Sunteți pe pagina 1din 556

NEAGA Constantin

TRATAT DE GENERATOARE DE ABUR

VOL 1

536

C.NEAGA

CUPRINS

PREFAŢĂ………………………………………………………………………. 1 NOTAŢII DE BAZĂ…………………………………………………………….4

Cap. 1.

INTRODUCERE ÎN INGINERIA GENERATOARELOR DE

ABUR…………………………………………………………………7

7

1.2. Clasificări…………………………………………………………… 15

1.1. Generatoare de abur. Rol. Definiţii…………………………………

1.3. Noţiuni constructive şi funcţionale ale generatoarelor de abur……

19

1.4. Generatoare de apă caldă şi supraîncălzită…………………………

31

1.5. Generatoare de abur şi de apă fierbinte recuperatoare……………… 34

1.6. Generatoare de abur montate în cicluri mixte şi în centrale nucleare electrice (CNE)………………………………………………………41

Cap. 2. COMBUSTIBILII ENERGETICI ORGANICI………………………

49

2.1. Noţiunea de combustibil. Clasificări………………………………

49

2.2. Combustibili solizi energetici………………………………………

50

2.2.1. Compoziţia combustibililor solizi………………………………

51

2.2.2. Stările de referinţă ale combustibililor solizi…………………….53

54

2.2.3. Caracterisiticile combustibililor solizi…………………………

2.2.3.1. Analiza elementară…………………………………………54

60

2.2.3.3. Puterea calorifică a combustibililor solizi………………….60

72

2.2.3.5. Cenuşa combustibililor solizi………………………………73

2.2.3.6. Substanţele volatile şi cocsul……………………………… 75

2.2.3.2. Analiza imediată…………………………………………

2.2.3.4. Umiditatea combustibililor solizi…………………………

2.2.3.7. Analiza granulometrică a prafului de cărbune……………

77

2.2.3.8. Coeficientul de măcinabilitate a cărbunelui………………

96

2.2.3.9. Abrazivitatea combustibililor solizi………………………

99

2.2.3.10. Alte proprietăţi ale prafului şi combustibililor solizi…… 100

2.2.3.11. Depozitarea combustibililor solizi energetici……………. 102

2.3. Combustibilii lichizi energetici……………………………………. 103

2.3.1. Analiza elementară a păcurii; componenţi nocivi………………104

2.3.2. Caracteristicile păcurii…………………………………………. 107

2.4. Combustibilii gazoşi energetici…………………………………….111

TRATAT DE GENERATOARE DE ABUR

VOL I

537

2.4.2. Analiza elementară convenţională a combustibilului gazos…… 115

2.4.3. Puterea calorifică a combustibilului gazos……………………

117

2.5.

Amestecuri de combustibili………………………………………

120

Cap. 3.

BILANŢURI MATERIALE ALE ARDERII COMBUSTIBILILOR

ORGANICI………………………………………………………

123

3.1. Probleme generale…………………………………………………. 123

3.2. Arderea completă (perfectă) şi arderea incompletă (imperfectă) ….124

125

3.3. Calculul arderii la proiectarea generatoarelor de abur……………

3.3.1. Calculul volumului aerului şi gazelor de ardere pentru combustibili

126

3.3.2. Mărimi fizice ale aerului atmosferic…………………………… 132

solizi sau lichizi………………………………………………

3.3.3. Calculul volumului aerului şi gazelor de ardere pentru combustibilii gazoşi……………………………………………

134

3.3.4. Calculul volumului gazelor de ardere în cazul recirculării lor

138

3.3.5. Caracteristici fizice ale gazelor de ardere……………………… 141

3.3.6. Calculul arderii cu ajutorul formulelor statistice………………. 149

3.3.7. Calculul arderii complete a combustibililor cu ajutorul

nomogramelor………………………………………………… 152

3.4. Calculul arderii la probele şi încercările generatoarelor de abur

(calculul arderii în exploatare) ……………………………………. 161

3.4.1. Probleme generale………………………………………………161

3.4.2. Calculul arderii la probele şi încercările generatoarelor care folosesc combustibili solizi sau lichizi………………………… 163

163

3.4.2.1. Calculul volumului gazelor de ardere uscate……………

3.4.2.2. Calculul volumului de aer uscat efectiv introdus în

focar……………………………………………………… 167

3.4.2.3. Calculul volumului vaporilor de apă din gazele de

168

3.4.2.4. Calculul masei gazelor umede rezultate din ardere în funcţionarea generatoarelor de abur………………………170

3.4.2.5. Calculul coeficientului de exces de aer în exploatarea generatoarelor de abur…………………………………….171

3.4.2.6. Ecuaţia generală a arderii combustibililor solizi şi

ardere……………………………………………………

538

C.NEAGA

3.4.2.7. Triunghiul arderii pentru combustibilii solizi şi lichizi……………………………………………………

175

3.4.3. Calculul arderii combustibililor gazoşi în exploatarea generatoarelor de abur…………………………………………. 183

3.4.4. Calculul arderii amestecurilor de combustibili în exploatarea generatoarelor de abur…………………………………………. 184

3.4.4.1. Calculul arderii amestecului de combustibili solid – solid, lichid – lichid, solid – lichid………………………………184

3.4.4.2. Calculul arderii amestecului format din doi combustibili

gazoşi……………………………………………………

3.4.4.3. Calculul arderii amestecului format din doi combustibili, solid (lichid) şi gazos……………………………………

200

207

3.4.5. Calculul arderii în exploatarea generatoarelor de abur cu ajutorul

212

3.5. Valorificarea energo – tehnologică complexă a combustibililor organici…………………………………………………………… 216

3.5.1. Valorificarea complexă a combustibililor gazoşi……………… 216

nomogramelor…………………………………………………

3.5.2. Gaze, hidrocarburi şi materii prime de substituţie din combustibili

solizi…………………………………………………………….220

Cap. 4.

BILANŢURI TERMICE ALE GENERATOARELOR DE ABUR.

RANDAMENTUL ŞI CONSUMUL DE COMBUSTIBIL………. 231

4.1. Variaţia coeficientului de exces de aer în lungul canalelor de gaze de

ardere ale unui generator…………………………………………

231

4.2. Entalpia gazelor de ardere…………………………………………. 239

4.2.1. Probleme generale………………………………………………239

4.2.2. Calculul entalpiei gazelor de ardere la proiectarea generatoarelor

240

4.2.3. Calculul entalpiei aerului şi gazelor de ardere cu ajutorul formulelor statistice……………………………………………. 252

de abur. Diagrame speciale şi diagrame raportate……………

4.2.4. Calculul entalpiei aerului şi gazelor de ardere în exploatarea

generatoarelor de abur…………………………………………. 255

4.2.5. Entalpia gazelor la arderea combustibilului gazos cu aer îmbogăţit

 

în oxigen………………………………………………………

260

4.3.

Temperatura teoretică de ardere a combustibililor în focarele generatoarelor de abur……………………………………………

263

TRATAT DE GENERATOARE DE ABUR

VOL I

539

4.3.1. Calculul temperaturii teoretice de ardere……………………….263

4.3.2. Determinarea temperaturii teoretice de ardere cu ajutorul nomogramelor…………………………………………………

274

4.3.3. Temperatura teoretică de ardere a unui amestec de combustibili……………………………………………………. 275

4.3.4. Calculul temperaturii teoretice de ardere ţinând seama de

278

disocierea unor componente ale gazelor………………………

4.4. Randamentul şi consumul de combustibil în regim stabilizat de

funcţionare a unui generator de abur………………………………. 284

4.4.1.

Determinarea randamentului unui generator de abur…………

284

4.4.1.1. Calculul randamentului prin metoda directă……………

284

4.4.1.2. Calculul randamentului prin metoda indirectă……………291

291

4.4.2. Calculul pierderilor de căldură; măsuri de micşorare a lor……

4.4.2.1. Pierderea de căldură prin ardere incompletă mecanic…… 291

4.4.2.2. Pierderea de căldură cu gazele de ardere evacuate………. 296

4.4.2.3. Pierderea de căldură prin ardere incompletă chimic……

307

4.4.2.4. Pierderea de căldură în exterior prin pereţii generatorului……………………………………………

310

4.4.2.5. Pierderea de căldură cu reziduurile din focar……………

313

4.5. Randamentul şi consumul de combustibil în regim variabil de

funcţionare a unui generator de abur………………………………. 314

4.5.1. Caracteristica de consum a unui generator în regim variabil de funcţionare……………………………………………………

4.5.2. Consumul total de combustibil necesar acoperirii unui grafic de sarcină…………………………………………………………

314

317

Cap. 5.

FOCARE ŞI ARZĂTOARE PENTRU COMBUSTIBILI ORGANICI………………………………………………………

319

5.1. Probleme generale…………………………………………………. 319

5.2. Clasificarea focarelor……………………………………………… 320

5.3. Indicatori caracteristici ai focarelor………………………………

321

5.4. Focare şi arzătoare pentru combustibili solizi……………………

327

5.4.1. Focare pentru arderea în strat a combustibililor solizi………….327

5.4.1.1. Principiile arderii combustibilului în strat fix pe grătar imobil……………………………………………………

327

540

C.NEAGA

5.4.1.3. Focare cu arderea în strat fluidizat a combustibilului

solid……………………………………………………….351

5.4.1.4. Focare cu arderea cărbunelui în strat mobil pe grătare

mecanice…………………………………………………

391

5.4.2. Focare pentru arderea combustibililor solizi în stare

pulverizată………………………………………………………399

5.4.2.1. Probleme generale. Tehnologii de ardere. Clasificări………………………………………………… 399

5.4.2.2. Focare pentru arderea cărbunelui pulverizat cu evacuarea cenuşii şi zgurii în stare solidă…………………………… 404

5.4.2.3. Focare pentru arderea cărbunelui pulverizat cu evacuarea cenuşii în stare lichidă…………………………………….428

439

5.4.3.1. Probleme generale. Caracteristici. Clasificări…………….439

5.4.3.2. Arzătoare cu fante pentru combustibili solizi

pulverizaţi…………………………………………………443

5.4.3.3. Arzătoare turbionare pentru combustibili solizi

pulverizaţi…………………………………………………459

5.5. Focare şi arzătoare pentru combustibili lichizi……………………. 473

5.4.3. Arzătoare pentru combustibili solizi pulverizaţi………………

5.5.1. Focare pentru arderea combustibililor lichizi…………………

473

5.5.2. Arzătoare pentru combustibili lichizi…………………………

478

5.6. Focare şi arzătoare pentru combustibili gazoşi……………………. 494

5.7. Arzătoare combinate şi arzătoare speciale………………………… 499

5.8. Probleme generale de optimizare privind aşezarea arzătoarelor şi

funcţionarea instalaţiei de focar…………………………………… 509

BIBLIOGRAFIE……………………………………………………………

516

TRATAT DE GENERATOARE DE ABUR

VOL I

1

Generaţiilor de studenţi - devenite, generaţii de ingineri -, cu care am început să colaborez din anul 1962

PREFAŢĂ O lucrare în domeniul generatoarelor de abur este bine venită. A trecut suficient timp de la apariţia în ţara noastră a ultimei lucrări în specialitatea menţionată; or, în această perioadă, atât la nivel naţional, cât şi în lume s-au întreprins enorme acţiuni dedicate, fie cercetării proceselor specifice, fie construcţiei acestor echipamente, fie aspectelor legate de exploatarea optimă a lor. De remarcat că singura filieră de obţinere a unor cantităţi mari de energie electrică şi căldură cerute de nevoile mereu crescute ale vieţii, rămâne încă cea clasică, adică, prin intermediul centralei termoelectrice, în care energia chimică a combustibilului organic suferă un lanţ de procese intermediare până la produsele finale amintite. În cadrul sistemului - centrală termoelectrică sau centrală electrică de termoficare - generatorul de abur reprezintă utilajul care ridică cele mai grele probleme, atât în realizarea lui, cât şi în funcţionare. Aici au loc cele două mari procese care concură la obţinerea energiei: arderea combustibilului organic şi obţinerea agentului de lucru (în cazul cel mai general, abur), caracterizat prin debit, presiune şi temperatură. Fiecare din cele două procese sunt însoţite de o mulţime de fenomene conexe, a căror cunoaştere, dominare fizică şi matematică din partea specialistului, permit crearea practică a condiţiilor de desfăşurare a lor pe traseele cele mai convenabile, cu eficienţă maximă. Iată de ce o lucrare care abordează subiecte specifice generatoarelor de abur îşi asumă din start o mare responsabilitate. Lucrarea este un tratat, ceea ce, implicit, previne cititorul că ea se va extinde pe mai multe volume. Cu toate acestea lucrarea este dedicată în exclusivitate studenţilor, care au în nomenclatorul lor de discipline şi pe cea de Generatoare de abur, sau ceva similar. Din aceste motive ea este structurată conform programei analitice a disciplinei enunţate, urmând succesiv capitolele din programă. Acum apare diferenţa: volumul unui capitol este mai mare decât cel care se poate preda studenţilor; mărimea capitolului este cauzată de mulţimea de date care se referă la subiectul respectiv şi nu de gradul de intensitate, de profunzime a analizei, care ar presupune un aparataj matematic elevat şi care, poate l-ar îndepărta pe student de la confruntare. Şi totuşi la asemenea abordări mai adânci nu se renunţă total; ele se dezvoltă până la un

2

C. NEAGA

punct, accesibil studentului, după care, prin semnalare bibliografică, i se oferă acestuia posibilitatea continuării. Ultimile propoziţii ne permit să afirmăm că lucrarea se adresează şi cursanţilor de la Studii aprofundate, Studii postuniversitare, doctoranzilor, specialiştilor din cercetare, proiectare, execuţie şi exploatare. Volumul I al Tratatului de generatoare de abur conţine cinci capitole. Capitolul 1-Introducere în ingineria generatoarelor de abur-, are menirea să introducă studentul în domeniul acestor echipamente termoenergetice; se expun noţiuni constructive şi funcţionale ale diverselor tipuri de generatoare, se fac cele mai importante clasificări, se arată rolul şi locul unui generator de abur energetic într-o CTE sau CET; se vorbeşte despre rolul generatoarelor de apă caldă, industriale, recuperatoare în economia ţării. Capitolul 2-Combustibilii energetici organici -,tratează cele mai impor- tante caracteristici fizice şi chimice ale celor trei tipuri de combustibili (solizi, lichizi, gazoşi), numai din unghiul de vedere a arderii lor în focarele gene- ratoarelor; se insistă mai mult asupra combustibililor solizi, deoarece aceştia deţin o cotă importantă în balanţa energetică a ţării. Capitolul 3 -Bilanţuri materiale ale arderii combustibililor organici -, îşi propune în prima lui parte, ca pe baza reacţiilor stoechiometrice ale arderii să calculeze volumele de aer şi de gaze de ardere rezultate, volume necesare alegerii ventilatoarelor de aer şi de gaze, componente esenţiale ale sistemului de tiraj al generatorului. Partea a doua a acestui capitol - Calculul arderii în exploatarea generatoarelor de abur - s-a bucurat de o atenţie mai mare, deoarece este singura cale de a descoperi punctele cheie în desfăşurarea efectivă a procesului de ardere, în care intervenţia omului poate duce la mărirea randamentului de transformare a energiei. Pe baza bilanţurilor materiale cu referire la elementele chimice ale combustibililor - metodă propusă de autor - se găsesc volumele efective de aer introdus în focar şi volumele efective de gaze evacuate din sistem. Analiza se referă la toate cele trei tipuri de combustibili (solid, lichid, gazos) şi, ca o extindere, abordează problema şi pentru amestecuri de combustibili. Graficele şi expresiile analitice de dependenţă permit calculul rapid al diverselor mărimi, operaţii de optimizare şi pot fi utile în realizarea modelelor de automatizare a arderii în focarele generatoarelor de abur. Capitolul 4 - Bilanţuri termice ale generatoarelor de abur. Randamentul şi consumul de combustibil -, tratează într-o manieră coerentă metodele de determinare a randamentului generatorului de abur - metoda ISO -, atât pe cale

TRATAT DE GENERATOARE DE ABUR

VOL I

3

directă, cât şi pe cale indirectă. Se detaliează expresiile pierderilor de căldură care apar, inevitabil, în funcţionarea unui generator şi se dau soluţii practice de micşorare a lor, până la valori optime tehnice şi economice. Capitolul se încheie cu expunerea, mai mult a principiilor, privind calculul randamentului şi consumului de combustibil în regim de funcţionare variabilă a generatorului. Capitolul 5 -Focare şi arzătoare pentru combustibili organici -, este cel mai amplu din toate capitolele lucrării. S-a încercat astfel să se evidenţieze o realitate existentă şi anume o mulţime extrem de variată de forme constructive de sisteme de focare care răspund în cel mai înalt grad (cu randamentul cel mai mare) arderii unui combustibil dat. S-au urmărit un set de idei: arzătorul şi focarul formează un tot unitar, inseparabil şi orice analiză trebuie să aibă în vedere aceste principii; forma şi dimensiunile sistemului de focar urmăresc două scopuri: arderea cât mai completă a combustibilului şi oferirea spaţiului necesar montării suprafeţelor de răcire a gazelor de ardere, de la temperatura teoretică, până la temperatura de evacuare din focar; în funcţie de cele două roluri (dependente la rândul lor de o mulţime de variabile independente) forma şi construcţia instalaţiei de focar sunt diferite; mulţimea de scheme (figuri), funcţie de combustibil, de modul lui de ardere etc. vorbeşte de la sine. Nu putem încheia această prefaţă fără a nu ne exprima mulţumirea faţă de Universitatea Politehnica, din Bucureşti (unicul loc de muncă al autorului) care, cu toate neajunsurile ei, ne-a creat spaţiul geometric şi spiritual pentru a ne pregăti şi a ne îmbogăţi sufleteşte. Un gând frumos pentru înaintaşi, profesorii M.Postelnicescu, St.Gheorghiu, C.Ungureanu, care, în condiţiile concrete, nu dintre cele mai bune, au desţelenit un drum; generaţia mea a încercat să-l bătătorească; cei care vin trebuie să-l asfalteze. Nu în ultimul rând, îndrept calde sentimente spre colegii de catedră, spre specialiştii din diverse institute cu care, nu de puţine ori, ne-am certat pentru o idee; finalul? încă un mic adevăr cucerit. Miron Costin: ″Sfârşitul lucrului, ori te laudă, ori te face de ocară. Ne străduim să punem în mâna cititorului o lucrare utilă.

Bucureşti,

1962-2001

Autorul,

de ocar ă ″ . Ne str ă duim s ă punem în mâna cititorului o

4

C. NEAGA

NOTAŢII DE BAZĂ

Combustibili

C

i

, H

i , S

i

c , N

i , O

i , A

i

i

, W

t

-

conţinutul de carbon, respectiv, hidrogen, sulf

combustibil, azot, oxigen, cenuşă, şi umiditate totală cu referire la masa iniţială (procente

masice), %;

iniţială, %;

- umiditatea de îmbibaţie, respectiv, higroscopică cu referire la masa

i , W

i

i

h

W

W

p

- umiditatea prafului, %;

Q

i

s

, Q

iniţială, MJ/kg;

W rap

i

i

- puterea calorifică superioară, respectiv inferioară cu referire la masa

i

t

= W

i

/Q

i

;

A rap

= A

i /Q

i

i ;

S

rap

c

= S

i

c

i

/Q

i

- umiditatea, respectiv cenuşa şi

sulful raportate, %·kg/MJ; expresiile 2.56 şi 2.57;

β - caracteristica combustibilului;

V

mc

- conţinutul de volatile cu referire la masa combustibilă, %;

- restul parţial, respectiv, total pe sita cu dimensiunea ochiului x, %;

r

x

, R

R

C

90

cz

, C

x

- restul total pe sita cu dimensiunea ochiului x = 90 μm, %;

ant

- procentul de masă combustibilă în materialul căzut, respectiv, antrenat

de gazele de ardere, %;

a

B, B

ρ

r,

ant

ef

ρ

ap

ρ

, a

- fracţia de cenuşă căzută, respectiv, antrenată de gazele de ardere;

- debitul de combustibil introdus în focar, respectiv, ars efectiv, kg/s;

,

cz

- densitatea reală, respectiv, aparentă şi în vrac a cărbunelui,

kg / m

vr

3

;

g, q – participaţia masică, respectiv, calorică, a unui combustibil într-un amestec de combustibili;

- componente expri-

mate în procente de volum, ale combustibilului gazos anhidru, %;

d – conţinutul de umiditate cu referire la unitatea de volum de combustibil gazos

anhidru,

anh

2

anh

anh

2

anh

2

anh

,

C

H

anh

n

2

S

anh

CO

, CO

, H

, O

, SO

2

, H

m

g / m

3

N

;

Q

anh , Q

i

um - puterea calorifică inferioară a combustibilului gazos anhidru,

i

respectiv, umed,

kJ / m

3

N

;

B – debitul de combustibil gazos,

m

3

N

/ s;

ρ

anh

c

,

ρ

um

c

- densitatea combustibilului gazos anhidru, respectiv, umed,

kg / m

3

N

.

complete,

Aerul şi gazele de ardere

V O

min

- volumul de oxigen minim (strict necesar, stoechiometric) necesar arderii

3

N

0

a

m

V

/ kg; m

0

, V aum

3

N

/ m

3

N

;

- volumul teoretic de aer uscat, respectiv, umed necesar arderii

TRATAT DE GENERATOARE DE ABUR VOL I

5

complete,

m

3

N

/ kg; m

3

N

/ m

3

N

;

m

3

N

x – conţinutul de umiditate al aerului, g/kg aer uscat;

• ρ

anh

a

anh

g

RO

0

N

0

H

2

,

,

2

ρ

ρ

=

um

a

um

g

V

kg / m

3

N

;

- densitatea aerului uscat, respectiv, umed,

3

N

ρ

V

V

- densitatea gazelor de ardere anhidre, respectiv, umede,

CO

2

+

V

SO

2

3

N

/ kg; m

- volumul gazelor triatomice,

m

3

m

N

m

3

N

/ kg; m

3

N

/ kg; m

ardere

kg / m

3

N

;

;

3

N

/ m

/ m

3

N

/ m

3

N

;

;

m

3

N

- volumul de azot din gaze la arderea teoretică,

3

N

umede,

V

0

V

g

2

O

- volumul vaporilor de apă la arderea teoretică,

=

V

RO

2

+

0

N

V

2

+

0

H

V

2

O

-

volumul

gazelor

de

/ m

3

N

;

/ kg;

r

g

=

p =

g

r

RO

2

+

r

H

2

O

- participaţia volumică a gazelor triatomice;

r

g

p - presiunea parţială a gazelor triatomice, MPa;

g / m

3

N

.

μ

a

CO

- concentraţia cenuşii antrenate în gazele de ardere,

2

, CO, H

2

, H

2

S, O

, N

2

, SO

2

,

C

m

H

2

exprimate în procente de volum, %.

n - componentele gazelor de ardere

Călduri specifice şi entalpii

c

CO

2

, c

H

2

O

, c

anh a - căldura specifică a bioxidului de carbon, respectiv, a

vaporilor de apă şi a aerului anhidru,

kJ /(m

3

N

K);

kJ /(m

3

N

c

c

K);

, c

a

- căldura specifică a combustibilului, respectiv, a cenuşii,

kJ /(kg K)

c

g

- căldura specifică a gazelor de ardere,

kJ /(m

3

N

K);

I

I

i

0

a

0

g

c

(t), I

0

aum

(t) - entalpia aerului teoretic uscat, respectiv, umed, kJ/kg;

(t) - entalpia teoretică a gazelor de ardere (λ = 1), kJ/kg;

3

N

(t) - entalpia specifică a combustibilului, kJ/kg;

kJ / m

.

kJ / m

3

N

;

kJ / m

3

N

sau

;

Coeficienţi de exces de aer

de

,

λ′ λ′′

- coeficientul

p

p

exces

de

aer

la

intrarea, respectiv la ieşirea din

preîncălzitor;

i

din focar şi la evacuarea din generator;

λ

,

λ f λ

- coeficientul de exces de aer la intrarea în focar, respectiv, la ieşirea

ev

Δλ Δλ Δλ

m

,

f

,

pa

- infiltraţiile de aer fals în moară şi focar, respectiv, scăpările de

aer în preîncălzitorul de aer.

6

C. NEAGA

m

2

/s;

Caracteristici fizice

ν

λ

a = λ /(c

ν

a

,

g

a

, λ

g

- vâscozitatea cinematică a aerului, respectiv, a gazelor, - conductivitatea termică a aerului, respectiv, a gazelor,

p

2

/s;

m

W /(m K);

⋅ρ )

- difuzivitatea termică a aerului sau gazelor (indici corespunzători),

Bilanţ termic, cantităţi de căldură, încărcări termice

η - randamentul generatorului (brut), %;

Q

ev

,

q

ev

- pierderea de căldură cu gazele evacuate, kJ/kg

(kJ / m

3

N

)

, %;

Q

Q

Q

Q

Q

Q

ch

m

ex

rf

u

e

,

,

q

ch

- pierderea de căldură prin ardere chimic incompletă, kJ/kg,

(kJ / m

,

,

q

m

q

ex

- pierderea de căldură prin ardere mecanic incompletă, kJ/kg, %;

- pierderea de căldură prin pereţi în exterior, kJ/kg,

(kJ / m

3

N

)

, %;

q

rf

sv

,

- pierderea de căldură cu reziduurile din focar, kJ/kg, %;

Q

s

,

Q

si

-

căldura

schimbată

în

economizor,

,

- căldura utilă schimbată în generator (preluată de apă-abur), kW;

Q

respectiv,

3

N

)

, %;

sistem

vaporizator, supraîncălzitor şi supraîncălzitor intemediar, kW;

focarului,

Q

r

- căldura schimbată prin radiaţie în focar, kW;

,

kW / m

q

v

q

s

3

- încărcarea termică a volumului, respectiv, a secţiunii transversale a

, kW / m

2

.

Apa şi aburul

D

n

, D

p

, D

e

,

D

inj

- debitul nominal, respectiv, de purjă, de alimentare, de

injecţie, kg/s;

i

e

, i

, i

′′

, i

n

- entalpia apei de alimentare, respectiv, a apei la saturaţie, a aburului

saturat uscat, a aburului supraîncălzit, kJ/kg.

Temperaturi şi presiuni

t

t

,

t

f

,

t

ev - temperatura teoretică de ardere în focar, respectiv, a gazelor la ieşirea

din focar şi a gazelor evacuate din generator, °C;

t

0

, t

p

,

t

′′

p - temperatura mediului ambiant, respectiv, a aerului la intrarea şi ieşirea

din preîncălzitorul de aer, °C;

t, t ′′

,

t

e

t

e

n

s

aburului, °C;

- temperatura apei la intarea, respectiv, ieşirea din economizor, °C; - temperatura de saturaţie la presiunea respectivă şi temperatura nominală a

p, p ′′ , p

e

e

s

, p

n

- presiunea apei la intrarea în economizor, respectiv la ieşirea din

economizor, de saturaţie şi nominală a aburului supraîncălzit, MPa.

TRATAT DE GENERATOARE DE ABUR

VOL I

7

ADEVĂRUL ? O EROARE. MEREU CORECTATĂ. Bachelard

1.

INTRODUCERE ÎN INGINERIA GENERATOARELOR DE ABUR

1.1. Generatoare de abur. Rol. Definiţii

Dintre toate formele de energie, colectivitatea omenească are nevoie, în

cel mai înalt grad, de energie electrică şi de căldură; se poate afirma că este de neconceput existenţa socială fără aceste forme de energie. Trecând peste o serie de posibilităţi de obţinere a acestora, caracterizate, fie prin randamente scăzute, fie prin producţii cantitative modeste, ne vom referi în continuare la filiera industrială, care, după cum vom vedea, nu excelează din unghiul de vedere a randamentului, dar oferă cantităţi oricât de mari. Menţinându-ne aproape de ideea lucrării de faţă, căldura şi energia electrică se obţin prin transformarea în stadii şi în utilaje adecvate înseriate, a energiei primare (energia chimică potenţială) a combustibilului organic în aceste forme de energie, care, dată fiind extinderea disciplinei - obiect de analiză -, sunt forme finale de energie. De remarcat că lanţul de transformări conţine şi stadii în care energia este mecanică. Evident, la început, cu toate că se pleca - în ambele cazuri - de la energia primară a combustibilului fosil, energia electrică şi căldura se produceau separat, independent una de alta. Astfel, energia electrică se produce prin intermediul centralei termo- electrice (CTE), sau centrală cu condensaţie, al cărui lanţ de transformări este prezentat în fig. 1.1. Utilajul, cap de serie este generatorul de abur (GA), în care agentul de lucru, de regulă apa, se transformă în vapori (abur) supraîncălziţi, cu ajutorul căldurii degajate prin arderea în focarul acestuia a unui combustibil organic. În generatorul de abur energia chimică a combustibilului se transformă în energie

potenţială (de presiune) a aburului cu o pierdere de căldură de 6…10%; în turbina cu abur (TA) energia cinetică a aburului se transformă în energie mecanică (rotirea arborelui turbinei) cu o pierdere de căldură care poate ajunge

până la 50%; această pierdere are loc în condensator şi este preluată de apa de

8

C. NEAGA

răcire (de condensare a aburului, care trebuie refolosit). În generatorul elecrtic (GE) energia mecanică se transformă în energie electrică cu o pierdere (de frecare) nesemnificativă. În general în CTE căldura primară (a combustibilului) se transformă în energie electrică cu un randament global scăzut, cca 40% .

electric ă cu un randament global sc ă zut, cca 40% . Fig. 1.1. Schema fluxului

Fig. 1.1. Schema fluxului de energie într-o centrală cu condensaţie (CTE):

GA-generator de abur; TA-turbină cu abur; GE-generator electric; 1-energia chimică a combustibilului; 2-energia potenţială a aburului; 3-energia mecanică; 4-energia electrică.

În fig. 1.2 se arată schema termică a unui grup termoenergetic (CTE) cu parametrii subcritici. Din analiza schemei rezultă rolul generatorului de abur, ca transformator al energiei chimice potenţiale a combustibilului în energie de presiune a aburului, precum şi poziţia acestuia în cadul CTE. În fig.1.3-1.5 se arată o serie de modalităţi de alimentare numai cu căldură a diverşilor consumatori industriali (tehnologici), sau pentru încălzirea locu- inţelor, halelor de fabricaţie, birouri, etc. În fig. 1.3 este prezentată schema de alimentare cu căldură a unui sistem de consumatori cu evidenţierea circuitului de returnare a condensatului. Din dorinţa de a satisface o varietate cât mai mare de consumatori, cu cerinţe cantitative şi calitative diferite, sursa de căldură iniţială este un generator de

abur supraîncălzit; asemenea soluţie trebuie justificată tehnic şi economic. De multe ori beneficiarul nu este numai un consumator de căldură, ci şi unul de agent termic, fapt ce ridică probleme speciale privind înlocuirea debitului de apă consumată. Figura 1.4 arată conexiunea dintre sursa de abur şi consumatorul industrial cu returnare de condensat (v.simbolul). Generatorul de abur industrial (v.simbolul) produce abur saturat, care alimentează direct consumatorul.

TRATAT DE GENERATOARE DE ABUR

VOL I

9

Deoarece, în majoritatea cazurilor, condensatul returnat este impurificat, se prevede o staţie de tratare a lui, obţinându-se astfel apă de alimentare pentru generator cu indicatorii de calitate conform normelor legale. Alimentarea cu căldură şi apă menajeră a unor consumatori urbani este prezentată în fig. 1.5. Supraîncălzirea apei (t>100 o C, evident p>1 bar) de la temperatura cu care vine din reţeaua de termoficare până la temperatura cu care

re ţ eaua de termoficare pân ă la temperatura cu care Fig. 1.2. Schema termic ă

Fig. 1.2. Schema termică a unei CTE cu parametrii subcritici:

1-generator de abur cu circulaţie naturală ( 14 MPa; 540 o C ); 2-tambur; 3-sistem vapo- rizator;4-supraîncălzitor primar; 5-supraîncălzitor intermediar; 6-economizor; 7 1 -corpul de înaltă presiune al turbinei (CIP); 7 2 -corpul de medie presiune al turbinei(CMP); 7 3 -corpul de joasă presiune (CJP); 8-generatorul electric; 9-condensator; 10-apă de răcire; 11-apă de adaus; 12-ejector; 13-pompă de condensat; 14-răcitorul ejectorului cu eşaparea în atmosferă a gazelor separate; 15-preîncălzitoare regenerative de joasă presiune (PJP) ; 16-pompă de transvazare; 17-degazor termic; 18-electropompă de alimentare; 19-turbopompă de alimen- tare; 20-preîncălzitoare regenerative de înaltă presiune (PIP).

10

C. NEAGA

pleacă în reţea, se face

în

generatorul

de

apă supraîncălzită 1,

pe seama

căldurii dezvoltate prin arderea unui combustibil oarecare, sau folosind căldura

arderea unui combustibil oarecare, sau folosind c ă ldura Fig. 1.3. Sistem de alimentare cu c

Fig. 1.3. Sistem de alimentare cu căldură cu returnarea unei părţi a condensatului:

a-generarea aburului; b-diferite tipuri de consumatori; 1-generator de abur; 2-instalaţie de reducere a presiunii ( în soluţiile moderne poate fi o turbină înaintaşă sau cu contra- presiune ); 3,4-consumator industrial cu returnare de condensat, respectiv, fără returnare;

5-consumator de abur prin amestec; 6-consumator prin schimbător de suprafaţă; 7-încălzirea

apei într-o reţea de termoficare urbană; 8-oală de condensat; 9-pompă de circulaţie;

10-rezervor de condensat; 11-pompă de condensat; 12-regulator de presiune.

fizică şi chimică a unor produse energetice secundare, cum ar fi gaze de ardere evacuate dintr-un cuptor de forjă, sau tratamente termice, leşii combustibile

etc; în acest caz generatorul se mai numeşte şi generator recuperator. Sistemul tehnic compus din generatorul de apă fierbinte, sau supraîncălzită şi reţeaua de transport a apei calde până la consumator şi retur a agentului recuperat se numeşte centrală termică, CT. Producerea separată a celor două forme de energie, nu este o soluţie

tehnică economică; de aceea a apărut ideea producerii simultane, cu aceeaşi instalaţie, atât a energiei electrice, cât şi a căldurii, metodă numită termoficare, sau cogenerare. Sistemul tehnic destinat producerii combinate a căldurii şi a energiei electrice se numeşte centrală electrică de termoficare, CET. În acest caz

TRATAT DE GENERATOARE DE ABUR

VOL I

11

generatorul de abur supraîncălzit nu se deosebeşte cu nimic de cel montat într-o CTE, doar turbina are o construcţie aparte, fiind cu contrapresiune şi/sau prize

ţ ie aparte, fiind cu contrapresiune ş i/sau prize Fig. 1.4 Schema de principiu a aliment

Fig. 1.4 Schema de principiu a alimentării directe cu abur a unui consumator industrial:

1-generator de abur tehnologic;2-consumator;3-pompă de condensat;4-instalaţie de tratare a condensatului; 5-pompă de alimentare.

ie de tratare a condensatului ; 5-pomp ă de alimentare. Fig. 1.5. Schema aliment ă rii

Fig. 1.5. Schema alimentării cu căldură şi apă caldă a unor consumatori urbani:

1-generator de apă fierbinte; 2-pompă de recirculare; 3-pompă de reţea; 4-regulator de tem-

peratură; 5-consumatori (a-schimbător prin amestec al apei calde şi reci; b-alimentare cu

ejector; c-schimbător de căldură de suprafaţă; d-pompă de circulaţie); 6-rezervor de apă de

adaus în reţea; 7-pompă de adaus; 8-regulator de presiune.

reglabile, prin care aburul prelevat serveşte consumurilor industriale, sau preîncălzirii apei destinată reţelei de încălzire şi consumului menajer urban. Există o mare varietate practică de metode destinate producerii simultane de energie electrică şi de căldură, fig. 1.6. Generatoarelor de abur supraîncălzit, saturat, sau apă fierbinte (de regulă cu parametrii reduşi) li se mai poate atribui încă un rol şi anume acela de instalaţii de depoluare a mediului ambiant. Astfel, un generator care foloseşte deşeuri menajere transformă poluarea cu substanţe solide în poluarea cu gaze de

ardere; de remarcat însă că reducerea noxelor (depoluarea) din gazele de ardere este, în anumite cazuri mai convenabilă, decât transformarea deşeurilor în pro-

12

C. NEAGA

duse nepoluante. Dacă operaţia de transformare a deşeurilor oferă căldură, soluţia este cu atât mai eficientă. Deoarece lucrarea de faţă îşi propune, principale obiective analiza proceselor şi construcţia generatoarelor de abur supraîncălzit montate în CTE şi

de abur supraînc ă lzit montate în CTE ş i Fig. 1.6 Scheme de termoficare urban

Fig. 1.6 Scheme de termoficare urbană şi industrială:

a-schema CET cu turbină cu prize reglabile; b-schemă de termoficare cu turbină cu contrapresiune; c-schemă de termoficare urbană şi industrială cu o turbină cu condensaţie şi o priză reglabilă (8); d-termoficare cu turbină cu contrapresiune şi generator de abur de vârf (GAV); 1…5-prize; 6-răcitor de abur de la labirinţi; 7-condensator de abur de la ejector; 8…9-prize; IRR-instalaţie de reducere-răcire; GAF-generator de apă fierbinte; S,SV,SB-schimbător de căldură, de vârf, de bază; CT-consumator tehnologic.

CET (le vom spune generatoare de abur energetice, pentru a le deosebi de cele

TRATAT DE GENERATOARE DE ABUR

VOL I

13

tehnologice), în fig. 1.7 se prezintă două secţiuni (verticală şi orizontală) printr-o centrală termoelectrică. Rostul acestei figuri este de a ne arăta locul unui generator de abur în schema unei CTE (sau CET), precum şi conexiunile lui constructive şi funcţionale cu celelalte utilaje ale centralei. Generatorul de abur este instalaţia destinată producerii de vapori ai agentului de lucru, la o presiune mai mare decât presiunea atmosferică, pentru ca apoi prin destindere să se obţină lucru mecanic util. În calitate de agent de lucru poate fi folosită orice substanţă care, evident îndeplineşte anumite condiţii

tehnice şi economice; în cazul generatoarelor clasice agentul de lucru cel mai folosit este apa (starea de vapori a apei se mai numeşte şi abur). În ceea ce priveşte temperatura aburului produs, pot exista următoarele

două situaţii:

- temperatura este mai mare decât temperatura de saturaţie cores-

punzătoare presiunii; aburul este supraîncălzit şi serveşte, în cele mai multe

cazuri, la producerea energiei electrice, - generatorul se numeşte energetic;

- temperatura este egală cu temperatura de saturaţie a presiunii date; de regulă aburul saturat serveşte desfăşurării unor procese tehnologice, fie numai prin conţinutul său de căldură, fie participă şi ca materie primă în realizarea de

produse intermediare sau finale; generatorul de abur se numeşte tehnologic sau industrial. De remarcat că în majoritatea cazurilor, generatoarele de abur din centralele nuclearoelectrice (CNE) produc abur saturat, turbinele funcţionând deci cu abur saturat. După cum am spus aceste generatoare nu vor fi analizate în această lucrare. Sistemul tehnologic de producere a aburului supraîncălzit într-un generator de abur, care foloseşte energia primară a cărbunelui pulverizat este arătat în fig. 1.8. Vagonul cu cărbune 1, prin culbutare se descarcă în buncărul 2, de unde cu alimentatorul 3 ajunge în concasorul 8 - se obţin bucăţi de cărbune cu diametrul echivalent de 15…20 mm -, depozitate apoi în buncărul de cărbune

concasat 12; din moara 13, praful şi aerul de ardere preîncălzit în 25, pătrund prin arzătorul 14 în focarul 15 al generatorului de abur 16, unde are loc arderea. Cenuşa acumulată în pâlnia generatorului este evacuată cu sistemul

31; cea mai mare parte a cenuşii este antrenată de gazele de ardere şi separată în

14

C. NEAGA

14 C. NEAGA Fig.1.7 Sec ţ iuni vertical ă ş i orizontal ă printr-o central ă

Fig.1.7 Secţiuni verticală şi orizontală printr-o centrală termoelectrică:

1-generator de abur; 2,3-grupuri turbogeneratoare; 4-mori de cărbune; 5-preîncălzitor de aer rotativ; 6-electrofiltre; 7-ventilator de gaze de ardere; 8-coş de evacuare; 9-electropompe de alimentare; 10 -turbopompe de alimentare; 11-preîncălzitoare regenerative; 12-instalaţii de încălzire; 13-birouri; 14-ventilatoare de aer de ardere.

TRATAT DE GENERATOARE DE ABUR

VOL I

15

electrofiltrul 28; gazele de ardere sunt evacuate în atmosferă cu ajutorul coşului 30. Apa de alimentare refulată de pompele de alimentare din sala turbinelor pătrunde în economizorul 24, după care parcurge întregul circuit apă-abur al ge-

neratorului (17,20,21,22); aburul supraîncălzit, prin conducte speciale, intră în turbină. 1.2. Clasificări Se au în vedere mai multe criterii de clasificare:

- după destinaţie; generatoarele pot fi energetice, industriale, de încălzire,

recuperatoare (utilizatoare), energotehnologice şi speciale. Generatoarele de abur energetice se caracterizează prin parametrii nominali ridicaţi, economicitate şi siguranţă în funcţionare. Generatoarele de abur industriale produc abur pentru necesităţi tehnologice. Generatoarele pentru alimentare cu căldură produc abur, sau apă caldă pentru încălzirea întreprinderilor, locuinţelor sau clădirilor administrative. Un loc aparte îl

reprezintă generatoarele de apă fierbinte (GAF); ele produc apă caldă, sau supraîncălzită (temperatura mai mare de 100 o C) la presiune mai mare decât cea atmosferică. Generatoarele recuperatoare (utilizatoare) şi energotehnologice folosesc căldura fizică (sensibilă) şi/sau căldura chimică a unor produse energetice secundare (apar inevitabil din procesul tehnologic însuşi), sau deşeuri

combustibile, biomasă, reziduuri etc; au un rol deosebit de important în

economia unei ţări;

- după presiunea agentului de lucru (agentul termic rece); generatoarele

pot fi cu presiune nominală scăzută (sub 1 MPa); presiune nominală medie

(1-10 MPa); înaltă (14 MPa); supraînaltă (18-20 MP a) şi supracritice (presiunea

nominală mai mare decât presiunea critică; pentru apă presiunea critică

p cr

= 22,5 MPa );

- după presiunea agentului cald în focar şi în celelalte canale de gaze de

ardere; generatoarele pot fi cu o uşoară depresiune (faţă de presiunea atmosferică - sunt cele mai răspândite, deoarece evită scăpările de gaze de

ardere peste personalul de exploatare -) şi cu suprapresiune (mică sau mare); această ultimă categorie pot fi incluse în cicluri mixte abur-gaze, caracterizate prin coeficienţi înalţi de utilizare a enrgiei primare a combustibilului

- după complexitatea ciclului în care funcţionează; generatoarele pot fi

incluse în cicluri simple (ciclul abur), sau în cicluri mixte abur-gaze; magneto-

Fig.1.8. Schema tehnologică de producere a aburului:
Fig.1.8. Schema tehnologică de producere a aburului:

TRATAT DE GENERATOARE DE ABUR

VOL I

17

I-clădirea de recepţie cărbune; II-galeria primului set de benzi transportoare; III-concasoare; IV-galeria setului al doilea de benzi; V-sala generatoarelor de abur; 1-vagon de cărbune; 2-buncăr; 3-alimentator de cărbune; 4,10-benzi orizontale; 5-primul set de benzi; 6-separator electromagnetic; 7-sită; 8-concasor; 9-setul doi de benzi; 11-aruncător; 12-buncăr de cărbune concasat; 13-moară; 14-arzător; 15-focar; 16-generator de abur; 17-ecrane; 18-canal orizontal; 19-canal descendent; 20-zona de tranziţie; 21-supraînc