C 6 - Screening. Strategii Preventive. Boli Cronice

Bolile cronice, strategii preventive,
depistare
Curs Studenti anul V,

Facultatea de Medicină
Disciplina de Sănătate Publică și
Management
UMF Carol Davila București
An universitar 2019-2020
Disciplina de Sanatate Publica si Management, 1

UMF "Carol Davila" Bucureşti
Obiective educaționale
La finalul cursului, studentul trebuie să
cunoască:
 Avantajele și limitele principalelor tipuri de

strategii preventive
 Caracteristicile și tendințele bolilor cronice
 Caracteristicilor principale și utilizarea
examenelor de screening

STRATEGII PREVENTIVE

Strategii preventive
 Modele de prevenire a bolii individul SAU populaţia.
 Strategia bazată pe demersul individual – interesează

boala şi cauzele bolii individului - aparţine sectorului
clinic
 Strategia populaţională - interesează incidenţa bolii în

populaţie - aparţine sectorului de sănătate publică
 Strategia riscului înalt
 Strategia ecologică
După Geoffrey Rose, Sick Individuals and Sick Populations,

4
International Journal of Epidemiology 1985;14:32–38. Catedra de Sanatate Publica si Management,
Strategia bazată pe demersul
individual
 Apartine exclusiv sectorului clinic, este adresată
persoanei bolnave-persoanei care s-a adresat medicului.
 Întrebarile pe care si le pune medicul cînd are bolnavul
in faţă:
 "De ce a facut boala?"
 "De ce a facut-o acum?"
 "Ce-ar fi trebuit sa faca bolnavul ca boala să nu fi
aparut?"
 Este strategia în care, în fiecare moment, în mintea
medicului trebuie sa apară ideea riscului relativ ca
expresie a forţei asociaţiei epidemiologice.
 Este o strategie importantă pentru practica medicală in
raport cu persoana bolnavă.
Catedra de Sanatate Publica si Management, 5
Strategia populaţională: Strategia
riscului înalt
 Principiu: se adresează persoanelor cu cea mai mare
probabilitate de a face boala.
 Necesita identificarea persoanelor cu risc înalt
(Screening, selectia pers expuse la anumiti FR;
profesionali,grupa de varsta,etc. )

Strategia riscului înalt - avantaje si
limite
Avantaje Limite
 Intervenţiile sunt adecvate  Identificarea dificilă a
intereselor individului persoanelor cu risc crescut,
(clinic) - beneficiu costuri asociate identificării
individual mare  Protejeaza doar grupul
 Motivatie mai mare de a identificat iniţial (efecte
participa, atat a individului, paleative, limitate şi
cât şi a medicului temporare)
 Cost/eficace  Segregare etică
 Rap beneficiu/risc  Neprotejarea persoanelor la
favorabil risc mic si mediu, care sunt
cele mai numeroase 7
Catedra de Sanatate Publica si Management,
Strategia populaţională: strategia
ecologică
 Se adresează întregii populatii, pornind de la prezumţia
ca indivizii cu risc înalt sunt puţini, iar cei cu risc mediu și
mic foarte numeroşi.
 Scade incidenţa bolii, prin scăderea nivelului mediu al

FR (încearca să modifice distribuția factorilor de risc în
populație)/

Strategia ecologică - avantaje si limite
Avantaje Limite
 Nu necesita identificarea  Avantaje mici pt cei la
grupurilor cu risc crescut risc înalt (beneficiu
 Efecte radicale (modifică individual redus) -
distributia FR). paradoxul prevenţiei
 Potential mare pt întreaga  Motivatie redusa si pt
populatie (beneficii mari). indivizi si pt medic
 Adecvată comportamental  Rap beneficiu/risc mai
si psihologic. mic.
 Efectele se mentin in timp.

Exemple de acțiuni preventive pentru diabet
tip 2 - model individual versus model
populaţional
Strategii bazate pe Strategii populaționale
demers individual
 Politici fiscale care încurajează
 Educarea pacienților care au
producția și consumul de
factori de risc pt DZ -pentru
alimente sănătoase.
managementul greutății.
 Promovarea consumului de
 Proceduri prevenire a
fructe și legume.
complicatiilor la pacientii cu
diabet –ex: control glicemie,  Inițiative de promovare a
HTA activității fizice la locul de
muncă.
 Planificare urbană care
Pan American Health Organization Population and Individual Approaches to
the Prevention and Management of Diabetes and Obesity Washington, D.C.: încurajează mersul pe jos/cu
PAHO, © 2011
bicicleta. 11
Catedra de Sanatate Publica si Management,
Strategii preventive –
rezultate
 Europa: - cauze principale – BCV
- tumori
- b. respiratorii
 Modificarea structurii deceselor pe cauze

medicale (ex. Israel, Canada) ! Premature
- tumori
- BCV
- boli infecțioase
BOLILE CRONICE –
CARACTERISTICI, TENDINȚE

Noțiuni generale (1)
 importantă problemă de sănătate publică
 principala cauză de mortalitate şi de morbiditate la nivel

mondial
 OMS - estimări:
 aproape două treimi din decese la nivel mondial,
majoritatea dintre acestea fiind decese premature
 aproape jumătate din povara globală a bolilor (tendință
accentuată de creștere)
 BCV, tumori, boli respiratorii, DZ- mortalitate ridicată

 Prevalența bolilor cronice – creştere accentuată,
determină:
 scăderea duratei medii a vieţii,
 creşterea nivelului de mortalitate,
 scăderea calităţii vieţii (Europa, mondial)

Principalii factori Măsuri de scădere a incidenţei
de risc (OMS): bolilor cronice pe termen scurt:
 Fumatul,
 schimbarea obiceiurilor alimentare,
 Inactivitatea fizică,
 creşterea activităţii fizice,
 Dieta nesănătoasă,
 Consumul de alcool.  renunţarea la fumat si alcool,
pot preveni
80% din bolile coronariene,
90% din cazurile de DZ tip 2 şi
1/3 din cancere.

Caracteristici epidemiologice (1)
1. Nu au o etiologie cunoscută;
2. Perioada de latenţă mare;
3. Debutul greu de reperat în timp;
4. Necesită un management susţinut, pe o perioadă de mai
mulţi ani, chiar decenii;
5. Determină mari disparităţi în starea de sănătate (mortalitate prin
boli cronice mai mare în țări sărace, impact major asupra
populațiilor sărace/marginalizate)
6. Apar atât în statele bogate, cât şi în cele sărace
- modificarea comportamentului
- urbanizare alimentar,
- scăderea nivelului de activitate
- industrializare fizică
- dezvoltare economică - creşterea consumului
- globalizare produselor din tutun la nivel
mondial,
Caracteristici epidemiologice (2)
7. Au caracter plurifactorial
8. Factorii de risc au efecte diferite, în raport cu diferiţi bolnavi;
9. Cea mai mare parte a poverii acestor boli în populaţie este
determinată de un număr relativ redus de factori de risc :
 fumatul,
 consumul de alcool,
 comportamentul alimentar,
 inactivitatea fizică,
 carcinogenii din mediu.
10. Sunt o consecinţă explicabilă a tranziţiei demografice

11. Necesită intervenţii susţinute la nivel internaţional şi naţional,
pentru a fi prevenite şi controlate.

Principalele boli cronice
1. Bolile cardio şi cerebrovasculare
◦ hipertensiunea arterială;
◦ cardiopatia ischemică;
◦ bolile cerebrovasculare.
2. Tumori
◦ cancerul de col uterin;
◦ cancerul bronhopulmonar;
◦ cancerul de colon şi rect
3. Bolile aparatului respirator
◦ BPOC
◦ Astmul
4. Bolile aparatului digestiv
◦ Boli digestive
◦ Hepatite cronice şi ciroza
5. Boli de metabolism şi nutriţie
◦ Diabetul
◦ Obezitatea
6. Bolile psihice

 principala cauză de deces la nivel mondial şi nu au

graniţe geografice, economice sau sociale.
 aproape o treime din cazuri au fost fatale

– cardiopatie ischemică
- boală cerebrovasculară
- HTA
 OMS – prevalența nu este cunoscută, se estimează

supraviețuirea după IMA sau AVC la 20 mil persoane
anual îngrijiri medicale şi sociale foarte costisitoare.

România
 Constitue principala cauză de mortalitate
 Rata standardizată de mortalitate - de peste două ori mai

mare decât media UE.
 Cele mai importante pentru România:

 hipertensiunea arterială;
 cardiopatia ischemică;
 bolile cerebrovasculare.

2. Tumori (1)
 A doua cauză de mortalitate, la nivel mondial
 Dinamica în creştere, în special în ţările sărace.
 Factorii de risc incriminaţi în apariţia cancerelor:

 Tutunul,
 Dieta, (mai ales în țările dezvoltate)
 Supraponderalitatea/obezitatea (cancerul de esofag,
colon, sân, endometru, rinichi).
! Factorii comportamentali - mai importanți decât factorii

genetici.

2. Tumori (2)
România
 constituie a doua cauza de deces
 Incidenţa şi prevalenţa tumorilor sunt în creştere.
 Principalele cauze de morbiditate şi mortalitate prin

tumori sunt următoarele:
 cancerul de sân;
 cancerul de col uterin;
 cancerul bronhopulmonar;
 cancerul de colon şi rect.

3. Bolile cronice ale aparatului
respirator
 A treia cauză de deces în România
 Între ţările europene, România ocupa locul 9 la mortalitatea din

această cauză.
 În structura bolilor aparatului respirator se constată scăderea

ponderii deceselor prin boli respiratorii acute şi creşterea
deceselor prin boli respiratorii cronice.
 România - BPOC şi Astmul bronsic.

4. Bolile aparatului digestiv
România
 A patra cauză de deces,
 Mortalitatea prin boli digestive a avut o tendinţă
accentuată de creştere până în anul 1997, după care a
înregistrat o evoluţie cvasiconstantă.
Europa – România
 Locul 4 în Regiunea Europeană la mortalitatea prin boli
digestive (după Moldova, Kyrgystan si Uzbekistan).
 Locul 1 la mortalitatea prin boli digestive în Uniunea
Europeana, cu o rată standardizată de mortalitate dublă
faţă de media europeana.
 Locul 3 la morbiditatea spitalizată prin boli digestive.
5. Boli de metabolism şi nutriţie
Diabetul zaharat devine o problemă de sănătate publică din
ce în ce mai importantă la nivel mondial, prin:
 costurile directe și indirecte pe care le determină,
 prevalenţa şi complicaţiile asociate,
 cauză majoră de mortalitate prematură, de accidente
vasculare cerebrale, boli cardiace, suferinţe vasculare
periferice, malformaţii congenitale, de incapacitate pe termen
lung şi de scădere a calităţii vieţii
Modelul morbiditatii
◦ Țările dezvoltate - majoritar > 65 ani
◦ Țările în curs de dezvoltare - vârstă medie (35-64 ani).
Mortalitatea prin diabet = decese atribuite direct diabetului +
decese atribuite complicaţiilor acestuia

6. Bolile psihice
 Problemă actuală de sănătate publică, prin incidenţa şi
prevalenţa în continuă expansiune.
CONSECINȚE:
 o evoluţie îndelungată, o mare putere invalidantă
 afectează atât individul, cât şi familia și comunitatea
 recuperarea necesită eforturi considerabile şi timp îndelungat
 povară nedefinită - scăderea productivităţii, suicid, incapacitate de
muncă pe termen variabil, implicarea în îngrijirea persoanei
bolnave a altor membri ai familiei, costul susţinerii sociale a acestor
persoane, costurile suportate de familii, dezvoltarea cognitivă
precară a copiilor proveniţi din părinţi cu astfel de afecţiuni, etc.
 povară ascunsă - marginalizare, stigmatizare, încălcarea
drepturilor omului
 Mortalitatea prin boli psihice - greu de evaluat.
 !SUICID

EXAMENE MEDICALE DE
MASĂ.
SCREENINGUL

Examenele medicale de masă
 Urmăresc identificarea de prezumpție sau/și

stabilirea existenței reale a bolilor sau altor
caracteristici biologice sau comportamentale
într-o populație (FR)
 Tipuri:
A. Anchete (studii) de prevalență
B. Screening
Catedra de Sănătate Publică și Management, 29

A. Anchetele (studiile) de prevalență(1)
 examene medicale care se realizează într-un interval

relativ scurt de timp, într-o populație bine definită, ocazie
cu care se pot înregistra atât expunerea cât și rezultatul
(consecințele, boala).
Tipuri:
- pur descriptive – informații despre variabile în mod separat (câte

boli sau câte situații comportamentale se găsesc în populație);
- de tip transversal (cross-sectional) – se înregistrează

concomitent prezența bolii și prezența unor variabile (caracteristici
biologice, genetice, comportamentale) la momentul examenului
(care posibil au precedat boala).

Anchetele (studiile) de prevalență(2)
 Scop
 să determine prezența bolii, a incapacității sau a unor caracteristici
personale;
 să producă indicatori de măsurare a stării de sănătate a populației;
 să permită cunoașterea distribuției unor factori de risc în populația
examinată, concomitent prezenți sau asociați bolii.
 Domenii de aplicare
 diagnosticul stării de sănătate a populației;
 stabilirea unor priorități în acțiunile de intervenție;
 în programare și planificare sanitară;
 evaluarea unor acțiuni;
 în identificarea posibilelor asociații epidemiologice.

Anchetele (studiile) de prevalență (3)
Condiții de realizare:
 să corespundă unei nevoi reale;

 scopurile anchetei să fie clar formulate:
 administrativ, de planificare;
 prescriptiv (de identificare a bolnavilor în vederea tratării lor);
 să fi fost evaluate resursele disponibile sau care pot fi
obținute;
 stabilirea de priorități în funcție de resurse;
 stabilirea criteriilor de evaluare a acțiunii;
 stabilirea metodologiei anchetei;
 organizarea în detaliu a acțiunii;
 pregătirea prealabilă a populației.
Exemple de studii de prevalență
 PREDATORR - Studiul Naţional privind Prevalenţa Diabetului,
Prediabetului, Supraponderii, Obezităţii, Dislipidemiei, Hiperuricemiei şi
Bolii Cronice de Rinichi 2013-2014
- eșantion, multicentric -
- Rezultate: - diabet zaharat – 11,6% , prediabet – 18,4%
 Seria de studii SEPHAR (Studiul dE Prevalenţă a Hipertensiunii Arteriale

şi evaluare a riscului cardiovascular în România) – eșantion reprezentativ
- prevalența HTA > 40%, în creștere

B. Screeningul
 Definiție: examinarea de masă care constă

în aplicarea unui ansamblu de procedee și
tehnici de investigație asupra unui grup
populațional în scopul identificării de
prezumpție a unei boli, anomalii sau a unui
factor de risc.

Tipuri de teste
 TEST DIAGNOSTIC: utilizat pentru

demonstrarea existenţei stării de boală sau
demonstrarea abaterii de la normalitate
(stabilește/confirmă diagnosticul).
 TEST DE SCREENING: identificarea într-o

populaţie aparent sănătoasă a persoanelor cu
risc crescut de a fi în mod real bolnave sau de a
prezenta o abatere de la normalitate (identifică
presupușii bolnavi, suspiciunea de diagnostic).
Modelul unui program de screening
Bolnavi Tratament
(real +)
Test Teste
screening Rezultat +
diagn.
Non bolnavi
Populaţie (fals + )
Rezultat -
Ipotezele care justifică utilizarea
screeningului
 într-o populaţie există boli şi bolnavi necunoscuţi

(nevoi neresimţite, neexprimate sau nesatisfăcute);
 identificarea bolii în perioada ei de latenţă;
 tratament în stadiile precoce ale bolii - mai ieftin şi
mai eficace

Scopurile screening-ului
1. Menţinerea sănătăţii şi prevenirea bolii, în ipoteza în

care scopul screeningului este depistarea factorilor
de risc - profilaxie primară
2. Depistarea precoce a bolilor - profilaxie secundară
3. Instrument pentru planificarea şi programarea

sanitară
-determinarea prevalenţei unei boli sau factor de risc
-diagnosticul stării de sănătate a unei colectivităţi
-evaluarea unei acţiuni, a unor programe
-determinarea prezenţei unei asociaţii.

Alte procedee de depistare precoce a
bolilor - profilaxie secundară
 depistarea pasiv-activă (examene medicale curente):
 examenele periodice de sănătate:

 la vârste nodale (mai ales copii, în unele ţări şi adulţi) - boli cu
frecvență aşteptată mai mare la vârsta respectivă
 la persoanele la risc înalt (sugari, gravide etc.)
 examenele tip check-up, bilanț al stării de sănătate, din iniţiativa

angajatului sau a angajatorului şi ale cărui rezultate servesc stabilirii
riscului de boală al persoanei.

Criteriile de alegere a bolilor care să
facă obiectul unui screening
1. Boala să constituie o problemă de sănătate (prevalenţă mare,
gravitate mare prin consecinţele sale medicale şi sociale: evoluţie fatală,
absenteism, invaliditate).
2. Boala să fie decelabilă în etapa de latenţă sau în formele sale de
debut asimptomatic.
3. Să existe probe/teste capabile să deceleze boala.
4. Testul de screening să fie acceptabil dpdv al populaţiei.
5. Istoria naturală a bolii să fie cunoscută şi înţeleasă.
6. Să existe facilităţi (servicii) disponibile pentru cei depistaţi bolnavi
7. Tratamentul să fie acceptat de bolnavi.
8. Boala şi strategia de tratament şi supraveghere să fie agreate de
autoritățile sanitare.
9. Costul acţiunii să nu fie exagerat de mare.
10. Înţelegerea de către medic sau echipa de medici a faptului că
depistarea este numai începutul procesului de diagnosticare,
tratare, urmărire a bolii.
40
Catedra de Sănătate Publică și Management,
Modalităţi de realizare a unui screening
1. Anchetele prin interviu/chestionar

-vizează identificarea de comportamente sau factori de risc
- PREVENȚIE PRIMARĂ
2. Anchetele medicale: examen clinic, paraclinic sau

combinat (interviu, examen clinic şi paraclinic).
PREVENȚIE SECUNDARĂ

Calităţile probelor/testelor de
screening
1. să nu facă rău;
2. să poată fi aplicate rapid;
3. să aibă cost redus;
4. să fie simple;
5. să fie acceptate de către populaţie;
6. să aibă o validitate corespunzătoare;
7. să aibă o reproductibilitate bună;
8. să aibă fiabilitate;
9. să aibă randament mare;
10. să aibă o valoare predictivă bună.

Validitatea
 reprezintă capacitatea unei probe de a identifica
corect ceea ce este pusă să identifice (frecvenţa cu
care rezultatele probei sunt confirmate prin procedee
diagnostice mai riguroase).
 Se exprimă şi se măsoară prin sensibilitate şi

specificitate.

Reproductibilitatea probelor de
screening sau diagnostice
 Reproductibilitatea (consistenţa probei, gradul de stabilitate):
 este gradul de stabilitate,
 capacitatea probei de a da rezultate asemănătoare atunci când
este aplicată în condiţii asemănătoare, în aceeaşi populaţie, de
către persoane diferite.
 Importantă pentru epidemiolog.
 Acurateţea:
 gradul în care măsurătoarea sau estimarea bazată pe o anumită
măsurătoare prezintă valoarea reală a caracteristicii măsurate.
 Importantă pentru clinician.

Valoarea predictivă
 Importantă pentru clinician – pentru
identificarea corectă a bolii.
 Depinde de prevalența bolii în populație.
 Nu depinde de pragul de separare al testului.
 Are două componente(probabilități
condiționate):
 valoarea predictivă pozitivă și
 valoarea predictivă negativă.

Compararea testelor de screening-
curba ROC
 Curba ROC – arată relația dintre fracțiunea real
pozitivilor (sensibilitate) și fracțiunea fals pozitivilor (1-
specificitate), pe măsură ce se schimbă criteriul de
pozitivitate.
Curba ROC pentru două teste diagnostice
46
Tipuri de screening
SCREENING SELECTIV
Testele sunt utilizate pentru a detecta o boală specifică sau o
condiție predispozantă în rândul persoanelor cunoscute ca fiind
cu risc crescut de a avea sau de a dezvolta boala respectivă.
SCREENING DE MASĂ (POPULAȚIONAL)

Un număr mare de persoane este testat pentru a detecta
prezența unei boli sau a unei condiții predispozante fără a se
face legătura cu riscul individual de a avea sau a dezvolta
condiția respectivă.
SCREENING OPORTUNIST. Se aplică un test de screening

cu ocazia unei examinări medicale în alt scop.
Boli decelabile prin screening
(exemple)
 cancer de sân;  prezbiție;

 cancer de col;  sifilis;
 ciroza hepatică;  cancer testicular;
 cancer de colon și  TBC;
rect;  infecție urinară
 surditate;  Alzheimer
 glaucom;  SIDA
 HTA;
 osteoporoză;
 anemie;
Criterii pentru realizarea programelor
de screening - strategia europeană
 Importanța bolii
 Istoria naturală a bolii
 Eficacitatea tratamentului precoce
 Existența și acceptabilitatea tratamentului
 Caracteristicile populației în care se dorește
aplicarea programului de screening
 Costul screeningului.

Evaluarea rezultatelor unui program
de screening (I)
1. INDICATORI DE PROCES
 Numărul de persoane testate prin screening
 Proporția de persoane din populația țintă testată prin screening
 Prevalența detectată a bolii în stadiu preclinic
 Costul total al programului
 Costul pentru găsirea unui caz de boală anterior necunoscut
 Proporția persoanelor cu rezultat pozitiv la testul de screening care
sunt diagnosticate și tratate
 Valoarea predictivă a unui rezultat pozitiv în rândul populației testate
prin screening.

Evaluarea efectelor determinate
de screening (II)
2. INDICATORI DE EFECTE / REZULTAT
 Reducerea mortalității în rândul populației testate prin
screening
 Reducerea ratei de fatalitate în rândul indivizilor testați
prin screening
 Creșterea procentului de cazuri detectate într-un stadiu
mai precoce al bolii
 Reducerea complicațiilor
 Prevenirea sau reducerea recurențelor sau metastazelor
 Îmbunătățirea calității vieții persoanelor testate prin
screening

Program screening hepatite (I)

Program screening hepatite
(II)
53

C 6 - Screening. Strategii Preventive. Boli Cronice

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

C 6 - Screening. Strategii Preventive. Boli Cronice

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Bolile cronice, strategii preventive,

Curs Studenti anul V,

Disciplina de Sanatate Publica si Management, 1

 Avantajele și limitele principalelor tipuri de

Disciplina de Sanatate Publica si Management, 2

Disciplina de Sanatate Publica si Management, 3

 Strategia bazată pe demersul individual – interesează

 Strategia populaţională - interesează incidenţa bolii în

După Geoffrey Rose, Sick Individuals and Sick Populations,

Catedra de Sanatate Publica si Management, 6

 Scade incidenţa bolii, prin scăderea nivelului mediu al

Catedra de Sanatate Publica si Management, 8

Catedra de Sanatate Publica si Management, 9

 Modificarea structurii deceselor pe cauze

Disciplina de Sanatate Publica si Management, 13

 principala cauză de mortalitate şi de morbiditate la nivel

Disciplina de Sanatate Publica si Management, 14

Disciplina de Sanatate Publica si Management, 15

90% din cazurile de DZ tip 2 şi

1/3 din cancere.

Disciplina de Sanatate Publica si Management, 16

10. Sunt o consecinţă explicabilă a tranziţiei demografice

Disciplina de Sanatate Publica si Management, 18

Disciplina de Sanatate Publica si Management, 19

 principala cauză de deces la nivel mondial şi nu au

 aproape o treime din cazuri au fost fatale

 OMS – prevalența nu este cunoscută, se estimează

Disciplina de Sanatate Publica si Management, 20

 Rata standardizată de mortalitate - de peste două ori mai

 Cele mai importante pentru România:

Disciplina de Sanatate Publica si Management, 21

 Dinamica în creştere, în special în ţările sărace.

 Factorii de risc incriminaţi în apariţia cancerelor:

! Factorii comportamentali - mai importanți decât factorii

Disciplina de Sanatate Publica si Management, 22

 Incidenţa şi prevalenţa tumorilor sunt în creştere.

 Principalele cauze de morbiditate şi mortalitate prin

Disciplina de Sanatate Publica si Management, 23

 Între ţările europene, România ocupa locul 9 la mortalitatea din

 În structura bolilor aparatului respirator se constată scăderea

 România - BPOC şi Astmul bronsic.

Disciplina de Sanatate Publica si Management, 24

Disciplina de Sanatate Publica si Management, 26

Disciplina de Sanatate Publica si Management, 27

Disciplina de Sanatate Publica si Management, 28

 Urmăresc identificarea de prezumpție sau/și

Catedra de Sănătate Publică și Management, 29

 examene medicale care se realizează într-un interval

- pur descriptive – informații despre variabile în mod separat (câte

- de tip transversal (cross-sectional) – se înregistrează

Catedra de Sănătate Publică și Management, 30

Catedra de Sănătate Publică și Management, 31

 să corespundă unei nevoi reale;

 Seria de studii SEPHAR (Studiul dE Prevalenţă a Hipertensiunii Arteriale

Catedra de Sănătate Publică și Management, 33

 Definiție: examinarea de masă care constă

Catedra de Sănătate Publică și Management, 34

 TEST DIAGNOSTIC: utilizat pentru

 TEST DE SCREENING: identificarea într-o

 într-o populaţie există boli şi bolnavi necunoscuţi

Catedra de Sănătate Publică și Management, 37

1. Menţinerea sănătăţii şi prevenirea bolii, în ipoteza în

2. Depistarea precoce a bolilor - profilaxie secundară