Sunteți pe pagina 1din 290

LP 1

2016 - 2017

Disciplina Sănătate Publică și Management UMF


”Carol Davila” 1
 Cunoașterea etapelor unei cercetări
 Definirea conceptelor: scop, obiectiv și ipoteză
 Aleagerea tipului de strategie de cercetare adecvat
obiectivelor
 Alegerea metodelor adecvate de prelucrare și analiză a
datelor
 Redactarea unui proiect de cercetare.

Disciplina Sănătate Publică și Management UMF


”Carol Davila” 2
Definiții (1)

“Ştiinţa este o uşă a cărei cheie este cercetarea” Anton Pann

 Studiu amănunțit efectuat în mod sistematic cu scopul


de a cunoaște ceva. (DEX)

 Cercetarea şi dezvoltarea experimentală (C-D)


înglobează lucrările de creaţie făcute în mod sistematic în
vederea înbogăţirii ansamblului de cunoştinţe, inclusiv
cunoaşterea omului, a culturii şi a societăţii, precum şi
utilizarea acestor cunoştinţe pentru noi aplicaţii. (Manualul
Frascati, 2002)

Disciplina Sănătate Publică și Management UMF


”Carol Davila” 3
Definiții (2)
România (O.G. 57/2002 aprobată prin Legea 324/2003)
Cercetarea științifică și dezvoltarea tehnologică sunt
principalele activități creatoare și generatoare de progres
economic și social.
Cercetarea fundamentală - activitatea desfășurată pentru a
dobândi cunoștințe noi cu privire la fenomene și procese,
precum și în vederea formulării și verificării de ipoteze,
modele conceptuale și teorii.
Cercetarea aplicativă - activitatea destinată utilizării
cunoștințelor științifice pentru perfecționarea sau realizarea
de noi produse, tehnologii și servicii.

Disciplina Sănătate Publică și Management UMF


”Carol Davila” 4
Cercetarea științifică

 Activitatea de cercetare presupune efectuarea de studii


pe baza unei anumite metodologii, pentru a dovedi
anumite ipoteze sau pentru a răspunde unor întrebări
specifice, inclusiv printr-un proces experimental.
 Activitatea trebuie să fie sistematică, să urmeze o serie
de etape şi un protocol standardizat riguros, luând în
considerare literatura cercetărilor anterioare în domeniu şi
stabilind la ce întrebări trebuie răspuns.
 Răspunsul necesită o anumită interpretare sau opinie
din partea cercetătorului.

Disciplina Sănătate Publică și Management UMF


”Carol Davila” 5
Etapele cercetării
1. Stabilirea temei de cercetare
2. Definirea universului cercetării
3. Definirea scopului și a obiectivelor
4. Formularea ipotezelor
5. Stabilirea metodologiei
6. Realizarea cecetării – rezultate
7. Formularea concluziilor
8. Identificarea limitelor/Formularea recomandărilor
9. Realizarea bibliografiei

Disciplina Sănătate Publică și Management UMF


”Carol Davila” 6
1. Stabilirea temei de cercetare (1)

O temă de cercetare poate fi:

1. Inițiativa unui cercetător/grup de cercetători


(Cercetătorul identifică o problemă de cercetat din
domeniul său de interes).

2. Comandată de un beneficiar (intervine relația dintre


cercetător și client).

Disciplina Sănătate Publică și Management UMF


”Carol Davila” 7
1. Stabilirea temei de cercetare (2)
1. Documentare
- Studiul literaturii
- Documentare în teren

2. Identificarea problemei:
a) In studii descriptive – prezinta discordanta intre
ceea ce exista in literatura si ceea ce se gaseste in
populatia generala
b) In studii analitice – demonstreaza existenta unei
relatii intre expunere si rezultat

Disciplina Sănătate Publică și Management UMF


”Carol Davila” 8
1. Stabilirea temei de cercetare (3)
3. Definirea problemei
- Cât de importantă este problema ?
- Când a apărut? E de actualitate?
- Unde a apărut?
- Pe cine afectează? Care sunt caracteristicile grupului
afectat?
- Ce s-a făcut până acum?
- Ce nu s-a rezolvat?
- Intrebarea la care nu există înca un răspuns.

Disciplina Sănătate Publică și Management UMF


”Carol Davila” 9
1. Stabilirea temei de cercetare (4)
Se va tine cont de:
 Analiza si clarificarea factorilor care pot contribui la
problema de cercetat
 Relevanta, prioritatea problemei
 Evitarea duplicarii
 Urgenta de a avea datele
 Acceptabilitatea studiului
 Fezabilitatea studiului
 Aplicabilitatea rezultatelor

10
2. Definirea universului cercetării
 Operaționalizarea conceptelor presupune
transformarea conceptelor abstracte în dimensiuni și
variabile.

 Dimensiunile = structurile componente ale proceselor.

 Variabilele = factorii care influențează / determină


direcțiile de evoluție ale fiecărei structuri.

Disciplina Sănătate Publică și Management UMF


”Carol Davila” 11
3. Definirea scopului și a obiectivelor
SCOP = enunț prin care cercetătorul arată ce se
așteaptă să obțină în studiul respectiv.
OBIECTIVE = activitățile ce trebuie parcurse pentru
atingerea scopului.
 Obiectivele sunt cuantificabile și au limite de timp.
 In formularea obiectivelor se specifică:
 Ce se va realiza,
 Cât, în ce măsură,
 Când se așteaptă rezultatul,
 Cine va beneficia,
 Unde se va realiza.

Disciplina Sănătate Publică și Management UMF


”Carol Davila” 12
3. Definirea scopului și a obiectivelor
Obiectivele generale - reprezintă legătura între problemă şi
soluţie, sau traduc scopul în termeni operaţionali. Se
formulează maxim 4-5 obiective.

Obiectivele specifice derivă din obiectivele generale şi


reprezintă un ansamblu particular de măsuri necesare a fi
îndeplinite pentru atingerea obiectivului general.

Obiectivele operaţionale sunt activităţi elementare


(sarcini) a căror realizare este necesară pentru atingerea
obiectivului specific din care derivă.
Disciplina Sănătate Publică și Management UMF
”Carol Davila” 13
3. Definirea scopului și a obiectivelor

Obiectivul trebuie să fie SMART :


Specific
Măsurabil
Adecvat
Realist
Timp (planificat)

Disciplina Sănătate Publică și Management UMF


”Carol Davila” 14
4. Formularea ipotezelor

IPOTEZA = un enunț care stabilește relația dintre o cauză


și un efect presupus, sau relația dintre două sau mai
multe fenomene.

Forma logică poate fi:


- Dacă……..................... atunci………………………...
faci 30’ exerciții fizice/zi diminuezi tensiunea arterială

- Cu cât ............................... cu atât ...........................


consumi >250ml lapte/zi scade riscul de osteoporoză

Disciplina Sănătate Publică și Management UMF


”Carol Davila” 15
5. Stabilirea Metodologiei (Materiale și metode)

5.1. Selectarea tipului de studiu


5.2. Selecția variabilelor
5.3. Populația de studiu
5.4. Perioada de timp
5.5. Alegerea tehnicilor de colectare a datelor
5.6. Analizarea și prelucrarea datelor

Disciplina Sănătate Publică și Management UMF


”Carol Davila” 16
5.1. Selectarea tipului de studiu
INTERVINE
CERCETĂTORUL ?

DA NU

ANCHETE/STUDII ANCHETE/STUDII
EXPERIMENTALE OBSERVAȚIONALE

EXISTĂ LOT MARTOR ?

NU DA

DESCRIPTIVE ANALITICE

Disciplina Sănătate Publică și Management UMF


”Carol Davila” 17
5.1. Selectarea tipului de studiu

Strategii de cercetare:
 Cantitativă / calitativă,
 Experimentală / non-experimentală,
 Transversală / longitudinală,
 Studiu de caz / studiu medical

Metode de cercetare:
 Observația
 Experimentul
 Ancheta
 Analiza de conținut

Disciplina Sănătate Publică și Management UMF


”Carol Davila” 18
5.2. Selecția variabilelor
 Variabilele = factorii care influențează sau determină
direcțiile de evoluție ale fiecăreia dintre structurile
procesului.
 2 categorii:
- Cantitative (numerice)
 Discrete (întregi)
 Continue (orice valoare)
- Calitative (fără exprimare numerică)

Disciplina Sănătate Publică și Management UMF


”Carol Davila” 19
5.3. Populația de studiu

Poate fi:

1. Populația globală Eșantion

2. Segmente de populație Lot

Disciplina Sănătate Publică și Management UMF


”Carol Davila” 20
Eșantion / lot

Eșantion = o colectivitate parțială extrasă aleator


dintr-o populație.
- Este reprezentativ pentru populație
- Are un nivel satisfăcător de precizie
- Populația de origine = populația de referință sau
populația țintă.

Lot = subgrup populațional ales după anumite


criterii convenabile studierii.
Disciplina Sănătate Publică și Management UMF
”Carol Davila” 21
5.4. Perioada de timp

 Reprezintă perioada de derulare a studiului, în


totalitate.

 Se poate menționa perioada de culegere de date

Disciplina Sănătate Publică și Management UMF


”Carol Davila” 22
5.5. Alegerea tehnicilor de colectare a datelor
I. Utilizarea de documente scrise
- oficiale
- personale

II. Observația – folosită în studii de caz și studii în teren

III. Informații oferite de subiecți


- Interviul
- Chestionarul

Disciplina Sănătate Publică și Management UMF


”Carol Davila” 23
Chestionarul (1)

 Definiție = tehnică și un instrument de investigare


constând dintr-un ansamblu de întrebari scrise (ori
imagini grafice), ordonate logic si psihologic, care,
prin administrarea de către operatorii de anchetă sau
prin autoadministrare, determină răspunsuri ce
urmează a fi înregistrate în scris. (Alfred Binet –
psiholog, inițiatorul tehnicii chestionarului 1903)

 Scopul utilizării: testarea ipotezelor.

Disciplina Sănătate Publică și Management UMF


”Carol Davila” 24
Chestionarul (2) - Clasificare
 Criterii de clasificare
1. Conţinutul informațiilor
 chestionare de date factuale (vârstă, gen, mediul d
erezidență, sttusul marital, profesie, nivel de educație,
naționalitate, religie, etc.)
 chestionare de opinie (studiază: atitudini, opinii,
motivații, interese)

2. Cantitatea informației
 Chestionare speciale – cu o singură temă,
 Chestionare “omnibus” – cu mai multe teme.
Disciplina Sănătate Publică și Management UMF
”Carol Davila” 25
Chestionarul (3) - Clasificare
3. Formă:
Chestionare cu:
 întrebări inchise,
 întrebări deschise,
 întrebări asociate, mixte.

4. Modul de aplicare:
 autoadministrate,
 administrate de către operatori de anchetă.

Disciplina Sănătate Publică și Management UMF


”Carol Davila” 26
5.6. Analizarea și prelucrarea datelor
• Datele obținute se prelucrează în funcție de tipul
anchetei:
- Cantitativă – prelucrare statistică, rezultate numerice
- Calitativă – procedee complexe

• Soft-uri utilizate:
- Microsoft Office Excel
- Epi-Info
- SPSS,
- SAS,
- STATA, etc.
Disciplina Sănătate Publică și Management UMF
”Carol Davila” 27
6. Rezultatele cercetării
Prezentarea rezultatelor se face sub forma de:
- text,
- tabele,
- grafice.

Textul cuprinde comentariile cercetătorului privind


rezultatele în concordanță cu obiectivele propuse,
precum și semnificația statistică a rezultatelor.

Disciplina Sănătate Publică și Management UMF


”Carol Davila” 28
7. Formularea concluziilor

 Concluziile reprezintă ideile cele mai importante,


opinia personală privind rezultatele obţinute precum
şi potenţiale direcţii viitoare de cercetare legate de
tema abordată.

 Se prezintă pentru fiecare obiectiv.

Disciplina Sănătate Publică și Management UMF


”Carol Davila” 29
8. Identificarea limitelor/Formularea recomandărilor
 Limite
- Identificarea obstacolelor care, în funcție de impactul
lor, modifică semnificativ rezultatele cercetării
- Ex: număr mic de respondenți, lipsa raspunsurilor,
resursele limitate (financiare, de timp), etc.
 Recomandări
- Sunt legate de limitele identificate
- Propun cercetări viitoare
- Ex: număr mic de respondenți – extiderea studiului la
întreaga populație.

Disciplina Sănătate Publică și Management UMF


”Carol Davila” 30
9. Realizarea bibliografiei

 Categorii
1. Vancouver – ordonarea numelui autorilor în
ordinea citării în text.

1. Harvard – ordonarea numelui autorilor alfabetic,


indiferent de ordinea apariției în text.

Disciplina Sănătate Publică și Management UMF


”Carol Davila” 31
Planul unei lucrari de cercetare
I. PARTEA GENERALĂ
1. Importanța problemei (baza informației, definirea
problemei, revederea literaturii)
II. PARTEA PERSONALĂ
1. Scop
2. Obiective
3. Metodologie (tipul studiului, variabilele, tehnica colectării
datelor, populația, procesare și analiză, considerații etice)
4. Rezultate
5. Concluzii
6. Recomandări/limite ale lucrării
III. Bibliografie
IV. Anexe
Disciplina Sănătate Publică și Management UMF
”Carol Davila” 32
LP 2
2016 - 2017

Disciplina Sănătate Publică și Management UMF


”Carol Davila” 1
 Cunoașterea principalelor măsurători de tendință
centrală
 Cunoașterea categoriilor de grafice și tabele
 Definirea tipurilor de grafice și tabele
 Identificarea graficelor și tabelelor adecvate rezultatelor
prezentate
 Cunoașterea tipurilor de soft-uri utilizate pentru
realizarea graficelor.

Disciplina Sănătate Publică și Management UMF


”Carol Davila” 2
Rezultatele cercetării

Prezentarea rezultatelor cercetării se face


sub formă de:
- text,
- tabele,
- grafice.

Disciplina Sănătate Publică și Management UMF


”Carol Davila” 3
Variabile
 Variabilele = factorii care influențează sau determină
direcțiile de evoluție ale fiecăreia dintre structurile
procesului.

 2 categorii:
- Cantitative (numerice)
 Discrete - definite numai prin numere întregi (ex: 1, 2,
3, copii)
 Continue – definite prin orice valoare (ex: tensiunea
arterială, înălțime, greutate, vârstă, etc.)
- Calitative - fără exprimare numerică (culoarea
părului, culoarea ochilor, etc.)
Disciplina Sănătate Publică și Management UMF
”Carol Davila” 4
Măsurarea tendinței centrale
 Termen general pentru câteva caracteristici ale
distribuției unui set de valori sau măsurători, în jurul
unei valori sau aproape de mijlocul setului de valori
(medie, mediană, mod).

 Media aritmetică = suma valorilor distribuției


împărțită la numărul valorilor.

x1 + x2 + .... + xn
Media artimetică = -------------------
n
Disciplina Sănătate Publică și Management UMF
”Carol Davila” 5
Măsurarea tendinței centrale
 Mediana (valoarea mediană) este valoarea care
împarte seria în 2 grupuri egale, astfel încât jumătate
din valori sunt mai mici ca mediana și jumătate sunt
mai mari ca mediana.

 Modul (valoarea modală) reprezintă valoarea


corespunzătoare frecvenței maxime din cadrul seriei
de variație.
O serie poate avea una sau mai multe valori modale,
denumirile fiind: unimodală, bimodală, trimodală, etc.

Disciplina Sănătate Publică și Management UMF


”Carol Davila” 6
Tabelul
Tabelul reprezintă construcția compusă din rânduri și
coloane în care se înscriu datele.
 Elementele tabelului:
 Titlul (indică conținutul tabelului, locul și perioada la
care se referă informațiile)
 Capul de tabel (conținutul fiecărui rând și a fiecărei
coloane)
 Rețeaua tabelului (coloanele, rândurile)
 Datele, care pot fi: text sau valori numerice
 Note explicative, sursa datelor (se scriu sub tabel).

Disciplina Sănătate Publică și Management UMF


”Carol Davila” 7
Tipuri de tabele
1. Simple

Exemplu:

Tabelul nr. I - Numarul de bolnavi internati in Secția X, în


functie de gen, în luna mai 2011
Genul Nr. bolnavi internati

Masculin 45
Feminin 52

Disciplina Sănătate Publică și Management UMF


”Carol Davila” 8
Tipuri de tabele

2. De grupare
Exemplu:

Tabelul nr. II – Născuții vii din anul 2011 în funcție de greutatea


la naștere și gen, în sectia X
Gen Greutate la nastere
Sub 1001- 2001- 3001- > 4000 g Total
1000 g 2000 g 3000 g 4000 g
M - 1 2 6 1 10
F - 1 3 8 1 13
Total - 2 5 14 2 23

Disciplina Sănătate Publică și Management UMF


”Carol Davila” 9
Tipuri de tabele
3. Corelative

Exemplu:

Tabelul nr. III - Rezultatele cercetării efectelor


medicamentului A
Efect prezent Efect absent Total

Lot cu adm A 250 150 400


Lot fara adm A 25 75 100
Total 275 225 500

Disciplina Sănătate Publică și Management UMF


”Carol Davila” 10
Grafice (1)
 Sunt cele mai sugestive modalități de prezentare a datelor
pentru înțelegerea rezultatelor și un mijloc de studiu în
analiza și sinteza cercetării.
 Elementele de baza ale unui grafic:
 titlul,
 scala de reprezentare,
 rețeaua graficului.
In plus (acolo unde este cazul):
- legenda,
- sursa datelor.

Disciplina Sănătate Publică și Management UMF


”Carol Davila” 11
Grafice (2)
Tipuri de reprezentare grafică:
 Diagrame:
 Coloane, benzi
 Lineară
 De structură
 Histograma
 Reprezentări grafice pe hartă (cartograme),
 Reprezentări grafice prin figuri (pictograme).

Disciplina Sănătate Publică și Management UMF


”Carol Davila” 12
Diagrama - coloane
 Utilizate pentru reprezentarea:
mai multor fenomene în același loc
aceluiași fenomen în mai multe locuri

 Sunt dreptunghiuri dispuse cu lungimea paralelă cu axa


verticală, au suprafața proporțională cu nivelul
fenomenului sau marimea indicatorilor reprezentați.
 Coloanele se dispun descrescător sau într-o ordine
logică!

Disciplina Sănătate Publică și Management UMF


”Carol Davila” 13
Sursele de informare
30%
27%
25% 23%
Proporția răspunsurilor

20%

15%
10% 10% 10%
10%
9%
6%
5% 3%

0%
Internet TV Prieteni, Pliante Medic Reviste, Familie Radio
colegi informative ziare

Disciplina Sănătate Publică și Management UMF


”Carol Davila” 14
Mâncarea și condițiile de servire a mesei
45,0%
40,3%
40,0%
35,0%
Proporția respondenților

30,0%
26,2%
25,0% 21,9%
20,0%
15,0%
10,0%
3,4% 4,8% 3,5%
5,0%
0,0%
foarte parțial acceptabil mulțumit foarte NA
nemulțumit nemulțumit mulțumit

Disciplina Sănătate Publică și Management UMF


”Carol Davila” 15
Timpul alocat exercițiilor fizice/zi
35,0%
31,6%
30,0%
Proporția respondenților

25,0%

20,0%
15,4% 16,5%
15,0%
10,4%
10,0% 8,8%
6,3% 7,4%
5,0% 3,6%

0,0%
> 1 oră 30 minute 1 oră deloc
Masculin Feminin

Disciplina Sănătate Publică și Management UMF


”Carol Davila” 16
Diagrama - benzi
 Utilizate pentru reprezentarea:
mai multor fenomene în același loc
aceluiași fenomen în mai multe locuri

 Sunt dreptunghiuri așezate orizontal, lungimea fiind


paralelă cu axa orizontală.
 Benzile trebuie dispuse descrescător sau într-o ordine
logică!

Disciplina Sănătate Publică și Management UMF


”Carol Davila” 17
Acceptul privind stocarea celulelor stem ale
copiilor respondentelor

Nu, nu consider necesar 3%


Da, am făcut deja acest lucru pentru
5%
copiii mei
Nu, nu îmi permit 7%

Poate, nu m-am hotărât încă 20%

Nu m-am gândit 24%

Da, cu siguranţă 41%

0% 5% 10% 15% 20% 25% 30% 35% 40% 45%


Proporția respondentelor

Disciplina Sănătate Publică și Management UMF


”Carol Davila” 18
Gradul de informare privind celulele stem

foarte informat 6%

informat 13%

destul de informat 32%

putin informat 40%

deloc informat 9%

0% 10% 20% 30% 40% 50%


Proporția respondentelor

Disciplina Sănătate Publică și Management UMF


”Carol Davila” 19
MOTIVELE REALIZĂRII TESTUL BABEŞ-
PAPANICOLAOU

Preventiv, la recomandarea medicului de 6


familie 2

Inainte, în timpul sau după o sarcină la 16


recomandarea medicului ginecolog 6

18
Preventiv, din propria iniţiativă
29

In urma unui consult ginecologic pentru o 29


problemă în sfera genitală 32

0 5 10 15 20 25 30 35
Prima dată Ultima dată Numărul respondentelor

Disciplina Sănătate Publică și Management UMF


”Carol Davila” 20
Diagrama liniară
 Denumiri: cronogramă, historiogramă
 Utilizată pentru reprezentarea succesiunii în timp a
unui fenomen și pentru prezentarea seriilor
dinamice (cronologice)
 Cuprinde:
 Pe abscisă: timpul (ore, zile, luni, ani)
 Pe ordonată: valoarea indicatorilor
 Pe aceeași cronogramă pot fi reprezentate una sau
mai multe serii, exprimate în aceeași unitate de
măsură.
Disciplina Sănătate Publică și Management UMF
”Carol Davila” 21
Decese 0-1 an %0 nascuti vii

20,0
70,0

50,0
60,0

10,0
30,0
40,0
80,0

0,0
1960
1961
1962
1963
1964 75,7
1965
1966

42,7
1967

Sursa: INS 2012


1968
1969
59,5
1970
1971
1972
1973
1974
1975
1976
1977

”Carol Davila”
1978
1979
1980
1981
1982
1983
1984
1985
1986
1987
1988
1989
1990
1991
1992

Disciplina Sănătate Publică și Management UMF


1993
1994
1995
1996
1997
1998
1999
2000
Evoluția RMI în România în perioada 1960-2011

2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
2008
2009
22

2010
9,4

2011
Evoluţia mortalităţii generale în România şi UE

Sursa: OMS - Health for all data bases, 2015


Disciplina Sanatate Publica si Management, UMF "Carol
Davila" Bucureşti
Diagrama structurală (1)
 Se folosește pentru evidențierea părților componente ale
fenomenului .
 Totalul fenomenului corespunde suprafeței totale a
figurii (luată ca 100%), părțile raportându-se la total, în
procente.

 Forma diagramei:
Cerc (pie),
Dreptunghi.

Disciplina Sănătate Publică și Management UMF


”Carol Davila” 24
Diagrama structurală (2)

 Părțile componente se înscriu în ordine


descrescătoare:
 Pentru cerc de la dreapta la stânga, în sensul deplasării
acelor de ceasornic
 Pentru dreptunghi de jos în sus.
 Graficul necesită legendă
 Utilizată pentru reprezentarea a:
 ≥ 2 componente (dreptunghi) (maxim 5 în funcție de
valori)
 ≥ 3 componente (cerc) (maxim 10 în funcție de valori).

Disciplina Sănătate Publică și Management UMF


”Carol Davila” 25
Structura lotului în funcție de
gen
100%
90%
80% 35%
Proporția respondenților

70%
60%
50%
40%
30% 65%
20%
10%
0%

Feminin Masculin

Disciplina Sănătate Publică și Management UMF


”Carol Davila” 26
Dinamica repartiţiei populaţiei pe medii de rezidenţă în România, în
perioada 1930-2011

100%
90%
80% 42,5
45,7 45,0 46,8 47,2
70% 63,1
68,7
60% 79,4 76,6
Rural
50%
40% Urban

30% 57,5
54,3 55,0 53,2 52,8
20% 36,9
31,3
10% 20,6 23,4

0%
1930 1948 1956 1970 1990 1997 2003 2010 2011
Anul
Sursa: INSP-CNSISP: Anuar statistic 2011

Disciplina Sănătate Publică și Management UMF


”Carol Davila” 27
Sursa: INSP-CNSISP: Anuar statistic 2014

Disciplina Sănătate Publică și Management UMF


”Carol Davila” 28
Histograma
 Este o diagrama de distribuție cantitativă
 Se folosește pentru reprezentarea repartițiilor pentru
care frecvența (absolută sau relativă)se prezintă pe
intervale de variație.
 Este reprezentată prin dreptunghiuri unite, a căror
suparafață este proporțională cu efectivul cazurilor
din fiecare clasă sau cu frecvența relativă.
 Pe axa absciselor se trec intervalele de valori, pe axa
ordonatelor se construiește scara frecvențelor.

Disciplina Sănătate Publică și Management UMF


”Carol Davila” 29
Distribuția pe grupe de vârstă
10
9

8
Număr persoane

6 6
6
5 5
4
4
3 3
2 2 2
2
1

0
20-24 25-29 30-34 35-39 40-44 45-49 50-54 55-59 60-64 65-69 70-74 75-79
ani ani ani ani ani ani ani ani ani ani ani ani
Grupe de vârstă

Disciplina Sănătate Publică și Management UMF


”Carol Davila” 30
Distribuția pe grupe de vârstă
12,0%
11,2%11,3%
10,2%
10,0%
Proporția respondenților

8,0% 7,6%
7,2%
6,8%
6,4%
6,1%
6,0% 5,6% 5,6% 5,5%

4,2%
4,0%
3,1%
2,3%
1,9% 1,6% 1,9%
2,0%
0,8% 0,6%

0,0%
0-4 ani5-9 ani 10-14 15-19 20-24 25-29 30-34 35-39 40-44 45-49 50-54 55-59 60-64 65-69 70-74 75-79 80-84 > 85 NA
ani ani ani ani ani ani ani ani ani ani ani ani ani ani ani ani
Grupe de vârstă

Disciplina Sănătate Publică și Management UMF


”Carol Davila” 31
Poligonul frecvențelor
Poligonul frecvențelor
30
26
25
20 20
22
Număr respondenți

20
14 21
15 15 13
16 10 14
10
11
5 6 8 9 5
0
20-24 25-29 30-34 35-39 40-44 45-49 50-54 55-59
ani ani ani ani ani ani ani ani
Masculin Feminin

Disciplina Sănătate Publică și Management UMF


”Carol Davila” 32
Cartograma
 Distribuția nivelurilor unui fenomen pe un teritoriu
administrativ sau geografic.
 Zonele unui teritoriu, reprezentat printr-o hartă, sunt
hașurate sau colorate diferit pentru a ilustra nivelele
diferite ale fenomenului .
 Cartodiagrama: pe fiecare zonă delimitată pe hartă se
desenează o coloană a cărei mărime este proporțională
cu valoarea pe care o îmbracă fenomenul.

Disciplina Sănătate Publică și Management UMF


”Carol Davila” 33
Sursa: WHO - Health for all data bases, 2015
Disciplina Sănătate Publică și Management UMF
”Carol Davila” 34
Sursa: WHO - Health for all data bases, 2015
Disciplina Sănătate Publică și Management UMF
”Carol Davila” 35
Exercițiu
În tabelul de mai jos sunt prezentate ratele de mortalitate şi mortalităţile
proporţionale pe cauze medicale, în România, în anul 2013.
Reprezentaţi grafic datele din tabel.

Cauza medicală Rata mortalitate Mortalitatea


(100.000 loc.) proporţională
Boli cardiovasculare 701.8 61.5%
Tumori 184.0 16.1%
Boli ap. Respirator 66.1 5.8%
Cauze externe 64.2 5.6%
Boli digestive 63.9 5.6%
Alte cauze - 5.4%

Disciplina Sănătate Publică și Management UMF


”Carol Davila” 36
ANCHETELE EPIDEMIOLOGICE
ANALITICE
Obiective educaționale

La finalul lucrării practice, studentul va putea să:


 aleagă tipul de anchetă epidemiologică analitică adecvat pentru
verificarea unei ipoteze epidemiologice
 întocmească proiectul unei anchete epidemiologice analitice
 introducă datele rezultate dintr-o anchetă epidemiologică analitică în
tabelul de contingență de tip „2x2”
 calculeze riscul bolii la expuși și non-expuși, riscul relativ, riscul atribuibil
 măsoare frecvența frecvența factorului de risc la bolnavi și martori
 măsoare impactul acțiunii unui factor de risc în populație pe baza datelor
obținute dintr-o anchetă analitică
 testeze semnificația statistică a rezultatelor obținute dintr-o anchetă
epidemiologică analitică
Clasificarea anchetelor
epidemiologice
Criterii de alegere a tipului adecvat de
anchetă epidemiologică

 FRECVENTA BOLII IN POPULATIE (frecventa mica – anchete caz-control;


frecventa mare a bolii – anchete de cohorta)

 FRECVENTA PROBABILA A EXPUNERII LA RISC ( frecventa expusilor la risc


mica – anchete de coorta de tip 2; frecventa mare a expunerii la ris –
cohorta tip 1)

 AVANTAJELE SI DEZAVANTAJELE DIFERITELOR TIPURI DE ANCHETE


Scopul anchetelor analitice

• Determinarea existentei/non-existentei asociatiei epidemiologice

• Verificarea unei ipoteze epidemiologice


6
Etape in proiectarea anchetei

 Definirea populatiei de studiu


 Masurarea si analiza datelor
 Interpretarea rezultatelor

Catedra de Sanatate Publica si Management, UMF "Carol Davila" Bucureşti


7

Anchetele de cohortă:
EXPUNERE EFECT

Anchetele caz-control:
EXPUNERE EFECT
Proiectarea anchetelor
epidemiologice
ANCHETA DE COHORTĂ
9

ANCHETELE DE COHORTĂ – criterii de


includere in studiu

 La începerea studiului, subiecţii


NU TREBUIE SĂ AIBĂ BOALA
 înaintea începerii studiului, trebuie excluşi cei care NU POT FACE
BOALA
- prin anamneză, ex.clinic, teste dg
Măsurarea expunerii

Metode:
directe prin:
observare;
examen clinic, paraclinic;
interviu;
indirecte prin:
culegerea de date individuale din
diverse inscrisuri (foaia de observatie,
fisa de consultatie);
culegere de date din inscrisuri
colective care se refera la expunerea
colectiva la un anumit factor de risc
Informatii despre rezultat (boala sau
deces)
Măsurarea efectului (bolii)
 Se efectuează identic la expuşi ca şi la neexpuşi (procedurile de
identificare a bolii trebuie să fie aceleaşi la expuşi şi neexpuşi)

 se definesc detailat efectele de interes (criteriile diagnostice)

Surse rezultate
 certificatele constatatoare de deces
 foile de observatie, fisele de consultatie, concediile medicale sau
registre speciale (cancer, malformatii);
 examinarea periodica a cohortelor urmarite, cu inregistrarea
rezultatelor, precum si cu consemnarea schimbarilor care apar in
expunerea la factorul de risc si in comportamente, reprezinta
cea mai frecventa modalitate de a obtine informatii despre
expunere si rezultate.
Masurarea şi analiza datelor

Pe baza datelor obtinute din ancheta se masoara:

 frecventa bolii sau deceselor;

 forta asocierii epidemiologice;

 impactul actiunii factorului de risc in populatie.


 a = persoanele care fac boala din
cei expuşi
 b = persoanele care nu fac boala
din cei expuşi
 c = persoanele care fac boala din
cei neexpuşi
 d = persoanele care nu fac boala
din cei neexpuşi
 a+b = totalul expuşilor
 c+d = totalul neexpuşilor
 a+c = totalul bolnavilor
 b+d = totalul nonbolnavilor
Proiectarea anchetelor
epidemiologice
ANCHETA DE CAZ-CONTROL
Elemente de epidemiometrie,
măsurarea riscului, asociației,
impactului
ANCHETA CAZ-CONTROL
Ancheta analitica: tabele de analiza

Analiza datelor implica


compararea
problemei de sanatate in
ratelor Factor Boala Total
randul subiectilor expusi si de
neexpusi ai studiului.
risc + -
 a =expusii care fac boala
 b= expusii care nu fac
boala
 c= persoanele expuse + a b a+b
factorului de risc care fac
boala
 d= persoanele ne-expuse
factorului de risc care nu
fac boala
- c d c+d
 a+b = totalul expusilor
 c+d=totalul ne-expusilor
 a+c=totalul bolnavilor total a+c b+d a+b+c
 b+d=totalul nonbolnavilor +d
Masurarea forţei asociaţiei

 În ancheta cazuri-control, riscul relativ nu


se poate calcula direct pentru că nu se Peveniment Pev.
poate măsura riscul bolii la expuşi şi la Oeveniment  
neexpuşi. Pnoneveniment 1  Pev.
 Pentru măsurarea forţei asociaţiei
epidemiologice în anchetele de tip caz- cota bolii la expuşi
control se foloseşte odds ratio (raportul OR 
cotelor, OR). cota bolii la ne-expuşi

ad
OR 
bc
20
Interpretarea valorii raportului cotelor

 Cota bolii la expuşi e de OR mai mare decât la ne-


expuşi

 În cazul bolilor rare în populaţie (exemplu: bolile


cronice ce au prevalenţa mai mică de 10%) OR
aproximează RR

 Numai în acest caz se poate afirma că riscul bolii e de


OR mai mare sau mai mic la expuşi decât la ne-expuşi.
21
Masurarea asociatiei

 În cazul bolilor rare RR=OR şi se pot calcula:


OR  1
RA% 
 Riscul atribuibil OR

Po (OR  1)
RAP 
 Impactul actiunii Po (OR  1)  1
Po : prevalenţa expunerii în lotul martor
factorului de risc în pop
P : prevalenţa expunerii în populaţia
generală.
22

OR<1 OR=1 OR>1


Raportul Cota expunerii Cotele Cota expunerii
cotelor la cazuri mai expunerilor la cazuri mai
cazuri/martori mică decât egale la cazuri mare decât
cota expunerii şi martori cota expunerii
la martori la martori

Expunerea ca Expunerea Expunerea Expunerea


factor de risc reduce riscul respectivă nu creşte riscul
de boală este un factor de boală
(factor de risc (factor de risc)
protector)

Pentru dovedirea asocierii epidemiologice este necesară efectuarea unui test de


semnificaţie statistică-anliza pe perechi, anal stratificata (fct. de confuzie)
regresie logistica (ef fiecarui FR în ef global)
Ancheta caz control - avantaje

 Durata mica a studiului


 Numar mic de subiecti pentru studiu
 Cost scazut
 Aplicabile la boli rare
 Facilitatea efectuarii studiului
 Permit repetarea studiului
Ancheta caz-control - dezavantaje

 Nonraspunsul, care poate tine de dorinta persoanelor anchetate de a colabora


sau nu, de cunoasterea problemei cercetate si de memorie
 Documentele medicale consultate pot fi adeseori incomplete
 Dificultatea de a gasi un grup martor acceptabil
 Nu permit masurarea directa, ci doar estimarea prin metode epidemiometrice a
riscului bolii sau a riscului relativ (odds ratio)
 Erori
EXERCIȚIU

 Intr-un studiu a fost investigată relația dintre nivelul seric ridicat de pesticide
organoclorinice și boala Parkinson.au fost luați în studiu 50 pacienți cu
boală Parkinson și 63 martori, selectați din secția de medicină internă a
aceluiași spital. La ambele loturi s-a cercetat concentrația sangvină pentru
16 tipuri de pesticide organoclorinice. Dintre acestea, cel mai des s-au
găsit în sânge niveluri detectabile de hexaclorcicohexan.
 Hexaclorciclohexanul a fost prezent în sânge la 30 persoane cu boală
Parkinson, respectiv la 19 persoane din lotul martor.
Cerințe exercițiu

 Definiți tipul de studiu și argumentați


 Completați tabelul de contingență 2x2 utilizat pentru analiza datelor
 Precizați măsurătoarea epidemiometrică utilizată pentru evaluarea
asociației epidemiologice
 Calculați valoarea acesteia
 Interpretați semnificația statistică a măsurătorii epidemiometrice știind că
pentru testul chi pătrat aplicat s-a obținut un p-value de 0,002.
 Formulați concluzia studiului
Rezolvare exercițiu (I)

 Anchetă epidemiologică observațională analitică retrospectivă (caz-


control)
Pesticide B. Parkinson Total

+ -

+ 30 19 49

- 20 44 64

total 50 63 113
Rezolvare exercițiu (II)

 ODDS RATIO (OR)


 OR = 3,47
 Cei cu boala Parkinson au un risc/probabilitate de 3.47 ori mai mare de a
avea un nivel seric ridicat de pesticide organoclorinice comparativ cu cei
fara boala Parkinson (p<0,005; OR>1)
Notificarea nașterilor și circuitul
informațional
Măsurarea și analiza natalității
și fertilității
LUCRARE PRACTICĂ
Disciplina Sănătate Publică și
Management
LP pentru studenți, anul V, Facultatea de
Medicină, UMF Carol Davila
2017-2018
Obiective pedagogice
 La sfârșitul lucrării studentul va fi capabil:
1. să definească evenimentele demografice: născutul viu,
născutul mort
2. să completeze corect CMCNV și CMCNM
3. să descrie indicatorii demografici utilizați pentru
măsurarea fenomenelor de natalitate și de fertilitate
3. să diferențieze tipurile de indicatori utilizați în măsurarea
fenomenelor demografice în abordare transversală și
longitudinală
4. să precizeze datele necesare măsurării Na și Fe
5. să prezinte avantajele și limitele acestor indicatori pentru
aprecierea stării de sănătate a populației.
Demografia - definire
 DEF: ştiinţa care are ca obiect de studiu
populaţiile umane şi evidenţierea legilor
de dezvoltare ale acestora.

 Se referă la caracteristici precum: număr, repartiţie geografică,


structura după caracteristici personale - gen, vârstă, socio-
economice, analiza evoluţiei lor.
Concepte și metode utilizate în
demografie
 Eveniment demografic= cazul singular purtător de
informație demografică (ex.: născut viu, născut mort,
deces, căsătorie, divorț)
 Fenomen demografic= intensitatea evenimentelor într-o
populație (ex.) Fenomenele se măsoară prin indicatori.
 Generația = totalitatea născuților vii dintr-un an
calendaristic.
 Cohorta= totalitatea persoanelor care trăiesc același
eveniment în același timp.
 Abordări pentru măsurarea fenomenelor demografice:
- Transversal (de moment)
- Longitudinal (cohortă, prospectiv sau retrospectiv)
Concepte
 Născut viu – produsul de concepție expulzat sau extras complet din
corpul mamei, indiferent de durata sarcinii din care acesta provine și
care prezintă un semn de viață (respirație, activitate cardiacă, pulsații
ale cordonului ombilical sau contracția unui mușchi voluntar), fie că
placenta a fost eliminată sau nu, iar cordonul ombilical a fost secționat
sau nu.

 Născut mort – produsul de concepție care provine dintr-o sarcină de


peste 28 de săptămâni și care după separarea completă de corpul
matern, nu manifestă niciun semn de viață (criteriu suplimentar –
informație indirectă: G făt ˃ 1000 g sau L ˃ 35 cm).

 Avorton – produsul de concepție care provine dintr-o sarcină cu o


durată mai mică de 28 de săptămâni și care după extragerea completă
din corpul matern, nu manifestă niciun semn de viață (criteriu
suplimentar – informație indirectă: G făt ˂ 1000 g sau L ˂ 35 cm).
Concepte
 Rangul nașterii – exprimă a câta naștere (vie
sau nu) a mamei este cea în cauză.
 Rangul născutului – exprimă al câtelea născut
viu sau mort este născutul considerat în suita
celor pe care i-a născut mama.
 Interval protogenezic – este durata medie
dintre căsătorie și nașterea primului copil.
 Interval intergenezic – durate medii dintre 2
nașteri de rang succesiv.
Surse de evenimente
demografice
 1. Documente medicale purtătoare de
informații (CMCNV, CMCNM, CMCD)
 2. Anchete demografice- pe eșantioane, loturi
 3. Recensământul populației
 4. Statistica stării civile
 5. Birourile de evidență a populației
Notificarea nașterilor și
circuitul informațional

Disciplina Sănătate Publică și Management UMF ”Carol Davila”


Certificatul medical
constatator al născutului viu
 Acesta este o înregistrare esențială care
documentează nașterea unui copil (născut viu)
 În cazul în care are loc nașterea într-o unitate sanitară,
certificatul este completat de către un medic
(obstetrician)
 Dacă nașterea are loc în afara unității sanitare,
certificatul este completat de către medicul de familie
al mamei sau obstetricianul din spitalul pe raza căruia
a avut loc naşterea.
 În acest certificat se trec: numele, prenumele copilului,
data nașterii, sexul, locul nașterii, părintele (părinții)
nume + prenume, domiciliul de reședință și ocupația în
momentul înregistrării certificatului.
Disciplina Sănătate Publică și Management UMF ”Carol Davila”
 Certificat medical CNV se eliberează la 24 de
ore după naștere și medicul este responsabil
pentru completarea lui.
 În cazul în care nou-născutul are semne de
viață (respirație, bătăi ale inimii, pulsații ale
cordonului ombilical, contracții musculare
voluntare) și moare după aceea, se
completează atât CMCNV, ca și CMCD.
 În cazul în care nou-născutul nu are semne
de viață el este declarat născut mort.

Disciplina Sănătate Publică și Management UMF ”Carol Davila”


CERTIFICAT MEDICAL CONSTATATOR Judeţul …….....…….….…….……………………….……
AL NĂSCUTULUI MORT NR. …….....…..……... Comuna/oraşul (municipiul) .…………………………… Data înregistrării
Unitatea sanitară …………..………….....….....… Anul ….....…… Luna ………............……….. ziua ……….
CERTIFICAT MEDICAL CONSTATATOR AL NĂSCUTULUI MORT NR. .…..…......……
Data înregistrării: an..……lună....……………zi..…… I. DATE PRIVIND NĂSCUTUL MORT
Fătul : Numele .……………………… Sexul : M/F Numele ….……..….……………. Sexul: M/F Data naşteri: anul ....…… luna ….……..………… ziua …….
Data naşterii: an ....… lună …..………….. zi ..……. Născut mort: antepartum/intrapartum ……………………… Locul naşterii ….……..…………….………………
Născut mort: antepartum/intrapartum ……..……… Cine a asistat naşterea …………..……………. Durata gestaţiei (săptămâni împlinite) ..………..…………
Locul naşterii……………………………………………. Greutatea la naştere (gr) ……….……….….. Înălţimea la naştere (cm) ……….… Rangul naşterii …..…….……
Cine a asistat naşterea………………………………… Felul naşterii: simplă/multiplă ………..……. Nr. născuţi rezultaţi: ……………. Legitimitatea copilului DA/NU
Durata gestaţiei ….……….. Greutatea ….……..….. Cauza morţii
Înălţimea …………… Rangul naşterii ……..……….. c) Principala boală sau afecţiune care ar putea influenţa moartea fătului
Felul naşterii: simplă / multiplă……………………… ……………………….………………………………………………………………………………………………
Nr. născuţi rezultaţi: ………………………………….. d) Alte boli sau afecţiuni care ar putea influenţa moartea fătului
Legimitatea copilului: DA / NU ……………………………………………………………………………………………………………………….
Cauza morţii II. DATE PRIVIND PĂRINŢII MAMA TATĂL
a)Principala boală sau afecţiune a fătului Numele ……….…………………………………. ……... ……………………………………
….…………………………………………………. Prenumele ……………….…………………………. .……...……………………………………
a)Alte boli sau afecţiuni ale fătului Data naşterii an………lună…….…………..zi.…….. an………lună…….………….. zi.……..
…………………………………………………….. Activitatea ec.(ocupaţia) ………………………….……………….. .………………………….………………..
a)Principala boală sau afecţiune a mamei Nivelul de instruire ………………………….……………….. ………………………….…………………
…………………………………………………….. Naţionalitatea ………………………….……………….. ………………………….………………...
a)Alte boli sau afecţiuni ale mamei Religia ………………………….……………….. ………………………….…………………
……………………………………………………..

Domiciliul :
Numele şi mamei ….....……………………….. -legal: judeţul …………..……………………………… ……………………………………………
prenumele …...…………………………. comuna
tatălui …..………………………….. oraşul (municipiul) ………………………………………..… ……………………………………………
…..………………………….. satul (str.) …………..…..…………………………. ……………………………………………
Domiciliul mamei:
-legal: judeţul .…..……………………………… -de resedinţă:
comuna ………………………………….. judeţul ………...……………………………….. .…………………………………………..
oraşul(municipiul) comuna
satul(str.) ..…..………………………….. oraşul (municipiul) ………………………………………..… ……………………………………………
satul (str.) …………...…..…………………………. ..…………………………………………..
-de judeţul …...……………………………….. Starea civilă a mamei ....………..…………….. Data căsătoriei: an ..……… lună …...……………… zi …..…..
resedinţă comuna ……………………………………. Nr. anterior de născuţi vii ………… Născuţi morţi ..……………. Naşteri gemelare : DA/NU ………………
oraşul(municipiul) Control prenatal efectuat(da/nu). Dacă da în ce lună de sarcină a fost luată în evidenţă ……………………..
satul(str.) …....…..………………………….

Semnătura şi parafa medicului Semnătura şi parafa medicului


……………………………………… ………………………………………
Circuitul informațional
 Părinții trebuie să meargă cu certificatul
medical constatator al născutului viu la biroul
de înregistrare de la starea civilă (autoritate
locală), de unde primesc certificatul de
naștere.
 Birou de înregistrare de la starea civilă
trimite buletinul statistic al născutului viu la
Direcția Județeană de Statistică.
 Datele de la DJS sunt trimise la Institutul
Național de Statistică.
Disciplina Sănătate Publică și Management UMF ”Carol Davila”
 Data limită pentru declararea evenimentelor
la biroul de stare civilă:
 15 zile pentru născutul viu
 3 zile pentru născutul mort
 În cazul în care părinții nu declară născutul
viu / născutul mort în intervalul de mai sus,
pentru declarare au nevoie de aprobarea
primăriei (în termen de 1 an) sau hotărâre
judecătorească (după un an).

Disciplina Sănătate Publică și Management UMF ”Carol Davila”


 Actele de stare civilă sunt documente
autentice care dovedesc nașterea, căsătoria
sau decesul unei persoane
 Responsabilitatea pentru actele de stare
civilă revin autorităților locale (birouri de stare
civilă)
 Cetățenii străini au același drept de a solicita
înregistrarea de stare civilă ca și cetățenii
români.

Disciplina Sănătate Publică și Management UMF ”Carol Davila”


Tipuri de indicatori
demografici
 Raport – raportul a 2 numere. Numărătorul nu e inclus
în mod necesar în numitor. Permite compararea unor
cantități de natură diferită. (ex. 10 doctori/850 paturi)
 Proporție - raportul a 2 numere. Numărătorul este inclus
în mod necesar în numitor. Permite compararea unor
cantități de aceeași natură. Valori între 0-1. (ex. 10
medici primari cardiologi/ 1000 medici cardiologi X 100)
 Rata - raportul a 2 numere. Numărul evenimentelor
observate într-o perioadă de timp / populația în care apar
evenimentele. (ex., nr. de copii observați în anul A/ nr.
locuitori)

Disciplina Sănătate Publică și Management


UMF ”Carol Davila”
Tipuri de indicatori
demografici
 Indicatori de intensitate, intensivi, de frecvență – rate
- raportează nr. de evenimente observate la efectivul populației luate
în studiu. Reprezintă frecvența cu care apare un anumit eveniment
în populație.
Sunt: - bruți = măsoară intensitatea fenomenului în întreaga populație
- specifici = măsoară intensitatea fenomenului în subpopulație.

 Indicator extensivi, de structură – ponderi, proporții


- reprezintă raportul dintre numărul de evenimente specifice și
numărul total de evenimente (ex., letalitatea prin BCV)

Disciplina Sănătate Publică și Management UMF ”Carol Davila”


Exercitiu
 Care sunt datele de care aveti nevoie
pentru a masura rata de mortalitate
specifică prin boli respiratorii în mediul
urban, anul 2016?
Natalitatea și Fertilitatea
 Natalitatea reprezintă fenomenul demografic al aparitiei
născuţilor vii înregistraţi într-o populaţie definită, într-o
perioadă dată de timp
 Fertilitatea reprezintă fenomenul demografic al aparitiei
născuţilor vii înregistraţi în populaţia feminina fertila (15-
49 de ani), într-o perioadă dată de timp

 Unitatea statistică de observare este născutul viu

Intensitatea fenomenului de natalitate este


măsurată cu rata brută de natalitate care N
n  1000
exprimă frecvenţa născuţilor vii la 1000 de P
locuitori pentru perioada calendaristică considerată
(an, semestru, trimestru, lună).
Disciplina Sănătate Publică și Management UMF ”Carol Davila”
Sursa: INS, oct. 2017
Sursa: INS, oct. 2017
Rata de natalitate pe județe, România, 2016

Sursa: INS, oct. 2017


Măsurarea fertilității
Fertilitatea reprezintă fenomenul demografic al aparitiei
născuţilor vii înregistraţi în populaţia feminina fertila (15-
49 de ani), într-o perioadă dată de timp

Rata generală de fertilitate (RGF) exprimă frecvenţa


născuţilor vii la 1000 de femei de vârstă fertilă (15-49 de
ani).
RGF= (N vii / PF 15 -49 ) x 1000

Rate specifice de fertilitate – determinate uzual in functie


de varsta mamei.
Sursa: INS, oct. 2017
Rata totală de fertilitate (RTF) = numărul mediu de copii
pe care l-ar naște o femeie, în viața ei fertilă, potrivit
modelului de fertilitate din populația căreia îi aparține
 Modelul de fertilitate: fertilitate precoce, tardivă, medie

 IBR= nr. mediu de fete pe care le-ar naște o generație


de femei care nu ar fi supuse riscului mortalității (de la
naștere până la 50 de ani) și care ar avea la fiecare
vârstă (între 15-49 ani) fertilitatea specifică observată în
perioada considerată (IBR=1/2 RTF).
 Model de reproducere al populației : îngustată, lărgită,
staționară
 Rata de fecunditate= (Nr sarcini - an/nr. femei fertile) X
1000
Studiu de caz 1
Etapa I
Prezentaţi datele de la punctul I
• I. În anul „X”, în localitatea „A”, cu o populaţie de 100.000 locuitori,
ponderea femeilor de vârstă fertilă (15-49 ani) a fost de 25%.
Structura populaţiei feminine de vârstă fertilă pe grupe de vârstă este
prezentată în tabelul I:

Tabel I
Structura populaţiei feminine de vârstă fertilă pe grupe de vârstă, localitatea
„A”, anul „X”

Structura 15-19 20-24 ani 25-29 ani 30-34 ani 35-39 ani 40-44 ani 45-49 ani
populaţiei ani
feminine
15-49 ani 17% 18% 11% 15% 16% 12% 11%
Întrebări:
Care dintre informaţiile oferite aparţin staticii
populaţiei?
Care ar fi principalele surse de informaţii
pentru componenta demografică “Statica
populaţiei”?
Cum aţi descrie structura pe grupe de vârstă a
populaţiei feminine de vârstă fertilă?
Reprezentarea grafică a structurii şi precizări
cum trebuie să arate un tabel.
 Etapa II
Prezentaţi datele de la punctul II
II. În această populaţie, în anul de studiu „X”, s-au înregistrat
1.400 născuţi vii, ratele de fertilitate specifică pe grupe de
vârstă înregistrând valorile prezentate în tabelul II.
Tabel II
Ratele de fertilitate specifică pe grupe de vârstă, localitatea „A”, anul
„X”
Grupă 15- 20- 25- 30- 35- 40- 45-
vârstă 19 24 29 34 39 44 49
Rată
fertilit
42 156 101 40 25 8 0.3
ate
(‰)
 Se cere:
1. Calcularea ratei de natalitate
2. Rata de fertilitate generală
3. Care au fost informaţiile necesare pentru calcularea ratelor de
fertilitate specifică prezentate în tabelul II cu formula de calcul?
4. La ce sunt utile ratele de fertilitate specifică pe grupe de vârstă?
Interpretaţi modelul populaţiei „A”.
5. Rata totală de fertilitate – interpretare
6. Indicele brut de reproducere – interpretare
7. Pe baza indicatorilor calculaţi caracterizaţi modelul de
reproducere al populaţiei „A”
8. Reprezentarea grafică a ratelor de fertilitate specifică pe grupe
de vârstă
Elemente de epidemiometrie,
măsurarea riscului, asociației,
impactului
ANCHETA DE COHORTĂ
Măsurarea expunerii
2

Metode:
 directe prin:
 observare;
 examen clinic, paraclinic;
 interviu;
 indirecte prin:
 culegerea de date individuale din diverse inscrisuri (foaia de
observatie, fisa de consultatie);
 culegere de date din inscrisuri colective care se refera la
expunerea colectiva la un anumit factor de risc
 Informatii despre rezultat (boala sau deces)
3
Măsurarea efectului (bolii)

 Se efectuează identic la expuşi ca şi la neexpuşi (procedurile de


identificare a bolii trebuie să fie aceleaşi la expuşi şi neexpuşi)

 se definesc detailat efectele de interes (criteriile diagnostice)

Surse rezultate
certificatele constatatoare de deces
foile de observatie, fisele de consultatie, concediile medicale
sau registre speciale (cancer, malformatii);
examinarea periodica a cohortelor urmarite, cu inregistrarea
rezultatelor, precum si cu consemnarea schimbarilor care apar
in expunerea la factorul de risc si in comportamente,
reprezinta cea mai frecventa modalitate de a obtine informatii
despre expunere si rezultate.
4
Masurarea şi analiza datelor

Pe baza datelor obtinute din ancheta se masoara:

 frecventa bolii sau deceselor;

 forta asocierii epidemiologice;

 impactul actiunii factorului de risc in populatie.


5 a = persoanele care fac
boala din cei expuşi Factor Boala Total
b = persoanele care nu
de risc
fac boala din cei expuşi
c = persoanele care fac + -
boala din cei neexpuşi
d = persoanele care nu
fac boala din cei
+ a b a+b
neexpuşi
a+b = totalul expuşilor - c d c+d
c+d = totalul neexpuşilor
a+c = totalul bolnavilor
b+d = totalul total a+c b+d a+b+c+d
nonbolnavilor
6 Masurarea asociaţiei

a
R1 
ab - riscul bolii (decesului) la expuşi
c - riscul bolii (decesului) la cei neexpuşi
R0 
cd
RISCUL RELATIV
R1
RR  - arată de câte ori este mai mare riscul bolii
R0 (decesului) la expuşi faţă de neexpuşi;

-Masoara forta asocierii epidemiologice


7
Masurarea asociaţiei
Riscul atribuibil
•arată cu cât este mai mare riscul la cei
RA  R1  R0 expuşi faţă de neexpuşi

•măsoară excesul riscului la expuşi


adică partea din risc care se datorează
factorului de risc

Fracţiunea riscului atribuită la expuşi


R1  R0 •arată cât la sută din riscul expuşilor se
RA%  x100 datorează factorului de risc
R1
• se calculează în anchetele de tip 1
Semnificaţia riscului
8

RR RA Concluzia

RR>1 RA>0 Factor de risc

RR=1 RA=0 Factor indiferent

RR<1 RA<0 Factor de protecţie

 Pentru ca asociaţia epidemiologică dintre factorul de risc şi


boală să fie dovedită riscul relativ trebuie să fie mai
mare decât 1 şi semnificativ statistic

 se aplică un test de semnificaţie statistică (2, CI)


9
Interpretarea riscului relativ

 RR: arată de câte ori este mai mare riscul bolii


(decesului) la expuşi faţă de neexpuşi

Ex. Riscul relativ = 1,36

Riscul de a face boală coronariană este de 1,36 ori mai


mare la fumători faţă de nefumători

Riscul de a face boală coronariană este cu 36% mai


mare la fumători faţă de nefumători

(fracţiunea de risc atribuibilă fumatului = RR-1)


Impactul acţiunii factorului de risc în populaţie - se masoara prin
10

RISCUL ATRIBUIBIL ÎN POPULATIE

R p  R0 Rp – incidenţa bolii în populaţie (sau Rp mortalitatea


RAP  prin boala respectivă în populaţie)
Rp

Pe ( RR  1) RR = riscul relativ
RAP  Pe = prevalenţa factorului de risc în populaţie
Pe ( RR  1)  1

Interes pentru organizatorul de sanatate în elaborarea strategiilor de


interventie pentru prevenirea şi controlul bolilor în populatie!!!
ANCHETA DE COHORTĂ - AVANTAJE

Erori putine

Permit evaluarea riscului relativ si atribuibil

Se poate urmari direct modul in care actioneaza


factorii de risc pe tot parcursul studiului si efectul
lor asupra sanatatii
ANCHETA DE COHORTĂ - DEZAVANTAJE

Durata mare
Necesita un numar mare de subiecti, dificil de
urmarit un timp indelungat
Pot apare modificari in timp ale dimensiunii si
structurii loturilor
Costul anchetelor de cohorta este foarte ridicat
Nu se repeta pe aceeași populație
Exercițiu
 Intr-un centru de sănătate au fost luate în evidenţă timp de 6 luni un număr de
80 de gravide de vârste mai mici de 25 de ani care au fost urmărite până la
naştere. 50 din cele 80 de gravide au prezentat anemie în timpul sarcinii, 25
dintre ele născând copii cu greutate mai mică de 2500 grame. Din rândul
gravidelor fără anemie, 25 au născut copii normotrofi (greutate la naştere mai
mare de 2500 grame).
 1. Precizaţi tipul de anchetă ........... ............................................................
 1. Pe baza datelor prezentate construiţi şi completaţi tabelul necesar pentru
prelucrarea datelor obţinute dintr-un studiu de tipul celui menţionat la punctul
anterior.
 1.3. Măsurătoarea epidemiometrică care permite verificarea ipotezei asocierii
epidemiometrice între anemia la gravidă şi greutatea mică la naştere a nou-
născutului este ............., valoarea sa fiind de ........ .
 1.4. Interpretaţi rezultatul obţinut în urma prelucrării datelor.
Metodologie privind etapele
elaborării studiilor
epidemiologice clinice
Obiective pedagogice
La finalul lucrării practice, studenții vor fi capabili să:
 Definească și clasifice anchetele de intervenție
 Enumere principalele domenii de aplicare ale
anchetelor de intervenție
 Descrie etapele unei anchete de intervenție
 Cunoască avantajele și limitele unei anchete de
intervenție
 Întocmească proiectul unei anchete de intervenție
 Interpreteze rezultatele unei anchete de intervenție
Definiție
Anchetele de intervenție sunt studii de cohortă în
care cercetătorul manipulează factorul studiat și
observă efectul asupra criteriului de raționament.
Anchetele de intervenție demonstrează o ipoteză
elaborată în cadrul anchetelor descriptive și
verificată în cadrul celor analitice.
Acest tip de anchete sunt singurele în măsură să
dovedească relația cauzală sau eficacitatea unor
tratamente, intervenții, decizii diagnostice și
organizatorice
Clasificarea anchetelor de intervenție

Studii clinice

Studii în teren

Studii comunitare
Studii clinice
 Au ca unitate de observare pacientul și sunt esențiale pentru
evaluarea unui tratament pe om, prin compararea
rezultatelor obținute pe un grup test, care primește
tratamentul respectiv cu rezultatele dintr-un grup martor,
comparabil, care primește placebo. Ambele grupuri sunt
incluse în studiu, tratate și urmărite de-a lungul aceleiași
perioade de timp.
474 de pacienți adulți cu astrocitom gradul 3 și 4 au fost randomizați în două grupuri
care fac radioterapie postoperatorie. Primul grup primește 45 Gy în 20 de ședințe
timp de patru săptămâni, celălalt grup primește 60 Gy în 30 ședințe timp de șase
săptămâni. Principalul obiectiv al studiului este să evalueze în ce măsuă doza mai
mare poate să îmbunătățească supraviețuirea. (Bleehen și Stenning, 1991)
Fazele studiilor clinice
1. Studii de faza I – evaluează acțiunea, metabolismul și
efectele secundare ale medicației testate (testele se
desfășoară pe voluntari sănătoși)
2. Studii de faza II – precizează eficacitatea optimală și
efectele secundare frecvente
3. Studii de faza III – evaluează eficacitatea, siguranța și
compară medicația placebo sau cu alte terapii (studii
terapeutice randomizate)
4. Studii de faza IV – după ce medicația a fost comercializată,
stabilesc noi indicații și noi efecte adverse (rare). Deseori,
studiile de faza IV sunt simple studii de marketing, fără
caracter științific.
Studii în teren
 Au ca unitate de observare indivizii sau grupurile de
persoane și implică persoane care nu prezintă semne
de boală, dar despre care se presupune că sunt expuse
factorului de risc. Au ca scop prevenirea apariției bolii.

Un studiu randomizat a fost desfășurat pentru a evalua eficacitatea educației pentru


sănătate în reducerea incidenței arsurilor solare (unul dintre factorii de risc pentru
melanom) la lucrătorii din industria hotelieră. Populația de studiu a fost alcătuită
din britanici care călătoreau în țările calde cu diverse zboruri. Zborurile au fost
randomizat alocate grupului de intervenție (li s-au prezentat manifestările, profilaxia
și consecințele arsurilor solare) sau grupului control (nu s-a intervenit). (Dey și
colab, 1995)
Studii comunitare
 Au ca unitate de observare întreaga comunitate și sunt
ideale pentru bolile care au la origine factori sociali.
Există riscul subestimării efectului și sunt necesare alte
metode pentru a dovedi că diferențele nu sunt date de
particularitățile comunităților.

COMMIT a fost un studiu comunitar de intervenție multicentric dezvoltat pentru a


evalua rezultatele unui program de renunțare la fumat desfășurat în 1989 incluzând
11 perechi de comunități. Din fiecare pereche, o comunitate a fost atribuită la
întâmplare pentru a primi programul de renunțare la fumat, cealaltă comunitate fiind
control. (COMMIT Research Group, 1991)
Domenii de aplicabilitate

 Experimentarea medicamentelor noi


 Evaluarea eficacității vaccinurilor noi
 Evaluarea de noi conduite terapeutice
 Evaluarea unor forme de organizare a serviciilor de
sănătate
 Evaluarea unor programe de educație
 Evaluarea unor modalități noi de depistare a unor factori
de risc sau maladii.
Etapele anchetelor de intervenție
I. Alegerea loturilor

II. Administrarea interventiei

III. Consemnarea rezultatelor

IV. Prelucrarea datelor si testarea statistica a deosebirilor


constatate

V. Inferenta epidemiologica
Avantajele anchetelor de intervenție

 Principalul mod de a dovedi asociația epidemiologică

 Validitate în studierea proceselor cauzale, mai ales


internă, rezultatul având drept cauze variabile
independente de ipoteză

 Se elimină o mare parte din erorile sistematice (de


selecție, de execuție, de uzură, de migrare, de pierdere
din vedere, erori de detecție).
Dezavantajele anchetelor de
intervenție

 Validitate externă limitată (greu de generalizat rezultatele)


 Obiectivele fezabile pe grupuri mici
 Disponibilitatea de participare la studiu
 Considerentele etice
 Așteptările cercetătorului pot afecta rezultatele
 Complexe, costisitoare
Exercițiu
În Studiul Sănătății Femeilor s-a dorit evaluarea riscurilor și beneficiilor utilizării aspirinei
în doze mici (100 mg/zi) și vitaminei E (600 UI/zi) în prevenția primară a bolilor
cardiovasculare și cancerului.
Au fost trimise scrisori de invitație la studiu către 1,7 milioane femei din sistemul sanitar
între 1992-1995. Au fost considerate eligibile femeile de 45 ani și peste, fără istoric de boli
cardiace și cerebrovasculare, cancer sau alte boli cronice majore, fără efecte adverse la
medicamente, fără utilizare a aspirinei sau AINS, a anticoagulantelor și corticosteroizilor,
suplimentelor de vitamina A, E sau beta-caroten de peste o săptămână.
Au fost declarate eligibile 39.876 femei, din care 19.934 au primit aspirină și 19.942 au
primit placebo. Femeile au fost urmărite timp de 10 ani, înregistrându-se cazurile noi de
AVC, IMA și decesele.
Intrebări
1. Considerând că au fost înregistrate cazuri cu AVC: 221 în
rândul pacienților cu tratament și 266 la cei cu placebo,
calculați Riscul relativ pentru accidentul vascular
ischemic în cele 2 loturi.

2. Cazurile de IMA au fost: 198 în lotul cu tratament si 193 în


lotul placebo. Care este valoarea RR pentru IMA?

3. S-au înregistrat 246 decese de cauză cardiovasculară,


din care 126 la lotul placebo. Evaluați riscul de deces în
această situație.
Cum poate fi interpretat riscul relativ pentru
accidentul vascular ischemic?

Dozele scăzute de aspirină administrate zilnic la


femei reduc riscul de apariție a accidentului
vascular ischemic la 10 ani cu 24%.
Rezultatele anchetei

Rezultat Aspirină Placebo Risc relativ P value


(n=19.934) (n=19.942) (95% CI)
Evenimente 477 522 0,91 (0,80 – 1,03) 0,13
cardiovasculare
majore
AVC 221 266 0,83 (0,69 – 0,99) 0,04
Ischemic 170 221 0,76 (0,63 – 0,93) 0,009
Hemoragic 51 41 1,24 (0,82 – 1,87) 0,31
Fatal 23 22 1,04 (0,58 – 1,86) 0,90
Non-fatal 198 244 0,81 (0,67 – 0,97) 0,02
IMA 198 193 1,02 (0,84 – 1,25) 0,83
Fatal 14 12 1,16 (0,54 – 2,51) 0,70
Non-fatal 184 181 1,01 (0,83 – 1,24) 0,90
Decese de cauză 120 126 0,95 (0,74 – 1,22) 0,68
cardiovasculară
Decese de altă 609 642 0,95 (0,85 – 1,06) 0,32
cauză
Evaluare
 Care este motivul utilizării placebo în studiile clinice?
Permite investigatorului să separe efectele procedurii sau
medicației testate de efectele placebo. De asemenea, ajută
la orbirea studiului, ceea ce previne evitarea influențării
investigatorilor sau subiecților, determinate de cunoașterea
alocării tratamentului.

 Care este măsurătoarea epidemiometrică utilizată pentru


măsurarea forței asocierii epidemiologice între factorul de
protecție administrat și apariția bolii?
Riscul relativ.
MORTALITATEA INFANTILĂ
- Măsurare și analiză -

LP 5

Disciplina de Sănătate Publică și Management, UMF "Carol


1
Davila" București
Listati principalele argumente care sa sustina
aceasta afirmatie.
• Sanatatea infantila reprezinta una dintre problemele prioritare in
majoritatea tarilor

Disciplina de Sănătate Publică și Management, UMF "Carol


2
Davila" București
Sanatatea infantila reprezinta una dintre
problemele prioritare in majoritatea tarilor
• 1. Listati principalele argumente care sa sustina aceasta afirmatie.
• Grup populational vulnerabil: reactivitate mica fata de factorii agresori,
receptivitate crescuta fata de boala.
• Exprima sintetic ansamblul de conditii sociale, economice, culturale si
sanitare.
• Indice al bunastarii, civilizatiei, nivelului cultural.
• Indice al eficientei sistemului sanitar.
Definiție
• Fenomenul demografic al deceselor 0-1 an înregistrate în
populația de născuți vii, într-o perioadă de timp și în același
teritoriu

• Indicator specific pentru:


Starea de sănătate a copiilor
Starea de sănătate a populației
Performanța serviciilor de sănătate

Disciplina de Sănătate Publică și Management, UMF "Carol Davila"


4
București
Măsurare

Abordare:

1. transversală (într-o perioadă de timp; frecvent un an);

2. longitudinală (studierea unei generații: prospectiv sau


retrospectiv).

Disciplina de Sănătate Publică și Management, UMF "Carol Davila"


5
București
Abordare transversală (1)

Nr. decese 0-1 an


Rata de Mortalitate Infantilă = ------------------------- * 1000
Nr. născuți vii

- pentru un teritoriu definit (geografic, administrativ),


- într-o perioadă de timp (un an calendaristic).

Disciplina de Sănătate Publică și Management, UMF "Carol


6
Davila" București
Informatii despre nr locuitori, nr nascuti vii si
nr decese 0-1 an in 16 judete, 2013
JUDETE POPULATIE N VII D 0-1an
Cluj 693000 6450 40
Brasov 560000 6150 38
Harghita 323800 3360 36
Mures 578500 5780 61
Botosani 442500 4440 60
Iasi 835045 9259 91
Vaslui 445563 4560 60
Buzau 476000 3790 44
Constanta 724700 7535 93
Galati 604550 4634 46
Calarasi 310112 3043 46
Ialomita 285470 2920 31
Teleorman 391000 2980 40
Ilfov 340560 3860 35
Bucuresti 1925300 19220 103
Disciplina de Sănătate Publică și Management, UMF "Carol
7
Davila" București
Masurarea si analiza fenomenului de
mortalitate infantila
• 1. Care sunt judetele in care mortalitatea infantila inregistreaza
valori mari?
• 2.Cum ati reprezenta grafic distributia deceselor 0-1 an? Dar ratele
de mortalitate infantila? Pe care dintre aceste distributii o
considerati mai sugestiva?
• 3.De ce date suplimentare ati mai avea nevoie pentru o analiza mai
detaliata a fenomenului, tinand cont de informatiile continute in
certificatul de deces?
Abordare transversală (2)
Rate specifice de Mortalitate Infantilă, în funcție de:
Nr. decese 0-1 an (M/F)
•Gen RMI gen = -------------------------------- * 1000
Nr. născuți vii (M/F)
Nr. decese 0-1 an (U/R)
•Mediul de rezidență RMI mediu rez. = -------------------------------- * 1000
Nr. născuți vii (U/R)
Nr. decese 0-1 an de cauză x
•Cauze de deces RMI cauza x = ---------------------------------------- * 1000
Nr. născuți vii
Disciplina de Sănătate Publică și Management, UMF "Carol
9
Davila" București
Abordare transversală (3)

RMI
RMI Postneonatală
Neonatală

RMINN RMINN
precoce tardivă
RMI
Concepția Perinatală

Nașterea 1 an
28 săpt. 6 zile 27 zile

Rata de Mortalitatea Infantilă

RMI – Rata de Mortalitate Infantilă


RMINN – Rata de Mortalitate Infantilă Neonatală

Disciplina de Sănătate Publică și Management, UMF "Carol


10
Davila" București
Abordare transversală (4) –
Rate specifice de MI în funcție de vârsta nou-născutului
Nr. decese 0 – 27 zile Mortalitatea infantilă neonatală
RMINN = ---------------------------------- * 1000 Cauze:
-Anomalii genetice,
Nr. născuți vii -Malformații,
Nr. decese 0 – 6 zile -Incidente/accidente ale nașterii
RMINN precoce = --------------------------------- * 1000
Nr. născuți vii
Mortalitatea infantilă post-neonatală
Nr. decese 7 – 27 zile Cauze:
 RMINN tardivă = ----------------------------------- * 1000 -Boli acute ale aparatului digestiv,
Nr. născuți vii -Boli acute ale aparatului respirator,
-Anomalii genetice,
Nr. decese 28 – 364 zile -Malformații,
RMIPNN = ------------------------------------- * 1000 -Incidente/accidente ale nașterii

Nr. născuți vii


Disciplina de Sănătate Publică și Management, UMF "Carol
11
Davila" București
Abordare transversală (5) – Alți indicatori
• Mortalitatea infantilă perinatală
Nr. născuți morți + Nr. decese 0-6 zile
MI perinatală = ----------------------------------------------------- * 1000
Nr. născuți (vii + morți)

• Indicele de mortinatalitate (Mortinatalitatea)


Nr. născuți morți
IM = --------------------------------- * 1000
Nr. născuți (vii + morți)

Disciplina de Sănătate Publică și Management, UMF "Carol


12
Davila" București
Letalitatea
Nr. decese 0-1 an
•Letalitatea 0-1 an = --------------------------- * 100
Nr. total decese
Nr. decese 0 – 27 zile
•Letalitatea neonatală = ------------------------------- * 100
Nr. decese 0-1 an
Nr. decese 28 – 364 zile
•Letalitatea postneonatală = ---------------------------------- * 100
Nr. decese 0-1 an

Disciplina de Sănătate Publică și Management, UMF "Carol


13
Davila" București
Masurarea si analiza fenomenului de
mortalitate infantila
• 1. Care sunt judetele cu mortalitate neonatala mare?
• 2. In care judete mortalitatea postneonatala a inregsitrat valori mai
mari fata de valoare pe tara?
• 3. Intocmiti o lista cu factorii care ar fi putut contribui la realizarea
unor niveluri inalte ala indicatorilor calculati la punctele anterioare.
Cum ati putea obtine informatii referitoare la acesti factori?
D>28
JUDETE POPULATIE N VII D 0-1an D0-6 zile D0-27 zile zile
Cluj 693000 6450 40 16 25 15
Brasov 560000 6150 38 7 16 22
Harghita 323800 3360 36 15 19 17
Mures 578500 5780 61 21 34 27
Botosani 442500 4440 60 26 34 26
Iasi 835045 9259 91 16 36 55
Vaslui 445563 4560 60 19 35 25
Buzau 476000 3790 44 20 31 13
Constanta 724700 7535 93 36 52 41
Galati 604550 4634 46 17 25 21
Calarasi 310112 3043 46 11 14 32
Ialomita 285470 2920 31 11 14 17
Teleorman 391000 2980 40 17 18 22
Ilfov 340560 3860 35 12 19 16
Bucuresti 1925300 19220 103 36 57 46
Abordarea longitudinală
• Graficul Lexis = diagramă bidimensională utilizată pentru a reprezenta
evenimentele demografice (nașteri, decese) care apar la populații din
cohorte diferite.

• Cele 2 axe ale graficului:


- timpul: în ani (2001, 2002, 2003, etc.) sau perioade (2000-2004, 2005-
2009, 2010-2014, etc.)
- vârsta populației: în ani (1 an, 2 ani, 3 ani, 4 ani, etc.) sau pe grupe de
vârstă (20-24 ani, 25-29 ani, 30-34 ani, etc.)

Disciplina de Sănătate Publică și Management, UMF "Carol


16
Davila" București
Factori de risc (2)
2. Factori care țin de familie
• starea civilă a mamei (mamă celibatară); 3. Factori demografici
• familie dezorganizată; •Variații în evoluția natalității și a
fecundității;
• nivelul scăzut de instruire;
•planificarea familială.
• venitul familiei;
• condiții de locuit nesatisfăcătoare;
• familii cu domiciliul nestabil; 4. Factori economico-sociali și de
mediu
• consumul de acool, de droguri ;
• vagabondajul;
• tinerele familii în primul an de la
constituirea lor.

Disciplina de Sănătate Publică și Management, UMF "Carol


17
Davila" București
Factori de risc (1)
1. Biosistemul mamă-copil:
A. Factori endogeni:
Aparțin mamei: Aparțin copilului:
vârsta (<19 ani, > 35 ani) greutate mică la naștere
paritatea genul masculin
avorturi în antecedente rangul nou-născutului
patologie generală și obstetricală vârsta (primul trimestru)
accidente în timpul nașterii handicap biologic (malnutritie,
rahitism, anemie, etc.)
intervenții obstetricale

B. Factori exogeni:
• intoxicații; accidente;
• factori de mediu (inclusiv asistența medicală).
Disciplina de Sănătate Publică și Management, UMF "Carol Davila"
18
București
Vârsta
4 ani
D 0-1 an (an calendaristic)
RMI = --------------------------------- * 1000
Nr. născuți vii
3 ani (an calendaristic)

D1+D2
RMI = ----------------- * 1000
2 ani N (A)

D1 D2
RMI = ------------ + --------- * 1000
1 an N (A-1) N (A)
D1
Linia vieții D2

A-1 A A+1 A +2 anul

Disciplina de Sănătate Publică și Management, UMF "Carol


19
Davila" București
Exercițiu
In județul ”X” cu o populație de 800000 de locuitori, în anul ”A” s-au
înregistrat următoarele date:
•20000 născuți vii
•24000 decese
•230 decese infantile, din care: 60 in 0 – 6 zile și 40 in 7 – 27 zile.
•18 născuți morți.

Se cere să prezentați sub formă de raport indicatorii care pot fi calculați


pe baza datelor de mai sus.

Disciplina de Sănătate Publică și Management, UMF "Carol


20
Davila" București
Rezultate
18 + 60
• RN = 20000 * 1000 / 800000 •MI perinatală = ---------------- * 1000
• RBM = 24000 * 1000 / 800000 20000 + 18
• Sp.nat. = RN - RBM 18
• RMI = 230 * 1000 / 20000 •Mortinatalitatea = ----------------- * 1000
• RMINN = 100 * 1000 / 20000 20000 + 18
• RMINN precoce = 60 * 1000 / 20000 L 0-1 an = 230 * 100 / 24000
• RMINN tardivă = 40 * 1000 / 20000 L neonatală = 100 * 100 / 210
• RMIPNN = 130 * 1000 / 20000 L postneonatală = 130 * 100 / 210

Disciplina de Sănătate Publică și Management, UMF "Carol


21
Davila" București
Decese 0-1 an %0 nascuti vii

20,0
50,0
80,0

10,0
30,0
40,0
60,0
70,0

0,0
1960
1961
1962
75,7
1963
1964
1965
1966

42,7
1967

Sursa: INSP – CNSISP 2014


1968
1969
59,5

1970
1971
1972
1973
1974
1975
1976
1977
1978
1979
1980
1981
1982
1983
1984
1985
1986
1987
Davila" București 1988
1989
1990
1991
1992
1993
1994
Disciplina de Sănătate Publică și Management, UMF "Carol

1995
1996
1997
Evoluția RMI în România în perioada 1960-2014

1998
1999
2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
2008
2009
2010
2011
22

2012
2013
8,8

2014
Infant deaths per 1000 live births, Last available
Turkmenistan 1998
CARK 2005
Kyrgyzstan 2013
Uzbekistan 2005
Tajikistan 2005
Kazakhstan 2012
CIS 2011
Georgia 2012
Eur-B+C 2012
Armenia 2012
Turkey 2013
Azerbaijan 2007
Republic of Moldova 2013
Romania2012
Ukraine 2012
European Region 2012
Bulgaria2012
MKD* 2010
Russian Federation 2011
Serbia 2013
Latvia2012
Andorra 1999
Montenegro 2009
Bosnia and Herzegovina 2011
Slovakia2010
Albania 2009
EU members since May 2004 2012
Malta2012
Hungary2013
Monaco 1999
Poland2012
United Kingdom2010
Croatia2013
Lithuania2012
EU 2012
Belarus 2011
Ireland2010
Netherlands2012
Switzerland 2012
Israel 2012
Cyprus2012
Denmark2012
EU members before May 2004 2012
Eur-A 2012
Portugal2012
Belgium2011
Germany2013
France2011
Italy2011
Austria2012
Spain2012
Greece2012
Sweden2012
Slovenia2010
Norway 2012
Czech Republic2013
Estonia2011
Finland2012
Iceland 2009
Luxembourg2012
San Marino 2005
Disciplina de Sănătate Publică și Management, UMF "Carol
Sursa: European HFA Data bases, Septembrie 2015 0 10 20 30 40 23
Davila" București
Sursa: European HFA Data bases, Septembrie 2015
Disciplina de Sănătate Publică și Management, UMF "Carol
24
Davila" București
Sursa: European HFA Data bases, Septembrie 2015
Disciplina de Sănătate Publică și Management, UMF "Carol
25
Davila" București
Sursa: European HFA Data bases, Septembrie 2015
Disciplina de Sănătate Publică și Management, UMF "Carol
26
Davila" București
Sursa: European HFA Data bases, Septembrie 2015
Disciplina de Sănătate Publică și Management, UMF "Carol
27
Davila" București
Sursa: European HFA Data bases, Septembrie 2015
Disciplina de Sănătate Publică și Management, UMF "Carol
28
Davila" București
Sursa: European HFA Data bases, Septembrie 2015
Disciplina de Sănătate Publică și Management, UMF "Carol
29
Davila" București
Sursa: European HFA Data bases, Septembrie 2015
Disciplina de Sănătate Publică și Management, UMF "Carol
30
Davila" București
Principalele caracteristici ale Mortalității infantile în România
Structura Mortalității infantile pe principalele cauze de deces, în
România în 2014
1,7% 1,2% 0,8% 0,6% Afecțiuni din perioada perinatală
2,3%
1,8%
Bolile aparatului respirator
3,1% Valori crescute:
Malformații congenitale, deformații și
3,2%
anomalii cromozomiale •În mediul rural
Leziuni traumatice, otrăviri, cauze
externe •La genul masculin
39,2% Bolile aparatului digestiv
(supramortalitate masculină)
Boli infecțioase și parazitare
21,6%
•În perioada neonatală
Semne, simptome anormale

Bolile sistemului nervos

Bolile aparatului circulator

Tumori
24,4%
Alte cauze

Sursa: INSP - CNSISP, 2015 Disciplina de Sănătate Publică și Management, UMF "Carol Davila"
31
București
Disciplina de Sănătate Publică și Management, UMF "Carol
32
Davila" București
Disciplina de Sănătate Publică și Management, UMF "Carol
33
Davila" București
Disciplina de Sănătate Publică și Management, UMF "Carol
34
Davila" București
Disciplina de Sănătate Publică și Management, UMF "Carol
35
Davila" București
Disciplina de Sănătate Publică și Management, UMF "Carol
36
Davila" București
Disciplina de Sănătate Publică și Management, UMF "Carol
37
Davila" București
Demografie
Notificarea nașterilor și circuitul informațional
Măsurarea și analiza natalității și fertilității
-Lp 6-
Obiective pedogogice
• La sfârșitul lucrării studentul va fi capabil:
1. să definească evenimentele demografice: născutul viu,
născutul mort
2. să completeze corect CMCNV și CMCNM
3. să descrie indicatorii demografici utilizați pentru
măsurarea fenomenelor de natalitate și de fertilitate
3. să diferențieze tipurile de indicatori utilizați în măsurarea
fenomenelor demografice în abordare transversală și
longitudinală
4. să precizeze datele necesare măsurării Na și Fe
5. să prezinte avantajele și limitele acestor indicatori pentru
aprecierea stării de sănătate a populației.
Demografia
• DEF: ştiinţa care are ca obiect de
studiu populaţiile umane şi
evidenţierea legilor de dezvoltare ale
acestora.

• Se referă la caracteristici precum: număr, repartiţie geografică,


structura după caracteristici personale - gen, vârstă, socio-
economice, analiza evoluţiei lor.
Concepte și metode în demografie

• Eveniment demografic= cazul singular purtător de


informație demografică (ex.: născut viu, născut mort,
deces, căsătorie, divorț)
• Fenomen demografic= intensitatea evenimentelor într-o
populație (ex.) Fenomenele se măsoară prin indicatori.
• Generația = totalitatea născuților vii dintr-un an
calendaristic.
• Cohorta= totalitatea persoanelor care trăiesc același
eveniment în același timp.
• Abordări pentru măsurarea fenomenelor demografice:
- Transversal (de moment)
- Longitudinal (prospectiv sau retrospectiv)
Concepte
• Născut viu – produsul de concepție expulzat sau extras complet din corpul
mamei, indiferent de durata sarcinii din care acesta provine și care prezintă un
semn de viață (respirație, activitate cardiacă, pulsații ale cordonului ombilical
sau contracția unui mușchi voluntar), fie că placenta a fost eliminată sau nu,
iar cordonul ombilical a fost secționat sau nu.
• Născut mort – produsul de concepție care provine dintr-o sarcină de peste 28
de săptămâni și care după separarea completă de corpul matern, nu manifestă
niciun semn de viață (criteriu suplimentar – informație indirectă: G făt ˃ 1000 g
sau L ˃ 35 cm).
• Avorton – produsul de concepție care provine dintr-o sarcină cu o durată mai
mică de 28 de săptămâni și care după extragerea completă din corpul matern,
nu manifestă niciun semn de viață (criteriu suplimentar – informație indirectă:
G făt ˂ 1000 g sau L ˂ 35 cm).
• Rangul nașterii – exprimă a câta naștere (vie sau nu) a mamei este cea în
cauză.
• Rangul născutului – exprimă al câtelea născut viu sau mort este născutul
considerat în suita celor pe care i-a născut mama.
• Interval protogenezic – este durata medie dintre căsătorie și nașterea primului
copil.
• Interval intergenezic – durate medii dintre 2 nașteri de rang succesiv.
Tipuri de indicatori
• Raport – raportul a 2 numere. Numărătorul nu e inclus
în mod necesar în numitor. Permite compararea unor
cantități de natură diferită. (ex. 10 doctori/850 paturi)
• Proporție - raportul a 2 numere. Numărătorul este inclus
în mod necesar în numitor. Permite compararea unor
cantități de aceeași natură. Valori între 0-1. (ex. 10
medici primari cardiologi/ 1000 medici cardiologi X 100)
• Rata - raportul a 2 numere. Numărul evenimentelor
observate într-o perioadă de timp / populația în care apar
evenimentele. (ex., nr. de copii observați în anul A/ nr.
locuitori)

Disciplina Sănătate Publică și


Management UMF ”Carol Davila”
Tipuri de indicatori demografici
• Indicatori de intensitate, intensivi, de frecvență – rate
- raportează nr. de evenimente observate la efectivul populației luate
în studiu. Reprezintă frecvența cu care apare un anumit eveniment în
populație.
Sunt: - bruți = măsoară intensitatea fenomenului în întreaga populație
- specifici = măsoară intensitatea fenomenului în subpopulație.

• Indicator extensivi, de structură – ponderi, proporții


- reprezintă raportul dintre numărul de evenimente specifice și
numărul total de evenimente (ex., letalitatea prin BCV)

• Exercițiu: calculați rata de mortalitate specifică prin boli respiratorii în


mediul urban, anul 2015.
Disciplina Sănătate Publică și Management UMF ”Carol
Davila”
Surse de evenimente
demografice
• 1. Documente medicale purtătoare de
informații (CMCNV, CMCNM, CMCD)
• 2. Anchete demografice- pe eșantioane,
loturi
• 3. Recensământul populației
• 4. Statistica stării civile
• 5. Birourile de evidență a populației- Poliție
Natalitatea și Fertilitatea
• Natalitatea reprezintă fenomenul demografic al aparitiei
născuţilor vii înregistraţi într-o populaţie definită, într-o
perioadă dată de timp
• Fertilitatea reprezintă fenomenul demografic al aparitiei
născuţilor vii înregistraţi în populaţia feminina fertila (15-
49 de ani), într-o perioadă dată de timp

• Unitatea statistică de observare este născutul viu

Intensitatea fenomenului de natalitate este


măsurată cu rata brută de natalitate care N
n  1000
exprimă frecvenţa născuţilor vii la 1000 de P
locuitori pentru perioada calendaristică considerată
(an, semestru, trimestru, lună).
Disciplina Sănătate Publică și Management UMF ”Carol
Davila”
Sursa: INS, oct. 2016
Sursa: INS, oct. 2016
Rata de natalitate pe județe, România,
2015

Sursa: INS, oct. 2016


Rata generală de fertilitate (RGF) exprimă frecvenţa
născuţilor vii la 1000 de femei de vârstă fertilă (15-49 de
ani).
Rata totală de fertilitate (RTF) = numărul mediu de
copii pe care l-ar naște o femeie, în viața ei fertilă,
potrivit modelului de fertilitate din populația căreia îi
aparține
• Modelul de fertilitate: fertilitate precoce, tardivă, medie
• IBR= nr. mediu de fete pe care le-ar naște o generație
de femei care nu ar fi supuse riscului mortalității (de la
naștere până la 50 de ani) și care ar avea la fiecare
vârstă (între 15-49 ani) fertilitatea specifică observată în
perioada considerată (IBR=1/2 RTF).
• Model de reproducere al populației : îngustată, lărgită,
staționară
• Rata de fecunditate= (Nr sarcini - an/nr. femei fertile) X
1000
Sursa: INS, oct. 2016
Studiu de caz 1
Etapa I
Prezentaţi datele de la punctul I
• I. În anul „X”, în localitatea „A”, cu o populaţie de 100.000 locuitori,
ponderea femeilor de vârstă fertilă (15-49 ani) a fost de 25%.
Structura populaţiei feminine de vârstă fertilă pe grupe de vârstă este
prezentată în tabelul I:

Tabel I
Structura populaţiei feminine de vârstă fertilă pe grupe de vârstă, localitatea
„A”, anul „X”

Structura 15-19 20-24 ani 25-29 ani 30-34 ani 35-39 ani 40-44 ani 45-49 ani
populaţiei ani
feminine
15-49 ani 17% 18% 11% 15% 16% 12% 11%
Întrebări:
• Care dintre informaţiile oferite aparţin staticii
populaţiei?
• Care ar fi principalele surse de informaţii
pentru componenta demografică “Statica
populaţiei”?
• Cum aţi descrie structura pe grupe de vârstă
a populaţiei feminine de vârstă fertilă?
• Reprezentarea grafică a structurii şi precizări
cum trebuie să arate un tabel.
• Etapa II
Prezentaţi datele de la punctul II
II. În această populaţie, în anul de studiu „X”, s-au înregistrat
1.400 născuţi vii, ratele de fertilitate specifică pe grupe de
vârstă înregistrând valorile prezentate în tabelul II.
Tabel II
Ratele de fertilitate specifică pe grupe de vârstă, localitatea „A”, anul
„X”
Grupă 15- 20- 25- 30- 35- 40- 45-
vârstă 19 24 29 34 39
44 49
Rată
fertilit
42 156 101 40 25 8 0.3
ate
(‰)
• Se cere:
1. Calcularea ratei de natalitate
2. Rata de fertilitate generală
3. Care au fost informaţiile necesare pentru calcularea ratelor de
fertilitate specifică prezentate în tabelul II cu formula de calcul?
4. La ce sunt utile ratele de fertilitate specifică pe grupe de vârstă?
Interpretaţi modelul populaţiei „A”.
5. Rata totală de fertilitate – interpretare
6. Indicele brut de reproducere – interpretare
7. Rata de fecunditate
8. Pe baza indicatorilor calculaţi caracterizaţi modelul de
reproducere al populaţiei „A”
9. Reprezentarea grafică a ratelor de fertilitate specifică pe grupe
de vârstă
Notificarea nașterilor și
circuitul informațional

Disciplina Sănătate Publică și Management UMF ”Carol


Davila”
Certificatul medical constatator
al născutului viu
• Acesta este o înregistrare esențială care
documentează nașterea unui copil (născut viu)
• În cazul în care are loc nașterea într-o unitate sanitară,
certificatul este completat de către un medic
(obstetrician)
• Dacă nașterea are loc în afara unității sanitare,
certificatul este completat de către medicul de familie
al mamei sau obstetricianul din spitalul pe raza căruia
a avut loc naşterea.
• În acest certificat se trec: numele, prenumele copilului,
data nașterii, sexul, locul nașterii, părintele (părinții)
nume + prenume, domiciliul de reședință și ocupația în
momentul înregistrării certificatului.
Disciplina Sănătate Publică și Management UMF ”Carol
Davila”
CERTIFICAT MEDICAL CONS TATATOR Judeţul …….…….……………………….………………. Data înregistrării
AL NĂS CUTULUI VIU NR. ……………... Comuna/oraşul(municip.) .………….…………………. Anul ……… Luna ……….……….. ziua ……….
Unitatea sanitară ………….....…………..………………

Data înregistrării: an ..…… lună ...…………… zi....…… CERTIFICAT MEDICAL CONS TATATOR AL NĂS CUTULUI VIU NR. …..………….
Copilul: Numele ….…..…………………………………….
Prenumele ….…..……………………… Sexul : M /F …… I. DATE PRIVIND NĂSCUTUL VIU
Data naşterii: an ……lună ..………….. zi ……. oră …… Numele ….……..….…………………. Prenumele ..………..……………………… Sexul: M /F …..……
Locul naşterii ……...……………………………………….. Data naşterii : anul . ...……… luna …..….……..………….. ziua ….………. ora …….…..…
Cine a asistat naşterea ……...…………………………… Locul naşterii ……..…………….……………… Cine a asistat naşterea …………..……….………………
Desfăşurarea naşterii: normală / patologică……….….. Desfăşurarea naşterii: normală / patologică (specificare) ..……………………..………..……………………..
Durata gestaţiei ….……. Greutatea la naştere ...…….. Durata gestaţiei (săptămâni împlinite) ..…….…..……………. Greutatea la naştere(gr) ……….……….…..
Înălţimea la naştere .. ………… Înălţimea la naştere(cm) .…… Rangul naşterii …...…….…… Felul naşterii: simplă/multiplă …...…………
Felul naşterii: simplă / multiplă ………………….……… Nr. născuţi rezultaţi: ……………. Legitimitatea copilului DA/NU
Nr. născuţi rezultaţi: …………………………….…………
Legimitatea copilului: DA / NU ………………………… II. DATE PRIVIND PĂRINŢII M AM A TATĂL
Numele …..…………………………………. ……………………….………..…………
Numele şi tatălui ……………………………….. Prenumele ......…………………………………. ………...….....……………………………
prenumele …….…………………………. Data naşterii an………lună…….……….zi…..… an .……lună ..…….………….. zi ...……..
mamei ……………………………….. Activitatea ec.(ocupaţia) ………………………….…………… ……….………………………….………
…….………………………….. Nivelul de instruire ………………………….…………… …………….………………………….…
Naţionalitatea ………………………….…………… ………….………………………….……
Religia ………………………….…………… …………….………………………….…

Domiciliul mamei: Domiciliul :


-legal: judeţul .…...…..……………………………… -legal: judeţul …..…..……………………………… …..…..…..………………………………
comuna ……………………………………….. comuna ..……………………………………. …..…..…..………………………………
oraşul(municipiul) oraşul(municipiul)
satul(str.) ..……..…..………………………….. satul(str.) ……...…..………………………….. …………………………………………..

-de judeţul ..………...…………………………… -de reşedinţă: judeţ ……………………………………… ………………………………………….


resedinţă: comuna ………………………………………. comuna ……………………………………… ………………………………………….
oraşul(municipiul) oraşul(municipiul)
satul(str.) ..……..…..…………………………. satul(str.) ……....…..…………………………. ………………………………………….

Starea civilă a mamei ....………..…………….. Data căsătoriei: an ..……… lună …...……………… zi …..…..
Nr. anterior de născuţi vii …………… Născuţi morţi ..……………. Naşteri gemelare : DA/NU ……...…….
Semnătura şi parafa medicului Control prenatal efectuat(da/nu) ………Dacă da în ce lună de sarcină a fost luată în evidenţă ……………
………………………………………
Semnătura şi parafa medicului
………………………………………
17.3; A4; t1
• Certificat medical CNV se eliberează la 24 de
ore după naștere și medicul este responsabil
pentru completarea lui.
• În cazul în care nou-născutul are semne de
viață (respirație, bătăi ale inimii, pulsații ale
cordonului ombilical, contracții musculare
voluntare) și moare după aceea, se
completează atât CMCNV, ca și CMCD.
• În cazul în care nou-născutul nu are semne
de viață el este declarat născut mort.

Disciplina Sănătate Publică și Management UMF ”Carol


Davila”
CERTIFICAT MEDICAL CONSTATATOR Judeţul …….....…….….…….……………………….……
AL NĂSCUTULUI MORT NR. …….....…..……... Comuna/oraşul (municipiul) .…………………………… Data înregistrării
Unitatea sanitară …………..………….....….....… Anul ….....…… Luna ………............……….. ziua ……….
CERTIFICAT MEDICAL CONSTATATOR AL NĂSCUTULUI MORT NR. .…..…......……
Data înregistrării: an..……lună....……………zi..…… I. DATE PRIVIND NĂSCUTUL MORT
Fătul : Numele .……………………… Sexul : M/F Numele ….……..….……………. Sexul: M/F Data naşteri: anul ....…… luna ….……..………… ziua …….
Data naşterii: an ....… lună …..………….. zi ..……. Născut mort: antepartum/intrapartum ……………………… Locul naşterii ….……..…………….………………
Născut mort: antepartum/intrapartum ……..……… Cine a asistat naşterea …………..……………. Durata gestaţiei (săptămâni împlinite) ..………..…………
Locul naşterii……………………………………………. Greutatea la naştere (gr) ……….……….….. Înălţimea la naştere (cm) ……….… Rangul naşterii …..…….……
Cine a asistat naşterea………………………………… Felul naşterii: simplă/multiplă ………..……. Nr. născuţi rezultaţi: ……………. Legitimitatea copilului DA/NU
Durata gestaţiei ….……….. Greutatea ….……..….. Cauza morţii
Înălţimea …………… Rangul naşterii ……..……….. c) Principala boală sau afecţiune care ar putea influenţa moartea fătului
Felul naşterii: simplă / multiplă……………………… ……………………….………………………………………………………………………………………………
Nr. născuţi rezultaţi: ………………………………….. d) Alte boli sau afecţiuni care ar putea influenţa moartea fătului
Legimitatea copilului: DA / NU ……………………………………………………………………………………………………………………….
Cauza morţii II. DATE PRIVIND PĂRINŢII MAMA TATĂL
a)Principala boală sau afecţiune a fătului Numele ……….…………………………………. ……... ……………………………………
….…………………………………………………. Prenumele ……………….…………………………. .……...……………………………………
a)Alte boli sau afecţiuni ale fătului Data naşterii an………lună…….…………..zi.…….. an………lună…….………….. zi.……..
…………………………………………………….. Activitatea ec.(ocupaţia) ………………………….……………….. .………………………….………………..
a)Principala boală sau afecţiune a mamei Nivelul de instruire ………………………….……………….. ………………………….…………………
…………………………………………………….. Naţionalitatea ………………………….……………….. ………………………….………………...
a)Alte boli sau afecţiuni ale mamei Religia ………………………….……………….. ………………………….…………………
……………………………………………………..

Domiciliul :
Numele şi mamei ….....……………………….. -legal: judeţul …………..……………………………… ……………………………………………
prenumele …...…………………………. comuna
tatălui …..………………………….. oraşul (municipiul) ………………………………………..… ……………………………………………
…..………………………….. satul (str.) …………..…..…………………………. ……………………………………………
Domiciliul mamei:
-legal: judeţul .…..……………………………… -de resedinţă:
comuna ………………………………….. judeţul ………...……………………………….. .…………………………………………..
oraşul(municipiul) comuna
satul(str.) ..…..………………………….. oraşul (municipiul) ………………………………………..… ……………………………………………
satul (str.) …………...…..…………………………. ..…………………………………………..
-de judeţul …...……………………………….. Starea civilă a mamei ....………..…………….. Data căsătoriei: an ..……… lună …...……………… zi …..…..
resedinţă comuna ……………………………………. Nr. anterior de născuţi vii ………… Născuţi morţi ..……………. Naşteri gemelare : DA/NU ………………
oraşul(municipiul) Control prenatal efectuat(da/nu). Dacă da în ce lună de sarcină a fost luată în evidenţă ……………………..
satul(str.) …....…..………………………….

Semnătura şi parafa medicului Semnătura şi parafa medicului


……………………………………… ………………………………………
Circuitul informațional
• Părinții trebuie să meargă cu certificatul
medical constatator al născutului viu la biroul
de înregistrare de la starea civilă (autoritate
locală), de unde primesc certificatul de
naștere.
• Birou de înregistrare de la starea civilă
trimite buletinul statistic al născutului viu la
Direcția Județeană de Statistică.
• Datele de la DJS sunt trimise la Institutul
Național de Statistică.

Disciplina Sănătate Publică și Management UMF ”Carol


Davila”
• Data limită pentru declararea
evenimentelor la biroul de stare civilă:
• 30 zile pentru născutul viu
• 3 zile pentru născutul mort
• În cazul în care părinții nu declară născutul
viu / născutul mort în intervalul de mai sus,
pentru declarare au nevoie de aprobarea
primăriei (în termen de 1 an) sau hotărâre
judecătorească (după un an).

Disciplina Sănătate Publică și Management UMF ”Carol


Davila”
• Actele de stare civilă sunt documente
autentice care dovedesc nașterea,
căsătoria sau decesul unei persoane
• Responsabilitatea pentru actele de stare
civilă revin autorităților locale (birouri de
stare civilă)
• Cetățenii străini au același drept de a
solicita înregistrarea de stare civilă ca și
cetățenii români.

Disciplina Sănătate Publică și Management UMF ”Carol


Davila”
Demografie
Notificarea deceselor și circuitul
informațional
Măsurarea și analiza mortalității
-Lp 7-
Obiective pedagogice
La sfârșitul lucrării practice studenții vor fi capabili:
• Să defineacă evenimentul demografic deces
• Să completeze corect CMCD
• Să compare metodele longitudinală și transversală de
măsurare a fenomenului mortalității
• Să descrie indicatorii demografici utilizați pentru
măsurarea fenomenului mortalității
• Să prezinte importanța rolului notificării medicale a
decesului.
Componenta negativă a mișcării
naturale a populației
• Mortalitatea = fenomenul demografic al
deceselor înregistrate într-o populație
definită, într-o perioadă dată de timp.

• Evenimentul demografic- Decesul =


dispariția definitivă a oricărui semn de
viață, în orice moment, după înregistrarea
stării de născut viu.
Sursa: INS, oct. 2016
Sursa: INS, oct. 2016
Sursa: INS, oct. 2016
Sursa: INS, oct. 2016
Rata de mortalitate pe județe, România, 2015

Sursa: INS, oct. 2016


Sursa: INS, oct. 2016
Analiza transversală
• indicatori intensivi/de frecvenţă - măsoară frecventa
deceselor in populatie (rate)
– Rate brute
– Rate specifice
– Rate standardizate

• indicatori extensivi/de structură


– Ponderi =letalităţi = mortalităţi proportionale

Nr. decese prin boala X/ Nr. Total decese x 100

• fatalitatea - gravitatea bolii


10
Catedra de Sanatate Publica si Management, UMF
Alţi indicatori de măsurare a mortalităţii

• Rata standardizată a mortalităţii


• Raportul standardizat al mortalităţii
• Funcţiile biometrice din tabela de
mortalitate

Catedra de Sanatate Publica si Management, UMF "Carol 13


Davila" Bucureşti
• Standardizarea
= modalitate de eliminare a influenței pe care o
exercită structura diferită a populației pe un anumit
criteriu (de obicei, grupe de vârstă, dar și gen,
nivel de instruire, etc.) asupra unui indicator (rata
brută de Mo).
Utilizare:
- Pentru compararea corectă a nivelurilor unui
indicator înregistrat în două sau mai multe
populații diferite dpdv structural.
- NU se utilizează pentru aprecierea nivelului real
al unui fenomen, indicatorii utilizați fiind fictivi.
Metode de standardizare
• Metoda directă – a populației standard
• Metoda indirectă – a mortalității standard
• Raportul standardizat de mortalitate
(RSM) – măsoară excesul de Mo
Sursa: HFA-DB, OMS, oct. 2016
Tabela de mortalitate
• Metodă longitudinală de măsurare, analiză și
comparare a mortalității
• Instrument fundamental în analiza mortalității
• Sintetizează modelul de mortalitate al unei
populații
• Stă la baza calculării unor indicatori=funcții
biometrice

Catedra de Sanatate Publica si Management, UMF "Carol


Davila" Bucureşti
Indicatori ai tabelei de
mortalitate
• Probabilitatea de deces (qx)
• Probabilitatea de supraviețuire (px)
• Speranța de viată la vârsta de x ani (ex) = numărul
mediu de ani pe care îl are de trăit o persoană de vârsta
x în condițiile modelului de mortalitate specific anului
(anilor) pentru care se calculează tabela
• Speranţa de viaţă la naştere (e0) = nr.mediu de ani pe
care o persoană speră să-l trăiască în condiţiile
caracteristicilor modelului de mortalitate pe grupe de
vârstă a populaţiei din care provine persoana, pentru un
anumit an pentru care s-a făcut tabela de mortalitate.

Catedra de Sanatate Publica si Management, UMF "Carol


Davila" Bucureşti
Notificarea decesului și
circuitul informațional

Catedra de Sanatate Publica si Management, UMF "Carol Davla" Bucureşti


Certificatul medical constatator
al decesului

• Acesta este un document esențial de evidență al


decesului unei persoane
• Este completat de către un medic și se
eliberează la 24 de ore de la momentul
decesului.
• Ce se completează?

Catedra de Sanatate Publica si Management, UMF "Carol Davla" Bucureşti


CERTIFICAT MEDICAL CONSTATATOR Judeţul …….....…….….……. ……… ……… ……… .…… Data înregistrării:
AL DECESULUI NR. ……………...
Comuna/oraşul(municipiul) .…………………………… Anul ……… Luna ……….……….. ziua ……….

Unitatea sanitară …………..………….....…………. .…. .

CERTIFICAT MEDICAL CONSTATATOR AL DECESULUI NR. …….............. .….

Data înregistrării: an ...…. lună ....….........……… … zi ...……

Numele ………….…......... ... ... ….… ….. ... ... ..… .…… . Prenumele ………………......... ... ... ... ... ... ... ... ... ……. ... ……… …. Sexul: M / F
Decedatul : Numele ..…………........... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... .. …
Data naşterii: anul ….....…… luna ……….……..………… ziua …….…..…….

Prenumele ………………………...... ... ……… ……… Sexul: M/F Data decesului: anul ......…… luna ……….……..………… ziua ….……..……. ora ...…….…………

Data naşterii: an .....… lună ..…..………....... ... ..… .. zi ..…….


Starea civilă ……………………...…….. Naţionalitatea ……………............... ... .…… ……. Religia …………………....………

Starea civilă ………………………........ ... ... ... ……… ……… ……… .


Nivelul de instruire ..……………….......… ……… …… Activitatea economică .……………….......... ... ... .…… ……… ……… ..

Naţionalitatea …………............……….. Religia ………………...


Domiciliul legal: judeţul ………………………………… comuna / oraşul (munic.) ………............. ... ……… ……… ………
Nivelul de instruire …………………………...... ... ... .…… ……… ... Satul(str.) ……………………....... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... .…… ……… ……… ……… .. Nr. ……………….……

Activitatea economică ………………….......... ..… ……… ……… .


Domiciliul de reşedinţă: judeţul ..…………………………… comuna / oraşul (munic.) ...…………......... ... .…… ………
Domiciliul legal: judeţul …………………….......... ……… ……. .
Satul(str.) ……………….…....... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... .…. ……… ……… ……… ……. . Nr. ……………….……

comuna /oraşul (municipiul) …………………………......…… Locul decesului ……………………………………… ……… ……… ………... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... .…… ……. ……… ……… ……… ……… .
Satul (str.) …….……………………….... ... ... ... ..… ….. Nr. ….………
Cine a certif icat decesul (specialitatea medicului) ………………………………...….. ... ... ... ... ... ... ... ……… ……… ……… ……
CAUZELE DECESULUI CAUZELE DECESULUI

I. B oala sau af ecţiunea morbidă care a provocat I. B oala sau af ecţiunea morbidă care a provocat decesul

decesul a) Cauza directă (imediată) a) ….….……………………………… ….. ... ... ... ..… ……… …

a) Cauza directă (imediată) B oala sau starea morbidă care a provocat direct ................ ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ...

................ ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ...
decesul ................ ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ...

b) Cauze antecedente b) Cauze antecedente b) ….……………………………………. ... ... ... ... ……… ……
Stări morbide intermediare care au dus la starea
................ ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ................ ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ...

înscrisă mai sus (pct. “a”) ................ ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ...

Starea morbidă iniţială c - d) Starea morbidă iniţială c) ................. ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ...

c) ................. ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... .. B oala sau bolile iniţiale care au declanşat stările ................ ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ...

înscrise la pct. “b” şi “a” şi care constituie cauza / d) ................. ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ..
................ ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ...

d) ................. ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... .. cauzele determinante (c) ................ ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ...

................ ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ...
II. Alte stări morbide importante
II. Alte stări morbide importante Stări morbide care au contribuit la deces dar f ără
................ ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ...

legătură cu boala sau starea morbidă care l-a


................ ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ................ ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ...

..
................ ... .. .. ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... .. provocat ................ ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ...

Semnătura şi parafa medicului, Semnătura şi parafa medicului,


................ ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... . ................ ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... .

17.4; A4; t1
Circuitul informațional
• Rudele trebuie să meargă cu CMCD la
birou de înregistrare de la starea civilă
(autoritatea locală), unde vor primi
certificatul de deces.
• Biroul de înregistrare de la stare civilă
trimite buletinul statistic de deces la
Direcția Județeană de Statistică.
• Datele de la DJS sunt trimise la Institutul
Național de Statistică.
Catedra de Sanatate Publica si Management, UMF "Carol Davla" Bucureşti
• Data limită pentru declararea
evenimentului la oficiul de stare civilă:
- 3 zile pentru moarte cauzată de o boală
- 48 de ore pentru deces cauzat de un
accident, intoxicații, crimă etc.
• În cazul în care rudele nu declară decesul
în intervalul de mai sus, pentru declarare
au nevoie de aprobarea parchetului.

Catedra de Sanatate Publica si Management, UMF "Carol Davla" Bucureşti


Cauzele decesului - exemple
1. (a) Hemoragie varice esofagiene -3 zile
(b) Hipertensiune portală - 2 ani
(c) Ciroză hepatică – 5 ani
(d) Hepatită B - 10 ani

2. Accident de mașină
Ia. Hemoragie masivă externă
Ib. Fracturi craniene
Ic. Traumatism cranian
Id. Accident de mașină

3. Supradoză
Ia. Is. Cardio-respiratorie acută
Ib. -
Ic. Intoxicație cu cocaină
Id. -
Cauzele decesului – exemple II
• 4. Vârstnic
Ia. Is. Cardiacă acută
Ib. -
Ic. IMA
II. HTA, ateroscleroză coronariană

• 5. Ia. Comă
Ib. Metastaze cerebrale
Ic. Adenocarcinom de sân

• 6. Copil
Ia. Is. respiratorie acută
Ib. Pneumonie rujeoloasă
Ic. Rujeolă
Studiu de caz
• În judeţul „A” cu o populaţie de 1.000.000 locuitori
din care 250.000 femei de vârstă 15-49 de ani, în anul
„X”, s-au înregistrat:
- 10.030 născuţi din care 30 născuţi morţi
- 12.000 decese din care 2.100 prin tumori
- 130 decese infantile din care 10 în primele 6 zile de
viaţă şi 34 între 7 și 27 zile
Pe baza datelor menţionate, completaţi tabelul de mai
jos:
Indicator Formulă Raport
1. rata de natalitate

2. rata de mortalitate
generală
3. rata de fertilitate

4. rata de mortalitate
infantilă
5. rata de mortalitate
prin tumori
6. mortalitatea
proporţională tumori
7. rata de mortalitate
perinatală
8. rata de mortalitate
neonatală
9. rata de mortalitate
postneonatală
10. fatalitatea prin
tumori
Măsurarea morbidității
LP 8
Morbiditatea
• Morbiditatea – fenomen

• Imbolnăvirea – eveniment = orice stare diferită,


subiectiv sau obiectiv, de starea de bine fiziologică sau
psihologică.

• Consecințele bolii: incapacitatea de muncă,


dizabilitatea / handicapul, temporare sau permanente.

• Măsurarea frecvenței bolii într-o populatie – se referă


la numărul de persoane dintr-o populație care se
mbolnavesc (incidenta) sau sunt bolnavi la un moment
dat (prevalență) raportat la numărul total de persoane
aflate la risc de îmbolnăvire.
Cele 6 dimensiuni ale sănătății
Fizică Abilitatea corpului uman de a funcționa în parametri
normali: starea de bine fizică și activitățile zilnice

Socială Abilitatea de a avea relații armonioase și de calitate, cu


semenii și cu instituțiile din societate și de a îndeplini rolul
social
Mentală Abilitatea de a gândi clar, de a raționa obiectiv și de acționa
potrivit
Emoțională Abilitatea de a face față, de a se adapta, autoeficacitatea și
stima de sine
Spirituală Capacitatea de a te simți parte a unui intreg, a ceva care
transcede nivelul personal, convingerile și alegerile
personale
Ecologică Armonia cu mediul extern (habitatul, mediul ocupațional)
(Environmental) și intern (e.g. structura genetică)
Surse de informații
• sistemul curent de evidenţǎ şi raportare
– fişa de consultaţie; registrul de consultaţii
– registrul de evidenţe speciale pentru unele boli cronice
– certificatul de concediu medical şi certificatul medical constatator
de deces (pentru cauza medicalǎ a decesului)
– fişele de notificare sau declarare a unor boli transmisibile
– foile de observaţie şi registrele de internǎri-externǎri din spital

• anchete ale stǎrii de sǎnǎtate:


– se fac pe eşantioane ale populaţiei generale
– se pot realiza prin interviu (chestionar)/prin efectuarea
examenului medical propriu-zis/ combinarea celor douǎ modalitǎţi.
Incidenţa îmbolnǎvirilor

• Definiţie: fenomenul apariţiei cazurilor noi


de boalǎ într-o populaţie definitǎ şi într-o
perioadǎ definitǎ de timp.

• Unitatea de observare: cazul nou de


boalǎ - cazul de boalǎ diagnosticatǎ
pentru prima datǎ la aceeaşi persoanǎ
indiferent de momentul apariţiei semnelor
clinice sau paraclinice.
Cine raporteazǎ cazurile noi de boalǎ?

• Medicul de familie - raporteazǎ cazurile noi la Direcția


de Sanatate Publica Judeteană/a municipiului București
pe baza unui centralizator, completat lunar (total,
urban si rural) (+ medicul de specialitate)
Numar cazuri noi pe grupe de virsta si sex
Codul din
Denumirea bolii revizia a 10-a Total Sub un an 1 - 14 ani 15 - 64 ani 65 ani si peste
O.M.S.
Total Fem. Total Fem. Total Fem. Total Fem. Total Fem.

B C 01 02 03 04 05 06 07 08 09 10

TOTAL CAZURI (001-975) *

Holera A00

Febra tifoidă A01.0

Febrele paratifoide A01.1-A01.4

Alte infecţii cu salmonella (infecţii şi toxiinfecţii A02


alimentare)

………

Extras din centralizatorul raportat de medicul de familie


Mǎsurarea fenomenului
• În abordare transversală (an calendaristic).
- Indicatori de intensitate (frecvenţǎ) – rate care mǎsoarǎ
frecvenţa de apariţie a cazurilor noi:
• rate brute: rata de incidenţǎ generalǎ, rata de incidenţǎ pe cauze
medicale (în toatǎ populaţia luatǎ în studiu)
• rate specifice de incidenţǎ– pe sexe, pe grupe de vârstǎ, pe medii
sociale, pe cauze medicale şi vârstǎ, pe cauze medicale şi mediu
social (în subpopulaţii)
- Indicatori de structurǎ – ponderi, proporţii structura cazurilor
noi în funcţie de o serie de caracteristici (vârstǎ, sex, mediu
social, cauzǎ etc).
• În abordarea longitudinalǎ a fenomenului:
- rata cumulativǎ a incidenţei
- rata medie a incidenţei (densitatea de incidenţǎ)
Incidența
Rata brută a Incidenței: Nr. cazuri noi x 10ⁿ
Populația medie

Incidențe specifice:
- Pe genuri, grupe de varstă, stare civilă, medii de rezidență, grupe de
boli, categorii socio- profesionale

Indicatori de structură = Nr. cazuri noi boala X x 100


Nr. cazuri noi toate bolile
-pe gen,
-pe grupe de boli,
-pe grupe de varsta etc

Densitatea incidenței = nr cazuri noi/nr. pers x timp de observare


Incidența cumulativă = nr cazuri noi/nr. populație la risc (la începutul
intervalului) x 10ⁿ
Exercițiul 1 – Incidența
In țara X, în anul 2014, s-au înregistrat:
- 13.000.000 cazuri noi de îmbolnăvire
- 747.000 cazuri noi de boli inf. și parazitare,
- 360.000 cazuri boli aparat digestiv
- 1.718 cazuri noi TBC la copii de 0 – 14 ani.

Populația la 1 iulie a fost de 20,7 mil locuitori,


dintre care 4.000.000 copii de 0 – 14 ani.
Cerința - să se prezinte sub forma de raport
toți indicatorii care se pot calcula.
Rezultate Ex 1
• Rata brută Inc = total cazuri noi boală/ pop = 13 Mil x10ⁿ/20,7mil

• Rate specifice:
- Rata I Bolilor Inf și par = total cazuri noi boli inf x10ⁿ/ pop
- Rata I Bolilor Dig = total cazuri noi boli dig x 10ⁿ/ pop
- Rata I TBC la copiii 0-14 ani = cazuri noi TBC copii x 10ⁿ /nr. copii
0-14 ani

• Indicatori de structură
- proportia (ponderea Binf) = total cazuri noi B Inf x 100/Total imboln

- ponderea Bdig = total cazuri noi B Inf x 100/Total imboln

- ponderea cazurilor de TBC copii 0-14 ani = tot cazuri noi TBC
copii x 100/ total îmbolnăviri în populație
Exercițiul 2
Un studiu realizat pe 135.000 de persoane fară
boală cardiacă, urmăriți pe o perioadă de 7 ani,
a relevat faptul că în perioada respectivă s-au
înregistrat 215 cazuri de infarct miocardic acut.
Să se afle incidența cumulativă a IMA

I cumulativă perioadă : nr cazuri noi de îmbolnăvire x 10ⁿ


nr. pop. la risc la începutul perioadei
Exercițiul 3 - Densitatea de incidență

• Măsoară rata de dezvoltare a bolii într-o populație

DI = nr cazuri noi boala X


total persoane x timp observație

Numitor: suma timpului în care a fost sub observație fiecare individ


supus riscului

Exemplu: 5 indivizi au fost urmăriti timp de 5 ani, 2 au dezv cancer


Sub A 2 ani, Sub B 3 ani, Sub C 5 ani, Sub D 4 ani,
Sub E 2,5 ani
- Care este densitatea incidenței cancerului la grupul
studiat?
Prevalența
- Definiţie: fenomenul prezenţei cazurilor de boalǎ într-o populaţie
definitǎ
- Unitatea statisticǎ de observare: cazul nou şi vechi de boalǎ
- Fenomen de perioadǎ (cazurile de boalǎ care au existat într-o populaţie
între douǎ date calendaristice) = prevalenţa de perioadǎ

Prev perioadă ( 1 an) = cazuri noi și vechi an x 10ⁿ


pop medie (1 iul)

- Fenomen de moment (cazurile de boalǎ existente într-o populaţie la un


moment dat (dată calendar) = prevalenţa de moment

Prev moment = cazuri existente în acel moment x 10ⁿ


pop la acel moment
Surse de informaţii
• depistare de masǎ activǎ (anchetǎ de prevalenţǎ)
• raportǎrile serviciilor medicale ambulatorii a bolnavilor
aflaţi în evidenţǎ

Anemii
(se exclud Guşa
anemiile simplă şi Diabet
Tbc. Malarie
Tumori secundare nodulară zaharat
Rând

Specificare
maligne ) D50- netoxică
C00-C97 D64 E01-E04 …….
B50-
A15-A19 B54 E10-E14
A B 1 2 3 4 5 6
Rămaşi în
evidenţă

1
Indici de
prevalenţă
2 Extras din centralizatorul raportat de medicul de familie
EXERCIȚIUL 4 - Intr-o populație de 20 de persoane, în 15 luni au
apărut 10 cazuri noi de boală. Calculați rata de incidenta intre 1 ian
si 31 dec, luând in calcul populația în viață la data de 1 iulie).
Calculați prevalența de moment la 1 octombrie.

1 ian 1 apr 1iul 1 oct 31 dec


Legendă: ◊ data debutul bolii, + data decesului și data recuperării.
Incapacitatea temporara de muncă
Concediile medicale şi indemnizaţiile de asigurări sociale
de sănătate, la care au dreptul asiguraţii:
a) concedii medicale şi indemnizaţii pentru ITM,
cauzată de boli obişnuite sau de accidente în afara
muncii;
b) concedii medicale şi indemnizaţii pentru prevenirea
îmbolnăvirilor şi recuperarea capacităţii de muncă;
c) concedii medicale şi indemnizaţii pentru maternitate;
d) concedii medicale şi indemnizaţii pentru îngrijirea
copilului bolnav;
e) concedii medicale şi indemnizaţii de risc maternal.
condiţionat de plata contribuţiei pentru concedii şi indemnizaţii: 0,75%,
aplicată la fondul de salarii/indemnizaţii de şomaj/veniturile supuse impozitului
pe venit - FNUASS
Stagiul minim de cotizare
(reglementare pentru Romania)

• 6 luni realizate în ultimele 12 luni anterioare lunii pentru care se


acordă concediul medical din însumarea perioadelor:
a) pentru care s-a achitat contribuţia pentru concedii şi indemnizaţii;
b) pentru care plata contribuţiei de asigurări sociale de sănătate se
suportă din alte surse;

Se asimilează stagiului de cotizare în sistemul de asigurări sociale de


sănătate:
- perioadele în care asiguratul beneficiază de concediile şi
indemnizaţiile prevăzute de lege.
- perioadele în care asiguratul a beneficiat de pensie de invaliditate;
- perioadele în care asiguratul a urmat cursurile de zi ale
nvăţământului universitar, pe durata normală a studiilor respective,
cu condiţia absolvirii acestora.
Excepții
Asiguraţii au dreptul la concediu şi îndemnizaţie pentru
incapacitate temporară de muncă, fără condiţii de stagiu de
cotizare, în :

• urgenţe medico-chirurgicale,
• tuberculoza,
• boli infectocontagioase din grupa A,
• neoplazii
• HIV/SIDA
Durata de acordare a concediului
• Max. 90 de zile în interval de un an,din prima zi de îmbolnăvire.
• Începând cu a 90-a zi concediul se poate prelungi până la 183 de
zile, cu avizul medicului expert al asigurărilor sociale.
• mai mare în cazul unor boli speciale:
a) un an, în intervalul ultimilor 2 ani, pentru tuberculoză pulmonară
şi unele boli cardiovasculare, stabilite de CNAS, cu acordul MS;
b) un an, cu drept de prelungire până la un an şi 6 luni de către
medicul expert al asigurărilor sociale, în intervalul ultimilor 2 ani,
pentru TBC meningeală, peritoneală şi urogenitală, suprarenale,
SIDA şi neoplazii;
c) un an şi 6 luni, în intervalul ultimilor 2 ani, pentru TBC
pulmonară operată şi osteoarticulară;
d) 6 luni, cu posibilitatea de prelungire până la maximum un an,
în intervalul ultimilor 2 ani, pentru alte forme de tuberculoză
extrapulmonară, cu avizul medicului expert al asigurărilor sociale.
Cine suporta indemnizatia ITM
A. de către angajator, din prima zi până
în a 5-a zi de incapacitate temporară de
muncă;
B. din bugetul FNUASS, începând cu
ziua următoare celor suportate de
angajator, conform lit. A, şi până la data
încetării incapacităţii temporare de muncă
a asiguratului sau a pensionării acestuia;
Reguli completare certificat CM
• Se acorda pe formulare cu regim special
• se completează în 3 exemplare, cu respectarea tuturor elementelor
prevăzute de formular.
• certificatele de concediu medical vor fi tipărite pe hârtie autocopiantă
în 3 culori: alb, roz şi verde.
• exemplarele 1 (alb) şi 2 (roz) se înmânează pacientului sau, după caz,
persoanei care îl reprezintă, care are obligaţia de a le depune la
plătitor, pana la data de 5 a lunii urmatoare.
• exemplarul 3 (verde) al certificatului de concediu medical nu se
desprinde de cotorul carnetului de certificate medicale şi va rămâne
arhivat la medicul care îl eliberează.
• exemplarul 2 al tuturor certificatelor de concediu medical va fi depus
lunar de către angajator la casa de asigurări de sănătate.
• exemplarul 1 rămâne la angajator, ataşat la fişa angajatului, şi va fi
vizat, după caz, de medicul de întreprindere, în cazul asiguraţilor
salariaţi.
Completarea certificatului CM
• certificatele de concediu medical se completeaza si se elibereaza
la data la care se acorda consultatia medicala, stabilindu-se
numarul necesar de zile de concediu medical.
• Certificatele de concediu medical se pot elibera si la o data
ulterioara, numai pentru luna anterioara, pentru urmatoarele situatii:
• concediu medical pentru sarcina si lauzie;
• pentru perioada de internare in spital, dar procedura este diferita:
– eliberarea certificatelor se va face doar la externare, iar ca exceptie sunt situatiile in
care durata internarii este mai mare de 30 de zile, iar certificatul medical va fi
eliberat lunar ;
– dupa expirarea concediului medical acordat la iesirea din spital, medicul de familie,
la recomandarea medicului curant, poate prelungi concediul medical cu maxim 7
zile calendaristice pentru aceeasi afectiune, urmand ca, in cazul mentinerii
incapacitatii temporare de munca, sa trimita pacientul la medicul din ambulatoriul de
specialitate ;
• pentru aparat gipsat, numai de catre medicul ortoped/chirurg;
• cand este necesar avizul medicului expert, la certificatele medicale cu
durata peste 90 de zile.
• In caz de urgente medico-chirurgicale, pentru care
gradul de severitate al bolii nu impune internarea in spital,
concediul medical se acorda de medicul care a asistat
urgenta (medic de familie, medic din ambulatoriu de
specialitate, de la camera de garda, ambulanta, centru de
permanenta), pentru o perioada de maximum 5 zile
calendaristice. Daca incapacitatea temporara de munca
se mentine, concediul medical poate fi prelungit de
medicul curant, pentru aceeasi afectiune, dar nu pentru
cod de indemnizatie de urgenta (06)
• Pentru situatiile in care persoanele asigurate au urmat un
tratament in strainatate (in termen de maxim 15 zile de
la data revenirii in tara, pe baza actelor justificative
avizate)
SCREENING

LP 9

-Validitatea și predicția testelor diagnostice și de screening-


Ce este screening-ul și care este
utilitatea lui?
Screening
• Definiție: examinarea de masă care constă în aplicarea
unui ansamblu de procedee și tehnici de investigație
asupra unui grup populațional în scopul identificării de
prezumpție a unei boli, anomalii sau a unui factor de
risc.

• Scop: se aplică de regulă populațiilor aparent sănătoase


pentru:
1. Menținerea sănătății – depistarea factorilor de risc -
profilaxia primară
2. Depistarea precoce a bolilor – profilaxia secundară

3. Instrument pentru planificarea şi programarea sanitară


Tipuri de teste ?

• TEST DIAGNOSTIC: demonstrarea existenţei


stării de boală sau demonstrarea abaterii de la
normalitate (test diagnostic)

• TEST DE SCREENING: identificarea într-o


populaţie aparent sănătoasă a persoanelor cu
risc crescut de a fi în mod real bolnave sau de a
prezenta o abatere de la normalitate (identifică
presupușii bolnavi)
Modelul unui program de screening

Teste Bolnavi
Tratament
Rezultat + diagn. (real +)

Test screening Non bolnavi


Populație (fals + )

Rezultat - Non bolnavi (real -)

Bolnavi (fals - )
Care sunt caracteristicile unui test
de screening?
Caracteristicile unui test de screening

- simplu
- non invaziv
- reproductibil
- costuri reduse
- acceptabil (pentru subiecți/pacienți)
- valid
- valoare predictivă bună
- randament ridicat
Când și cum se măsoară validitatea
și valoarea predictivă a unui test de
screening?
Tabelul de contingență

Test Boala
screening + - Total

+ Real Poz Fals Poz Poz

- Fals Neg Real Neg Neg

Total Bolnavi Non Bolnavi n


Validitatea testului de screening
Validitatea – capacitatea unui test de a identifica corect ceea ce este
pus să identifice (frecvența cu care rezultatele testului sunt confirmate
prin teste diagnostice)

- Sensibilitatea – capacitatea unui test de a-i identifica corect pe


cei ce au boala = proporția Rez + în masa B +
RP
Sensibilitatea = --------------- x 100
B

- Specificitatea – capacitatea unui test de a-i identifica corect pe


cei care nu au boala = proporția Rez neg în masa non B
RN
Specificitatea = --------------- x 100
NB
Relația sensibilitate - specificitate
- nu sunt complementare – când sensibilitatea crește, specificitatea scade,
într-o măsură mai mică
Sensibilitatea – complementară cu proporția FN : RP + FN = 1
B B

- Proba cu sensibilitate mare - o populație a FALS NEG mica, puțini bolnavi


vor rămâne nedepistați (important pentru afecțiuni grave – e.g. cancer)

Specificitatea – complementară cu proporția FP : RN + FP = 1


NB NB

- Proba cu specificitate mare - o populație a FALS POZ mică, nu va fi


încărcată inutil faza de diagnostic (important pentru controlul costurilor)
Validitatea și valoarea prag a testului
• Sensibilitatea și specificitatea depind de valoarea prag aleasă
- creșterea pragului – scăderea sensibilității, creșterea specificității
- scăderea pragului – creșterea sensibilității, scăderea specificității

+
- +
-
13
Valoarea predictivă
• Valoarea predictivă pozitivă (VP +) = valoarea predictivă a unui
rezultat pozitiv = proporția real pozitivilor (bolnavilor) în masa
pozitivilor

VP+ = RP/ Total Rezultate Poz x 100

• Valoarea predictivă negativă (VP -) = valoarea predictivă a unui


rezultat negativ = proporția real negativilor (non- bolnavilor) în masa
negativilor

VP- = RN/ Total Rezultate Neg x 100

- VP nu depinde de valoarea prag ci de prevalența bolii în populație

- importantă pentru clinician – alegerea unei probe care să aibă


șansa cea mai mare de a identifica corect boala
Reproductibilitatea
• Reproductibilitatea – capacitatea testului de a da rezultate asemanatoare
cand este aplicat in conditii similare, in aceeasi populatie de persoane
diferite

- coeficientul de concordanță simplu = raportul dintre suma rezultatelor


concordante și numărul total al examinărilor

RP + RN
Po = ---------------
n
- coeficientul de concordanță kappa
Po + Pc
K = ---------------
1- Pc

Po – proporția observată a concordanței Pc – proporția așteptată


K poate lua valori între - 1(lipsa totală a reproductibilității) și
+1 (reproductibilitatea maximă)
Randamentul testului screening
• Randamentul medical
=Nr. cazuri depistate/ nr. Subiecti
examinati
• Randament economic
=suma costurilor tuturor probelor
efectuate/nr. cazuri depistate
Exercițiul 1
• Determinarea antigenului PSA ca test de screening pentru cancerul de
prostată a fost efectuată la 400 de pacienţi spitalizaţi pentru simptome
de obstrucţie urinară, ulterior aceştia fiind supuşi şi examenului biopsic.
Rezultatele înregistrate au fost: la 30 dintre cei 100 de pacienţi pozitivi la
test, cancerul de prostată a fost confirmat, în timp ce la 60 dintre cei cu
test negativ, examenul biopsic a confirmat cancerul de prostată.

Cerințe:
1. Construiţi şi completaţi, pe baza datelor de mai sus, tabelul necesar
pentru măsurarea validităţii şi predicţiei testului.
2. Capacitatea testului de a identifica corect persoanele bolnave
reprezintă ............., valoarea sa fiind de (prezentaţi sub formă de raport):
.....................................
3. Probabilitatea unui rezultat negativ a testului în rândul persoanelor
fără cancer de prostată reprezintă ..........., valoarea sa fiind de
(prezentaţi sub formă de raport): .............................
Exercițiul 2
Un test cu o sensibilitate de 60%, aplicat la 1000 de
subiecți în rândul cărora prevalența bolii este de 10%,
a evidențiat 200 de presupuși bolnavi.

Cerințe:
a. Construiți și completați tabelul de contingență 2x2
b. Determinați specificitatea testului
c. Care este valoarea predictivă pozitivă
d. Care este valoarea predictivă negativă
e. Interpretati rezultatele.
Exercițiul 3
Intr-un program de screening pentru depistarea
persoanelor cu suspiciune de diabet zaharat, valoarea
prag a testului utilizat a fost stabilită la 120 mg/100 ml
pentru testul A și la 130 mg/100 ml pentru testul B.

Care dintre următoarele afirmații este adevărată?

1. Sensibilitatea testului A este mai mare decât a testului B


2. Specificitatea testului A este mai mare decât a testului B
3. Ambele afirmații de mai sus sunt adevărate.

Motivați raspunsul.