanatoasa,
POT FI PREVENITE!
 lipsa activitatii fizice,

 consumul in exces de
alcool. 11
WHO. SEARO. The growing crisis of noncommunicable diseases in the South -East Asia Region. [Last accessed on 2011 Sep 2].
Available athttp://www.searo.who.int/LinkFiles/RCPHD_fs -4.pdf
Modelul etapelor vieții - concepte
 Expunerea la riscuri apare cu frecvență diferită în diferite
etape cheie ale vieții producănd efecte ireversibile
asupra stării de sănătate – există perioade critice de
expunere.
 Ex: alimentatie deficitară a mamei în sarcina G mică la naștere
copil.
 Expunerea la diverși factori fizici și sociali determinanți ai
sănătății în perioadele de gestație, naștere, copilărie,
adolescent, adult tânar, adult, cresc riscul de apariție a
afecțiunilor cronice, după trecerea de aceste perioade
din viață deoarece efectele expunerii sunt cumulative.
 Ex: boli respiratorii frecvente în copilărie se asociază cu absențe
repetate de la școală, nivel educațional scăzut, șanse crescute
de a fuma în perioada adultă.
(Graham, 2002; Ben-Shlomo et al, 2002)
Modelul etapelor vieţii – exemplu –
sănătatea copiilor
 Recomandările pentru acțiuni preventive pentru nou-
născuții vii (la naștere) în SUA:
 Examen clinic pentru determinare afecțiuni de creștere
sau afecțiuni congenitale
 Teste de screening pentru phenilcetonurie, anemie cu
celule în seceră, tulburări auditive, galactozemie,
toxoplasmoză la 24 de ore de la naștere.
 Vacinare: hep B
 Oferire de informații părinților privind alăptarea, urinarea
și defecația nou-născutului, somnul, urmărirea
dezvoltării fizice și psihice (raspunsul la stimuli vizuali și
auditivi, poziția membrelor, reflexe)
Modelul etapelor vieţii – exemplu – îngrijiri în
perioada postnatală pentru sănătatea nou-
născutului ( recomandări NICE)

 Informații și suport informațional pentru părinți


(semne vitale ale copilului pentru identificarea problemelor de
sănătate, date de contact pentru serviciile de îngrijire a nou-
născuților la care se pot adresa, igiena și îngrjirea pielii, siguranța
copilului – scane pentru copii, alarmă de fum, facilitarea accesului la
echipamente sigure)
 Informații privnd co-speepingul și prevenirea
sindromului morții subite la sugar (atenționare privind
consumul de alcool, utilizarea de medicamente de către părinți și
informații despre copii cu greutate mica la naștere și premature)
 Vitamina K – administrarea unei doze de 1 mg intramuscular, în
cazul refuzului parental, administrare orală pe termen lung.
Modelul etapelor vieţii – exemplu – îngrijiri în
perioada postnatală pentru sănătatea nou-
născutului ( recomandări NICE) continuare

 Evaluări și examinări recomandate:


 Examen clinic în maxim 72 de ore de la nastere,
 Examen frotiu sangvin nu-născut in 5-8 zile de la naștere
 Screening pentru auz ( în prima lună de viață)
 Screening pentru văz
 Combinarea momentului examinărilor medical cu vaccinările
conform calendarului de vaccinare
 Recomandări specifice pentru probleme de sănătate
fervent întălnite (constipația și diareea, icterul nou
născutului, colici, febră, iritația de scutec)
Modelul etapelor vieţii - exemple
Examene si proceduri 20-39ani 40-59ani
greutate si inaltime * **
aprecierea dezvoltarii - -
TA * **
auzul - **
vazul - **
vorbirea - -
screenig scolioza - -
tegumente * -
ex. sin - **
ex. rectal - *
mamografie(>50 ani) - *
ECG - *
colesterolemie - *
VDRL * -
Babes-Papanicolau - *
culturi gonococ - -
rubeola - titrul * -
glicemie - **
hematocrit - *
ex. urina (proteine, germeni) - **
16
hemoragii oculte - **
Modelul etapelor vieții
 Abordare recomandata de politica europeana OMS-
SĂNĂTATE (HEALTH) 2020.
 Acțiunile de promovare a sănătății realizate specific de-a
lungul cursului/etapelor vieții:
 Sunt eficiente,

 Cresc calitatea vietii indivizilor în perioada de adult si


vârstnic,
 Previn aparita de dizabilități și mențin independența
persoanelor vârstnice.
Model de intervenţie preventiv -
Nivelurile de prevenţie
 Acest model, dezvoltat de Leavell și Clark în 1975 şi
reformulat de prof. Winston Davidson are aplicaţie atăt în
medicina clinică, dar şi în sănătatea publică.
 Modelul delimita iniţial trei, în prezent patru niveluri de
aplicare a măsurilor preventive care pot fi utilizate pentru
promovarea sănătăţii şi oprirea procesului de îmbolnăvire
în diferite puncte ale continuumului _fără boală - factor de
risc-boală _
 Obiectivul principal al modelului Nivele de prevenţie este
de a menţine sănătatea şi de a preveni boala.

18
Model de intervenţie preventiv -
Nivelurile de prevenţie
 Modelul se bazează pe modelul
epidemiologic al bolilor (agent
cauzal – efect). Stadii:  Nivelurile sunt:
 A: adaptare  Prevenţie
 B: expunere la risc ->contact primordială,
factor risc ->stadiu precoce  Prevenţie primară
modificari precursoare bolii
 Prevenţie
 C: stadiu precoce de identificare secundară
boala - > stadiu tardiv de
 Prevenţie terţiară
identificare boala -> boala
avansată
 D: cronicizare/ reabilitare/
recuperare deces 19
Niveluri de intervenţie - tipuri de
prevenție
Prevenţie primordială
 Preventia primordiala
(modificarea distributiei Factori de risc
factorilor de risc in Prevenţie prim a r ă

populatie)
 Preventia primara
Boală
(evitarea aparitiei bolii la
nivel de individ)
 Preventia secundara Prevenţie secundară
(dg. precoce pt.evitarea
cursului nefavorabil şi Complicaţii
consecinşelor bolii) *

 Preventia tertiara
(reinsertia socio P r e v e n ţ i e t e r ţ i a r ă

profesionala)
Deteriorarea calităţii vieţii
D e c e s

20
Prevenţia primordială

 impiedică apariţia şi stabilirea unor modele


sociale/economice/culturale de viaţă, despre care se
ştie că pot contribui la creşterea riscului de boală
(poluare atm, efect de sera, fumat).
 Se modifică distribuţia factorilor de risc în populaţie.
 Reglementari stricte din partea guvernelor/statului;
acţiune intersectorială la nivel instituţional înalt
 Exemple:
 politici de control al consumului de tutun (accize, vanzare)
 politici nutritionale (agricultura, industria alim, importul alim)

21
Prevenţia primară
Scăderea incidenţei bolii prin măsuri destinate persoanei
sănătoase.
Sunt măsuri de intervenţie adresate scăderii expunerii la risc
sau scăderii contactului cu factorii de risc: detectarea,
evitarea, descurajarea, prevenirea expunerii la cauze de
boală-factori de risc.
Exemple:
 utilizarea prezervativului pt prevenția HIV, campanii de informare-
educare a populaţiei despre modalităţile de transmitere a infecției
HIV
 utilizarea instrumentarului medical de unică folosinţă
 utilizarea centurii de siguranţă
 vaccinarea, profilaxia în cazul călătoriilor în zone cu potenţial
infecţios, chimioprofilaxia.
22
Prevenţia secundară

 Depistarea precoce a bolii, pentru a preveni


instalarea complicaţiilor
 Efect: reducerea prevalenţei, prin scăderea duratei bolii
si grăbirea vindecării (P=IxD)
 Imp: depistarea in faza preclinică - posibil dacă există
faza preclinică, e ușor de identificat și e posibil de tratat.
 Ex: Screening pt K cervical, screening neonatal pentru
fenilcetonurie, diagnostic precoce TB, screening pentru
pierderea auzului la vârstnici.

23
Prevenţia terţiară
 Prevenţia terţiară se face după ce o boală a apărut deja.
 Reduce evoluţia şi complicaţiile unei boli (incapacitate,
handicap,sechele)
 Presupune principii precum: re-stabilizarea, re-
antrenare, re-motivare, re-socializare, re-integrare.
 Promovează adaptarea pacientilor la condiţia unei boli
incurabile
 Uneori e dificil de separat de tratamentul propriu-zis al
bolii.

24
Politica europeană pentru sănătate
şi bunăstare SĂNĂTATE 2020
(Health 2020)
Arii prioritare:
 Investiţii în sănătate folosind abordarea preventivă pe
parcursul întregii vieţi şi împuternicirea oamenilor
 Reducerea poverii celor mai importante boli
netransmisibile şi netransmisibile de la nivelul Europei
 Îmbunătăţirea sistemelor de sănătate centrate pe cetăţean
şi a capacităţii sănătăţii publice, inclusiv capacitatea de a
înfrunta urgenţele
 Crearea de medii suportive, benefice şi comunităţi
adaptabile.

25
Ce spun medicii despre promovarea
sănătății?
 NU MAI FUMA!
 FĂ SPORT!
 ALIMENTEAZA-TE SANATOS!

 Sunt informatiile utile pentru pacienți? Ii ajută


să își schimbe obiceiurile?
 Când și cum transmitem mesaje de
promovare a sănătății pentru ca ele să
producă efectul scontat?
Ce spun cercetările? Vocea
pacienților:
 Exista relație semnificativă statistic între transmiterea mesajelor
de promovare a sănătății de către medicul de familie si adoptarea
unui comportament orientat spre sanatate (calitatea a vietii mai
bună și nr mai mic de vizite in departamentul de primiri urgențe).
 50-60% dintre medici au dat mesaje de promovare a sănătății
pacienților cu boli cronice (sau pacientii nu-și amintesc?) (1)
 10-37% dintre pacienti primesc mesaje de promovare a sănătății.
(2)
 Mesajele de promovare a sănătății nu au avut efect la pacienții
cu probleme de sănătate mentală (semne de depresie,
descurajare, tristate/disperare.) (1)
 1.Al Say ah F, Agborsangaya C, Lahtinen M, Cooke T, Johnson JA. Mental health and the relationship between health promotion counseling and health outcomes in chronic conditions. Cross-sectional population-
based study . Can Fam Physician. 2014;60:e113–20
 2Sauv ageau C1, Groulx S, Pelletier A, Ouakki M, Dubé E., 31-5.Do you counsel your patients on their health behav iors?,Can J Public Health. 2008 Jan-Feb;99(1):
Ce spun cercetările? Vocea
medicilor:
 50% dintre medicii de familie: activitățile de promovare a
sănătății sunt dificil de realizat. (1)
 De ce? Bariere: încărcătura de lucru, lipsa de timp, ne
remunerarea activităților de promovare a sănătății.
 Se aplică zicala “Cizmarul nu are cizme?” în
promovarea sănătății?
 Medicii fumatori – dau într-o măsura mai mică sfaturi
fumătorilor.
 Medicii care fac sport – sfătuiesc într-o măsura mai mare
pacientii să practice activități fizice.
 1. CarlosBrotons and all, Prevention and health promotion in clinical practice: the views of general practitioners in Europe, Preventive
Medicine,Volume 40, Issue 5, May 2005, Pages 595-601
Teorii și modele de schimbare
comportamentală
Premisele utilizării teoriilor și modelelor de schimbare în
promovarea sănătății:
 Comportamentul uman determină o mare parte de
morbiditate și mortalitate.
 Comportamentul uman se poate schimba.

Teoriile și modelele urmăresc identificarea factorilor/


mecanismelor care determină comportamentele și
schimbarea lor.
Modelul etapelor schimbării
(Prochaska si DiClemente)
Modelul etapelor schimbarii
(Prochaska si DiClemente)

“Azi nu am
fumat nici o
tigara”
“Tocmai am
comandat un kit
care ma va ajuta sa De cand am
ma las de fumat” renuntat la
SCHIMBARE fumat am
DURABILA reusit sa
“Poate ca e timpul sa ma stang
gandesc sa ma las de ACTIUNEA suficienti
fumat” bani pentru
vacanta pe
PREGATIREA care mi-am
. “Eu nu fumez
atat de mult” Indivizilor care se afla in dorit-o de
mult timp.”
ANALIZA cursul unei schimbari
comportamentale trebuie
sa li se adreseze
PREANALIZA programe si servicii
adaptate stadiului de
schimbare in care se afla.
Teoria difuziei inovatiei
(Everret Rogers)
Teoria difuziei inovației

 Programe de promovare a sănătății- intervenții scurte,


intense și limitate in timp – ex. : campanii de imunizări.

 Schimbările sunt continue și implică indivizii ”în valuri”.


Exista o anumita secvențialitate după care sunt
convertite grupurile:
Teoria difuziei inovației - categorii

 Inovatorii – persoane cu număr mare de contacte în


afara comunității, cu acces la noutăți datorită socializării.
Tind să aibă: un grad mai mare de educație, mai mult
acces la mass-media.
 Tind să acționeze mai independent și sunt dispuși să
trăiască cu anumite incertitudini.
 Rapid adoptativii - lideri de opinie care au contacte mai
multe în comunitate, tind să aibă un grad înalt de
educație, să controleze resursele și câștigă respectul
celorlalți din comunitate.
Teoria difuziei inovației - categorii

 Majoritatea timpurile – cei care adopta devreme noul


comportament, sunt mai ezitanți decât rapid adoptativii, dar
sunt persoane cărora nu le e frică de noutate. De obicei sunt
persoane de clasa medie, care preferă să observe o noutate
pana când sunt singuri și observă ca totul decurge bine.
 Majoritatea întârziată - grup care tinde să aibă un status
social mai redus, un grad redus de educație și o viziune
locală. Gândesc concret și sceptic și au o rețea de
comunicare mai puțin activă.
 Tradiționaliștii – grupul care adoptă noul comportament,
doar dacă nu mai este ofertant vechiul comportament. Tind
să fie persoane mai în vârstă, rezistente la schimbare.
Cadrul strategic al promovarii sanatatii

Promovarea La nivelul: Prin parteneriat Pentru a obtine ca


sanatatii si cresterea rezultate
urmareste: capacitatii:
 Determinantii Serviciilor de  Re-orientarea
sanatatii sanatate  Formare si serviciilor de sanatate
educare (SS)
 Inegalitatile Comunitatilor  Politici si  Crearea de medii
in sanatate cadre suportive pentru
institutionale sanatate
Sectorului
 Marketing  Reducerea
educational
social si inegalitatilor in
advocacy sanatate
 Cercetare si  Imbunatatirea
evaluare sanatatii
 Dezvoltare si  Prevenirea bolilor si
implementare reducerea bolilor
de programe  Reducerea costurilor
Spectrul preventiv

Influenţarea politicilor şi legislaţiei


Schimbarea practicilor organizaţionale
Promovarea coaliţiilor şi reţelelor
Educarea furnizorilor de servicii
Promovarea educaţiei comunităţii
Îmbunătăţirea cunoştinţelor şi abilităţilor individuale
15.10.2019 Disciplina Sanatate publica si management 38
Morbiditate.
Bolile problemă de sănătate publică.
Bolile transmisibile.

Curs pentru studenți.


Anul V, Facultatea de Medicină,
UMF ”Carol Davila”
An universitar 2019-2020
Disciplina de Sănătate Publică și Management

Disciplina de Sănătate Publică și Management, 1


UMF "Carol Davila" Bucureşti
Morbiditatea
 Morbiditatea, în termeni simpli, se referă la nivelul de boală
și de invaliditate caracteristic unei populații.
 În mod tradițional, specialiștii s-au concentrat asupra
impactului pe care îl are mortalitatea (rezultatul final al
morbidității) asupra populațiilor și numai în ultimii ani (odată
cu creșterea speranței de viață), accentul s-a deplasat mai
mult în direcția morbidității.
 Profilul de morbiditate al unei populații poate fi tradus în
nevoi de servicii medicale și stă la baza planificării de servicii
medicale.
 Distribuția morbidității afectează, în mod dinamic,
caracteristicile de mortalitate ale populației și compoziția
demografică viitoare a acesteia.
Disciplina de Sănătate Publică și Management, 2
UMF "Carol Davila" Bucureşti
Definiții
 Morbiditatea reprezintă fenomenul de masă al
îmbolnăvirilor apărute într-o populaţie definită, într-o
anumită perioadă de timp, în general un an
calendaristic.

 Evenimentul consemnat este apariţia/prezența bolii,


definită ca modificarea stării de sănătate, adică a stării
de bine fizic, psihic şi social pe care aceasta o
presupune - “absența sănătății”.

 Unitatea statistică de observare este “îmbolnăvirea”,


sau în abordarea longitudinală, persoana bolnavă.
Disciplina de Sănătate Publică și Management, 3
UMF "Carol Davila" Bucureşti
Concepte relevante
Există mai mulți termeni care descriu ”absența sănătății”:
Deficiență - orice pierdere sau anomalie a structurii sau a funcției
psihologice, fiziologice sau anatomice;

Incapacitate (dizabilitate) - restricție sau lipsă a capacității de a


efectua o activitate în modul sau în intervalul considerat
normal pentru o ființă umană;

Handicap - un dezavantaj pentru un anumit individ, care rezultă


dintr-o deficiență sau incapacitate, care limitează sau împiedică
îndeplinirea unui rol normal (în funcție de vârstă, gen și factori
sociali și culturali) pentru acel individ.
Disciplina de Sănătate Publică și Management, 4
UMF "Carol Davila" Bucureşti
Criteriile utilizate pentru
caracterizarea bolilor
 prezenţa bolii,
 numărul de boli care se găsesc la o persoană,
 frecvenţa bolii la un grup din populaţie,
 gravitatea bolii,
 impactul asupra sănătăţii.

Încadrarea gnosologică cel mai frecvent utilizată este ICD 10 -


clasificarea OMS a bolilor (care pune accent pe cauza bolilor şi
organul atins), dar există numeroase alte clasificări (după
criterii psihiatrice, simptome, deficienţe, incapacitate).

Disciplina de Sănătate Publică și Management, 5


UMF "Carol Davila" Bucureşti
Studiul morbidității
• Prezintă importanţă pentru:
 Elaborarea şi implementarea măsurilor de prevenţie,
 Controlul bolilor într-o populaţie,
 Planificarea îngrijirilor de sănătate,
 Cercetarea etiologiei şi tabloului clinic al bolii,
 Estimarea impactului social şi economic asociat bolilor.

• Măsurarea morbidităţii într-o populaţie trebuie să ţină cont de


următoarele elemente:
- bolile sunt un concept dinamic şi evolutiv,
- separarea sănătăţii de boală nu este uşoară,
- un fenomen morbid poate fi observat şi interpretat diferit de
bolnavi sau de profesioniști din specialități distincte.
Disciplina de Sănătate Publică și Management, 6
UMF "Carol Davila" Bucureşti
Morbiditatea – particularități
Înregistrarea morbidităţii este puternic influenţată de:
 Accesibilitatea serviciilor medicale,

 Calitatea serviciilor medicale,

 Performanța diagnosticului,

 Corectitudinea codificării,

 Adresabilitatea populației.

Evoluţia bolii poate fi către:


 vindecare,

 cronicizare,

 complicaţii (incapacitate, handicap, etc.),

 deces. Disciplina de Sănătate Publică și Management, 7


UMF "Carol Davila" Bucureşti
Documentele purtătoare de
informaţii
Documente medicale curente:
• registrul de consultaţii
• fişa medicală
• foaia de observaţie
• registrele de pacienţi

Informaţiile furnizate de:


• sistemele de monitorizare şi supraveghere,
• anchetele şi studiile special concepute pentru
analiza anumitor aspecte ale fenomenului.
Disciplina de Sănătate Publică și Management, 8
UMF "Carol Davila" Bucureşti
Tipuri de morbiditate
Clasic sunt descrise următoarele tipuri de morbiditate:
 Reală – totalitatea cazurilor de boală existente la nivelul unei
comunităţi.
 Diagnosticabilă – cazurile diagnosticabile cu probele care
există în prezent.
 Auto-percepută (resimţită) – reflectă starea de sănătate
percepută de individ.
 Obiectivă – este cea măsurabilă prin anchete epidemiologice
sistematice utilizând instrumente de măsură standardizate
De multe ori, la nivelul individului sunt posibile asocieri de
mai multe boli, fenomen numit comorbiditate.
Disciplina de Sănătate Publică și Management, 9
UMF "Carol Davila" Bucureşti
Tipuri de morbiditate (2)

MORBIDITATE REALĂ

MORBIDITATE
DIAGNOSTICABILĂ

MORBIDITATE Cunoscută
la nivelul
DIAGNOSTICATĂ populației

Disciplina de Sănătate Publică și Management, 10


UMF "Carol Davila" Bucureşti
Măsurarea morbidității
observate

 Abordare transversală (un an calendaristic)

 Abordare longitudinală (o cohorta sau o


generație)

Disciplina de Sănătate Publică și Management, 11


UMF "Carol Davila" Bucureşti
Abordări în măsurarea morbidității
observate
 În funcție de debut
- Cazuri noi – Incidența
- Cazuri noi+vechi – Prevalența

 În funcție de gravitate
- Morbiditate cu incapacitate temporară de muncă (ITM)
- Morbiditate cu invaliditate
- Morbiditate spitalizată
- Mortalitate pe cauze medicale (cazul de îmbolnăvire
care determină decesul).
Disciplina de Sănătate Publică și Management, 12
UMF "Carol Davila" Bucureşti
Incidenţa îmbolnǎvirilor
 Definiţie: fenomenul apariţiei cazurilor noi de boalǎ
într-o populaţie definitǎ şi într-o perioadǎ definitǎ
de timp.

 Unitatea de observare: cazul nou de boalǎ - cazul


de boalǎ diagnosticatǎ, înregistrat pentru prima
datǎ la o persoanǎ, indiferent de momentul apariţiei
semnelor clinice sau modificărilor paraclinice.

Disciplina de Sănătate Publică și Management, 13


UMF "Carol Davila" Bucureşti
Mǎsurarea fenomenului
 În abordare transversală a fenomenului (an
calendaristic):
 Indicatori de intensitate (frecvenţǎ) – rate care
mǎsoarǎ frecvenţa de apariţie a cazurilor noi în toatǎ
populaţia luatǎ în studiu sau în subpopulaţii.
 Indicatori de structurǎ (ponderi, proporţii) –
structura cazurilor noi în funcţie de o serie de
caracteristici (vârstǎ, gen, mediu social, cauzǎ etc).

 În abordarea longitudinalǎ a fenomenului:


 rata cumulativǎ a incidenţei
 rata medie a incidenţei (densitatea de incidenţǎ).

Disciplina de Sănătate Publică și Management, 14


UMF "Carol Davila" Bucureşti
Mǎsurarea fenomenului

Nr. cazuri noi


Incidență = -------------------------- x 10ⁿ
Populația medie

Rate specifice în funcție de:


- gen, - medii de rezidenta,
- grupe de vârstă, - grupe de boli,
- stare civilă, - categorii socio-profesionale.

Disciplina de Sănătate Publică și Management, 15


UMF "Carol Davila" Bucureşti
Factori care influențează
incidența
 Modificarea stilului de viață
 Modificarea virulenței factorilor incriminați în producerea bolii
 Apariția unor noi determinanți ai bolii
 Eficacitatea intervențiilor de prevenire
 Evoluția temporală a bolii
 Apariția unor noi metode de diagnostic
 Modificări în structura pe grupe de vârstă a populației
 Modificări în clasificarea bolilor
 Migrația.
Disciplina de Sănătate Publică și Management, 16
UMF "Carol Davila" Bucureşti
Prevalența
Prevalenţa → frecvenţa cazurilor de boală existente
(cazuri noi şi vechi de boală) într-o populaţie
- la un moment dat (prevalenţa de moment) sau
- într-o perioadă (prevalenţa de perioadă).

 Unitatea de observare → cazul nou și vechide boală.

 Prevalenţa este utilă mai ales în studiul bolilor cronice


 Supravieţuirii
 Poverii bolilor
Disciplina de Sănătate Publică și Management, 17
UMF "Carol Davila" Bucureşti
Prevalența

Nr. cazuri existente moment/perioadă


Prevalența= -------------------------------------------------- x 10ⁿ
Nr. persoane investigate moment/perioadă

Rata de prevalenţă depinde de două componente:


incidenţa bolii şi durata bolii.

Rata de prevalenţă = Rata de incidenţă * Durata bolii

Disciplina de Sănătate Publică și Management, 18


UMF "Carol Davila" Bucureşti
Factorii care influențează
prevalența

• Scurtarea duratei bolii


• Apariția de cazuri noi de boală • Reducerea incidenţei
• Creșterea efectelor terapeutice
• Creșterea ratei de
dar fără vindecare
• Durata mare a bolii vindecare a cazurilor
• Îmbunătățirea facilităților de • Rata înaltă a fatalităţii
diagnostic asociate bolii
• Îmbătrânirea populației • Emigrarea cazurilor.
• Creșterea duratei medii a vieții
• Imigrarea bolnavilor
• Emigrarea persoanelor
sănătoase.
Disciplina de Sănătate Publică și Management, 19
UMF "Carol Davila" Bucureşti
Morbiditate - în funcție de consecințe
 Reflectă doar îmbolnăvirile care au produs incapacitate de diverse
tipuri şi gravităţi. Astfel acesta poate fi:
Morbiditate cu incapacitate temporară de muncă (ITM) .
 Sursa informaţiilor o constituie certificatul de concediu medical
iar unitatea de observare este certificatul medical iniţial
Morbiditate cu invaliditate – se referă la bolile grave care produc
afectarea severă şi nereversibilă a capacităţilor funcţionale ale
individului.
 Sursa de informaţii o constituie decizia de pensionare pe caz de
boală.

Morbiditate spitalizată - frecvenţa îmbolnǎvirilor care determinǎ


spitalizarea bolnavilor
 Sursa de informaţii o constituie raportarea spitalelor (diagnosticul
principal la externare)
Disciplina de Sănătate Publică și Management, 20
UMF "Carol Davila" Bucureşti
Morbiditatea raportată de medicii de familie, în România în 2017

Sursa: INS, Baza de date Tempo online, 2019 21


Disciplina de Sănătate Publică și Management,
UMF "Carol Davila" Bucureşti
Bolile problemă de Sănătate
Publică

Disciplina de Sănătate Publică și Management, 22


UMF "Carol Davila" Bucureşti
Ținta intervențiilor de sănătate publică
Sănătatea Publică - știința și arta de

• a preveni boala 1.PREVENIRE


1

2.
• a prelungi viața SUPRAVEGHERE
2
cazuri
• a promova 3. PROMOVAREA
3 sănătatea COMPORTAMENTELOR
SANATOASE

prin efortul organizat al societății


(Acheson 1988)
Disciplina de Sănătate Publică și Management, 23
UMF "Carol Davila" Bucureşti
Ce este o problemă de sănătate
publică?
Resurse
disponibile Nevoi de
pentru sănătate
CONDITIA PREVALENTA
sastisfacerea
SE POATE CONDIȚIEI nevoilor
PREVENI? (B/FR)

EXISTĂ
?
IMPACTUL
INTERVENȚII?
ASUPRA TRATAMENT
INDIVIDULUI DISPONOIBIL

IMPACTUL
ASUPRA
SOCIETĂȚII

Disciplina de Sănătate Publică și Management, 24


UMF "Carol Davila" Bucureşti
Boli transmisibile și boli
netransmisibile
 Evaluarea comprehensivă a poverii bolii – Global burden
of disease - Studiu al Băncii Mondiale1990
 Indicatorul DALY - măsuratoare a stării de sănătate a
populației care combină informații despre mortalitate
și informații despre condiții non-fatale

 DALY - ani de viață ajustați prin dizabilitate – disability


adjusted life years

 DALY = YLL (Years of Life Lost ) + YLD (Years Lost due


to Disability )
Sursa informaților:Teza de doctorat dr. Eclemea Irina
Disciplina de Sănătate Publică și Management, 25
UMF "Carol Davila" Bucureşti
DALY

 1 DALY = 1 an de viață sănătoasă pierdut

 Suma DALY pentru o populație – măsurătoare a diferenței


dintre actuala stare de sănătate a populației și situația
ideală a sănătății (întreaga populație trăiește până la
vârste avansate, fără boală și dizabilitate)

 Speranța de viață fără dizabilitate /Healthy Life Years


 Ani de viață sănătoasă - Years of Healthy Life
Sursa informatiilor: WHO , Health statistics and information system

Disciplina de Sănătate Publică și Management, 26


UMF "Carol Davila" Bucureşti
Evoluţia HLY la bărbaţi, în România şi UE

HLY B Ro 2015= 59 HLY B max UE 2015= 72.6 HLY B min UE 2015= 51.8

Sursa informatilor:Teza de doctorat dr. Eclemea Irina


Disciplina de Sănătate Publică și Management, 27
UMF "Carol Davila" Bucureşti
Evoluţia HLY la femei, în România şi UE

HLY F Ro 2015=59,4 HLY F max UE 2015=74.6 HLY F min UE 2015=54.1

Sursa informatilor:Teza de doctorat dr. Eclemea Irina


Disciplina de Sănătate Publică și Management, 28
UMF "Carol Davila" Bucureşti
Ratele DALY la 100.000 persoane
standardizate, pe categorii de cauze,
România, 2010

Sursa informatilor:Teza de doctorat dr. Eclemea Irina


Disciplina de Sănătate Publică și Management, 29
UMF "Carol Davila" Bucureşti
DALY pe cauze la femei, DALY pe cauze la
România 2010 bărbaţi, România 2010

Disciplina de Sănătate Publică și Management, 30


UMF "Carol Davila" Bucureşti
BOLILE TRANSMISIBILE (BT)

Disciplina de Sănătate Publică și Management, 31


UMF "Carol Davila" Bucureşti
BT – caracteristici
 Cauzate de micro-organisme patogene (viruși, bacterii,
paraziți, fungi) care se transmit de la om la om prin aer,
apă, produse alimentare, etc.
 La nivel mondial se fac eforturi pentru a controla aceste
boli, prin măsuri de sănătate publică (vaccinări, sanitație,
etc.), dar ele reprezintă încă o importantă povară a bolilor
(estimare OMS - în 2020 vor ajunge la 22% din DALY)
 Noi boli transmisibile apar (ex: ebola), unele vechi reapar,
în contextul schimbărilor sociale și de mediu
 Există metode epidemiologice de prevenire, supraveghere
și control pentru multe dintre BT.
Disciplina de Sănătate Publică și Management, 32
UMF "Carol Davila" Bucureşti
Definiții
Epidemia – Apariţia unui număr de evenimente cu o
frecvenţă superioară frecvenţei aşteptate, într-un anumit
interval de timp şi un anumit teritoriu.
Nr. de cazuri care indică prezența unei epidemii variază în funcție de:
 natura agentului infecțios,
 mărimea populației receptive,
 existența unor expuneri anterioare,
 timpul și locul apariției expunerii.

Endemia – prezența unei boli specifice într-o populație


particulară cu o frecvență constantă, dar mult mai ridicată
decît frecvența din populațiile învecinate.

Pandemia – Epidemie extinsă, care apare în regiuni mari,


țări, continente. Disciplina de Sănătate Publică și Management, 33
UMF "Carol Davila" Bucureşti
Categorii de BT considerate
probleme de SP în România

 Tuberculoza Importate:
 Infecția HIV/SIDA  Infecția cu virusul West-Nile
 Boli cu transmitere  Infecția cu virus Zika
sexuală  Ebola

 Hepatitele virale
 Rujeola
 Gripa

Disciplina de Sănătate Publică și Management, 34


UMF "Carol Davila" Bucureşti
Tuberculoza – problema de SP
România
 RO- Regiune endemică
 Progrese în scăderea incidenței, dar:
 12790 cazuri (2016) reprezintă 24,6% din totalul de la
nivel UE
 Incidența de 6 ori mai mare decât media UE

 68% cazuri - masculin


 Rate mari pentru adulți – pop. activa
 Program național de supraveghere, diagnostic și
tratament,
 Problema - aderența la program
 MDR TB
Disciplina de Sănătate Publică și Management, 35
UMF "Carol Davila" Bucureşti
Tuberculoza – problema de SP
România
Incidența tuberculozei (Nr. cazuri/100000 loc.)
160

140

120

100

66,3
80

60

40
10,7
20

Uniunea Europeana Romania

Sursa: European Health for all, ECDC, oct. 2019


Disciplina de Sănătate Publică și Management, 36
UMF "Carol Davila" Bucureşti
Infecţia HIV/SIDA
 România - context particular legat de infecția HIV:
nr mare cazuri detectate la copii și nou-născuți (1987-1991)
 O creştere a numărului cazurilor de HIV s-a înregistrat până
în 2010
 numărul total cumulativ de cazuri de HIV și SIDA
înregistrate, începând cu anul 1985 – 31 decembrie 2017, a
fost 22980
 In perioada 1985-2017 s-au înregistrat 7257 decese
datorate SIDA
 iulie 2018, un număr de 16000 persoane cu HIV/SIDA erau
în viață.

Disciplina de Sănătate Publică și Management, 37


UMF "Carol Davila" Bucureşti
Incidența HIV în UE și România, 1985-2017
9

7
5,8
6
Nr. cazuri/100000

3
3,3
2

0
1985
1986
1987
1988
1989
1990
1991
1992
1993
1994
1995
1996
1997
1998
1999
2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
2008
2009
2010
2011
2012
2013
2014
2015
2016
2017
Uniunea Europeana Romania

Sursa: Health for all, ECDC, oct. 2019


Disciplina de Sănătate Publică și Management, 38
UMF "Carol Davila" Bucureşti
Boli cu transmitere sexuală (BTS)
 Sifilis
 Chlamidia
 Infecția gonococică
 Altele

 Program național de sănătate


 Testare gratuită
 Tratament
 Educație sanitară – comportament sexual
Disciplina de Sănătate Publică și Management, 39
UMF "Carol Davila" Bucureşti
Nr. cazuri/100000

0
10
20
30
40
50
60
70
An 1980
An 1981
An 1982
An 1983
An 1984
An 1985
An 1986
An 1987
An 1988
An 1989
An 1990

Sursa: Health for all, ECDC, oct. 2019


An 1991
An 1992
An 1993
An 1994
An 1995
An 1996
An 1997
An 1998

Uniunea Europeana
An 1999
An 2000
An 2001
An 2002

UMF "Carol Davila" Bucureşti


An 2003
An 2004
Romania
58,28

An 2005

Disciplina de Sănătate Publică și Management,


An 2006
An 2007
An 2008
An 2009
An 2010
An 2011
An 2012
An 2013
3,75

An 2014
An 2015
Incidența sifilis UE și România, 1980-2017

An 2016
An 2017
4,1

40
Hepatitele virale
 Hepatita cu virus A – incidența mai mare decât media UE
(aproape dublă), vaccinare (în caz de inundații)
 Hepatita cu virus B - zonă endemică, vaccinarea nou-născuților,
- risc cronicizare (10% adulți, 25-90% copii),
- risc carcinom hepatic.
 Hepatita cu virus C – risc crescut de cronicizare și malignizare.

Grupuri risc Hep B:


Grupuri risc Hep B:
 consumatorii de droguri intravenoase,
 nou-născuţii din mame
 persoanele care fac acupunctură sau
infectate,
tatuaje,
 copiii din colectivităţi,
 persoane care trăiesc sau călătoresc în
 lucratorii din sănătate,
zone endemice,
 dializaţii,
 persoane cu mai mulţi parteneri sexuali/
homosexuali.
Disciplina de Sănătate Publică și Management, 41
UMF "Carol Davila" Bucureşti
Incidența Hepatita cu virus B, UE 2017
(Nr. cazuri/100000)

0,69

Disciplina de Sănătate Publică și Management, 42


UMF "Carol Davila" Bucureşti
Incidența Hepatita cu virus C, UE 2017
(Nr. cazuri/100000)

0,36

Disciplina de Sănătate Publică și Management, 43


UMF "Carol Davila" Bucureşti
Incidența Hepatitei cu virus B și C,
în România, 2006-2018
7,00

5,96
6,00

5,00
4,31
4,00
3,30
3,00 2,73
2,27
1,98
2,00 1,70
1,44 1,29 1,15 0,99
1,00 0,60 0,77 0,60 0,69 0,61
0,49 0,36 0,39 0,61 0,49
0,31 0,30
0,00 0,37 0,36 0,44
An An An An An An An An An An An An An
2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018

Hepatita virală B Hepatita virală C


Sursa: INSP, CNSCBT, oct. 2019
Disciplina de Sănătate Publică și Management, 44
UMF "Carol Davila" Bucureşti
Rujeola

 In UE numărul de cazuri noi au fost 26225 în 2017 și 15123


în 2018, iar numărul de decese 34, respectiv 36

 In România la data de 27.09.2019 erau 18330 cazuri noi


și 64 decese (cumulat de la începutul epidemiei), fiind cele
mai mari valori înregistrate la nivelul UE

 92,5% dintre cazuri - persoane nevaccinate

 Pentru întreruperea transmiterii este necesar ca acoperirea


vaccinală cu a doua doză de vaccin să fie de minim 95%
(important pentru evitarea transmiterii la copii sub un an).
Sursa: WHO (CISID), INSP, oct. 2019
Disciplina de Sănătate Publică și Management, 45
UMF "Carol Davila" Bucureşti
Rujeola
Număr cazuri de rujeolă în funcție de dozele de vaccin, în România, 27.09.2019

Nr. doze Grupa de vârstă Total


vaccin in
antecedente
< 1 an 1-4 5-9 10-14 15-19 20-24 25-29 30-34 35-39 > 40
ani ani ani ani ani ani ani ani ani
0 3886 5736 2808 1358 894 490 538 440 424 388 16962

1 1 385 205 134 53 21 10 5 12 8 834

2 0 11 119 100 57 33 38 9 6 0 373

Necunoscute 0 24 26 16 15 6 12 12 18 32 161

Total 3887 6156 3158 1608 1019 550 598 466 460 428 18330

Sursa: INSP, CNSCBT, 27.09.2019

Disciplina de Sănătate Publică și Management, 46


UMF "Carol Davila" Bucureşti
Gripa

 In România, în sezonul 2018-2019 s-au


înregistrat 2310 cazuri de gripă, din care:
- 1198 cu virus AH1

- 557 cu virus AH3

- 550 cu virus A nesubtipat

- 1 cu virus B

- 4 coinfecție AH1+AH3

 199 decese în aceeași perioadă


Disciplina de Sănătate Publică și Management, 47
UMF "Carol Davila" Bucureşti
Gripa
Numărul de cazuri și de decese în sezonul 2018-2019, în România

Județul Nr. cazuri Nr. decese


București 719 21
Prahova 192 34
Olt 179 8
Caraș-Severin 162 10
Argeș 144 5
Iași 142 6
Constanța 130 11
Cluj 89 15
Timișoara 31 10
Sursa: INSP, CNSCBT, oct. 2019
Disciplina de Sănătate Publică și Management, 48
UMF "Carol Davila" Bucureşti
Infecția cu virusul West-Nile
 Virusul este transmis de țânțar după ce au înțepat o pasăre infectată,
 Frecvent în sezonul cald,
 Perioada de incubație este 2-14 zile,
 Simptome: febră, confuzie, convulsii, slăbiciune musculară, pierderea
vederii, amorțeală, paralizie, comă
 Severitate crescută la persoanele > 60 ani și a celor cu imunitate scăzută
 Manifestare: boală asimptomatică 80% din cazuri, 20% din cazuri au un
sindrom febril ușor
 Complicații (1%) la nivelul sistemului nervos central (encefalită, meningită,
mielită sau poliomielita West Nile, paralizia acută flască)
 Prevenție: evitare expunere la țânțari, împiedicarea pătrunderii țânțarilor în
locuință, utilizarea de substanțe insecticide în locuință și în jur, utilizarea
de substanțe chimice împotriva țânțarilor, etc.
Disciplina de Sănătate Publică și Management, 49
UMF "Carol Davila" Bucureşti
Infecția cu virusul West-Nile
 In România, în perioada 03.06 – 26.09.2019 au fost:
- 57 cazuri de boală,
- 5 decese
 Distribuția teritorială a cazurilor:
- București – 16,
- Călărași – 8,
- Constanța – 5,
- Iași și Tulcea - câte 4,
- Galați – 3,
- Argeș, Buzău, Olt, Mureș, Teleorman, Vrancea – câte 2,
- Botoșani, Dolj, Ilfov, Prahova, Vaslui – cîte 1 caz.
Sursa: INSP, CNSCBT, 2019
Disciplina de Sănătate Publică și Management, 50
UMF "Carol Davila" Bucureşti
Epidemiologia bolii şi a sănătaţii. Definirea
domeniilor de aplicare şi a caracteristicilor
diferitelor tipuri de anchete epidemiologice.
Anchete descriptive

Disciplina Sănătate Publică și Management


Curs pentru studenți, anul V, Facultatea de
Medicină, UMF Carol Davila
2019-2020

15.10.2019 Disciplina Sanatate publica si management 1


Epidemiologie (E) – definire

Hipocrate: anumite boli sunt legate de anotimp, de locul


apariției sau de condițiile de mediu.
John Snow: părintele epidemiologiei moderne.

Definiții:
 Clasica (MacMahon, 1960) - știința care studiază
distribuția determinanților bolii în populațiile umane.

 Actualizată (Last, 1983) - știinta care studiază


distribuția și determinanții stărilor și evenimentelor din
populații diferite, precum și aplicarea rezultatelor la
controlul problemelor de sănătate publică.
Catedra de Sanatate Publica si Management, 2
UMF "Carol Davila" Bucureşti
Obiectul preocupărilor E
 O populație de referință  Individul ?
(ex: populația dintr-un
anumit teritoriu)

 Un grup particular de
bolnavi ( +/ - martori)

Catedra de Sanatate Publica si Management, 3


UMF "Carol Davila" Bucureşti
Nivelurile cercetării E

 Nivelul cunoașterii: cercetare


fundamentală – căutare explicații.

 Nivelul intervenției: cercetare aplicativă –


acțiune.

Catedra de Sanatate Publica si Management, 4


UMF "Carol Davila" Bucureşti
Domenii de aplicare a E
Sănătate publică
- taxonomia bolilor Medicina clinică
- descrierea istoriei naturale a - istoria naturală a bolii
bolilor in populatie - determinarea valorilor normale
- determinarea frecvenței FR - completarea tabloului clinic si
- descrierea si explicarea identificarea de sindroame noi
modelelor de mortalitate și
- studiul etiologiei
morbiditate
- depistarea și supravegherea în - ameliorarea perspectivelor
masă a bolilor clinice (eval eficacitatii
- prevenirea și controlul comunitar procedeelor diagnostice si
al bolilor terapeutice)
- planificarea sanitară si - evaluarea tehnologiilor medicale
promovarea acțiunilor pentru vechi si noi
sănătate - citirea critică a literaturii de
- evaluarea acțiunilor, procedurilor specialitate
si serviciilor de sanatate
Catedra de Sanatate Publica si Management, 5
UMF "Carol Davila" Bucureşti
Clasificarea anchetelor epidemiologice -
OMS

I. După obiectivul urmărit:


DESCRIPTIVE
- populationale (anchete de prevalenta, corelationale/ecologice)
- Individuale (raport de caz, serii de cazuri)

ANALITICE
- observationale (de cohorta; caz-control)
- de interventie (clinical trials)
II. Dupa rolul investigatorului
 Anchete observationale
 Anchete de interventie/experimentale

III. După directia temporala


 Anchete transversale
 de prevalenţă
 ecologice
 Anchete longitudinale
 de cohortă (prospective, prospectiv istorice-ambispective, cohorta
Catedra de Sanatate Publica si Management, 6
retrospectiva) UMF "Carol Davila" Bucureşti

 caz-control (retrospective)
Piramida dovezilor

7
Anchete descriptive

 studiază, descriu distribuţia în populaţie a factorilor de risc şi/


sau de protecţie şi a bolilor / deceselor, în funcţie de o serie de
caracteristici de persoană, spaţiale (geografice) şi de timp
(temporale)
 Tipurile de boala pot fi descrise prin una din cele trei
caracteristici: Răspund la întrebarile
 Personale: cine este afectat? (tanar / batran, femeie
/ barbat, sarac / bogat etc.) - PERSONAL

 Spatiale: unde apare boala? ( rural / urban, național


/ international etc.) – SPAȚIAL

 Temporale: când apare boala? ( iarna / vara etc.) -


TEMPORAL CatedraUMF
de Sanatate Publica si Management,
"Carol Davila" Bucureşti
8
Anchete descriptive - tipuri
 Anchete epidemiologice descriptive
 Medicina Clinica

 Individuale
1. raport de caz,
2. serii de cazuri,
 Sanatate Publica
 Populaționale
3. corelationale/ecologice
4. anchete de prevalenta (cross-sectional)

Catedra de Sanatate Publica si Management, 9


UMF "Carol Davila" Bucureşti
Tipuri de studii descriptive in medicina clinica
1. Raport de caz (studiu de caz)
 Cel mai comun studiu descriptiv
 descrierea detaliată a unei caracteristici clinice sau rezultat observat
de unul sau mai multi clinicieni pe un pacient (maxim 4)
 Scop: raportarea observatiilor neașteptate sau neobișnuite.

 Metodologie:
 Colectarea retrospectivă a datelor - de la consemnarea
evenimentului neașteptat/neobișnuit - ex efect secundar
medicamente
Avantaje: Dezavantaje
Nu exista grup de control Numar foarte redus de subiecti – nu se pot
Poate constitui prima etapa de realiza grafice, tabele, analize statistice
recunoastere a unei boli noi/FR Depind de capacitatea de observare, de
Usor de realizat - 1/3 din articolele experienta si de interesul cercetatorului
medicale
Catedra de Sanatate Publica si Management, 10
UMF "Carol Davila" Bucureşti
Tipuri de studii descriptive in medicina clinica
2. Serii de cazuri

 Raport obiectiv privind caracterstici clinice sau efecte consemnate la un


grup de indivizi cu acelaşi diagnostic
 5-15 cazuri
 Metodologie: colectare retrospectiva a datelor
 Avantaje:
 se pot aduna cazuri din diferite surse pentru a genera ipoteze şi
a se descrie noi sindroame
 ex: hepatita, SIDA, boala Hodgkin

 Limite:
 Nu se poate testa pentru asociere statistică, deoarece nu există un grup
de comparaţie,
 Depind de capacitatea de observare, de experienta si de interesul
cercetatorului
 Nu se pot prelucra statistic, nu se pot construi grafice
Catedra de Sanatate Publica si Management, 11
UMF "Carol Davila" Bucureşti
Tipuri de studii descriptive în sanatatea publica
1. Anchete de prevalență (cross-sectional)
Studii transversale care măsoară simultan rezultatul şi
expunerea, într-o populaţie bine definite (eșantion din
populatie)

Avantaje:
 implică întrega populaţie, şi nu numai pe cei care caută îngrijire
medicală
 indicate pentru identificarea prevalenței bolilor frecvente (artroză,
HTA,alergii etc.)
 Rezultatele - programe de sanatate
 permit formularea de ipoteze epidemiologice ce urmeaza sa fie testate
in studii analitice/experimentale

Limite:
 nu se poate determina dacă expunerea a precedat rezultatul
 se determina prevalenţa şi nu incidenţa; ca urmare, rezultatele vor fi
influenţate de factorii de supravieţuire
Catedra de Sanatate Publica si Management, 12
UMF "Carol Davila" Bucureşti
Tipuri de studii descriptive in sanatatea publica
2. Studii ecologice (de corelaţie)
 Folosesc date deja colectate, raportate prin sistemele
informationale de rutina si care reprezintă masurari ale unor
caracteristici comportamentale din populaţia generală in
relatie cu unii factori de interes (vârsta, timpul, utilizarea
serviciilor, expuneri, decese, internari etc.)
 AVANTAJE:
 pot genera ipoteze pentru studii analitice
 Scutesc etapa de culegere a datelor (date disponibile din raportari de
rutina)
 pot ţinti anumite perioade de timp sau regiuni geografice pentru studii
viitoare
LIMITE:
 datele fiind pentru grupuri, nu pot fi legate rezultatul şi expunerea la
indivizi
 nu se pot controla pentru factori de confuzie potenţiali
 datele sunt expuneri medii şi nu expuneri individuale - nu se poate
determina o relaţie doză-răspuns
Catedra de Sanatate Publica si Management, 13
UMF "Carol Davila" Bucureşti
Tipuri de anchete de cohortă
 Propriu-zis prospective, - efectul e vazut ca rezultat
al expunerii pecedente

 de cohorta retrospective - datele despre FR si B


sunt culese din trecut (documente medicale)

 de tip prospectiv istoric (ambispective) - Expunere si


Rezultatul au apărut in trecut, dar se urmareste in
timp aparitia altor rezultate datorate aceleiasi
expuneri (x. razboiul din Golf, Cernobal)

Catedra de Sanatate Publica si Management, 14


UMF "Carol Davila" Bucureşti
ANCHETELE CAZ-CONTROL

 Analitice
 Observaţionale
 Retrospective
 unitatea de observaţie: individul (nu
grupul, populaţia)
 alte denumiri: studii caz-martor,
retrospective, anamnestice

Catedra de Sanatate Publica si Management, 15


UMF "Carol Davila" Bucureşti
Anchetele caz-control

 Sunt cele mai frecvente studii epidemiologice


analitice
 sunt singura modalitate practică de a identifica
factorii de risc pentru bolile rare (prevalența în
populație <10%)
 se potrivesc cel mai bine bolilor care necesită
îngrijiri medicale (ex. cancer, fractură de şold etc.)
 Permit studiul asocierii dintre mai mulți factori de risc
și boală - boli cronice

Catedra de Sanatate Publica si Management, 16


UMF "Carol Davila" Bucureşti
Anchetele intervenţionale
 Definitie - Studii de cohorta (FR - B) in care cercetatorul
manipuleaza factorul studiat si observa efectul asupra
criteriului de rationament

 Sunt singurele anchete în măsură să dovedească relația cauzală


sau eficacitatea unor tratamente, intervenții, decizii diagnostice și
organizatorice

 Probează practic, o ipoteză elaborată în cadrul anchetelor


descriptive şi verificată analitic

 Dovada experimentală- ultimul dintre criteriile de plauzibilitate


Hill-Evans

 Considerente etice

Catedra de Sanatate Publica si Management, 17


UMF "Carol Davila" Bucureşti
Domenii de aplicare
 Evaluarea eficacității vaccinurilor noi;

 Experimentarea medicamentelor noi;

 Evaluarea unor noi conduite terapeutice;

 Evaluarea unor forme de organizare a serviciilor de


sănătate;

 Evaluarea unor programe de educatie;

 Evaluarea unor modalități noi de depistare a unor


factori de risc sau maladii.
Catedra de Sanatate Publica si Management, 18
UMF "Carol Davila" Bucureşti
Etapele unei anchete experimentale

I. Alegerea loturilor

II. Administrarea intervenției

III. Culegerea datelor (consemnarea rezultatelor)

IV. Analiza datelor si testarea statistica a


deosebirilor constatate

V. Interpretarea datelor
Catedra de Sanatate Publica si Management, 19
UMF "Carol Davila" Bucureşti
POPULAŢIA STUDIATĂ

EŞANTIONARE

PARTICIPANŢI
simplu Consimţământ
RANDOMIZARE

GRUP TERAPEUTIC COMPARARE GRUP MARTOR

PIERDERE DIN VEDERE


MIGRARE

dublu MĂSURARE
EFECT EFECT

ORBIRE

triplu ANALIZA
RR, ARR, RRR, NNT –p, CI

Inferenta statistica
I. Alegerea loturilor
A. Criterii de includere:
 clinice și demografice (grupa de vârsta, sex) care
definesc populația potențială la care pot fi
generalizate rezultatele
 geografice și temporale - definesc populația
accesibilă (disponibilă pentru studiu)
B. Criterii de excludere
 Caracteristici care riscă să altereze calitatea datelor
sau interpretarea rezultatelor (alcoolici, alta
afecțiune)
 Aspecte etice (nu doresc să participe la studiu)

Catedra de Sanatate Publica si Management, 21


UMF "Carol Davila" Bucureşti
I. Alegerea loturilor (2)
Esantionarea
 Probabilistică - fiecare individ are o anumita probabilitate de
selectie specificata (tragere la sorti simpla, stratificata, a
grupelor, pasul mecanic)
 Neprobabilistică (calitativa)- nu specifică o probabilitate de
selecție; practica dar mai putin riguroasă
Pregatirea loturilor
 Evaluarea subiecților (înregistrare, măsurarea diferiților parametri
importanti pt studiu)
 consimțământul informat = drept al pacientului
 dreptul de a se retrage în orice etapă
Repartizarea subiecților în loturi - randomizarea (șanse egale de
a fi în unul din loturi)
 repartizarea = ireversibila
 alocarea randomizata ≠ eșantionarea randomizată

Catedra de Sanatate Publica si Management, 22


UMF "Carol Davila" Bucureşti
II. Administrarea intervenției

 Mod deschis –
erori
 orb (simplu orb)
 dublu orb
 triplu orb

Catedra de Sanatate Publica si Management, 23


UMF "Carol Davila" Bucureşti
III. Consemnarea rezultatelor
 Stabilirea cât mai exactă a rezultatului
interesant pt studiu (criteriul de raționament)
 Ex fibrinolitice-IMA

 Important: monitorizarea complianței


subiecților (măsurare prin chestionare,
analiza metaboliți urinari)

Catedra de Sanatate Publica si Management, 24


UMF "Carol Davila" Bucureşti
IV. Prelucrarea datelor

Tabel de contingență 2x2


 R1 = riscul apariției evenimentului la lotul test

 R0 = riscul apariției evenimentului la lotul


martor
 Forta asociației –RR, RA (partea atribuibilă
intervenției)

Catedra de Sanatate Publica si Management, 25


UMF "Carol Davila" Bucureşti
Masurarea asociaţiei INT EFECT Total

+ -
a
R1  - riscul efectului
ab in lotul test +
a b a+b
- c d c+d
c -riscul
R0  Total a+c b+d a+b+c+d
cd efectului in
lotul control
R1
RR  -RISCUL RELATIV
R0 - Arată de câte ori este mai mare riscul
efectului la lotul de interventie, fata de lotul
de control
-Masoara forta asocierii epidemiologice
Catedra de Sanatate Publica si Management, 26
UMF "Carol Davila" Bucureşti
 AR (Risc atribuibil)= R1 – R0 (cu cat este mai mare
probabilitatea de aparitie a efectului in lotul de interventie fata de
lotul de control)
 Daca R1-R0<0, AR = ARR
 ARR (reducerea absoluta a riscului/absolute risk
reduction) = R0 – R1
 NNN (number needed to treat) = 1/ (R0-R1) (cati
subiecti este necesar sa fie tratati pentru o obtine un rezultat
favorabil, pozitiv)
 NNH (number needed to harm) = 1/(R1-R0), daca
R1>R0(cati subiecti trebuie tratati pentru a obtine efecte
adverse)
 RRR (relative risk reduction) = (R1-R0)/R0
Catedra de Sanatate Publica si Management, 27
UMF "Carol Davila" Bucureşti
Tipuri anchete experimentale și de
intervenție

1. Studii clinice randomizate (Randomized


Clinical Trials/RCT)

2. Studii in teren (Field trials)

3. Studii comunitare (Community trials)

Catedra de Sanatate Publica si Management, 28


UMF "Carol Davila" Bucureşti
1. Studii clinice randomizate
 Experimentale (quasiexperimentale)
 esenţiale pentru dezvoltarea de noi tratamente
 proiectate in vederea evaluarii unui tratament pe
om, prin compararea rezultatelor obtinute pe un
grup test, care primeste tratamentul respectiv cu
rezultatele dintr-un grup martor, comparabil, care
primeste placebo
 ambele grupuri sunt incluse in studiu, tratate si
urmarite de-a lungul aceleiasi perioade de timp

Catedra de Sanatate Publica si Management, 29


UMF "Carol Davila" Bucureşti
Fazele studiului clinic pe om
 Studiile de faza I se efectuează pe un număr mic de
subiecţi şi au drept scop precizarea siguranţei şi
toleranţei (sunt serii de cazuri clinice-descriptive)
 Studiile de faza II precizează eficacitatea optimală a
tratamentului (descriptive)
 Studiile de fază III stabilesc eficacitatea tratamentului,
cel mai frecvent prin teste terapeutice comparative,
ideal randomizate (clinical trials; experimentale)
 Studiile de faza IV, după comercializarea produsului,
au drept scop precizarea eventualelor indicaţii noi şi a
efectelor nedorite, nedecelate în decursul etapelor
precedente (descriptive; analitice-cohorte).
Catedra de Sanatate Publica si Management, 30
UMF "Carol Davila" Bucureşti
2. Studii clinice in teren (Field trials)
si comunitare (community trials)
 Scop: prevenirea apariției bolii
 Evaluare logistică și financiară
 Implică persoane care nu prezintă semne de boală, dar despre care
se presupune că sunt expuse FR
 Grupurile la care se refera intervenția – comunități

 Ideale pt bolile care au la origine factori sociali


 Colectarea datelor – în teren, de la pers din populația generala
Exemple de studii „în teren”:
 testarea vaccinului Salk pentru prevenirea poliomielitei (pe copii

Exemple de studiu comunitar:


 preventia cariei dentare prin fluorizarea apei

Catedra de Sanatate Publica si Management, 31


UMF "Carol Davila" Bucureşti
Concluzii
 Probleme de fezabilitate, cost, etică
 Mai dificil de proiectat și de condus
comparativ cu alte studii
 AI pe subiecti suficient de numeroși,
proiectate si conduse după criterii științifice,
pot furniza dovada cea mai puternica si mai
directa a existentei relatiei Cauza-Efect

Catedra de Sanatate Publica si Management, 32


UMF "Carol Davila" Bucureşti
Aboradări bazate pe date
reale (RWD)
 RWD: informații colectate de rutina provenind
din raportari pe populații heterogene de pacienți
din mediul real, studii clinice, anchete pe
pacienți.
 Surse RWD: înregistrari electronice, documente
contabile (facturi), registre de boală, înregistrari
de date biologice din aplicații individuale

15.10.2019 Disciplina Sanatate publica si management 33


Aboradări bazate pe date
reale (RWD)
 Utilizare RWD: dezvoltare de ghiduri de practică,
introducerea de medicamente noi în practica curentă,
compensarea medicmentelor și dispozitivelor
 Argument pentru utilizarea RWD il reprezintă PMS
(practica de monitorizare a siguranței produselor
farmaceutice sau dispozitivelor medicale- o practică a
farmacovigilenței)
 Real Word Evidences (EWR)= dovada clinică
referitoare la beneficiul sau riscul proveninf din RWD

15.10.2019 Disciplina Sanatate publica si management 34


De ce ne trebuie Real Word
Evidences (RWE)?
Exemplul 1:
 Terapia genetică pentru talasemie – promite să
rezolve boala într-o singură administrare
(unică), dar care se aprobă după cațiva ani de
supraveghere într-un studiu clinic, ceea ce face
să se modifice nivelul de risc al pacientului și
administrarea sa nu mai fie realistă
 RWE ofera soluția pentru recomandare sigură
cu rambursare justificată

15.10.2019 Disciplina Sanatate publica si management 35


De ce ne trebuie Real Word
Evidences (RWE)?
Exemplul 2:
 In oncologie terapiile combinate oferă cele mai
mari șanse pentru cei mai mulți pacienți
 ”Complexitatea combinației”: stabilirea
dozelor, a medicamentelor partenere,
secvențialitatea trata,mentelor, stratificarea
biomarkerilor
Noile produse nu pot fi caracterizate de recomandările de
rutina
 RWE – singura speranță în ”complexitatea
combinației”
15.10.2019 Disciplina Sanatate publica si management 36
Cercetare – practică medicală
 Cercetarea focalizată pe populații selectate=>
medicină personalizată
 Monoterapii=> combinații complexe
 Timp scurt=> decenii (life-long)
 RCT => orice metodă
 Reglementări ale producătorilor => abordare
uzuală
 Cercetare clinică => sistem de sănătate care se
auto-instruiește
15.10.2019 Disciplina Sanatate publica si management 37
Cerințe
 Date colectate de rutină
 Protejarea datelor pacientului
 Consimțământ informat

15.10.2019 Disciplina Sanatate publica si management 38


Abordări metodologice
 Utilizarea de metode statistice pentru
extragere, analiză și interpretare a datelor
 Asigurarea calității prin minimizarea
barierelor
 Încurajarea utilizării datelor personale
înregistrate individual

15.10.2019 Disciplina Sanatate publica si management 39


Exemple de succes
 Kaiser Permanente, Algoritm de predicția
riscului infecției la nou-născuți=> reducerea
antibioticelor ne-necesare.
 FDA Santinele Initiative, eHR (electronic
health Record)=> creșterea aderenței la
medicația pentru HTA și Glicemie =>
îmbunătățirea managementului bolii.

15.10.2019 Disciplina Sanatate publica si management 40


Concluzii
 Acum, știința progresează mai repede decât
sistemul
 Utilizarea RWE este o nevoie => ținta de
atins

15.10.2019 Disciplina Sanatate publica si management 41


Principii de
management in
sanatate
Curs studenti - Medicină generală-
anul V
2015

Catedra de Sanatate Publica si Management, 1


UMF "Carol Davila" Bucureşti
Definiţii
 David Gustafson:

„Managementul este procesul prin care munca este


făcută prin intermediul altora – bine, la timp şi în
limita bugetului.”
 Peter Drucker:“ Sarcina fundamentala a managementului este sa-i faca
pe oameni apti de o performanta colectiva “
“ Esenta managementului decurge din:
- - lucrul cu si prin intermediul altor persoane
- - integrarea si imbunatatirea performantelor celorlalti
- facilitarea dezvoltarii, schimbarii si invatarii “

Catedra de Sanatate Publica si Management, 2


UMF "Carol Davila" Bucureşti
PRINCIPII GENERALE ŞI TENDINŢE
ACTUALE
 Conducerea prin obiective
 Conducerea prin obiective permite atingerea eficacităţii
manageriale: măsura în care rezultatele aşteptate sunt
atinse. Pentru aceasta este nevoie să ştim unde suntem,
unde mergem, cum ajungem.
 Stabilirea obiectivelor se face în cadrul planului de
management – un instrument specific în procesul de luare a
deciziei.
 Învăţarea din experienţă
 Se compară sistematic realizările cu obiectivele şi de
asemenea se compară planurile de personal şi cele bugetare
cu execuţia. Se replanifică pe bază de experienţă. Este
considerată o metodă de utilizare judicioasă a resurselor.
 Diviziunea muncii
 Sarcini specifice conform nivelului de pregatire si experienta
 Înlocuirea resurselor rare
Catedra de Sanatate Publica si Management, 3
UMF "Carol Davila" Bucureşti
PRINCIPII GENERALE ŞI TENDINŢE
ACTUALE
 Convergenţa muncii
 Diviziunea muncii se referă la împărţirea sarcinilor în cadrul
acestei echipe. Convergenţa muncii se realizează prin
susţinerea reciprocă a activităţilor care duc la îndeplinirea
unui obiectiv.
 Funcţiile determină structura
 Functia =de a furniza servicii (de ex: nastere) determina
structura specifica a spitalului ( de ex: maternitate)
 Delegarea autorităţii
 Structura (alocarea sarcinilor şi responsabilităţilor) este
stabilită de persoanele din organizaţie care au această
autoritate (dreptul de a decide sau a acţiona)
 Conducerea prin excepţie
 Concentrarea timpului si energiei pe rezolvarea lucrurilor
care nu merg =exceptii la regula.
 Utilizarea celui mai scurt drum, până la decizie.
Catedra de Sanatate Publica si Management, 4
UMF "Carol Davila" Bucureşti
Definiţii
 Managementul – proces prin care grupurile de
oameni lucrează împreuna pentru a îndeplini
scopuri bine definite

 Managerul- persoana care poartă


responsabilitatea îndeplinirii unei activităţi
folosind resursele care-i stau la dispoziţie

 Leadership - procesul de a-i face pe ceilalţi sa


lucreze pentru scopurile organizaţiei
Catedra de Sanatate Publica si Management, 5
UMF "Carol Davila" Bucureşti
AUTORITATE - RESPONSABILITATE
 În activitatea managerială autoritatea este atributul pe care îl are un conducător
de a pretinde ascultare. Autoritatea face posibilă luarea şi executarea deciziilor.
 Principalele surse ale autorităţii sunt:
 Poziţia ierarhică- generează autoritatea administrativă şi este
legată de poziţia pe care o ocupă un conducător într-o unitate;
are un caracter efemer
 Autoritatea de competenţă este dată de cunoştinţele şi
tehnologiile folosite de un conducător în activitatea sa
managerială. Sursa acestei autorităţi nu poate genera
pretenţia de a fi ascultat, dar un conducător competent este
ascultat deoarece acest drept i-l conferă colaboratorii.
 Charisma este o calitate înnăscută, asociată autorităţii morale.
Un conducător charismatic motivează şi mobilizează
personalul în jurul său pentru realizarea obiectivelor
organizaţiei. Catedra de Sanatate Publica si Management, 6
UMF "Carol Davila" Bucureşti
AUTORITATE - RESPONSABILITATE
Orice autoritate este dublată de responsabilitate. În organizaţiile
concepute clasic, operează trei niveluri:

 Responsabilitatea de nivel strategic este atributul


,,directorilor generali”. Această responsabilitate se referă la opţiunile
majore legate de evoluţia serviciilor de sănătate: este vorba de
dezvoltarea, diversificarea şi finanţarea acestora într-o perspectivă
de durată medie.
 Responsabilitatea managerială de nivel mediu este cea
pe care o au conducătorii care se ocupă de buna desfăşurare a
proceselor. Aceştia alocă şi gestionează resursele, decid în
problemele de personal, materiale şi bani;

 Nivelul operaţional este treapta la care apare producţia de


servicii, care în sistemul de sănătate are o importanţă majoră.

Catedra de Sanatate Publica si Management, 7


UMF "Carol Davila" Bucureşti
MANAGEMENTUL

FUNCŢII
APTITUDINI

ROLURI

Catedra de Sanatate Publica si Management, 8


UMF "Carol Davila" Bucureşti
Funcţii manageriale
1. Planificarea
2. Organizarea
3. Funcţia de personal (Coordonarea)
4. Conducerea (Comanda)
5. Controlul

Catedra de Sanatate Publica si Management, 9


UMF "Carol Davila" Bucureşti
Planificarea

 Planificarea dă posibilitatea serviciilor de


sănătate să facă faţă prezentului şi să
anticipeze viitorul
 Planificarea presupune luarea deciziilor
privitoare la:
 Ce trebuie făcut?
 Când trebuie făcut?
 Cum trebuie făcut?

Catedra de Sanatate Publica si Management, 10


UMF "Carol Davila" Bucureşti
Organizarea

 Organizarea se referă la stabilirea relaţiilor de


autoritate şi responsabilitate in cadrul unei
organizaţii –
 Scopul organizarii crearea unei structuri
adecvate organizatiei (structura manageriala
si umana a organizatie)i

Catedra de Sanatate Publica si Management, 11


UMF "Carol Davila" Bucureşti
Organizaţiile pot fi structurate
după mai multe criterii
 pe baza funcţiilor (activităţi similare fiind grupate
în acelaşi loc); de pildă laboratorul clinic,
radiologia, farmacia se află frecvent în aceeaşi
zonă.
 pe baza serviciilor; de exemplu blocurile
operatorii sau camerele de gardă.
 pe baza „produselor”; când activităţi din diverse
departamente sunt interconectate cum se
întâmplă în cazul centrelor de diabet, serviciilor
de neo-natologie.

Catedra de Sanatate Publica si Management, 12


UMF "Carol Davila" Bucureşti
Funcţia de personal
(Coordonarea)

 Include activităţile în legătură cu


managementul resurselor umane sau
administrarea personalului

 Scopul principal al acestei funcţii este acela


de a recruta, selecta şi aloca persoanele
potrivite posturilor deţinute

Catedra de Sanatate Publica si Management, 13


UMF "Carol Davila" Bucureşti
Funcţia de personal include
 Recrutarea angajaţilor
 Selectarea celor ce urmează a fi angajaţi
 Alocarea personalului în posturile existente in
mod optim
 Formarea pentru insusirea deprinderilor
necesare,
 Determinarea modului de remunerare
 Determinarea modului de evaluare a activităţii si
performantei
 Determinareamodalitatii de recompensare,
promovare, etc.Catedra de Sanatate Publica si Management, 14
UMF "Carol Davila" Bucureşti
Conducerea (Comanda)
 Presupune orientarea oamenilor spre ceea
ce trebuie să realizeze şi ceea ce nu trebuie
să facă, fiind caracterizată, deci, prin acţiune.
 Conducerea implică construirea unui mediu
de comunicare, motivare şi leadership, astfel
încât membrii organizaţiei (secţie, policlinică,
spital etc.) să înţeleagă ce se aşteaptă de la
ei în muncă.

Catedra de Sanatate Publica si Management, 15


UMF "Carol Davila" Bucureşti
Stiluri de conducere
 Autoritar: managerul ia decizia si o
Utilizarea anunţa angajaţilor
Autoritatii
manageriale  Consultativ-managerul prezintă
deciziile si invita la discuţii
 Participativ-managerul prezintă
problemele asculta sugestiile si ia
deciziile
 Democratic-managerul defineşte
limitele si cere grupului sa ia
deciziile
Gradul de  Laissez-faire- managerul permite
libertate angajaţilor sa acţioneze in anumite
al angajatilor
limite
Catedra de Sanatate Publica si Management, 16
UMF "Carol Davila" Bucureşti
Controlul
 Funcţia managerială de control se
concentrează pe monitorizarea şi evaluarea
performanţelor obţinute.

 Scopul principal este încercarea de


îmbunătăţire continuă a calităţii.

Catedra de Sanatate Publica si Management, 17


UMF "Carol Davila" Bucureşti
Etape ale procesului de control:

1. Stabilirea de standarde de timp, calitate sau


cantitate
2. Măsurarea rezultatelor
3. Compararea rezultatelor cu standardele
4. Aplicarea modificărilor necesare
(adaptare dupa Taylor)

Catedra de Sanatate Publica si Management, 18


UMF "Carol Davila" Bucureşti
ANALIZA SITUATIILOR
PLANIFICARE

ORGANIZARE
PLANIFICAREA ACTIVITATII

COORDONARE

IMPLEMENTAREA

CONDUCERE

CONTROL EVALUAREA

Catedra de Sanatate Publica si Management, 19


UMF "Carol Davila" Bucureşti
Rolurile manageriale
 Un manager are: autoritate, un anumit statut
si responsabilitati atat in interiorul cat si in
exteriorul organizatiei.
 Activitatile si comportamentele pot fi decsrise
drept “roluri”.
 Mintzberg a stabilit 10 roluri manageriale
grupate in trei domenii: interpersonal,
informational, decizional.

Catedra de Sanatate Publica si Management, 20


UMF "Carol Davila" Bucureşti
ROLURILE MANAGERIALE
Furnizeaza informatii Proceseaza informatii Utilizeaza informatii

Roluri interpersonale Roluri informaţionale Roluri decizionale

Reprezentare Monitor Antreprenor

Leader Diseminator Mediator

Legătură Purtător de cuvânt Distribuitor resurse

Negociator

FEEDBACK 21
LEADER – stabileste
REPREZENTARE
directia de urmat,
Reprezinta
creaza un mediu
organizatia
de munca propice

ROLURI INTERPERSONALE

De LEGATURA – cu
Mediul intern si
extern
Catedra de Sanatate Publica si Management, 22
UMF "Carol Davila" Bucureşti
MONITOR – aduna DISEMINATOR –
Si analizeaza informatiile Distribuie informatia.
din mediul intern si extern, Alege informatiile pe care
selecteaza informatiile utile, trebuie sa le stie ceilalti
Formale/informale

ROLURI INFORMATIONALE

PURTATOR DE CUVINT:
transmitere de informatii
privind organizatia in exteriorul
organizatiei

Catedra de Sanatate Publica si Management, 23


UMF "Carol Davila" Bucureşti
ANTREPRENOR
Administreaza MEDIATOR al
Ia decizii privind schimbarile Conflictelor aparute
Initiaza schimbari

ROLURI DECIZIONALE

NEGOCIATOR – pentru
DISTRIBUITOR DE RESURSE Ca organizatia sa-si
Aloca resursele materiale Obtina resursele in cel
Umane, financiare Mai eficient mod
Si in timp util

Catedra de Sanatate Publica si Management, 24


UMF "Carol Davila" Bucureşti
Aptitudini
 Aptitudini – categorie variata de indeminari
si abilitati deprinse si dezvoltate, pe care
individul le achizitioneaza ca sa isi poata
indeplini sarcinile asumate.
 Aptitudinile pot fi:
 tehnice
 umane
 conceptuale

Catedra de Sanatate Publica si Management, 25


UMF "Carol Davila" Bucureşti
Aptitudini tehnice

 Aptitudinile tehnice se referă la nivelul de


competenţă într-o activitate specifică. Ele
includ abilitatea de a utiliza procese
specializate, metodologii sau proceduri şi
tehnici necesare activităţii într-un domeniu
specific, cel managerial în situaţia de faţă.
 Ex.:intocmirea unui raport, citirea unei balante
financiare, prezentarea unei note sintetice,
efectuarea unei prezentari grafice.

Catedra de Sanatate Publica si Management, 26


UMF "Carol Davila" Bucureşti
Aptitudini umane
 Aptitudinile umane - se referă la abilitatea
managerilor de a lucra eficient cu ceilalţi,
indivizi sau grupuri.
 Un manager tb sa fie constient de atitudinea,
perceptia si sentimentele altora si trebuie sa
tina seama de ele in procesul managerial.

Catedra de Sanatate Publica si Management, 27


UMF "Carol Davila" Bucureşti
Aptitudinile conceptuale
 Sunt reprezentate de abilitatea de a înţelege
relaţiile existente în situaţiile complexe, de a
vedea conexiuni în „haos” şi de a avea o
viziune de viitor
 Managerul trebuie să fie în stare sa vada
organizaţia pe care o conduce şi operaţiunile
care se desfăşoară ca pe un întreg.

Catedra de Sanatate Publica si Management, 28


UMF "Carol Davila" Bucureşti
TIPURI DE MANAGERI
1. TOP MANAGER - scop, misiunea organizaţiei,
strategii si politici majore
2. MANAGER DE NIVEL MEDIU - implementează
strategia, dezvolta planuri operaţionale,
coordonează departamente
3. MANAGER OPERATIONAL - coordonează
activitatea, lucrează împreuna cu cei care ii
conduce, rezolva problemele zilnice.

Catedra de Sanatate Publica si Management, 29


UMF "Carol Davila" Bucureşti
Utilizarea aptitudinilor

TOP
APTITUDINI
MANAGER
CONCEPTUALE

NIVEL
APTITUDINI UMANE
MEDIU

OPERATION APTITUDINI TEHNICE


AL

Schema adaptata dupa Robert Klatz


Catedra de Sanatate Publica si Management, 30
UMF "Carol Davila" Bucureşti
Management şi leadership

 Planificare
 Organizare şi ,,asigurare
Management cu personal" REZULTATE URMARITE
 Controlul şi rezolvarea
problemelor

PROCESE DE
 Dezvoltarea unei viziuni
SCHIMBARE SI
Leadership  "Alinierea" oamenilor
DEZVOLTARE
 Motivarea şi inspirarea
ORGANIZATIONALA

31
Un echilibru între management şi leadership

puternic Entuziasm la
început, dar fără Succes
rezultat pe termen
lung
Leadership
mediu

Succes pe termen
scurt sub acţiunea
unui management
Eşec eficace, însă cultura
organizaţiei nu se
schimbă în acelaşi
ritm
0 mediu puternic
Management
32
Trăsături de personalitate
 energie; liderii demonstrează o înaltă capacitate de efort; ei au o dorinţă
intensă de a reuşi, sunt ambiţioşi, dinamici, se implică în numeroase activităţi
şi au iniţiativă;
 dorinţa de a conduce; liderii sunt animaţi de o dorinţă puternică de a
influenţa şi conduce pe alţii, demonstrând voinţa şi capacitate de asumare a
responsabilităţii;
 onestitatea şi integritatea, liderii construiesc relaţii de încredere între ei şi
adepţii lor prin corectitudine şi sinceritate, deschidere prin a arăta
concordanţă între vorbe şi fapte;
 încrederea în forţele proprii, adepţii caută la lider lipsa îndoielii; de aceea
liderii arată încredere în propriile forţe pentru a –i convinge pe adepţi justeţea
scopurilor şi deciziilor lor.
 Inteligenţa- liderii trebuie să aibă capacitatea de a aduna, sintetiza şi
interpreta cantităţi mari de informaţii şi să fie capabili să creeze viziuni, soluţii
la probleme şi să ia deciziile corecte.
 cunoştinţele relevante în domeniul de activitate; liderii eficienţi au
cunoştinţe vaste despre companie, industrie şi aspectele tehnice ale activităţii.
Catedra de Sanatate Publica si Management, 33
UMF "Carol Davila" Bucureşti
Corelatia management-
leadership
Instrumente ale
managementului Leadership
foloseşte Putere adoptă
Comporta-
MANAGERUL

Autoritate mente şi
Influenţă practici
Trăsături
personale şi
caracteristici

Pentru a facilita
Performanta
Moral ridicat

Catedra de Sanatate Publica si Management, 34


UMF "Carol Davila" Bucureşti
LEADER MANAGER

Imputerniceste, deleaga, asigura Administreaza resurse (financiare,


angajamentul oamenilor fata de organizatie materiale, umane)

Relatii interumane bazate pe incredere Relatii contractuale cu angajatii, clientii,


reciproca furnizorii
Focus pe motivarea personalului, creearea Focus pe functii: planificare, organizare,
unei misiuni impartasite si viziuni si valori coordonare, conducere, control
comune

Autoritate dobindita, bazata pe increderea Autoritate prin pozitia ierarhica


subalternilor si recunoasterea
competentelor liderului

Procese intuitive, care implica inteligenta Procese in principal rationale, accent pe


emotionala; accent pe dezvoltare si ordine si disciplina, consistenta
schimbare

Catedra de Sanatate Publica si Management, 35


UMF "Carol Davila" Bucureşti
Organizaţia de sănătate
directii de urmat
 Serviciile direcţionate către client – activitatea
organizatiei se concentreaza asupra
pacientului
 Îmbunătăţirea continuă a calităţii – proces
neintrerupt in organizatie
 Angajaţii – remunerare, tratament echitabil
 Grupurile de interes – capacitare, implicare

Catedra de Sanatate Publica si Management, 36


UMF "Carol Davila" Bucureşti
Bolile cronice, strategii preventive,
depistare

Curs Studenti anul V,


Facultatea de Medicină
Disciplina de Sănătate Publică și
Management
UMF Carol Davila București
An universitar 2019-2020

Disciplina de Sanatate Publica si Management, 1


UMF "Carol Davila" Bucureşti
Obiective educaționale
La finalul cursului, studentul trebuie să
cunoască:

 Avantajele și limitele principalelor tipuri de


strategii preventive
 Caracteristicile și tendințele bolilor cronice
 Caracteristicilor principale și utilizarea
examenelor de screening

Disciplina de Sanatate Publica si Management, 2


UMF "Carol Davila" Bucureşti
STRATEGII PREVENTIVE

Disciplina de Sanatate Publica si Management, 3


UMF "Carol Davila" Bucureşti
Strategii preventive
 Modele de prevenire a bolii individul SAU populaţia.

 Strategia bazată pe demersul individual – interesează


boala şi cauzele bolii individului - aparţine sectorului
clinic

 Strategia populaţională - interesează incidenţa bolii în


populaţie - aparţine sectorului de sănătate publică
 Strategia riscului înalt
 Strategia ecologică

După Geoffrey Rose, Sick Individuals and Sick Populations,


4
International Journal of Epidemiology 1985;14:32–38. Catedra de Sanatate Publica si Management,
UMF "Carol Davila" Bucureşti
Strategia bazată pe demersul
individual
 Apartine exclusiv sectorului clinic, este adresată
persoanei bolnave-persoanei care s-a adresat medicului.
 Întrebarile pe care si le pune medicul cînd are bolnavul
in faţă:
 "De ce a facut boala?"
 "De ce a facut-o acum?"
 "Ce-ar fi trebuit sa faca bolnavul ca boala să nu fi
aparut?"
 Este strategia în care, în fiecare moment, în mintea
medicului trebuie sa apară ideea riscului relativ ca
expresie a forţei asociaţiei epidemiologice.
 Este o strategie importantă pentru practica medicală in
raport cu persoana bolnavă.
Catedra de Sanatate Publica si Management, 5
UMF "Carol Davila" Bucureşti
Strategia populaţională: Strategia
riscului înalt
 Principiu: se adresează persoanelor cu cea mai mare
probabilitate de a face boala.
 Necesita identificarea persoanelor cu risc înalt
(Screening, selectia pers expuse la anumiti FR;
profesionali,grupa de varsta,etc. )

Catedra de Sanatate Publica si Management, 6


UMF "Carol Davila" Bucureşti
Strategia riscului înalt - avantaje si
limite
Avantaje Limite
 Intervenţiile sunt adecvate  Identificarea dificilă a
intereselor individului persoanelor cu risc crescut,
(clinic) - beneficiu costuri asociate identificării
individual mare  Protejeaza doar grupul
 Motivatie mai mare de a identificat iniţial (efecte
participa, atat a individului, paleative, limitate şi
cât şi a medicului temporare)
 Cost/eficace  Segregare etică
 Rap beneficiu/risc  Neprotejarea persoanelor la
favorabil risc mic si mediu, care sunt
cele mai numeroase 7
Catedra de Sanatate Publica si Management,
UMF "Carol Davila" Bucureşti
Strategia populaţională: strategia
ecologică
 Se adresează întregii populatii, pornind de la prezumţia
ca indivizii cu risc înalt sunt puţini, iar cei cu risc mediu și
mic foarte numeroşi.

 Scade incidenţa bolii, prin scăderea nivelului mediu al


FR (încearca să modifice distribuția factorilor de risc în
populație)/

Catedra de Sanatate Publica si Management, 8


UMF "Carol Davila" Bucureşti
Strategia ecologică - avantaje si limite

Avantaje Limite
 Nu necesita identificarea  Avantaje mici pt cei la
grupurilor cu risc crescut risc înalt (beneficiu
 Efecte radicale (modifică individual redus) -
distributia FR). paradoxul prevenţiei
 Potential mare pt întreaga  Motivatie redusa si pt
populatie (beneficii mari). indivizi si pt medic
 Adecvată comportamental  Rap beneficiu/risc mai
si psihologic. mic.
 Efectele se mentin in timp.

Catedra de Sanatate Publica si Management, 9


UMF "Carol Davila" Bucureşti
Exemple de acțiuni preventive pentru diabet
tip 2 - model individual versus model
populaţional
Strategii bazate pe Strategii populaționale
demers individual
 Politici fiscale care încurajează
 Educarea pacienților care au
producția și consumul de
factori de risc pt DZ -pentru
alimente sănătoase.
managementul greutății.
 Promovarea consumului de
 Proceduri prevenire a
fructe și legume.
complicatiilor la pacientii cu
diabet –ex: control glicemie,  Inițiative de promovare a
HTA activității fizice la locul de
muncă.
 Planificare urbană care
Pan American Health Organization Population and Individual Approaches to
the Prevention and Management of Diabetes and Obesity Washington, D.C.: încurajează mersul pe jos/cu
PAHO, © 2011
bicicleta. 11
Catedra de Sanatate Publica si Management,
UMF "Carol Davila" Bucureşti
Strategii preventive –
rezultate
 Europa: - cauze principale – BCV
- tumori
- b. respiratorii

 Modificarea structurii deceselor pe cauze


medicale (ex. Israel, Canada) ! Premature
- tumori
- BCV
- boli infecțioase
Disciplina de Sanatate Publica si Management, 12
UMF "Carol Davila" Bucureşti
BOLILE CRONICE –
CARACTERISTICI, TENDINȚE

Disciplina de Sanatate Publica si Management, 13


UMF "Carol Davila" Bucureşti
Noțiuni generale (1)
 importantă problemă de sănătate publică

 principala cauză de mortalitate şi de morbiditate la nivel


mondial

 OMS - estimări:
 aproape două treimi din decese la nivel mondial,
majoritatea dintre acestea fiind decese premature
 aproape jumătate din povara globală a bolilor (tendință
accentuată de creștere)
 BCV, tumori, boli respiratorii, DZ- mortalitate ridicată

Disciplina de Sanatate Publica si Management, 14


UMF "Carol Davila" Bucureşti
Noțiuni generale (2)
 Prevalența bolilor cronice – creştere accentuată,
determină:
 scăderea duratei medii a vieţii,
 creşterea nivelului de mortalitate,
 scăderea calităţii vieţii (Europa, mondial)

Disciplina de Sanatate Publica si Management, 15


UMF "Carol Davila" Bucureşti
Noțiuni generale (3)
Principalii factori Măsuri de scădere a incidenţei
de risc (OMS): bolilor cronice pe termen scurt:
 Fumatul,
 schimbarea obiceiurilor alimentare,
 Inactivitatea fizică,
 creşterea activităţii fizice,
 Dieta nesănătoasă,
 Consumul de alcool.  renunţarea la fumat si alcool,

pot preveni
80% din bolile coronariene,

90% din cazurile de DZ tip 2 şi

1/3 din cancere.

Disciplina de Sanatate Publica si Management, 16


UMF "Carol Davila" Bucureşti
Caracteristici epidemiologice (1)
1. Nu au o etiologie cunoscută;
2. Perioada de latenţă mare;
3. Debutul greu de reperat în timp;
4. Necesită un management susţinut, pe o perioadă de mai
mulţi ani, chiar decenii;
5. Determină mari disparităţi în starea de sănătate (mortalitate prin
boli cronice mai mare în țări sărace, impact major asupra
populațiilor sărace/marginalizate)
6. Apar atât în statele bogate, cât şi în cele sărace
- modificarea comportamentului
- urbanizare alimentar,
- scăderea nivelului de activitate
- industrializare fizică
- dezvoltare economică - creşterea consumului
- globalizare produselor din tutun la nivel
mondial,
Disciplina de Sanatate Publica si Management, 17
UMF "Carol Davila" Bucureşti
Caracteristici epidemiologice (2)
7. Au caracter plurifactorial
8. Factorii de risc au efecte diferite, în raport cu diferiţi bolnavi;
9. Cea mai mare parte a poverii acestor boli în populaţie este
determinată de un număr relativ redus de factori de risc :
 fumatul,
 consumul de alcool,
 comportamentul alimentar,
 inactivitatea fizică,
 carcinogenii din mediu.

10. Sunt o consecinţă explicabilă a tranziţiei demografice


11. Necesită intervenţii susţinute la nivel internaţional şi naţional,
pentru a fi prevenite şi controlate.

Disciplina de Sanatate Publica si Management, 18


UMF "Carol Davila" Bucureşti
Principalele boli cronice
1. Bolile cardio şi cerebrovasculare
◦ hipertensiunea arterială;
◦ cardiopatia ischemică;
◦ bolile cerebrovasculare.
2. Tumori
◦ cancerul de col uterin;
◦ cancerul bronhopulmonar;
◦ cancerul de colon şi rect
3. Bolile aparatului respirator
◦ BPOC
◦ Astmul
4. Bolile aparatului digestiv
◦ Boli digestive
◦ Hepatite cronice şi ciroza
5. Boli de metabolism şi nutriţie
◦ Diabetul
◦ Obezitatea
6. Bolile psihice

Disciplina de Sanatate Publica si Management, 19


UMF "Carol Davila" Bucureşti
1. Bolile cardio şi cerebrovasculare

 principala cauză de deces la nivel mondial şi nu au


graniţe geografice, economice sau sociale.

 aproape o treime din cazuri au fost fatale


– cardiopatie ischemică
- boală cerebrovasculară
- HTA

 OMS – prevalența nu este cunoscută, se estimează


supraviețuirea după IMA sau AVC la 20 mil persoane
anual îngrijiri medicale şi sociale foarte costisitoare.

Disciplina de Sanatate Publica si Management, 20


UMF "Carol Davila" Bucureşti
1. Bolile cardio şi cerebrovasculare
România
 Constitue principala cauză de mortalitate

 Rata standardizată de mortalitate - de peste două ori mai


mare decât media UE.

 Cele mai importante pentru România:


 hipertensiunea arterială;
 cardiopatia ischemică;
 bolile cerebrovasculare.

Disciplina de Sanatate Publica si Management, 21


UMF "Carol Davila" Bucureşti
2. Tumori (1)
 A doua cauză de mortalitate, la nivel mondial

 Dinamica în creştere, în special în ţările sărace.

 Factorii de risc incriminaţi în apariţia cancerelor:


 Tutunul,
 Dieta, (mai ales în țările dezvoltate)
 Supraponderalitatea/obezitatea (cancerul de esofag,
colon, sân, endometru, rinichi).

! Factorii comportamentali - mai importanți decât factorii


genetici.

Disciplina de Sanatate Publica si Management, 22


UMF "Carol Davila" Bucureşti
2. Tumori (2)
România
 constituie a doua cauza de deces

 Incidenţa şi prevalenţa tumorilor sunt în creştere.

 Principalele cauze de morbiditate şi mortalitate prin


tumori sunt următoarele:
 cancerul de sân;
 cancerul de col uterin;
 cancerul bronhopulmonar;
 cancerul de colon şi rect.

Disciplina de Sanatate Publica si Management, 23


UMF "Carol Davila" Bucureşti
3. Bolile cronice ale aparatului
respirator
 A treia cauză de deces în România

 Între ţările europene, România ocupa locul 9 la mortalitatea din


această cauză.

 În structura bolilor aparatului respirator se constată scăderea


ponderii deceselor prin boli respiratorii acute şi creşterea
deceselor prin boli respiratorii cronice.

 România - BPOC şi Astmul bronsic.

Disciplina de Sanatate Publica si Management, 24


UMF "Carol Davila" Bucureşti
4. Bolile aparatului digestiv

România
 A patra cauză de deces,
 Mortalitatea prin boli digestive a avut o tendinţă
accentuată de creştere până în anul 1997, după care a
înregistrat o evoluţie cvasiconstantă.

Europa – România
 Locul 4 în Regiunea Europeană la mortalitatea prin boli
digestive (după Moldova, Kyrgystan si Uzbekistan).
 Locul 1 la mortalitatea prin boli digestive în Uniunea
Europeana, cu o rată standardizată de mortalitate dublă
faţă de media europeana.
 Locul 3 la morbiditatea spitalizată prin boli digestive.
Disciplina de Sanatate Publica si Management, 25
UMF "Carol Davila" Bucureşti
5. Boli de metabolism şi nutriţie
Diabetul zaharat devine o problemă de sănătate publică din
ce în ce mai importantă la nivel mondial, prin:
 costurile directe și indirecte pe care le determină,
 prevalenţa şi complicaţiile asociate,
 cauză majoră de mortalitate prematură, de accidente
vasculare cerebrale, boli cardiace, suferinţe vasculare
periferice, malformaţii congenitale, de incapacitate pe termen
lung şi de scădere a calităţii vieţii

Modelul morbiditatii
◦ Țările dezvoltate - majoritar > 65 ani
◦ Țările în curs de dezvoltare - vârstă medie (35-64 ani).
Mortalitatea prin diabet = decese atribuite direct diabetului +
decese atribuite complicaţiilor acestuia

Disciplina de Sanatate Publica si Management, 26


UMF "Carol Davila" Bucureşti
6. Bolile psihice
 Problemă actuală de sănătate publică, prin incidenţa şi
prevalenţa în continuă expansiune.
CONSECINȚE:
 o evoluţie îndelungată, o mare putere invalidantă
 afectează atât individul, cât şi familia și comunitatea
 recuperarea necesită eforturi considerabile şi timp îndelungat
 povară nedefinită - scăderea productivităţii, suicid, incapacitate de
muncă pe termen variabil, implicarea în îngrijirea persoanei
bolnave a altor membri ai familiei, costul susţinerii sociale a acestor
persoane, costurile suportate de familii, dezvoltarea cognitivă
precară a copiilor proveniţi din părinţi cu astfel de afecţiuni, etc.
 povară ascunsă - marginalizare, stigmatizare, încălcarea
drepturilor omului
 Mortalitatea prin boli psihice - greu de evaluat.
 !SUICID

Disciplina de Sanatate Publica si Management, 27


UMF "Carol Davila" Bucureşti
EXAMENE MEDICALE DE
MASĂ.
SCREENINGUL

Disciplina de Sanatate Publica si Management, 28


UMF "Carol Davila" Bucureşti
Examenele medicale de masă

 Urmăresc identificarea de prezumpție sau/și


stabilirea existenței reale a bolilor sau altor
caracteristici biologice sau comportamentale
într-o populație (FR)

 Tipuri:
A. Anchete (studii) de prevalență
B. Screening

Catedra de Sănătate Publică și Management, 29


UMF "Carol Davila" Bucureşti
A. Anchetele (studiile) de prevalență(1)

 examene medicale care se realizează într-un interval


relativ scurt de timp, într-o populație bine definită, ocazie
cu care se pot înregistra atât expunerea cât și rezultatul
(consecințele, boala).

Tipuri:

- pur descriptive – informații despre variabile în mod separat (câte


boli sau câte situații comportamentale se găsesc în populație);

- de tip transversal (cross-sectional) – se înregistrează


concomitent prezența bolii și prezența unor variabile (caracteristici
biologice, genetice, comportamentale) la momentul examenului
(care posibil au precedat boala).

Catedra de Sănătate Publică și Management, 30


UMF "Carol Davila" Bucureşti
Anchetele (studiile) de prevalență(2)
 Scop
 să determine prezența bolii, a incapacității sau a unor caracteristici
personale;
 să producă indicatori de măsurare a stării de sănătate a populației;
 să permită cunoașterea distribuției unor factori de risc în populația
examinată, concomitent prezenți sau asociați bolii.

 Domenii de aplicare
 diagnosticul stării de sănătate a populației;
 stabilirea unor priorități în acțiunile de intervenție;
 în programare și planificare sanitară;
 evaluarea unor acțiuni;
 în identificarea posibilelor asociații epidemiologice.

Catedra de Sănătate Publică și Management, 31


UMF "Carol Davila" Bucureşti
Anchetele (studiile) de prevalență (3)
Condiții de realizare:

 să corespundă unei nevoi reale;


 scopurile anchetei să fie clar formulate:
 administrativ, de planificare;
 prescriptiv (de identificare a bolnavilor în vederea tratării lor);
 să fi fost evaluate resursele disponibile sau care pot fi
obținute;
 stabilirea de priorități în funcție de resurse;
 stabilirea criteriilor de evaluare a acțiunii;
 stabilirea metodologiei anchetei;
 organizarea în detaliu a acțiunii;
 pregătirea prealabilă a populației.
Catedra de Sănătate Publică și Management, 32
UMF "Carol Davila" Bucureşti
Exemple de studii de prevalență
 PREDATORR - Studiul Naţional privind Prevalenţa Diabetului,
Prediabetului, Supraponderii, Obezităţii, Dislipidemiei, Hiperuricemiei şi
Bolii Cronice de Rinichi 2013-2014
- eșantion, multicentric -
- Rezultate: - diabet zaharat – 11,6% , prediabet – 18,4%

 Seria de studii SEPHAR (Studiul dE Prevalenţă a Hipertensiunii Arteriale


şi evaluare a riscului cardiovascular în România) – eșantion reprezentativ
- prevalența HTA > 40%, în creștere

Catedra de Sănătate Publică și Management, 33


UMF "Carol Davila" Bucureşti
B. Screeningul

 Definiție: examinarea de masă care constă


în aplicarea unui ansamblu de procedee și
tehnici de investigație asupra unui grup
populațional în scopul identificării de
prezumpție a unei boli, anomalii sau a unui
factor de risc.

Catedra de Sănătate Publică și Management, 34


UMF "Carol Davila" Bucureşti
Tipuri de teste

 TEST DIAGNOSTIC: utilizat pentru


demonstrarea existenţei stării de boală sau
demonstrarea abaterii de la normalitate
(stabilește/confirmă diagnosticul).

 TEST DE SCREENING: identificarea într-o


populaţie aparent sănătoasă a persoanelor cu
risc crescut de a fi în mod real bolnave sau de a
prezenta o abatere de la normalitate (identifică
presupușii bolnavi, suspiciunea de diagnostic).
Catedra de Sănătate Publică și Management, 35
UMF "Carol Davila" Bucureşti
Modelul unui program de screening

Bolnavi Teste Tratament


Rezultat + (real +) diagn.

Test screening
Populație Non bolnavi
(fals + )

Rezultat - Non bolnavi (real -)

Bolnavi (fals - )
Ipotezele care justifică utilizarea
screeningului

 într-o populaţie există boli şi bolnavi necunoscuţi


(nevoi neresimţite, neexprimate sau nesatisfăcute);
 identificarea bolii în perioada ei de latenţă;
 tratament în stadiile precoce ale bolii - mai ieftin şi
mai eficace

Catedra de Sănătate Publică și Management, 37


UMF "Carol Davila" Bucureşti
Scopurile screening-ului

1. Menţinerea sănătăţii şi prevenirea bolii, în ipoteza în


care scopul screeningului este depistarea factorilor
de risc - profilaxie primară

2. Depistarea precoce a bolilor - profilaxie secundară

3. Instrument pentru planificarea şi programarea


sanitară
-determinarea prevalenţei unei boli sau factor de risc
-diagnosticul stării de sănătate a unei colectivităţi
-evaluarea unei acţiuni, a unor programe
-determinarea prezenţei unei asociaţii.

Catedra de Sănătate Publică și Management, 38


UMF "Carol Davila" Bucureşti
Alte procedee de depistare precoce a
bolilor - profilaxie secundară
 depistarea pasiv-activă (examene medicale curente):

 examenele periodice de sănătate:


 la vârste nodale (mai ales copii, în unele ţări şi adulţi) - boli cu
frecvență aşteptată mai mare la vârsta respectivă
 la persoanele la risc înalt (sugari, gravide etc.)

 examenele tip check-up, bilanț al stării de sănătate, din iniţiativa


angajatului sau a angajatorului şi ale cărui rezultate servesc stabilirii
riscului de boală al persoanei.

Catedra de Sănătate Publică și Management, 39


UMF "Carol Davila" Bucureşti
Criteriile de alegere a bolilor care să
facă obiectul unui screening
1. Boala să constituie o problemă de sănătate (prevalenţă mare,
gravitate mare prin consecinţele sale medicale şi sociale: evoluţie fatală,
absenteism, invaliditate).
2. Boala să fie decelabilă în etapa de latenţă sau în formele sale de
debut asimptomatic.
3. Să existe probe/teste capabile să deceleze boala.
4. Testul de screening să fie acceptabil dpdv al populaţiei.
5. Istoria naturală a bolii să fie cunoscută şi înţeleasă.
6. Să existe facilităţi (servicii) disponibile pentru cei depistaţi bolnavi
7. Tratamentul să fie acceptat de bolnavi.
8. Boala şi strategia de tratament şi supraveghere să fie agreate de
autoritățile sanitare.
9. Costul acţiunii să nu fie exagerat de mare.
10. Înţelegerea de către medic sau echipa de medici a faptului că
depistarea este numai începutul procesului de diagnosticare,
tratare, urmărire a bolii.
40
Catedra de Sănătate Publică și Management,
UMF "Carol Davila" Bucureşti
Modalităţi de realizare a unui screening

1. Anchetele prin interviu/chestionar


- vizează identificarea de comportamente sau factori de risc
- PREVENȚIE PRIMARĂ

2. Anchetele medicale: examen clinic, paraclinic sau


combinat (interviu, examen clinic şi paraclinic).
PREVENȚIE SECUNDARĂ

Catedra de Sănătate Publică și Management, 41


UMF "Carol Davila" Bucureşti
Calităţile probelor/testelor de
screening
1. să nu facă rău;
2. să poată fi aplicate rapid;
3. să aibă cost redus;
4. să fie simple;
5. să fie acceptate de către populaţie;
6. să aibă o validitate corespunzătoare;
7. să aibă o reproductibilitate bună;
8. să aibă fiabilitate;
9. să aibă randament mare;
10. să aibă o valoare predictivă bună.

Catedra de Sănătate Publică și Management, 42


UMF "Carol Davila" Bucureşti
Validitatea
 reprezintă capacitatea unei probe de a identifica
corect ceea ce este pusă să identifice (frecvenţa cu
care rezultatele probei sunt confirmate prin procedee
diagnostice mai riguroase).

 Se exprimă şi se măsoară prin sensibilitate şi


specificitate.

Catedra de Sănătate Publică și Management, 43


UMF "Carol Davila" Bucureşti
Reproductibilitatea probelor de
screening sau diagnostice
 Reproductibilitatea (consistenţa probei, gradul de stabilitate):
 este gradul de stabilitate,
 capacitatea probei de a da rezultate asemănătoare atunci când
este aplicată în condiţii asemănătoare, în aceeaşi populaţie, de
către persoane diferite.
 Importantă pentru epidemiolog.

 Acurateţea:
 gradul în care măsurătoarea sau estimarea bazată pe o anumită
măsurătoare prezintă valoarea reală a caracteristicii măsurate.
 Importantă pentru clinician.

Catedra de Sănătate Publică și Management, 44


UMF "Carol Davila" Bucureşti
Valoarea predictivă
 Importantă pentru clinician – pentru
identificarea corectă a bolii.
 Depinde de prevalența bolii în populație.
 Nu depinde de pragul de separare al testului.
 Are două componente(probabilități
condiționate):
 valoarea predictivă pozitivă și
 valoarea predictivă negativă.

Catedra de Sanatate Publica si Management, 45


UMF "Carol Davila" Bucureşti
Compararea testelor de screening-
curba ROC
 Curba ROC – arată relația dintre fracțiunea real
pozitivilor (sensibilitate) și fracțiunea fals pozitivilor (1-
specificitate), pe măsură ce se schimbă criteriul de
pozitivitate.

Curba ROC pentru două teste diagnostice

46
Tipuri de screening

SCREENING SELECTIV
Testele sunt utilizate pentru a detecta o boală specifică sau o
condiție predispozantă în rândul persoanelor cunoscute ca fiind
cu risc crescut de a avea sau de a dezvolta boala respectivă.

SCREENING DE MASĂ (POPULAȚIONAL)


Un număr mare de persoane este testat pentru a detecta
prezența unei boli sau a unei condiții predispozante fără a se
face legătura cu riscul individual de a avea sau a dezvolta
condiția respectivă.

SCREENING OPORTUNIST. Se aplică un test de screening


cu ocazia unei examinări medicale în alt scop.
Catedra de Sănătate Publică și Management, 47
UMF "Carol Davila" Bucureşti
Boli decelabile prin screening
(exemple)

 cancer de sân;  prezbiție;


 cancer de col;  sifilis;
 ciroza hepatică;  cancer testicular;
 cancer de colon și  TBC;
rect;  infecție urinară
 surditate;  Alzheimer
 glaucom;  SIDA
 HTA;
 osteoporoză;
 anemie;
Catedra de Sănătate Publică și Management, 48
UMF "Carol Davila" Bucureşti
Criterii pentru realizarea programelor
de screening - strategia europeană

 Importanța bolii
 Istoria naturală a bolii
 Eficacitatea tratamentului precoce
 Existența și acceptabilitatea tratamentului
 Caracteristicile populației în care se dorește
aplicarea programului de screening
 Costul screeningului.

Catedra de Sănătate Publică și Management, 49


UMF "Carol Davila" Bucureşti
Evaluarea rezultatelor unui program
de screening (I)

1. INDICATORI DE PROCES
 Numărul de persoane testate prin screening
 Proporția de persoane din populația țintă testată prin screening
 Prevalența detectată a bolii în stadiu preclinic
 Costul total al programului
 Costul pentru găsirea unui caz de boală anterior necunoscut
 Proporția persoanelor cu rezultat pozitiv la testul de screening care
sunt diagnosticate și tratate
 Valoarea predictivă a unui rezultat pozitiv în rândul populației testate
prin screening.

Catedra de Sănătate Publică și Management, 50


UMF "Carol Davila" Bucureşti
Evaluarea efectelor determinate
de screening (II)
2. INDICATORI DE EFECTE / REZULTAT
 Reducerea mortalității în rândul populației testate prin
screening
 Reducerea ratei de fatalitate în rândul indivizilor testați
prin screening
 Creșterea procentului de cazuri detectate într-un stadiu
mai precoce al bolii
 Reducerea complicațiilor
 Prevenirea sau reducerea recurențelor sau metastazelor
 Îmbunătățirea calității vieții persoanelor testate prin
screening

Catedra de Sănătate Publică și Management, 51


UMF "Carol Davila" Bucureşti
Sisteme de sănătate –
finanţare, organizare.

Facultatea de Medicină – anul V

Lector: S.L. Dr. Bogdan Pană

Disciplina Sănătate Publică și Management, 1


UMF "Carol Davila" Bucureşti
Sistemul de sănătate

 Reprezintă totalitatea actorilor, instituțiilor și


resurselor direcționate spre acţiuni, al căror scop
primar constă în îmbunătăţirea sănătăţii.
(Raportul OMS, 2000)

 Acţiunea de îmbunătățire a sănătății - orice efort


al serviciilor de sănătate adresat individului sau
populaţiei, sau iniţiativă intersectorială al cărui
scop primar îl constituie îmbunătăţirea sănătăţii.

Disciplina Sănătate Publică și Management, 2


UMF "Carol Davila" Bucureşti
Disciplina Sănătate Publică și Management, 3
UMF "Carol Davila" Bucureşti
Scopurile sistemului de
sănătate (OMS)

 asigurarea stării de sănătate a populației,

 asigurarea unei contribuţii financiare corecte


și protecție împotriva riscului financiar,

 răspunsul la aşteptările (nemedicale) ale


populaţiei.

Disciplina Sănătate Publică și Management, 4


UMF "Carol Davila" Bucureşti
Principii care stau la baza
sistemelor de sănătate

 Accesul universal,
 Ingrijiri de calitate,
 Echitatea (acces corespunzător nevoilor, fără
a ține seama de vârstă, grup etnic, gen,
statut social, posibilitatea de a plati)
 Solidaritate
Council Conclusions on Common values and principles in European
Union Health Systems (2006/C 146/01)

Disciplina Sănătate Publică și Management, 5


UMF "Carol Davila" Bucureşti
Principii care stau la baza
sistemelor de sănătate (urmare)
 Siguranța pacientului,
 Ingrijire bazată pe dovezi și etica,
 Implicarea pacientului (dreptul la alegerea
furnizorului, dreptul la consimțământul informat),
 Compensare (proceduri transparente în cazuri
de malpraxis),
 Confidentialitate.

Council Conclusions on Common values and principles in European Union


Health Systems (2006/C 146/01)

Disciplina Sănătate Publică și Management, 6


UMF "Carol Davila" Bucureşti
Evaluarea
Sistemelor de santatate
Se face
Cu ajutorul indicatorilor.

Disciplina Sănătate Publică și Management, 7


UMF "Carol Davila" Bucureşti
Funcțiile Sistemului de Sănătate
GENERAREA RESURSELOR:
FINANŢAREA, ASIGURAREA
•pregătirea forţei de munca MECANISMELOR DE SUSŢINERE
•organizarea facilităţilor pentru ECONOMICĂ:
furnizarea serviciilor •colectarea fondurilor
•producţia de medicamente, •distribuţia şi alocarea fondurilor
materiale, echipamente •Achizitia strategica de servicii
•cercetare şi dezvoltare (metode de plata a furnizorilor

STEWARDSHIP-UL /ADMINISTRAREA
EFICACE A SISTEMULUI:
FURNIZAREA SERVICIILOR DE •elaborarea politicilor de sănătate
SĂNĂTATE •reglementare şi advocacy
•preventive •colectare, utilizare informaţii
•curative •managementul sistemului
……………………………………………. •coordonarea cu sistemele sociale şi
•la nivel individiual economice
•la nivel populaţional •asigurarea participării, implicării şi
împuternicirii comunităţilor
•cooperarea internaţională
Disciplina Sănătate Publică și Management, 8
UMF "Carol Davila" Bucureşti
Sistem inputs.
Indicadi de proces
(intermediar)
Indicatori de obiectiv final
(rezultat)

Disciplina Sănătate Publică și Management, 9


UMF "Carol Davila" Bucureşti
Modalități de finanțare

1. Finanțarea prin taxe și impozite (bugetul de stat)

2. Finanțarea prin asigurări sociale de sănătate

3. Finanțarea prin asigurări private de sănătate

4. Finanțarea prin plăți directe (în totalitate, co-plată)

5. Finanțarea comunitară.

Disciplina Sănătate Publică și Management, 10


UMF "Carol Davila" Bucureşti
Disciplina Sănătate Publică și Management, 11
UMF "Carol Davila" Bucureşti
1. Finantarea de la bugetul de stat
Fondurile sunt colectate la bugetul de stat din:
impozite generale (pe salarii, impozite agenți economici, etc)
taxe cu destinație specială pentru sănătate

Bugetul de stat = o sursă de finanțare pentru toate sistemele


de sănătate.
LIMITE
fondurile pot fi insuficiente,
AVANTAJ
ponderea din total buget, alocată
●Acoperire generală pentru sănătate, este influențată de
prioritățile politice de moment.

Disciplina Sănătate Publică și Management, 12


UMF "Carol Davila" Bucureşti
Sistemul Național de Sănătate
(modelul Beveridge)
Exemple: Marea Britanie, Irlanda, Țările Scandinave, Spania,
Portugalia, Italia, Polonia, Letonia, Albania

Caracteristici:
 Acoperire generală a populației
 Reprezintă tipul cel mai progresiv de sistem de sănătate
 Costuri administrative ceva mai reduse
 Control al fondurilor

 De regulă nu există relații contractuale clare între finanțator și furnizor


 Caracteristic - liste de așteptare
 Fondurile - consistente doar în cazul ţărilor bogate, cu economie gri
redusă, şi care valorizează sănatatea,
 Suplimentat şi de alte surse de finanțare
 O parte a populației are asigurare privată de sănătate
Disciplina Sănătate Publică și Management, 13
UMF "Carol Davila" Bucureşti
2. Finanțarea prin asigurări sociale
de sănătate
 Contribuții obligatorii ale angajaților și angajatorilor
 Pot fi considerați eligibili: liber profesioniștii, agricultorii,
 Situații particulare: șomerii, pensionarii, persoanele cu handicap,
 Grupurile cu venituri reduse → bugetul național/local

 Contribuțiile persoanelor eligibile sunt colectate de către agenții


independente:
 fonduri unice de ASS → Croația, Estonia, Ungaria, Slovacia, România
 mai multe fonduri independente → Franța
 multiple fonduri individuale, definite pe criterii ocupaționale/geografice
→ Austria, Germania, Cehia, Lituania
 o asociație a fondurilor de asigurări → Luxemburg

 Dificultăți:
 stabilirea contribuțiilor persoanelor nesalariate, dar eligibile,
 identificarea categoriilor de populație dezavantajate.
Disciplina Sănătate Publică și Management, 14
UMF "Carol Davila" Bucureşti
Finanțarea prin asigurări sociale de
sănătate (modelul Bismarck)

Caracteristici:
1. Contribuție obligatorie a salariaților și
angajatorilor
2. Contribuțiile sunt stabilite prin legislație în
funcție de venit, nu de riscul de îmbolnavire
(% din venit/fond de salarii) - mai ușor de
modificat
3. Introdus in 1881 - Otto von Bismarck –
cancelar german - primul program de
asigurare a sănătății pentru unele categorii
de lucrători.

Disciplina Sănătate Publică și Management, 15


UMF "Carol Davila" Bucureşti
Sistemul asigurărilor sociale de sănătate - România

Plati directe/coplata FURNIZOR


CONSUMATOR (asistenta primara,
(pacientul) ambulatorie de
specialitate, spitaliceasca)
Servicii de sanatate

Sistem de
Acoperire cu plata reglementare
Contributie servicii responsabilitate
obligatorie din
venitul brut
(5,5%)/fondul de
salarii (5.2%)
TERTUL PLATITOR
(casa de asigurari de GUVERN
Ministerul
sanatate)
Sanatatii
reglementare

Disciplina Sănătate Publică și Management, 16


UMF "Carol Davila" Bucureşti
Deosebiri SAS față de SNS

 Asigurarea nu este un drept al tuturor cetățenilor ci doar a celor care


contribuie sau a categoriilor speciale - acoperirea NU este generală
 Asigurații sunt conștienți de costul sănătății - Calitatea serviciilor oferite
este mai bună: se definesc pachete de servicii și standarde de calitate;
competiția dintre fonduri este în avantajul pacienților („clienți”)
 Fondurile destinate sănătății sunt separate
 Valorea contribuțiilor - stabilite prin legislație
 Sistemul trebuie să își mențină singur solvabilitatea, stimulandu-se
eficiența și responsabilitatea managerială a gestionării fondurilor
 Există o transparență crescută la nivelul fluxurilor financiare → creșterea
încrederii populației
 Statul contribuie și el la finanțarea programelor de sănătate de interes
național și pentru grupurile defavorizate.
Disciplina Sănătate Publică și Management, 17
UMF "Carol Davila" Bucureşti
3. Finanțarea prin asigurări private
de sănătate

Asigurarea voluntară de sănătate este operaţiunea


prin care un asigurător:
 constituie, pe principiul mutualităţii, un fond de
asigurare, prin contribuţia unui număr de asiguraţi
expuşi la producerea riscului de îmbolnăvire;
 îi indemnizează, în conformitate cu clauzele stipulate
în contractul de asigurare, pe cei care suferă un
prejudiciu, din fondul alcătuit din primele încasate,
precum şi din celelalte venituri rezultate, ca urmare a
activităţii desfăşurate de asigurător.

Disciplina Sănătate Publică și Management, 18


UMF "Carol Davila" Bucureşti
Asigurările private / voluntare

Tipuri:
 complementare (care au ca obiect acoperirea
serviciilor excluse din pachetul de bază),
 suplimentare (care au ca obiect îmbunătăţirea
accesului şi calităţii serviciilor, eliminarea listelor
de aşteptare, servicii medicale în regim privat,
etc.)
 substitutive (care înlocuiesc complet asigurările
sociale, clienţii putând opta să oprească
contribuţia în sistemul social).
Disciplina Sănătate Publică și Management, 19
UMF "Carol Davila" Bucureşti
Asigurările private / voluntare

Suma despăgubită este legată de tipul serviciilor


acoperite prin asigurare şi de probabilitatea lor
de apariţie.

Suma asigurată se poate plăti:


 direct beneficiarului (modelul cu rambursare);

 furnizorului de servicii de sănătate (modelul


contractual).

Disciplina Sănătate Publică și Management, 20


UMF "Carol Davila" Bucureşti
4. Finanțarea prin plăți directe
Sunt plăți efectuate direct între consumator și furnizorul de servicii de
sănătate, fără intervenția unui intermediar financiar.

Tipuri:
 plata integrală a serviciului
 coplata → ex. tichet moderator
 co-asigurarea → plata unui procent din costul serviciului.

Avantaje:
 Reducerea consumurilor – responsabilizare
 Furnizează venituri suplimentare - 10% pentru sănătate
 Descurajează supra-consumul de servicii medicale („hazardul moral”)
 Crește calitatea serviciilor.

Dezavantaje: reducerea consumurilor populației vulnerabile.


Disciplina Sănătate Publică și Management, 21
UMF "Carol Davila" Bucureşti
5. Finantarea comunitară

 Aplicabilă comunităților mici


 Principii: cooperare și încredere între membrii
comunității
 Surse locale - industria,
 Acoperă o parte a costurilor,
 Guvernul - încurajează inițiativa comunitară.

Disciplina Sănătate Publică și Management, 22


UMF "Carol Davila" Bucureşti
Modalități de plată

1. MEDICI 2. SPITALE
 ”Per capita”  Bugetul global

 ”Per serviciu”  Plata pe zi de spitalizare

 Prin salariu  Plata pe caz rezolvat (DRG)

Disciplina Sănătate Publică și Management, 23


UMF "Carol Davila" Bucureşti
1. MEDICI
1.1. Plata ”per capita”

 Modalitate de plată către o organizație a unei sume fixe,


pentru un interval de timp, pentru fiecare persoană
înscrisă pe lista unui medic (persoană care poate accesa
acea organizație în caz de nevoie și devine pacient).

 Suma nu variază cu numărul de servicii furnizate


 Suma poate varia în funcție de anumite caracteristici
(vârstă, gen)

 Utilizare: medici de familie.


Disciplina Sănătate Publică și Management, 24
UMF "Carol Davila" Bucureşti
1.1. Plata ”per capita”
Dezavantaje
Avantaje  furnizorul suportă riscurile
financiare,
 asigură acoperirea
populației cu servicii  tendința de a le minimiza
medicale primare, (medicii înscriu preferențial
persoane sănătoase - cream
 Nu stimulează
skimming și scade
supraoferta de servicii,
accesibilitatea celor bolnavi),
 Incurajează eficiența de
 tendința de a furniza un
alocare a resurselor.
număr prea redus de
servicii.
Disciplina Sănătate Publică și Management, 25
UMF "Carol Davila" Bucureşti
1. MEDICI
1.2. Plata per serviciu

 Furnizorul primește o plată / tarif de fiecare dată


când oferă un serviciu rambursabil,
 poate fi utilizată pentru a plăti organizații sau
pentru a remunera personalul,
 se face după efectuarea serviciului,
 depinde direct de numărul de servicii furnizate,
 utilizare: asistența de specialitate în ambulator,
pentru unele servicii în spitale, pentru unele
servicii în medicina primară.
Disciplina Sănătate Publică și Management, 26
UMF "Carol Davila" Bucureşti
1.2. Plata per serviciu - avantaje

 furnizorul este plătit proporțional cu serviciile


prestate,
 oferă stimulente economice pentru a efectua cât
mai multe servicii (medic/pacient),
 e singura formă de plată în care furnizorii nu au nici
un motiv să selecteze pacienții sănătoși, ci chiar
dimpotrivă,
 încurajează eficiența tehnică (minimizarea costurilor
resurselor utilizate )
 riscul financiar aparține în intregime plătitorului.
Disciplina Sănătate Publică și Management, 27
UMF "Carol Davila" Bucureşti
1.2. Plata per serviciu - dezavantaje

 Există tendința de a efectua cât mai multe


servicii (medic/pacient),
 compromite eficiența alocativă,
 pierde teren în toate sistemele de îngrijiri,
 asiguratorii preiau tariful stabilit de furnizori,
 sistemul de puncte per serviciu - comisii de
experți – puțin obiectiv.

Disciplina Sănătate Publică și Management, 28


UMF "Carol Davila" Bucureşti
1. MEDICI
1.3. Salariul
 Acordarea unei sume fixe indiferent de activitatea
prestată, fără a depinde de calitatea și cantitatea
serviciilor furnizate.

Dezavantaje:
•nu oferă stimulente pentru a crește
Avantaje:
activitatea sau calitatea,
• certitudine,
•nu încurajează eficiența,
• predictibilitate.
•medicul poate fi constrâns să trateze
un număr mare de pacienți.

Disciplina Sănătate Publică și Management, 29


UMF "Carol Davila" Bucureşti
2. SPITAL
2.1. Bugetul global

 Organizația primește un buget stabilit în avans,


pentru o perioadă definită de timp.
 Criterii potențiale:
 istorice, număr servicii furnizate, număr și tip de
episoade de îngrijiri,
 prospective, populatie deservită, patologia
generală,etc.
 Utilizare: unele segmente din spital (UPU,
cercetare, medici rezidenți)
Disciplina Sănătate Publică și Management, 30
UMF "Carol Davila" Bucureşti
2.1. Bugetul global

Dezavantaje:
asigură controlul costurilor, dar nu
Avantaje: stabilește o legatură directă între volumul
 Eficient în limitarea de activitate și plata furnizorului,
costurilor (când este furnizorul preia riscurile (numărul de
stabilit în avans), internări, de servicii, costul fiecărui serviciu,
 Oferă organizației durata de spitalizare), fiind stimulat să le
libertate considerabilă în reducă, în detrimentul calității,
utilizarea fondurilor, dar scade eficiența și performanța
limitată când bugetul este managerială - bugetul pe linii de cheltuieli
constituit din linii de restricționează capacitatea organizației de
cheltuieli. a aloca fonduri între diferite resurse.

Disciplina Sănătate Publică și Management, 31


UMF "Carol Davila" Bucureşti
2. SPITAL
2.2. Plata pe zi de spitalizare

 Furnizorul primește o sumă fixă pentru fiecare zi


de spitalizare, care acoperă toate serviciile,
 utilizare: în unitățile sanitare cu paturi,
 adesea combinată cu plăți adiacente:
 plăți suplimentare pentru îngrijiri scumpe,
 onorarii pentru medici,
 plăți pentru medicamente.

Disciplina Sănătate Publică și Management, 32


UMF "Carol Davila" Bucureşti
2.2. Plata pe zi de spitalizare

Dezavantaje:
• nu stimulează reducerea duratei de
Avantaje: spitalizare,
simplă
• rata de utilizare a paturilor -
supradimensionarea spitalelor,
induce tendința de
• nu stimulează analiza costurilor și
scadere a numărului
o bună contabilitate,
de servicii pe caz.
• nu face distincție între grade de
severitate,
• riscul financiar - preluat de furnizor.

Disciplina Sănătate Publică și Management, 33


UMF "Carol Davila" Bucureşti
2. SPITAL
2.3. Plata pe caz rezolvat (DRG)

 Furnizorul primește o plată fixă, stabilită în prealabil, de


fiecare dată când tratează un pacient dintr-un anumit
grup de diagnostic,

 utilizată pentru alocarea de fonduri către organizații


(spitale),

 plata pentru fiecare categorie de diagnostic este


prestabilită și nu variază cu serviciile furnizate individului.

Disciplina Sănătate Publică și Management, 34


UMF "Carol Davila" Bucureşti
Premisele finanțării prin DRG

 Clasificarea tuturor pacienților externați în


grupe DRG (Diagnostic Related Groups).

 Stabilirea de tarife pentru fiecare grupă DRG


- se pot calcula local sau se importă și se
ajustează local.

 Bugetul asistenței spitalicești.

Disciplina Sănătate Publică și Management, 35


UMF "Carol Davila" Bucureşti
2.3. Plata pe caz rezolvat (DRG)
Avantaje

 Incurajează eficiența tehnică (furnizorul reține


diferența dintre costul real al tratamentului si
plata per caz),
 tinde să minimizeze costurile totale/diagnostic,
 permite înțelegerea și controlul costurilor
spitalicești,
 reflectă mai bine modul în care sunt cheltuiți
banii (banii urmează pacientul).
Disciplina Sănătate Publică și Management, 36
UMF "Carol Davila" Bucureşti
2.3. Plata pe caz rezolvat
Dezavantaje
 Costul DRG – este unul mediu,
 Pentru fiecare caz furnizorul suportă riscuri asociate
cu costurile tratamentului,
 Cream skimming - oferă stimulente pentru a trata doar anumiți
pacienți/cazuri puțin severe - încurajează trimiterea cazurilor grave
spre alți furnizori.
 Induce tendința de a crește numărul de pacienți tratați
(reinternarea; internarea cazurilor cu gravitate redusă)
 Manipularea diagnosticelor (clasificare pentru a maximiza
rambursarea)
 Transferul costurilor (prea puține servicii furnizate / tratament
insuficient).
Disciplina Sănătate Publică și Management, 37
UMF "Carol Davila" Bucureşti
Reforma serviciilor de sănătate
în Europa şi România
- cadrul legislativ -

Disciplina Sănătate Publică și Management, 38


UMF "Carol Davila" Bucureşti
La nivel european
Financiar, Europa are nevoie de investiţii inteligente
în domeniul sănătăţii:
bugetele sistemelor de sănătate nu trebuie neapărat
să fie mai mari, ci să fie cheltuite mai inteligent,

este nevoie de investiţii în sănătate, în special prin


intermediul programelor de promovare a sănătăţii,

sunt necesare investiţii în asigurările de sănătate


pentru a reduce inegalităţile şi excluziunea socială.
Disciplina Sănătate Publică și Management, 39
UMF "Carol Davila" Bucureşti
In România

 Hotărârea Guvernului nr. 1028/2014 pentru aprobarea


Strategiei Naţionale de Sănătate 2014-2020 şi a
Planului de acţiuni pe perioada 2014-2020 pentru
implementarea Strategiei naţionale.

 La momentul actual, structura sistemului de sănătate


românesc evidențiază o supradimensionare și o
suprasolicitare a serviciilor spitalicești.

Disciplina Sănătate Publică și Management, 40


UMF "Carol Davila" Bucureşti
In România

Disciplina Sănătate Publică și Management, 41


UMF "Carol Davila" Bucureşti
In România

 Strategia ”Sănătate pentru prosperitate” își


propune să asigure, gradual până în 2020, o
acoperire mai mare a nevoilor de sănătate ale
populaţiei prin serviciile de la baza sistemului:
 servicii de asistenţă comunitară,
 servicii de medicină de familie,
 servicii acordate în ambulatorul de specialitate.

Disciplina Sănătate Publică și Management, 42


UMF "Carol Davila" Bucureşti
Elemente de Economie sanitară și
Evaluarea Tehnologiilor Medicale

Curs pentru studenți, anul V,


Disciplina de Sănătate Publică și Management
Facultatea de Medicină,
UMF ”Carol Davila”

An universitar 2019-2020

Catedra de Sănătate Publică și Management, 1


UMF "Carol Davila" Bucureşti
Obiective pedagogice
La finalul cursului, studenții trebuie să cunoască:
A. Tehnici de evaluare economică
 Rolul Economiei în sistemul de sănătate;

 Costuri și consecințe

 Tipuri de evaluare economică;

B. Evaluarea tehnologiilor medicale (ETM)


 Definiția și utilitatea ETM;

 Componentele ETM;

 Evaluarea impactului.

 ETM în procesul decizonal.


Catedra de Sănătate Publică și Management, 2
UMF "Carol Davila" Bucureşti
Provocări actuale în sistemul de
sănătate
 RESURSELE sunt FINITE şi tind să devină
INSUFICIENTE :
cheltuielile cu sănătatea cresc mai rapid decât PIB
- creşterea costurilor îngrijirilor de sănătate – DD% /an
- scăderea ratelor de creştere economică – D%/an

NEVOIA este potenţial INFINITĂ :


• factori care ţin de cerere
- îmbătrânirea populaţiei
- creşterea speranţei de viaţă
- creşterea aşteptărilor consumatorilor
- apariţia unor noi boli
- creşterea incidenţei/ prevalenţei bolilor cr.
• factori care ţin de oferta de servicii
- dezvoltarea rapidă a noilor tehnologii
medicale (medicamente, tehnici, teste diagn.,
aparatură, etc.)
- diversificarea ofertei de servicii
- dezvoltarea reţelei de furnizori
Economia
= ştiinţă socială care se ocupă cu modul în
care sunt alocate resursele între diferite
alternative ce au ca scop satisfacerea
nevoilor umane.
 Tipuri de economie:
• pozitivă (ce este acum, descrie fenomenele economice)
• normativă (descrie cum ar trebui să fie, aduce judecăţi
de valoare)
• microeconomie (decizii individuale, grup, firmă)
• macroeconomie (decizii guvernamentale)
De ce avem nevoie de economie
în medicină?
Câteva argumente “pro”
 Sănătatea este un domeniu mare consumator de resurse
 Nu exista un model de sistem de sănătate perfect (UE -
subsidiaritate)
 Creşterea accentuată a costurilor, neînsoţită în aceeaşi
măsură de îmbunătăţirea rezultatelor
 resursele de orice tip sunt limitate
 trebuie să facem alegeri
 resursele unei societăți trebuie utilizate în acord cu nevoile și
prioritatile ei, astfel încât să se obțină rezultate cât mai bun.

Utilizarea resurselor în Sănătate = Investiție


Cum ne ajută noțiunile de
economie în sănătate
 ce bunuri şi servicii trebuie produse;
 care sunt cele mai bune metode de producţie a
acestora;
 către cine trebuie distribuite serviciile medicale
 ce se va întampla în diferite circumstanțe (dacă
facem o alegere, ce se va întampla, cum va reacționa
populația)
 sa măsuram (cât de util e un serviciu, câtă lume îl
dorește, ce s-ar întâmpla dacă nu ar fi)
 să alegem (trebuie să existe serviciul, să îl extindem,
să îl reducem).
Economia sanitară
 Utilizează teorii și modele economice pentru a
maximiza utilizarea resurselor (insuficiente), a
îmbunătăți calitatea îngrijirilor și a promova
practica medicală bazată pe evidențe.

 Scop: facilitarea luării deciziei în maniera


consistentă, prin oferirea unui cadru de decizie
explicit și bazat pe principiul eficienței.

15.10.2019 Disciplina Sanatate publica si management 8


Subiecte centrale

 Evaluarea economică – oferă cadrul pentru măsurarea


și compararea costurilor și a consecințelor diferitelor
intervenții din sănătate. Constituie un mijloc prin care un
tratament sau un serviciu devine disponibil/ rambursat.

 Echitate - ierarhizarea priorităților. Ce tratament ar


trebui să fie disponibil (versus alte tratamente) și cine să
fie beneficiarii? + standarde de etică riguroase.

15.10.2019 Disciplina Sanatate publica si management 9


15.10.2019 Disciplina Sanatate publica si management 10
EVALUAREA ECONOMICĂ

 “o analiză comparativă a COSTURILOR şi


CONSECINŢELOR diferitelor activităţi
alternative".

 Evaluarea economică are rolul de a sprijini


luarea deciziei atunci când trebuie să se
aleagă între mai multe alternative
Evaluarea economică derivă din
compararea a două posibilități

Program ConsecinteA
CostA
A

alegere

Program ConsecinteB
CostB B

Pentru ca RESURSELE SUNT LIMITATE!


In consecinta O ALEGERE trebuie FACUTA
Intrebări la care pot răspunde
evaluările economice

 Merită cheltuiți banii pentru un program sau


pentru altul?
 Intre două programe, care produce cele mai
multe beneficii?
 Sunt rezultatele A, mai “valoroase” decât B?
Costuri
 Costul reprezintă măsura pierderii valorii
monetare în momentul consumării unei resurse.

 Tipuri de costuri - în funcție de:


A. Cine le suportă: sistemul de sănătate, pacienții/
familiile acestora; alte sectoare – e.g. asistența socială
B. Măsurare: tangibile / intangibile
C. Comportament: variabile/fixe
Costuri din diferite perspective
Perspectiva Societate Guvern Finanţatori Sistem de Pacient
Tipuri (CNAS, MS, sănătate &
de costuri autorităţi loc.) Familie
I. Costuri tangibile
Costuri directe ++ +++ +++ +/-
- medicale : spitalizare, transport +++
med., GP, vizite la spec. , teste
paracl., medicatie, îngrijiri dom.)
- non-medicale
- transport nemedicalizat + + + + ++
- însoţitorul copilului < 2 ani int.
Costuri indirecte
- servicii sociale +++ +++ +/- +/- +/-

- îngrijiri în familie + - - - ++
(neremunerate)

- costuri de productivitate +++ +++ + /- +/- +/-


(absenteism, ↓ productivităţii)

II. Costuri intangibile


- durere, suferinţă +/- - - + +++
- ↓ calităţii vieţii
+++= foarte important, ++ important; + puţin important important; - neimportant important
Consecinţe/Rezultate
 Efecte: schimbări fizice, psihice, emoţionale și sociale
ale indivizilor (efecte/rezultate terapeutice). Acestea, pot
fi măsurate în unităţi naturale sau fizice.
 Beneficii: schimbări în utilizarea resurselor, măsurate în
unităţi monetare sau non-monetare. Pot fi directe
(evitarea deceselor) sau indirecte (scăderea zilelor de
absenteism)
 Utilități: schimbări în calitatea vieţii indivizilor în funcţie
de percepţia subiectivă a acestora. Dificil de măsurat.
QALY = ani de viaţă câştigaţi ajustaţi cu calitatea vieţii
acestor ani.
Măsurarea consecințelor/
rezultatelor
 Cantitativă – parametri :
- Clinici / paraclinici - diverse unităţi de măsură
- scoruri (scale – măsurarea intesităţii simpt.)
- Economici: zile de muncă pierdute, scăderea prod.
- Prevenţie: nr. îmbolnăviri / complicaţii/ decese evitate
- Supravieţuire: ani de viaţă câstigaţi (luni)
Life Years Gained ( LYG)
 Combinată - Unităţi de utilitate - exprimă calitatea vieţii în relaţie cu starea
de sănătate (combină informaţiile legate de cantitate cu cele care ţin de
calitatea vieţii): diverse scale de măsurare/scoruri

Cea mai utilizată în ETM: Quality Adjusted Life Years – ani de viață ajustați
cu starea de sănătate (QALYs)

1 QALY = un an de viaţă în perfectă stare de sănătate


QALY
 Quality Adjusted Life Years - Ani de viaţă ajustaţi cu starea de sănătate
 Două componente - Durata vieţii - TIMP
- Calitatea vieţii – “utilitate”

Calitate maximă =1
Calitate cea mai slabă = 0

Exemplu:
- 10 ani trăiți în sănătate deplină:
= 10 x 1 = 10 QALY

- 10 ani trăiți cu un nivel de


calitate de 0.7
= 10 x 0.7 = 7 QALY
Tehnici de evaluare economică

În funcţie de modul în care sunt exprimate și


analizate consecinţele, există patru tipuri de
analiză economică:
 analiza de minimizare a costurilor

 analiza cost-eficacitate

 analiza cost beneficiu

 analiza cost-utilitate
Analiza de minimizare a
costurilor
 Costurile sunt exprimate în unități monetare
 Consecinţele aplicării intervențiilor sunt
similare (în realitate rareori sunt identice)
 Evaluarea economică identifică alternativa cu
cele mai mici costuri, la rezultate similare. –
Ex. Colecistectomia - tehnica laparoscopică
vs. Intervenția cu robotul DaVinci
Analiza de minimizare a costurilor

Program Consecinte X
CostA
A

alegere

Program Consecinte X
CostB B

Aceleasi rezultate:
costA/consecinte X VS costB/consecinte X
Analiza cost-eficacitate (CEA)

 Intervenții/programe cu costuri diferite şi consecinţe


diferite
 costurile sunt exprimate în unități monetare
 rezultatele sunt exprimate în unităţi naturale – ex.
număr ani de viață câștigați, unități de scor, etc.
 costurile sunt corelate cu un singur tip de efect
 Dacă există mai multe efecte – analiza cost-
consecințe (sub-tip de CEA)
Analiza cost-eficacitate

Ani de viata
CostA Dializa

alegere

Ani de viata
CostB Transplant

Rezultate masurate in unitati fizice:


costA/ani de viata VS costB/ani de viata
Analiza cost-beneficiu (CBA)
 Se utilizează atunci când consecinţele intervențiilor/
programelor alternative nu sunt identice, se exprimă în
modalități diferite și sunt dificil de comparat;
 Atât costurile cât și beneficiile sunt exprimate în unități
monetare.
 Permite compararea unor intervenții cu rezultate care
altfel nu ar putea fi comparate.
Ex.: program de screening al BCV – evitarea deceselor
premature vs. Program de vaccinare antigripală pt.
evitarea incapacității de muncă și absenteismului
Analiza cost-beneficiu

Screening Cit ati DA?


CostA
HTA

alegere

Cit ati DA?


CostB Imunizare

Rezultate masurate in unitati fizice:


costA/disponibilitate$ VS costB/ponibilitate $
Analiza cost-utilitate (CUA)
 Analiza cost-utilitate ia în considerare impactul
interventiilor asupra calității vieţii, atunci când
compară costuri şi consecinţe.
 Costurile sunt exprimate în unități monetare
 Rezultatele sunt măsurate în unități de utilitate -
QALY (quality adjusted life-years) sau DALY
(disability adjusted life-years);
 Permite compararea unor intervenții diferite,
care altfel nu ar putea fi comparate.
Analiza cost-utilitate

QALY
CostA Hemodializa

alegere

Transplant QALY
CostB renal

Rezultate masurate in QALY:


costA/ QALY VS costB/ QALY
Limitele evaluării economice
 Rezultatele unei evaluări economice nu pot fi generalizate
datorită diferenţelor culturale şi de conjunctură.
 Este dificil de analizat dezirabilitatea socială a unui program
sau a unui serviciu.
 Evaluarea economică se bazează pe culegerea de date.
Dacă aceste date nu sunt fiabile, rezultatele evaluării
economice vor fi desigur eronate.
 Tehnicile de evaluare economică trebuie să fie corect
proiectate, să se determine cu exactitate scopul evaluării şi
să fie realizate de personal calificat.
 Este nevoie de coroborarea rezultatelor evaluării economice
cu evaluarea din perspectivă medicală, etică, a impactului
utilizării unei anumite intervenții.
EVALUAREA
TEHNOLOGIILOR MEDICALE

Catedra de Sănătate Publică și Management, 29


UMF "Carol Davila" Bucureşti
Cum alegem ce servicii oferim/finanțăm?
Merită sau nu să facem o anumită alegere?

Banii pot fi cheltuiți o singură dată


Alegerea înţeleaptă pe baza evidenţelor
Cel mai eficient vs. cel mai ieftin
A cheltui eficient vs. a face economii

VALOARE PENTRU BANI


= maximum de beneficii în termeni de
sănătate câştigată pentru o unitate
monetară cheltuită

EVALUAREA TEHNOLOGIILOR MEDICALE


Evaluarea tehnologiilor medicale
(ETM) – Definiții

 “Evaluarea Tehnologiilor Medicale ( HTA ) se referă la orice proces de


examinare şi raportare a proprietăţilor unei tehnologii utilizate în cadrul
furnizării de servicii medicale, cum ar fi indicaţiile, siguranţa, eficacitatea
clinică, costurile, cost - eficacitatea, concomitent cu consecinţele economice
sociale şi etice ale utilizării acesteia, intenţionate sau nu.’’
Goodman, 1998

 “Evaluarea sistematică a proprietăţilor, rezultatelor şi impactului utilizării


tehnologiilor medicale.”
International Society of Technology Assessment in Healthcare, 2007
Clasificarea Tehnologiilor Medicale*
 După natură:
- medicamente
- echipamente şi dispozitive medicale
- proceduri medicale şi chirurgicale
- sisteme de suport
- sisteme organizaţionale şi manageriale

 După scop:
- prevenţie/screening
- diagnostic
- tratament
- recuperare - reabilitare

 După stadiul de dezvoltare:


- experimentale, viitoare
- în uz
- depaşite, abandonate

* Goodman, 1998
ETM răspunde
la următoarele întrebări :
1. Noua / vechea tehnologie s-a dovedit a fi sigură şi eficace în
indicaţia discutată?
2. Comparativ cu alte intervenţii, care este cea mai eficace şi care
sunt diferenţele?
3. Care este cea mai cost - eficace opţiune şi care aduce cea mai
mare valoare adăugată?

4. La ce schimbări trebuie să ne aşteptăm dacă noua tehnologie va fi


compensată? ( e.g. Impactul asupra bugetului, asupra practicii
medicale, impactul asupra calităţii vieţii pacientului, asupra
societăţii în general) ;

5. Este compensarea / utilizarea noii tehnologii justificată, posibilă şi


sustenabilă în raport cu resursele disponibile?
Ce presupune
Evaluarea Tehnologiilor Medicale?
 Evaluarea Clinică - analiza sistematică a dovezilor existente (revizie sitematică a
literaturii, meta-analize):
- proprietățile, caracteristicile tehnice
- eficacitate clinică şi siguranţă;
- eficacitatea în viaţa reală !!!
- analiza comparativă a beneficiilor utilizării a două sau mai multe tehnologii
 Evaluarea Economică - analiza financiară şi economică a utilizării intervenției
- analiză financiară – analiza costurilor intervenției;
- analiza economică – analiza comparativă a costurilor şi beneficiilor utilizarii
- impactul asupra bugetului
Medicamente:- Studii de Farmacoeconomie
 Evaluarea impactului - Studiile de impact asupra :
- sistemului / furnizorilor de servicii medicale
- practicii medicale
- calităţii vieţii pacienţilor în relaţie cu starea de sănătate
- profilului bolilor (morbidităţii, mortalităţii, etc.)
- societăţii în general.
Cum se desfășoară practic?
Agenţia de autorizare Agenţia Posibilă? Etică?
FDA, EMA, ANMDM
ETM Aplicabilă în circumstanţe
(altă entitate specifice?
Importantă? Eficace, sigură? de ETM) Sustenabilă financiar?
Eficientă ?

Tehnologia medicală

Practica
medicală
Compensare
Preţ & Acces
Termeni: Eficacitate vs. Eficienţă

 EFICACITATE – capacitatea de a produce efectul scontat - CE ?

Eficacitate clinică – tratamentul studiat produce efectul aşteptat

Studiile clinice testează comparativ eficacitatea clinică şi siguranţa.

N.B. : În limba română, în limbajul comun, eficacitate şi eficienţă pot fi


sinonime!

 EFICIENŢĂ - a produce efectul scontat, în cele mai bune condiţii de


utilizare a resurselor - CUM ?

Eficiența = costuri
beneficii
Evaluarea medicală:
Eficacitate teoretică vs. Eficacitate practică
Standardul șţiinţific Generarea de evidenţe în
preînregistrare – RCT viaţa reală - RWE

Studii clinice randomizate Eficacitate clinică în


practica de zi cu zi
Dublu Orb
Doublu Dummy Pacienţi cunoscuţi

Criterii de includere stricte Tratament cunoscut

Categorii de pacienţi excluse Populaţie mai largă

Aderenţa încurajată Toţi cei care se prezintă

Monitorizare atentă Practica curentă

Analiza periodică şi ajustare Evaluări conform ghidurilor clinice

Întrebări recurente Prescriere şi colectare de date


Recrutare țintită, număr prestabilit conform practicii uzuale

Tratamentul asigurat de sponsorul Studii “in the wild” – în viața reală


cercetării
Termeni: Povara bolii/Costul bolii
• Povara bolii – definiţia OMS - impactul unei probleme de sănătate,
măsurat în ani de viaţă pierduţi datorită morţii premature și dizabilității.

Unitate de măsură: DALY – Disability adjusted life years - ani de viață ajustați
prin dizabilitate

1 DALY= 1 an de viață sănătoasă pierdut datorită dizabilității

 Suma DALY pentru o populație – măsurătoare a diferenței dintre actuala stare


de sănătate a populației și situația ideală a sănătății (in care întreaga populație
trăiește până la vârste avansate, fără boală și dizabilitate)

• In Evaluarea Tehnologiilor Medicale, Povara bolii are un sens mai larg –


cuprinzând povara medicală, economică și socială

 Costul bolii – Totalitatea costurilor, directe sau indirecte, tangibile sau


intangibile, asociate cu o anumită boală şi corelate cu datele demografice,
epidemiologice şi de utilizare a serviciilor, din diferite perspective (populaţia de
pacienţi, societate, finanţatori, etc.)
Tipuri de analiză economică
utilizate în ETM
Analiza financiară (se evaluează doar costurile):
 Costul / povara bolii (Cost / Burden of illness)
 Impactul asupra bugetului (Budget impact analysis-BIA)

Analiza economică (costuri & beneficii) – descrise anterior :

 Cost – minimizare (Cost – minimization analysis - CMA)


 Cost – eficacitate (Cost – efectiveness analysis - CEA)
 Cost – utilitate (Cost – utility analysis - CUA)
 Cost – beneficiu (Cost – benefit analysis - CBA)
 Cost – consecințe (Cost- consequence analysis – CCA)

Instrumente – Modele econometrice (modele matematice)


Analiza comparativă

Costurile suplimentare sunt justificate de plusul de beneficii ?

VALOARE PENTRU BANI

COSTURI Intervenţia A BENEFICII

Dilema:
Intervenţia Δ Costuri Δ Rezultate
A vs. B

COSTURI Intervenţia B BENEFICII

TREI ELEMENTE CHEIE: COMPARARE - COSTURI - BENEFICII

DIN PERSPECTIVA CUI + ÎN CE SCOP + ORIZONTUL DE TIMP ?


*The comparative analysis of alternative courses of action in terms of both their costs and consequences (Drummond et all 1997)
Impactul bugetar
 Evaluarea impactului asupra bugetului – analiza consecinţelor
financiare ale introducerii şi răspândirii utilizării unei noi tehnologii,
cu scopul determinării gradului de sustenabilitate financiară pentru
o perioadă determinată de timp - ISPOR taskforce 2006

 Elemente cheie :
- orizontul de timp - 1 an – 10 ani - 20 ani (RO : 1an - 5 ani)
- numărul potenţialilor beneficiari, date demografice, în dinamică
- costul implementarii noii tehnologii – în dinamică
- costurile tehnologiilor existente
- rata de înlocuire a tehnologiilor existente
- impactul asupra regulilor de bună practică medicală
- perspectiva, etc.

CUM SE PROCEDEAZĂ PRACTIC ? - Model matematic de prognoză,


pentru mai multe variante – Optimistă - Moderată - Pesimistă
Costul bolii şi Impactul bugetar

Situaţia curentă Factor cheie Impact pe: Situaţia viitoare


Populaţia totală Populaţia totală
Incidenţă Incidenţă
Prevalenţă

Nr. bolnavi Nr. bolnavi


% diagnosticaţi Diagn/tratament
% trataţi
Nr. pacienti trataţi
Nr. pacienţi trataţi % vechiul / noul tratament
Tratamentul Spitalizare, teste dg.,
actual consultatii, medicatie
Costuri directe -
Costuri directe vechiul tratament +
Spitalizare, teste dg.,
noul tratament
+/- Noul consultatii, medicatie
+/-
tratament
Costuri indirecte Noile costuri indirecte

Costul bolii Noul cost al bolii


Diferenţa = Impactul asupra bugetului
* Brosa and. All- Pharmacoeconomics Spanish Research Articles 2005
DIAGRAMA DECIZIONALĂ
Costuri
Poziţie Plafon stabilit de
dominată Agenţia HTA
Noua A
terapie B

Comparator
Beneficii Beneficii
= Costul/QALY pe
care societatea este
dispusă să-l
Poziţie dominantă plătească pentru
1 QALY în plus +/-
criterii suplimentare
(e.g.priorități de
sănătate publică)
Rezultatul analizei Cost-Eficacitate
sau Cost-Utilitate
 ICER – Incremental Cost Effectiveness Ratio (Raportul incremental al cost-
eficacității)
 Rezultatul – câte resurse se cheltuiesc pentru o unitate de beneficiu
suplimentară

ICER = Δ Costuri = cost trat. A – cost trat. B


Δ Beneficii beneficii trat. A – beneficii trat. B

 PLAFON – cât este dispusă societatea să plătească pentru un QALY


adițional?
- UK – 30 000 GBP
- Spania – 30 000 EUR;
- Polonia – 25 000 EUR

 România – nu există o decizie oficială.


Studiu de caz 1
Orașul Utopia are o populație de 2.000.000 locuitori, cu următoarea structura pe
grupe de vârsta:
 15% copii (0 – 14 ani)
 65% adulti (15 – 64 de ani)
 20% varstnici (65+ ani)

Consiliul local a decis sa aloce o parte din bugetul anual pentru un program de sanatate care sa fie util
pentru populatie. A constituit un grup de experti, pentru a identifica o directie utila de finantare. Expertii
au analizat starea de sanatate a populatiei din judet si au identificat următoarele două programe de
sanatate care ar putea fi finantate:
a. un program de educatie pentru prevenirea obezității, care ar urma sa se adreseze intregii
populatii si sa aiba o durata de 5 ani. Se estimeaza ca programul ar putea modifica stilul de viata la
60% din populatia de copii si la 30% din populatia de adulti, iar in urma acestor modificari, copiii ar
castiga, în medie, 5 ani de viata, iar adultii 2 ani. Costul programului a fost estimat la 7.000.000 lei
b. un program de screening pentru prevenirea cancerului de col uterin, destinat femeilor cu vârste
cuprinse intre 25 - 64 de ani, care reprezintă 30% din populatia judetului si ar putea asigura in medie 3
ani de viata castigati pentru fiecare dintre femeile din cohorta considerata. Costul programului a fost
estimat la 8.000.000 lei.
Cerințe: a. enuntati tipul de evaluare economica ce poate fi realizata cu datele disponibile
b. justificati alegerea facuta
c. calculati numarul de ani de viata castigati in ambele alternative
d. comparati alternativele, utilizand tehnica de eval. ec. pentru care ati optat la pct. a
e. Pe baza evaluarii economice utilizate, recomandati primariei unul din cele doua programe
si justificati alegerea facuta.
15.10.2019 Disciplina Sanatate publica si management 45
Studiu de caz 2
Tratamentul X Tratamentul Y
Supravieţuire estimată = 8 ani Supravieţuire estimată = 5 ani
Calitatea vieţii estimată = 0.5 Calitatea vieţii estimată = 0.7
(raportată la starea de (raportată la starea de
“sănătate perfectă”) “sănătate perfectă”)
Costul trat. X = 22 000 EUR Costul trat. Y = 14 500 EUR
QALYs = (8 X 0.5) = 4.0 QALYs = (5 X 0.7) = 3.5
Ipoteză:
Plafonul stabilit de către decidenți = 2 x PIB /loc EUR/QALY

INTREBARE : Aprobăm sau nu includerea pe lista de compensare ?

Reformulare: Este sau nu tratamentul X cost / eficace comparativ


cu Tratamentul Y ?
SOLUŢIE: CALCULAREA ICER
Tratamentul X Tratamentul Y
Supravieţuire estimată = 8 ani Supravieţuire estimată = 5 ani
Calitatea vieţii estimată = 0.5 Calitatea vieţii estimată = 0.7
(raportată la starea de (raportată la starea de
“sănătate perfectă” = 1.00) “sănătate perfectă” = 1.00)
Costul trat. X = 22 000 EUR Costul trat. Y = 14 500 EUR
QALYs = (8 X 0.5) = 4.0 QALYs = (5 X 0.7) = 3.5
Plafonul stabilit = 24 291 EUR / QALY

ICER : 22 000 EUR – 14 500 EUR = 7 500 EUR = 15 000 EUR/QALY


4,0 QALY – 3.5 QALY 0,5 QALY

Interpretare: Tratamentul X este cost/eficace vs. Tratamentul Y, la un plafon


stabilit de 2x 10000 EUR (PIB/capita/an) = 20000 EUR / QALY !
Structura tipică a unui raport de
evaluare a tehnologiilor medicale*

 Introducere
 Date epidemiologice legate de patologia căreia i se adresează
 Descrierea noii tehnologii
 Eficacitate clinică și siguranță
 Evaluarea economică
 Impact bugetar
 Modelul analitic decizional
 Implicații etice, legale și sociale
 Discuții
 Recomandări pentru decidenți

*HTA Core Model. EUnetHTA, 2014


In loc de concluzii

“ Medicamentul în
sine nu are efecte
adverse, dar numărul
de experţi necesari
pentru a-i demonstra
valoarea poate cauza
cefalee şi vertije.”

Annonimous
Q&A