Sunteți pe pagina 1din 64

UN COLIND DE CRĂCIUN

Charles Dickens

În această cărticică fantomatică, m-am străduit să dau viaţă


fantomei unei idei care să nu-i stârnească e cititorii mei
 !motriva "or !n#i#i, e unii !motriva
!motriva a"tora, !motriva
!motriva acestei
săr$ători sau !motriva mea% &ie &ie ca ea să $ântuie case"e "or
 !ntru $ucurie
$ucurie si nimeni să nu dorească să-i facă de etrecanie%
etrecanie%
'rietenu" #i s"u(itoru" "or devotat,
C.D.
Decembrie 1843

)*+N+ ÎN*ÎI
Fantoma lui Marley

De "a $un !nceut vom sune că ar"e. murise% Nu e/istă


a$so"ut nici o !ndoia"ă !n rivinţa asta% Certificatu" de
 !nmormântare
 !nmormântare fusese iscă"it de reot,
reot, de ar0ivar,
ar0ivar, de antrere-
antrere-
noru" de ome fune$re, de mai-mare"e cioc"i"or% 1i )croo2e !"
iscă"ise% Iar nume"e "ui )croo2e era o 2aranţie si2ură "a 3ursa
din Londra, entru orice act e care !#i unea e" semnătura%
Pagina 10

3ătrânu" ar"e. era mort ca un cui de u#ă, cum sun


en2"e4ii%
Dar atenţie5 Cu toate acestea, duă #tiinţa
# tiinţa mea, nu văd de
ce-ar fi cu ose$ire mort un cui de u#ă% Eu unu" a# socoti mai
de2ra$ă cuiu" de sicriu ce" mai mort dintre toate fiare"e% Dar
 !nţe"eciunea
 !nţe"eciunea strămo#i"or no#tri stă !n asemenea vor$e6
vor$e6 doar n-
o s-o smintesc eu,
e u, nevo"nicu" de mine, căci a"tminteri raf s-ar
a"e2e de ţări#oara mea% !n2ăduiţi-mi, a#adar, să reet cu
dinadinsu" că ar"e. era mort ca un cui de u#ă%
Dar #tia oare )croo2e că e mort7 De $ună seamă că #tia%
Cum a"tminteri7 )croo2e
)croo2e #i cu e" erau asociaţi de nu #tiu câtă
vreme% )croo2e era sin2uru" "ui e/ecutor
e/ecutor testamentar, sin2uru"
"ui curator, sin2uru" "ui rere4entant, sin2uru" "ui "e2atar
universa", sin2uru" "ui rieten #i sin2uru" !ndo"iat duă e"% 1i nici
măcar )croo2e nu a fost rea 42uduit de tristu" eveniment, $a
c0iar s-a dovedit a fi un desăvâr#it om de afaceri c0iar !n 4iua
 !nmormântării,
 !nmormântării, e care a oficiat-o cu ne!ndoios rofit%
rofit%
'omenind de !nmormântarea "ui ar"e., a(un2 din nou aco"o
de unde am !nceut% Nu e/ista nici o !ndoia"ă că ar"e. murise%
 *re$uie
 *re$uie să se !nţe"ea2ă
!nţe"ea2ă "imede asta, căci a"tminteri
a"tminteri nu mai
oate ie#i nimic $un din ovestirea e care o voi deăna% Dacă
nu suntem e de"in convin#i că tată" "ui 8am"et a murit !nainte
de a !ncee iesa, "im$area "ui "a ceas de noate, !n $ătaia
vântu"ui de răsărit, e rorii"e "ui metere4e, nu e cu nimic mai
deose$ită de aariţia $ruscă a unui oarecare domn de vârstă
mi("ocie duă "ăsarea !ntunericu"ui, !ntr-un "oc vântos 9 "a
cimitiru" )aint 'au",
'au", să 4icem 9, entru a răvă#i cu adevărat
mintea s"a$ă a fiu"ui "ui%
)croo2e nu a #ters nume"e $ătrânu"ui ar"e. de e firmă% E"
a rămas aco"o mu"ţi ani duă aceea, deasura u#ii deo4itu"ui:
;)croo2e #i ar"e.<% &irma
&irma era cunoscută cu nume"e de
;)croo2e #i ar"e.<% Uneori, cei noi !n meserie !i suneau "ui
)croo2e )croo2e
)croo2e #i a"teori ar"e., dar e" răsundea "a am$e" e
nume. Pentru el era totuna.
O, dar )croo2e avea mâna scurtă #i nouă $ăieri "a un2ă% Un
tică"os $ătrân, 0răăreţ, aucător, "acom, ca"ic, cărănos, un
42ârie-$rân4ă5 Dur #i tăios recum o cremene din care niciodată
n-a i4$utit vreun fier să scaere un foc 2eneros6 ascuns, ursu4 #i
sin2uratic ca o stridie% Răcea"a din e" !i !n20eţa trăsături"e
$ătrâne, !i i#că nasu" ascuţit, !i 42ârcea o$ra(ii, !i !nţeenea
icioare"e, !i !nro#ea
!nro#ea oc0ii #i !i !nvineţea $u4e"e su$ţiri6 #i i se
se
strecura 0oţe#te !n 2"asu" 2â(âit% 'e ca, e srâncene #i e
$ăr$ia ţeoasă avea romoroacă%
romoroacă% 'urta retutindeni cu e"
roria
roria "ui temeratură scă4ută6 !#i !n20eţa $irou" !n 4i"e de
canicu"ă6 #i nu !nmuia nici cu un 2rad 2eru" de Crăciun%
Că"dura #i fri2u" de afară !" afectau rea uţin e )croo2e%
Că"dura nu-" utea !ncă"4i, fri2u" iernii nu-i dădea fiori% Nu era
vânt mai $iciuitor ca e", nu era visco" mai ari2, nici "oaie
torenţia"ă
torenţia"ă mai ne!ndurătoare% =remea rea nu #tia de unde să-"
auce% '"oaia, ninsoarea, 2rindina, "aoviţa ce"e mai nărasnice
se uteau "ăuda doar cu un sin2ur avanta( faţă de e"% e "% E"e ;se
a$ăteau< adesea mai cu mi"ă, dar )croo2e niciodată%
Nimeni nu-" orea vreodată
vreodată e stradă să-i sună cu o fi2ură
vese"ă: ;Ce mai faci, dra2ă )croo2e7 Când vii e "a mine7< Nici
un cer#etor nu se ru2a de e" să-i dea un $ănuţ, nici un coi" nu-"
 !ntre$a cât e ora, nici un $ăr$at
$ăr$at sau femeie nu i-a cerut
vreodată "ui )croo2e să-i sună care e drumu" sre cutare sau
cutare "oc% 'ână si câinii or$i"or ăreau a-" cunoa#te6 #i când !"
vedeau că aare, !#i tră2eau stăânii !n ra2u" u#i"or sau !n vreo
fundătură6 aoi, dădeau din coadă, de arcă ar fi sus: ;ai
$ine fără oc0i decât să ve4i "umea cu oc0ii răi, stăâne fără
"umină5<
Dar ce-i ăsa "ui )croo2e7 *aman asta !i "ăcea% &iindcă e" se
strecura e-a"ături de cărări"e vieţii că"cate de mu"ţime, ţinând
2
'omenind de !nmormântarea "ui ar"e., a(un2 din nou aco"o
de unde am !nceut% Nu e/ista nici o !ndoia"ă că ar"e. murise%
 *re$uie
 *re$uie să se !nţe"ea2ă
!nţe"ea2ă "imede asta, căci a"tminteri
a"tminteri nu mai
oate ie#i nimic $un din ovestirea e care o voi deăna% Dacă
nu suntem e de"in convin#i că tată" "ui 8am"et a murit !nainte
de a !ncee iesa, "im$area "ui "a ceas de noate, !n $ătaia
vântu"ui de răsărit, e rorii"e "ui metere4e, nu e cu nimic mai
deose$ită de aariţia $ruscă a unui oarecare domn de vârstă
mi("ocie duă "ăsarea !ntunericu"ui, !ntr-un "oc vântos 9 "a
cimitiru" )aint 'au",
'au", să 4icem 9, entru a răvă#i cu adevărat
mintea s"a$ă a fiu"ui "ui%
)croo2e nu a #ters nume"e $ătrânu"ui ar"e. de e firmă% E"
a rămas aco"o mu"ţi ani duă aceea, deasura u#ii deo4itu"ui:
;)croo2e #i ar"e.<% &irma
&irma era cunoscută cu nume"e de
;)croo2e #i ar"e.<% Uneori, cei noi !n meserie !i suneau "ui
)croo2e )croo2e
)croo2e #i a"teori ar"e., dar e" răsundea "a am$e" e
nume. Pentru el era totuna.
O, dar )croo2e avea mâna scurtă #i nouă $ăieri "a un2ă% Un
tică"os $ătrân, 0răăreţ, aucător, "acom, ca"ic, cărănos, un
42ârie-$rân4ă5 Dur #i tăios recum o cremene din care niciodată
n-a i4$utit vreun fier să scaere un foc 2eneros6 ascuns, ursu4 #i
sin2uratic ca o stridie% Răcea"a din e" !i !n20eţa trăsături"e
$ătrâne, !i i#că nasu" ascuţit, !i 42ârcea o$ra(ii, !i !nţeenea
icioare"e, !i !nro#ea
!nro#ea oc0ii #i !i !nvineţea $u4e"e su$ţiri6 #i i se
se
strecura 0oţe#te !n 2"asu" 2â(âit% 'e ca, e srâncene #i e
$ăr$ia ţeoasă avea romoroacă%
romoroacă% 'urta retutindeni cu e"
roria
roria "ui temeratură scă4ută6 !#i !n20eţa $irou" !n 4i"e de
canicu"ă6 #i nu !nmuia nici cu un 2rad 2eru" de Crăciun%
Că"dura #i fri2u" de afară !" afectau rea uţin e )croo2e%
Că"dura nu-" utea !ncă"4i, fri2u" iernii nu-i dădea fiori% Nu era
vânt mai $iciuitor ca e", nu era visco" mai ari2, nici "oaie
torenţia"ă
torenţia"ă mai ne!ndurătoare% =remea rea nu #tia de unde să-"
auce% '"oaia, ninsoarea, 2rindina, "aoviţa ce"e mai nărasnice
se uteau "ăuda doar cu un sin2ur avanta( faţă de e"% e "% E"e ;se
a$ăteau< adesea mai cu mi"ă, dar )croo2e niciodată%
Nimeni nu-" orea vreodată
vreodată e stradă să-i sună cu o fi2ură
vese"ă: ;Ce mai faci, dra2ă )croo2e7 Când vii e "a mine7< Nici
un cer#etor nu se ru2a de e" să-i dea un $ănuţ, nici un coi" nu-"
 !ntre$a cât e ora, nici un $ăr$at
$ăr$at sau femeie nu i-a cerut
vreodată "ui )croo2e să-i sună care e drumu" sre cutare sau
cutare "oc% 'ână si câinii or$i"or ăreau a-" cunoa#te6 #i când !"
vedeau că aare, !#i tră2eau stăânii !n ra2u" u#i"or sau !n vreo
fundătură6 aoi, dădeau din coadă, de arcă ar fi sus: ;ai
$ine fără oc0i decât să ve4i "umea cu oc0ii răi, stăâne fără
"umină5<
Dar ce-i ăsa "ui )croo2e7 *aman asta !i "ăcea% &iindcă e" se
strecura e-a"ături de cărări"e vieţii că"cate de mu"ţime, ţinând
2
"a distanţă orice semn de omenie, isteţii !i suneau "ui )croo2e
;ne$unu"<%
Odată, de demu"t 9 dintre toate 4i"e"e $une a"e anu"ui,
taman !n a(unu" Crăciunu"ui 9 $ătrânu" )croo2e !#i făcea de
"ucru !n casieria "ui% Era un 2er tăios, !nţeător6 $a mai era #i
ceaţă6 !i au4ea e oameni afară, !n fundătură, um$"ând !ncoace
#i-nco"o #uierând, "ovindu-#i mâini"e e iet #i troăind
troăind e
"ese4i"e de iatră, ca să se !ncă"4ească% Oro"o2ii"e
Oro"o2ii"e ora#u"ui
tocmai $ătuseră de trei, dar era de(a !ntuneric $ine 9 nu fusese
"umină toată 4iua 9 #i "umânări"e â"âiau !n ferestre"e
$irouri"or
$irouri"or !nvecinate, ca ni#te ete ro#iatice e aeru" cafeniu
c afeniu
care căătase arcă su$stanţă% =ă"ătucii de ceaţă c eaţă ătrundeau
rin fiecare crăătură #i 2aură de c0eie #i !ntr-atât de deasă
era, !ncât, de#i fundătura era cât se oate de !n2ustă, case"e de
este drum ăreau ni#te nă"uci% =ă4ând cum se "ăsa noru" ace"a
oac, !ntunecând totu", uteai să-ţi !nc0iui că natura a$ia !#i
mai tră2ea suf"etu", răsuf"ând din 2reu%
U#a casieriei "ui )croo2e era desc0isă ca acesta să fie tot
timu" cu oc0ii e s"u($a#u" "ui, care coia scrisori !ntr-o c0i"ioară
răădită, un soi de cutie% La )croo2e ardea un foc foarte mic,
dar "a coist focu" era mu"t mai mic, atât de mic, !ncât ărea
dintr-un sin2ur căr$une% Dar nu utea să ună mai mu"ţi, fiindcă
)croo2e ţinea "ada cu căr$uni !n odaia "ui6 a#a că, ori de câte ori
coistu" intra cu "oata, atronu" "ui revestea că !n curând se
vor desărţi% Duă care, coistu" !#i unea e e" #a"u" a"$ #i
 !ncerca să se !ncă"4ească
!ncă"4ească "a "uminare6 nefiind
nefiind !nsă un om cu o
ima2inaţie vie, efortu" !i rămânea nerăs"ătit%
9 Crăciun fericit, unc0iu"e5 Domnu" să te ai$ă-n a4ă5 stri2ă
o voce vese"ă% Era vocea neotu"ui "ui )croo2e, care dădu $u4na $u4na
este e" atât de $rusc, !ncât aceasta fusese rimu" semn a"
aroierii "ui%
9 'tiu5 suse )croo2e% +stea-s mofturi5
Neotu" ăsta a" "ui )croo2e se !ncă"4ise atât de tare mer2ând
reede rin ceaţă #i 2er, !ncât stră"ucea tot6 avea o faţă rumenă
#i frumoasă6 oc0ii !i scânteiau, iar din 2ură fi mai ie#eau a$uri%
9 Crăciunu" nu e un moft, unc0iu"e5 suse neotu" "ui
)croo2e% )unt si2ur că n-ai vrut să sui asta%
9 3a da, suse )croo2e% Crăciun fericit5 Ce dret ai tu să fii
fericit7 Ce motiv ai tu să fii fericit7 E#ti destu" de sărac%
9 8ai, 4ău, !i răsunse vese" neotu"% Ce dret ai dumneata
să fii mo0orât7 Ce motiv ai dumneata să fii ursu47 E#ti destu" de
$o2at%
Întrucât )croo2e nu 2ăsi e moment a"t răsuns mai $un,
suse din nou Ptiu!"# urmat de Mo$turi.%".
9 Nu fi suărat,
s uărat, unc0iu"e5 suse neotu"%
9 Cum să nu fiu, !i re"ică unc0iu", când trăiesc !n "umea
asta de ro#ti7 Crăciun fericit5 are scofa"ă Crăciunu" ăsta5 E
3
taman vremea când ai de "ătit an2ara"e"e #i n-ai $ani6 când te
omene#ti cu un an mai $ătrân, dar cu nici un sfanţ mai $o2at6
când !ţi faci socote"i"e e un an !ntre2 #i ve4i cum te !nco"ţesc
cifre"e din 0ârţoa2e e douăsre4ece "uni "ine% Dacă ar fi duă
mine, suse )croo2e indi2nat, a# orunci ca fiece do$itoc care
um$"ă tot timu" cu ;Crăciun fericit5< e $u4e să fie fiert !n ro-
ria "ui $udincă #i !n2roat, cu o ţeaă !modo$ită cu 2"o$uri
 !nfită !n inimă% +#a ar merita5
9 Unc0iu"e5 se ru2ă de e" neotu"%
9 +scu"tă, neoate, i-o rete4ă tăios unc0iu", ţine tu Crăciunu"
cum vrei #i "asă-mă e mine să-" ţin cum vreau%
9 )ă-" ţii7 reetă neotu" "ui )croo2e% Dar dumneata nu-" ţii%
9 +tunci "asă-mă să nu-" $a2 !n seamă, suse )croo2e% Că
mu"t $ine !ţi oate face5 u"t $ine ţi-a făcut ână acum5
9 u"te "ucruri ar fi utut să-mi aducă $ine"e, dar !ndră4nesc
să sun că n-am tras fo"os din e"e, !i răsunse neotu"% 'rintre
care #i Crăciunu"% Dar sunt si2ur că am socotit !ntotdeauna
vremea Crăciunu"ui, atunci când !i vine sorocu" 9 e "ân2ă
resectu" ce i se cuvine datorită nume"ui #i o$âr#iei sa"e sfinte,
dacă se oate (udeca !n afara acestora 9, un răstim fericit6 e
vremea $unătăţii, a iertării, a mi"osteniei, a $ucuriei6 e sin2uru"
răstim e care-" cunosc !n "un2u" ca"endar a" anu"ui, când
$ăr$aţi #i femei ar să-#i desc0idă, cu mărinimie, "a unison,
suf"ete"e ferecate si să se 2ândească "a cei mai re(os decât ei,
ca #i cum ar fi cu adevărat că"ători sre mormânt, ca #i ei, #i nu
o a"tă secie de vietăţi, cu a"te destinaţii% De aceea, unc0iu"e,
c0iar dacă nu mi-a vârât niciodată !n $u4unar nici un $ănuţ de
aur sau de ar2int, eu cred că mi-a făcut mu"t $ine si !mi va face
mu"t $ine% 1i sun Domnu" să-" $inecuvânte4e5
Coistu" din Cutie a"audă fără să vrea% Dar dându-#i seama
de !ndată de necuviinţa "ui, scormoni !n foc #i stinse de tot
u"tima scânteie firavă%
9 Dacă mai faci vreun 42omot, suse )croo2e, o să rămâi e
drumuri de Crăciun5 Dar vă4 că #tii să otrive#ti vor$e"e,
cona#u"e, adău2ă e" !ntorcându-se către neotu" "ui% Nu m-a#
mira să a(un2i ! n Parlament.
9 8ai, 4ău, unc0iu"e, nu fi suărat5 =ino mine "a noi "a masă%
)croo2e suse că e e" "-ar vi4ita 9 da, c0iar a#a a sus%
erse ână !n ân4e"e a"$e, mărturisind că numai e e" "-ar
vi4ita%
9 Dar de ce7 se "&nse ne'otul lui (crooge. De ce)
9 De ce te-ai !nsurat7 !ntre$ă )croo2e%
9 'entru că m-am !ndră2ostit5
9 'entru că te-ai !ndră2ostit5 $om$ăm )croo2e, de arcă ar
fi fost sin2uru" "ucru din "ume mai ridico" c0iar decât un Crăciun
fericit% La revedere5
9 Unc0iu"e, dar dumneata n-ai venit "a mine nici !nainte de a
4
se !ntâm"a asta% De ce socote#ti c-ar fi un motiv ca să nu vii
acum7
9 La revedere, suse )croo2e%
9 Nu vreau nimic de "a dumneata6 nu-ţi cer nimic6 de ce nu
utem fi rieteni7
9 La revedere, suse (crooge.
9 Îmi are sincer rău că e#ti atât de 0otăr!% Nu ne-am certat
niciodată, nu te-am necă(it cu nimic% Eu am !ncercat din resect
entru săr$ătoarea Crăciunu"ui #i !mi voi ăstra $una diso4iţie
de Crăciun ână "a sfâr#it% +#adar, Crăciun fericit,  unchiule!
9 La revedere, suse )croo2e%
9 1i un +n Nou $un5
9 La revedere, suse )croo2e%
Neotu" ie#i din odaie, fără să rostească totu#i nici o vor$ă
urâtă% )e ori "a u#a de afară ca să-i ure4e săr$ători fericite
coistu"ui, care, de#i murea de fri2, !i răsunse cu mai mu"tă
că"dură decât )croo2e, !ntorcându-i urări"e%
9 Uite-" #i e-ăsta, mormăi )croo2e, care-" au4ise% Coistu"
meu câ#ti2ă cincisre4ece #i"in2i e sătămână, are nevastă #i
fami"ie si vor$e#te de Crăciun fericit5 Eu intru !n $a"amuc5
*unaticu" ăsta, duă ce-" conduse e neotu" "ui )croo2e,
introduse a"ţi doi oameni% Erau doi domni coro"enţi, "ăcuţi "a
 !nfăţi#are, care stăteau acum, cu caete"e descoerite, !n $irou"
"ui )croo2e% ineau !n mâini ni#te re2istre #i 0ârtii #i se !nc"inară
 !n faţa "ui%
9 &irma ;)croo2e #i ar"e.<, $ănuiesc, suse unu" dintre
domni, citind de e "ista "ui% +m "ăcerea de a mă adresa
domnu"ui )croo2e sau domnu"ui ar"e.7
9 Domnu" ar"e. e mort de #ate ani, răsunse )croo2e%
C0iar !n seara asta se fac #ate ani de c&nd a murit.
9 Nu ne !ndoim că mărinimia sa este $ine rere4entată de
asociatu" care i-a suravieţuit, suse domnu", re4entându-#i
 !muternicirea%
1i cu si2uranţă că era6 căci cei doi fuseseră suf"ete !nrudite%
+u4ind cuvântu" fata" 9 ;mărinimie< 9, )croo2e se !ncruntă,
c"ătină din ca #i !i !naoie !muternicirea%
9 Domnu"e )croo2e, "a acest ceas de săr$ătoare, suse
domnu", scoţând un toc, se cuvine mai mu"t ca oricând să-i
a(utăm e cât utem e cei sărmani #i nevoia#i, aăsaţi acum
de suferinţă% ii de oameni sunt "isiţi de ce"e tre$uincioase
traiu"ui6 sute de mii sunt "isiţi de ce"e mai mărunte "ăceri,
domnu"e%
9 Nu mai e/istă u#cării7 !ntre$ă )croo2e%
9 )unt mu"te u#cării, suse domnu", unând "a "oc tocu"%
9 Dar a4i"uri entru săraci7 se interesă )croo2e% ai
funcţionea4ă7
9 &uncţionea4ă% Eu !nsă a# dori, !i re"ică domnu", să nu mai
+
funcţione4e%
9 Nu mai sunt !n vi2oare Le2ea ocna#i"or si Le2ea săraci"or7
 !ntre$ă )croo2e%
9 O, $a da, domnu"e, amândouă sunt foarte des invocate%
9 3ravo5 Duă cum vor$eaţi "a !nceut, m-am temut că s-a
 !ntâm"at ceva #i a fost 4ădărnicită acţiunea "or fo"ositoare,
suse )croo2e% ă $ucură ce-mi suneţi%
9 )ocotind că e"e nu aduc nici e dearte mân2âiere
cre#tinească suf"ete"or #i truuri"or ce"or mu"ţi, !i re"ică domnu",
câţiva dintre noi ne străduim să adunăm fonduri entru a
cumăra ce"or sărmani uţină carne #i $ăutură si mi("oace de a
se !ncă"4i% +m a"es această erioadă, entru că tocmai acum se
simt mai ari2 "isuri"e, iar $o2ăţia se "ăfăie mai mu"t% Cu ce
sumă să vă trec7
9 Cu nimic5 răsunse )croo2e%
9 =reţi să rămâneţi anonim7
9 =reau să fiu "ăsat !n ace, suse )croo2e% Dacă tot mă
 !ntre$aţi ce vreau, iată, domni"or, care e răsunsu" meu% Eu unu"
nu mă vese"esc de Crăciun #i nu-mi ot !n2ădui să-i fac e
trândavi să se vese"ească% Contri$ui "a !ntreţinerea instituţii"or
e care "e-am menţionat 9 costă destu"6 iar sărăntoci"or aco"o
"e e "ocu"%
9 u"ţi nu se ot duce aco"o, iar mu"ţi ar refera să moară%
9 Dacă referă să moară, suse )croo2e, ar face $ine să o
facă, #i să mai scadă a#a risosu" de ou"aţie% 1i, e deasura,
vă ro2 să mă scu4aţi, dar eu nu sunt !n situaţia asta%
9 Dar s-ar utea să fiţi, remarcă domnu"%
9 Nu e trea$a mea, i-o !ntoarse )croo2e% Omu" tre$uie să-#i
vadă de tre$uri"e "ui #i să nu se amestece !n tre$uri"e a"tora% +"e
me"e nu-mi dau ră2a4% La revedere, domni"or5
=ă4ând "imede că era 4adarnic să mai insiste, domnii se
retraseră% )croo2e se !ntoarse "a munca "ui, cu o ărere mu"t
mai $ună desre e" !nsu#i #i !ntr-o diso4iţie mai vese"ă decât !i
era !n fire%
Între tim, ceaţa #i !ntunericu" se !ndesiseră !ntr-atât !ncât
oamenii um$"au cu torţe arinse, oferindu-se să mear2ă
 !naintea ca"e#ti"or, entru a "e "umina cai"or drumu"% )trăvec0ea
tur"ă a unei $iserici, a" cărei c"oot vec0i si ră2u#it !" rivea
 !ntotdeauna roste#te e )croo2e, dintr-o fereastră 2otică
ascunsă !n 4id, se făcu nevă4ută #i c"ootu" $ătea ore"e #i
sferturi"e din nori, vi$rând aoi tremurător, de arcă !i
c"ănţăneau dinţii !n cau" !n20eţat aco"o, sus% &ri2u" se !nteţi% 'e
strada rincia"ă de "a co"tu" fundăturii, câţiva muncitori
rearau conducte"e de 2a4% &ăcuseră un foc mare !ntr-un vas cu
man2a", !n (uru" căruia se adunaseră o mu"ţime de $ăr$aţi #i
$ăietani 4drenţăro#i6 !#i !ncă"4eau mâini"e #i c"ieau din oc0i,
fascinaţi de vâ"vătaie% 8idrantu" fusese "ăsat de i4$e"i#te #i aa
,
ce se revărsa din e" !n20eţa aco"o tristă, refăcându-se !n ţurţuri
mi4antroici% Lumina stră"ucitoare din ma2a4ine, !n care
coroniţe"e de Crăciun trosneau !n că"dura "ămi"or din vitrine,
 !m$u(ora c0iuri"e a"ide care treceau rin faţa "or% Ne2oţu" cu
ăsări #i cu co"onia"e devenise o s"endidă 2"umă6 un mirific
carnava" care ărea să nu ai$ă nici o "e2ătură cu ni#te re2u"i
atât de "icticoase cum sunt tocmea"a #i vân4area% !n
maiestuoasa "ui re#edinţă oficia"ă, ca o fortăreaţă, "ordu" rimar
a" Londrei !mărţea orunci ce"or cinci4eci de $ucătari #i
ma(ordomi ai săi, ca să ţină Crăciunu" a#a cum se cuvine !n
2osodăria unui "ord rimar6 #i ână si croitora#u" e care-"
amendase cu cinci #i"in2i "unea trecută, entru că se !m$ătase
#i făcuse scanda" e stradă, mesteca $udinca entru a doua 4i
 !n mansarda "ui, !n tim ce s"ă$ănoa2a de nevastă-sa dăduse
fu2a cu coi"u" să cumere ni#te carne de vită%
Dar ceaţa era tot mai deasă, fri2u" tot mai ari2% Era un 2er
ătrun4ător, sfrede"itor, !nţeător% Dacă rea$unu" )fânt
Dunstan ar fi i#cat uţin nasu" Du0u"ui Rău cu o asemenea
vreme, !n "oc să se s"u(ească de arme"e "ui o$i#nuite, atunci s-ar
fi de4"ănţuit !ntr-adevăr cu mu"t fo"os% 'osesoru" unui nas turtit
#i mitite", mu#cat #i mo"făit de fri2u" "acom recum oase"e
muscate de câini, se a"ecă ână "a 2aura c0eii de "a u#a "ui
)croo2e ca să-" !ncânte cu un co"ind de Crăciun6 dar de cum
au4i:

Domnu" să vă ai$ă-n a4ă,


1i nimic nu vă mâ0nească5
)croo2e !n#facă ri2"a cu atâta e"an, că $ietu" co"indător o
4$u20i seriat, "ăsând 2aura c0eii !n seama cetii #i a 2eru"ui, de-
aroae !nrudit cu stăânu" casei%
În ce"e din urmă, sosi #i ora de !nc0idere a casieriei, )croo2e
co$or! fără tra2ere de inimă de e scaunu" "ui, recunoscând
tacit această rea"itate faţă de coistu" "in de seranţe din
Cutie, care !#i stinse e dată "uminarea #i !#i use ă"ăria%
9 'resuun că o să vrei să fii "i$er mâine toată 4iua, suse
)crooge.
9 Dacă nu vă deran(ea4ă, domnu"e%
9 3a mă deran(ea4ă, suse )croo2e, #i nici nu e cinstit% Dacă
ţi-a# ori entru asta o (umătate de coroană, un rămă#a2 că
te-ai socoti nedretăţit%
Co'istul -&mbi s$ios.
9 Dar e mine, suse )croo2e, nu mă socote#ti nedretăţit
dacă-ti "ătesc "eafa e o 4i fără să munce#ti%
Coistu" !i aminti că asta se !ntâm"a doar o dată e an%
9 8a"a" scu4ă entru a $u4unări omu" de două4eci si cinci
decem$rie !n fiecare an5 suse )croo2e, !nc0eindu-#i a"tonu"

ână "a $ăr$ie% Dar cred că tre$uie să-ţi dau "i$er toată 4iua% +i
2ri(ă să fii aici mai devreme oimâine dimineaţă%
Coistu" romise
romise că a#a va face6 #i )croo2e ie#i $om$ănind,
 !nc0ise $irou"
$irou" !ntr-o
!ntr-o c"iită, #i coistu", cu caete"e
caete"e "un2i a"e
#a"u"ui său a"$ f"uturându-i e su$ surtuc >căci nu avea a"ton?,
se dădu de două4eci de ori cu sania e Corn0i"", "a coada unui
#ir de $ăietani, ca să cinstească #i e" a(unu" Crăciunu"ui, #i
a"er2ă cât !" ţineau icioare"e ână acasă, !n Camden *o@n, ca
să (oace $a$a-oar$a%?
(crooge "uă trista "ui masă !n o$i#nuita cârciumă tristă #i,
duă ce citi toate 2a4ete"e #i !#i trecu restu" serii cu contu" "ui
$ancar, se duse acasă să se cu"ce% Locuia !n aartamentu" ce
aarţinuse odinioară asociatu"ui său răosat%
Era a"cătuit dintr-un #ir de odăi !ntunecoase, af"ate !ntr-o
c"ădire ce sta să se ră$u#ească, din fundu" unei curţi, atât de
neotrivită aco"o, !ncât cu 2reu ai fi utut să nu ţi-o !nc0iui
a"er2ând e aco"o e când fusese o tânără căsuţă, (ucându-se
de-a v-aţi ascunse"e cu a"te căsuţe si nei4$utind să mai
2ăsească ie#irea% +cum era cam $ătrână #i cam mo0orâtă, căci
 !n ea nu "ocuia
"ocuia nimeni !n afară de )croo2e,
)croo2e, ce"e"a"te odăi fiind
 !nc0iriate ca $irouri%
$irouri% Curtea era atât de !ntunecată,
!ntunecată, !ncât ână #i
)croo2e, care cuno#tea fiecare iatră, era nevoit să $â($âie cu
mâini"e rin ea% Ceaţa #i # i 2eru" frivă"uiseră !ntr-atât vec0ea
oartă nea2ră a casei, !ncât ărea că !nsu#i Du0u" Rău a" =remii
#edea !n ra2, cufundat !n (a"nică meditaţie%
Este adevărat că ciocăna#u" de "a u#ă nu avea nimic
neo$i#nuit, doar că era foarte mare% Este, de asemenea,
adevărat că )croo2e !" vă4use, !n fiecare seară #i dimineaţă, de
când stătea !n ace" "oc6 "a fe" de adevărat era că )croo2e
deţinea ceea ce se nume#te ima2inaţie "a fe" de uţin ca orice
"ocuitor a" Londrei, inc"usiv 9 cute4ăm să sunem 9 mem$rii
cororaţii"or, ai consi"iu"ui municia" #i ai $res"e"or% )ă mai ţinem
seama #i de fatu" că )croo2e nu se mai 2ândise de"oc "a
ar"e., din duă-amia4a când omenise u"tima oară nume"e
asociatu"ui său, mort !n urmă cu #ate ani% Ei, #i atunci să-mi
e/"ice mie cine oate cum de s-a !ntâm"at ca )croo2e, duă
ce a vârât c0eia !n $roască, să vadă !n ciocăna#u" de "a u#ă, fără
ca acesta să fi suferit !ntre tim nici o refacere, nu un ciocăna#
de u#ă, ci c0iu" "u i Marley.
C0iu" "ui ar"e.% Nu se af"a !n um$ra de neătruns !n care se
af"au ce"e"a"te o$iecte din fundătură, ci avea !n (ur o "umină
sinistră, ca un 0omar stricat !ntr-un
!ntr-un $eci !ntunecos% Nu era o
fi2ură furioasă sau feroce6 se uita "a )croo2e a#a cum se uita de
o$icei ar"e.:
ar"e.: cu ni#te oc0e"ari
oc 0e"ari fantomatici ridicaţi e fruntea sa
fantomatică% 'ăru" !i era răvă#it !ntr-un
!ntr-un mod ciudat, ca de o
răsuf"are sau de un curent de aer fier$inte6 #i, de#i oc0ii !i erau
"ar2 desc0i#i, nu se mi#cau de"oc% +sta, "ao"a"tă cu a"oarea "ui !"
8
făceau !nfrico#ător6 dar 2roa4a nu ărea a fi de2a(ată de roria
roria
sa e/resie, ci mai de2ra$ă neţinând seama de ace" c0i si
nefiind !n uterea "ui%
'rivind ţintă acest fenomen, )croo2e vă4u din nou ciocăne"u"
c iocăne"u"
de u#ă%
N-ar fi adevărat dacă am susţine că nu era seriat sau că nu
simţea o tu"$urare 2ro4avă
2ro4avă !n vine, e care n-o
n- o mai cunoscuse
din runcie% Cu toate acestea, use mâna e c0eia căreia !i
dăduse drumu", o răsuci va(nic, intră #i arinse "uminarea%
)e ori !ntr-adevăr,
!ntr-adevăr, #ovăind o c"iă, !nainte de a !nc0ide u#a6
se uită !ntr-adevăr,
!ntr-adevăr, rudent, mai !ntâi e duă ea, de arcă s-ar
fi a#tetat totu#i să se serie vă4ând codiţa de ăr a "ui ar"e.
aărând !n 0o"% Dar nu era nimic e dosu" u#ii !n afară de
#uru$uri"e
#uru$uri"e #i iu"iţe"e cu care era fi/at ciocăna#u", a#a că suse
;'tiu5 'tiu5< #i o trânti%
3u$uitura răsună !n toată casa% &iecare odaie de deasura si si
fiecare $utoi din ivniţe"e ne2ustoru"ui de vin de dedesu$t
ăreau să ai$ă, searat, ecou" său% )croo2e nu era omu" care se
serie de ecou% Aăvori u#a, stră$ătu 0o"u" #i urcă scara6 !ncet,
 !ncet: otrivindu-#i
otrivindu-#i "uminarea
"uminarea !n tim ce urca%
urca%
'oate vi se !ntâm"ă să vor$iţi !n dodii, sunând că a
resecta o "e2e roastă a$ia ie#ită din 'ar"ament
'ar"ament e o 2o2omănie
"a fe" de mare ca !ncercarea de a mâna ditamai trăsura e o
scară 4dravănă de odinioară6 dar vreau să vă sun că e scara
aceea uteaţi urca ditamai dricu", #i !ncă de-a "atu", cu oi#tea
sre erete #i cu ortiera sre $a"ustradă6 #i aţi fi i4$utit foarte
u#or%
u#or% Era destu" de "ată entru a#a ceva, $a mai rămânea #i "oc,
#i oate de aceea "ui )croo2e i se nă4ări că vede un dric urcând
 !n faţa "ui !n !ntuneric% Nici (umătate
(umătate de du4ină dede fe"inare cu
2a4 de e stradă n-ar fi "uminat suficient 0o"u" de "a intrare, a#a
că vă uteţi !nc0iui că "uminarea de seu a "ui )croo2e nu
su"$era nicidecum !ntunecimea%
Dar )croo2e continua să urce fără să-i ese câtu#i de uţin,
 !ntunericu" nu costă $ani #i asta !i "ăcea
"ăcea "ui )croo2e%
)croo2e% Dar
 !nainte de a !nc0ide
!nc0ide u#a "ui cea 2rea,
2rea, dădu o raită rin
rin odăi ca
să se asi2ure că totu" e $ine% !" !m$o"dea "a asta amintirea
c0iu"ui care mai 4ă$ovea !n mintea "ui%
Odaia de 4i, dormitoru", de$araua cu vec0ituri% *oate !n
rânduia"ă% Nimeni su$ masă, nimeni su$ canaea6 un foc mic !n
cămin6 "in2ura #i $"idu" re2ătite6 #i cratiţa cu terci de ovă4
>)croo2e
>)croo2e răcise "a ca? e "ită% Nimeni su$ at6 nimeni !n
#ifonier6 nimeni !n 0a"atu" care atârna !ntr-o
!ntr-o o4iţie susectă e
erete% De$araua cu vec0ituri, ca de o$icei% Brătare vec0i de
cămin, !ncă"ţări vec0i, două co#uri entru e#te, un "avoar e
trei icioare si un vătrai%
Înc0ise mu"ţumit u#a si se !ncuie !năuntru6 !ncuie de două ori,
ceea ce nu-i era !n o$icei% Ocrotit astfe" de orice surri4ă, !#i
/
scoase fu"aru"6 !#i use 0a"atu" #i aucii, aoi scufia de noate
#i se a#e4ă !n faţa
f aţa focu"ui să-#i mănânce terciu"%
Era cu adevărat un foc tare răădit6 o nimica toată entru o
noate atât de 2eroasă% Era nevoit să stea cocâr(at "ân2ă e" ca
să simtă un ic de că"dură de "a o mână de căr$uni% Căminu"
era vec0i, construit cu mu"t tim !n urmă de un o"ande4 #i
acoerit tot cu ni#te "ăci ciudate de faianţă o"ande4ă cu
i"ustraţii din 3i$"ie%
3i$"ie% Erau aco"o Cain #i +$e", fiice"e faraonu"ui,
re2ine din )a$a, !n2eri vestitori co$orând rin vă4du0 e nori ca
ni#te sa"te"e de uf, +$ra0am, 3e"#atari, aosto"i ornind e
mare !ntr-un
!ntr-un fe" de untiere, sute de fi2uri care să-i ademenească
2ânduri"e6 #i totu#i c0iu" "ui ar"e., mort de #ate ani, aărea
ca toia2u" străvec0iu"ui rofet #i !n20iţea tot% Dacă fiecare "acă
netedă de faianţă ar fi fost "a !nceut 2oa"ă, având daru" de a
a"cătui e surafaţa sa o ima2ine din frânturi"e de4"ânate a"e
2ânduri"or "ui, e fiecare dintre
dintre e"e s-ar fi vă4ut o coie a cau"ui
$ătrânu"ui ar"e.%
ar"e.%
9 ofturi5 suse )croo2e #i stră$ătu odaia de-a curme4i#u"%
Duă ce se mai !nvârti un tim rin ea, se a#e4ă din nou,
re4emându-#i
re4emându-#i cau" de setea4a scaunu"ui, rivirea !i că4u e
c"ooţe", un c"ooţe" atârnat !n odaie, nefo"osit de mu"t, care
comunica, !n scouri acum uitate, cu o !ncăere de "a u"timu"
eta( a" c"ădirii% Cu nemăsurată uimire #i cu o frică stranie,
ine/"ica$i"ă,
ine/"ica$i"ă, vă4u cum c"ooţe"u" !ncee să se "e2ene% )e
"e2ăna atât de "in !n "ăca#u" "ui, că a$ia de scotea vreun sunet6
dar !n curând !nceu să sune tare #i, o dată cu e", toţi c"ooţeii
din casă%
O ţinură a#a oate (umătate de minut sau un minut, dar ăru
un ceas% +oi c"ooţeii !ncetară să sune toţi deodată, a#a a #a cum
 !nceuseră, duă care care se au4i un 4ornăit,
4ornăit, undeva dearte,
dearte,
dedesu$t6 de arcă cineva târa duă e" un "anţ 2reu este
$utoaie"e din ivniţa ne2uţătoru"ui de vinuri% +tunci )croo2e !#i
aminti că au4ise sunându-se că !n case"e $ântuite de fantome, f antome,
acestea târăsc "anţuri duă e"e%
U#a ivniţei se dădu de erete cu o $u$uitură #i atunci au4i
un 42omot si mai uternic "a eta(e"e de dedesu$t6 urcă scara,
aoi se aroie de u#a "ui%
9 ofturi5 ofturi5 suse )croo2e% Eu nu cred5
1i totu#i se sc0im$ă "a faţă, când, fărăf ără a se ori, fantoma
trecu rin u#a 2rea #i ătrunse !n odaie, !n vă4u" "ui% În c"ia
când intră, f"acăra muri$undă se !nvioră, de arcă ar fi stri2at:
;O cunosc5 E fantoma
f antoma "ui ar"e.5<, duă care se mic#oră din
nou%
+ce"a#i c0i, "eit% ar"e. cu codiţa "ui de ăr, cu (i"etca,
nădra2ii #i 20ete"e e care i "e #tia6 canafuri"e acestora din urmă
erau 4$âr"ite ca #i codiţa "ui, ca #i u"ane"e (i"etcii, ca #i ăru"
de e ca% Lanţu" e care !" târa era e ra rins !n (uru" ta"iei% Era "un2
10
#i răsucit !n (uru" "ui ca o coadă6 #i era a"cătuit >)croo2e !"
cercetă cu de-amănuntu"? din casete de $ani, c0ei, "acăte,
re2istre, !nscrisuri #i un2i 2re"e, din oţe"% Coru" !i era
străve4iu6 cercet!ndu-" cu rivirea, )croo2e vă4u rin (i"etca "ui
cei doi nasturi de "a sate%
)croo2e au4ise adesea că ar"e. n-avea inimă, dar nu
cre4use ână !n c"ia aceea, când se vedea că nu avea nici
măruntaie%
Dar nu, tot nu credea% De#i cerceta e toate ărţi"e stafia #i o
vedea stând !n faţa "ui6 de#i simţea fri2u" din oc0ii ei reci ca
moartea6 #i, de#i o$servă c0iar #i ţesătura $ro$oadei !ndoite #i
 !nfă#urate !n (uru" cau"ui #i $ăr$iei, acoerământ e care nu-"
4ărise !nainte, tot nu-i venea să creadă #i se !motrivea
simţuri"or "ui%
9 Ce mai e #i asta7 suse )croo2e, caustic #i rece ca
 !ntotdeauna% Ce vrei de "a mine7
9 u"te vreau5
Era vocea "ui ar"e., fără !ndoia"ă%
9 Cine e#ti7
9 Întrea$ă-mă cine am fost%
9 3ine, atunci cine ai fost7 suse )croo2e ridicând vocea%
E#ti nă4uroasă, entru o nă"ucă5 Era să sună ;ca o nă"ucă<, dar
renunţă, ărându-i-se mai otrivit cum susese%
9 În viaţă am fost asociatu" tău, aco$ ar"e.%
9 'oţi să%%% oţi să #e4i7 !ntre$ă )croo2e, rivindu-" $ănuitor%
9 'ot%
9 1e4i, atunci%
)croo2e usese !ntre$area, ne#tiind dacă o fantomă atât de
străve4ie s-ar utea omeni !n situaţia de a se a#e4a e un
scaun6 #i socotea că, !n ca4u" !n care ar fi fost cu neutinţă,
acest "ucru ar necesita o e/"icaţie stân(enitoare% Dar fantoma
se a#e4ă de cea"a"tă arte a căminu"ui, de arcă era ceva
o$i#nuit entru ea%
9 Nu cre4i !n mine, remarcă fantoma%
9 Nu, suse )croo2e%
9 Ce dovadă vrei să-ţi dau desre adevărata mea e/istenţă,
 !n afara simţuri"or ta"e7
9 Nu #tiu, suse )croo2e%
9 De ce te !ndoie#ti de simţuri"e ta"e7
9 'entru că orice nimic "e afectea4ă, suse )croo2e% Un u#or
deran(ament stomaca" face din e"e ni#te #ar"atani% 'oate că e#ti
o $ucăţică nedi2erată de carne de vită, un $o$ de mu#tar, o
fărâmă de $rân4ă, o ărticică dintr-un cartof nefiert% Orice-ai fi,
 !n "oc să semeni teamă, semeni cu o 4eamă%
)croo2e nu rea avea o$iceiu" să facă 2"ume, #i nici nu se
simţea de"oc vese" !n suf"etu" "ui, !n c"ia aceea% +devăru" este
că !ncerca să facă e de#tetu" ca să-#i a$ată atenţia #i să-#i
11
 !nă$u#e saima6 căci 2"asu" vedeniei !i !n20eţa sân2e"e !n vine%
)croo2e simţea că, dacă ar sta o c"iă !n tăcere, rivind oc0ii
aceia nec"intiţi #i !măien(eniţi, s-ar termina cu e"% !nfrico#ător
era #i fatu" că vedenia răsândea !n (uru" ei o atmosferă de
infern% )croo2e !nsu#i n-o simţea, dar ea e/ista ne!ndoios6 căci,
de#i fantoma #edea erfect nemi#cată, ăru" ei, u"ane"e #i
canafuri"e tot mai f"uturau, de arcă e"e umf"au a$urii fier$inţi
ie#iţi dintr-un cutor%
9 =e4i sco$itoarea asta7 suse )croo2e, 2ră$indu-se să
atace din nou, din motivu" mai !nainte omenit, #i dorind, fie si
numai entru o secundă, să a$ată de "a ersoana "ui rivirea
 !mietrită a "ăsmuirii.
9 =ăd, răsunse fantoma%
9 Nu te uiţi "a ea, suse )croo2e%
9 Cu toate acestea, o văd, suse fantoma%
9 Ei $ine, !i răsunse )croo2e, e suficient s-o !n20it, #i tot
restu" 4i"e"or me"e voi fi ri2onit de o oaste de draci, toţi de
mine născociţi% ofturi, !ţi sun eu, mofturi5
+u4ind acestea, arătarea scoase un 2roa4nic ur"et #i !#i
scutură "anţu" cu un 42omot atât de sinistru #i de !nfrico#ător, că
)croo2e se ţinu strâns de scaun, ca să nu cadă, "e#inat% Dar #i
mai tare se !nsăimântă, când stafia !#i scoase $anda(u" din
 (uru" cau"ui #i fa"ca inferioară !i că4u e iet5
)croo2e se "ăsă !n 2enunc0i #i !#i !n2roa faţa !n mâini%
9 !ndurare5 suse e"% De ce mă c0inui, cum"ită "ăsmuire7
9 *u, om cu minte ământeană, răsunse fantoma, cre4i sau
nu !n mine )
9 Cred, suse )croo2e% *re$uie să cred% Dar de ce um$"ă
du0uri"e e ământ #i de ce vin "a mine7
9 Du0u" fiecărui om, răsunse fantoma, e sortit să um$"e
rintre semenii "ui #i să că"ătorească 0ăt-dearte6 dacă du0u" nu
se arată !n timu" vieţii, este condamnat s-o facă duă moarte%
E $"estemat să rătăcească rin "ume 9 vai, mie5 9 #i să fie
martor "a ceea ce nu oate fi ărta#, dar ar fi utut să fie, e
ământ, #i să aducă fericirea5
Nă"uca scoase din nou un ur"et, !#i scutură "anţu" #i !#i frânse
mâinile $antomatice.
9 =ăd că e#ti !n "anţuri, suse )croo2e, tremurând% De ce7
9 'ort "anţu" e care "-am făcut !n viaţă, răsunse fantoma%
L-am a"cătuit 4a cu 4a, metru cu metru6 m-am !ncins cu e" din
roria mea vrere #i din roria mea vrere !" ort% i se are
cumva ciudată a"cătuirea "ui7
(crooge tremura tot mai tare.
9 1i nu #tii oare, continuă fantoma, cât cântăre#te #i cât de
"un2 este uternicu" "anţ e care-" duci tu !nsuţi7 Era taman "a
fe" de 2reu #i de "un2 ca acesta, !n a(unu" de Crăciun de acum
#ate ani% De atunci ai mai trudit "a e"% E un "anţ so"id5
12
)croo2e se uită e "ân2ă e" e odea, a#tetându-se să se
vadă !ncon(urat de vreo cinci4eci, #ai4eci de stân(eni de ca$"u
de fier, dar nu vă4u nimic%
9 aco$, !" im"oră e"% 3ătrâne aco$ ar"e., mai oveste#te-
mi% )une-mi vor$e de mân2âiere, aco$5
9 Nu-ţi ot aduce mân2âiere, răsunse fantoma% Ea vine din
a"te tărâmuri, E$ene4er )croo2e, #i e adusă de a"ţi mesa2eri,
a"tor fe"uri de oameni% Nici nu ot să-ţi sun ce-a# vrea% Doar
 !ncă uţin, atât mi-e !n2ăduit% Nu mă ot odi0ni, nu ot sta, nu
ot 4ă$ovi nicăieri% Du0u" meu n-a mers niciodată mai dearte
de casieria noastră 9 $a2ă de seamă5 9 !n timu" vieţii, du0u"
meu nu a 0ă"ăduit niciodată dinco"o de 0otare"e !n2uste a"e
vi4uinei noastre !n care mânuiam $anii6 #i !n faţa mea se a#tern
că"ătorii anevoioase5
Ori de câte ori cădea e 2ânduri, )croo2e avea o$iceiu" să-#i
vâre mâini"e !n $u4unare"e anta"oni"or% C0i$4uind "a vor$e"e
fantomei, a#a făcu #i acum, dar fără a-#i ridica rivirea #i
rămân&nd ngenuncheat.
9 +i um$"at cu !ncetinea"ă, aco$, remarcă )croo2e, ca un
om de afaceri, de#i cu oarecare umi"inţă si resect%
9 Cu !ncetinea"ă5 reetă fantoma%
9 E#ti mort de #ate ani, cu2etă )croo2e% 1i ai că"ătorit
atâta vreme5
9 *ot timu", suse fantoma% N-am cunoscut ace, nici
odi0nă% Doar c0inu" ne!ncetat a" căinţei%
9 Că"ătore#ti reede7
9 'e arii"e vântu"ui, răsunse fantoma%
9 3a2 seamă că ai stră$ătut ca"e "un2ă !n #ate ani, suse
)croo2e%
u-ind acestea# $antoma slobo-i iară#i un ur"et #i !#i 4ăn2ăni "anţu"
atât de crâncen !n "ini#tea de mormânt a noţii, !ncât a4nicu"
ar fi avut motive să-" !ntemniţe4e entru tu"$urarea ordinii
u$"ice%
9 O, fiinţă cativă, "e2ată #i de două ori !ncătu#ată, stri2ă
stafia, oare nu ai cuno#tinţă de veacuri"e de trudă ne!ncetată a
unor fături nemuritoare, căci acest ământ tre$uie să intre !n
ve#nicie !nainte ca $ine"e de care este !n stare să !nf"orească e
de"in7 Oare nu ai cuno#tinţă că orice du0 cre#tin care trude#te
cu $ună-credinţă !n mica "ui "ume, oricare ar fi aceasta,
descoeră că viaţa "ui muritoare e rea scurtă entru
nemăr2inite"e sa"e ri"e(uri de a aduce fo"oase7 Oare nu ai
cuno#tinţă că, oricât de amarnic te-ai căi, nu oţi !ndreta rău"
făcut, când nu auci mâna e care ţi-o !ntinde viaţa7 1i totu#i
a#a am făcut eu5 O, vai, a#a am făcut eu5
9 Dar tu ţi-ai vă4ut !ntotdeauna cu riceere de !ndatoriri"e
ta"e, aco$, #ovăi )croo2e, care !nceea să se 2ândească "a e"
 !nsu#i%
13
9 Îndatoriri5 stri2ă fantoma frân2ându-#i iară#i mâini"e%
Omenirea era !ndatorirea mea% 3ine"e tuturor era !ndatorirea
mea6 mărinimia, mi"ostenia, !ndurarea #i $unătatea erau toate
 !ndatoriri"e me"e% *re$uri"e "e2ate de me#te#u2u" meu erau doar
un stro de aă !n curin4ătoru" ocean a" !ndatoriri"or me"e !
Î#i !ntinse "anţu" de-a "un2u" $raţe"or, de arcă e" era sin2ura
ricină a 4adarnicei sa"e suferinţe, #i aoi !" trânti din nou cu
furie e (os%
9 La vremea aceasta din anu" care se scur2e, suse nă"uca,
sufăr ce" mai mu"t% De ce am trecut rin mu"ţimi"e de semeni ai
mei cu oc0ii "ecaţi #i nu i-am ridicat niciodată sre acea stea
$inecuvântată care i-a că"ău4it e cei !nţe"eţi sre o casă
sărmană7 Nu erau oare cămine sărace sre care să mă oarte #i
e mine "umina sa7
(crooge era $oarte s'eriat au-ind că nă"uca o ţinea tot a#a #i !nceu
să tremure !n2ro4itor%
9 +scu"tă-mă5 stri2ă fantoma% Ră2a4u" meu se-aroie de
sfâr#it5
9 +scu"t, suse )croo2e% Dar nu fi rău cu mine5 Nu fo"osi
vor$e !ntortoc0eate, aco$5 *e ro25
9 Nu #tiu să-ţi sun cum de mă !nfăţi#e4 acum ţie !n forma
 !n care mă ve4i% +m stat 4i"e de-a rându" nevă4ut "ân2ă tine%
Nu era o idee rea "ăcută% 'e )croo2e !" trecură fiori #i !#i
#terse nădu#ea"a de e frunte%
9 Nu e nicidecum artea cea mai u#oară a edesei me"e,
continuă fantoma% ă af"u !n noatea asta aici entru a te
reveni că !ncă mai ai un ri"e( #i o seranţă de a nu-mi
 !mărtă#i soarta% Un ri"e( #i o seranţă e care ţi "e ofer eu,
E$ene4er%
9 Întotdeauna mi-ai fost un rieten $un, suse )croo2e% Îţi
mu"ţumesc%
9 =ei fi vi4itat, re"uă fantoma, de trei du0uri%
Lui )croo2e !i că4u faţa, aroae "a fe" de (os cât !i că4use
fantomei fa"ca%
9 +cestea ar fi ri"e(u" #i seranţa de care ai omenit, aco$7
 !ntre$ă e" cu 2"as #ovăitor%
9 Da%
9 Cred că%%% m-a# "isi de e"e, suse )croo2e%
9 Dacă e"e nu te vi4itea4ă, suse fantoma, nu oţi sera să
oco"e#ti cărarea e care am ă#it eu% +#teată-" e rimu"
mâine, când c"ootu" va $ate de unu%
9 Nu s-ar utea să vină toţi odată, ca să sca mai reede,
 aco$7 !ncercă )croo2e%
9 +#teată-" e ce" de-a" doi"ea !n noatea următoare, "a
aceea#i oră% 'e ce" de-a" trei"ea, !n noatea următoare, duă ce
va !nceta răsunetu" u"timei $ătăi de ora douăsre4ece% 'e mine
n-ai să mă mai ve4i6 #i ai 2ri(ă, sre $ine"e tău, să nu uiţi ce s-a
14
etrecut !ntre noi!
Duă ce rosti aceste vor$e, nă"uca !#i "uă de e masă
$ro$oada #i se !nfă#ură cu ea !n (uru" cau"ui, cum fusese mai
 !nainte% )croo2e rinse de veste duă c"ămănitu" e care-"
roduseră dinţii săi când fă"ci"e fură rinse !n $anda(% Cute4ă să-
#i ridice din nou rivirea #i !" vă4u e vi4itatoru" suranatura"
stând !n fata "ui cu sate"e dret #i cu "anţu" aruncat este #i !n
 (uru" $raţu"ui%
+rătarea se !ndeărtă de e", cu sate"e6 #i, "a fiecare as a"
ei, fereastra se ridica un ic, a#a !ncât, când nă"uca a(unse "a
ea, era "ar2 desc0isă%
Îi făcu semn "ui )croo2e să se aroie, #i e" se suuse% Când
erau "a doi a#i unu" de ce"ă"a"t, fantoma "ui ar"e. !#i ridică
mâini"e, revenindu-" să nu se mai aroie% )croo2e rămase e
"oc%
ai mu"t de uimire #i de saimă, decât ca un 2est de
suunere: căci, o dată cu ridicarea mâinii, !i ătrunseră !n au4
un 0aos de 42omote din vă4du06 vaiete #i re2rete incoerente6
stri2ăte de (a"e ne!nc0iuit de triste #i "ine de căinţă% Duă ce
ascu"tă o c"iă, nă"uca se a"ătură ace"ui $ocet !ndurerat #i !#i "uă
4$oru" !n noatea ustie #i !ntunecată%
)croo2e se duse "a fereastră, diserat !n curio4itatea "ui% 'rivi
afară%
=ă4du0u" era "in de stafii, care se vân4o"eau de co"o-co"o,
curinse de neastâmăr #i 4orite, 2emând tot timu"% &iecare
avea "anţuri, ca fantoma "ui ar"e.6 câteva >erau oate 2uverne
vinovate? erau "e2ate "ao"a"tă6 nici una nu era "i$eră% u"te !i
erau cunoscute "ui )croo2e de e vremea când erau vii% &usese
foarte aroiat de o fantomă $ătrână, !m$răcată cu un surtuc
a"$, cu un seif de fier monstruos atârnat de 2"e4nă, care
"ân2ea sfâ#ietor, entru că nu utea a(uta o femeie necă(ită cu
un runc, e care !i vedea dedesu$t, !n ra2u" unei u#i% Era
"imede că suferinţa "or venea din aceea că doreau să intervină,
cu 2ând $un, !n viaţa oameni"or, dar !#i ierduseră entru
totdeauna această utere%
)croo2e nu-#i dădu seama dacă aceste fături se ierdură !n
ceaţă sau dacă ceaţa !i !nvă"ui% Dar atât e"e, cât #i 2"asuri"e "or
sectra"e disărură deodată6 si noatea redeveni ceea ce
fusese când venise e" acasă%
)croo2e !nc0ise fereastra #i cercetă u#a rin care intrase
fantoma% Era !ncuiată de două ori, a#a cum o !ncuiase cu
rorii"e "ui mâini, si 4ăvoare"e erau neatinse% Dădu să sună
;ofturi5<, dar se ori "a rima si"a$ă% 1i simţind, din ricina
emoţii"or suferite, a o$ose"ii de este 4i, a rivirii aruncate !n
Lumea Nevă4ută sau a "icticoasei conversaţii cu fantoma, o
mare nevoie de odi0nă, se $ă2ă direct !n at, fără să se mai
de4$race, #i adormi e "oc%
1+
)*+N+ + DOU+
Primul dintre cele trei duhuri

Când )croo2e se tre4i, era atât de !ntuneric, că, rivind din


at, a$ia utea des"u#i 2eamu" străve4iu de ereţii oaci ai
odăii "ui% )e că4nea să străun2ă !ntunecimea cu oc0ii "ui de
cămătar, când c"oote"e unei $iserici din aroiere $ătură ce"e
atru sferturi% Î#i !ncorda au4u" ca să audă ora%
)re marea "ui uimire, c"ootu" ce" 2reu trecu de #ase #i de
#ate, trecu #i de ot, #i tot a#a, ână "a douăsre4ece6 aoi se
ori% Douăsre4ece5 Când se cu"case, era două #i ceva% Ceasu"
se stricase% O fi intrat vreun ţurţure !n mecanism%
Douăsre4ece5
Duse mâna "a arcu" ceasu"ui cu reetiţie, entru a corecta
oro"o2iu" ace"a fără noimă% icu" "ui u"s iute $ătu
douăsre4ece6 #i se ori%
9 Dar nu e cu utinţă, suse )croo2e, să fi dormit o 4i
 !ntrea2ă #i !ncă o $ucată $ună din noatea următoare% Nu e cu
utinţă să se fi etrecut ceva cu soare"e, iar acum să fie
douăsre4ece 4iua5
Ideea aceasta !" serie, a#a că se dădu (os din at #i $â($âi
ână "a fereastră% &u nevoit să #tear2ă 2eamu" !n20eţat cu
mâneca 0a"atu"ui de casă, ca să oată vedea ceva6 dar vă4u
foarte uţin% Nu des"u#i decât că ceaţa era "a fe" de deasă #i că
era un fri2 cum"it, că nu se au4eau oameni a"er2ând !ncoace
#i-nco"o #i roducând vân4o"ea"ă, cum fără !ndoia"ă s-ar fi
 !ntâm"at, dacă noatea ar fi a"un2at 4iua cea "uminoasă,
unând stăânire e "ume% +sta era o mare u#urare entru e",
fiindcă ;"a trei 4i"e duă rimirea acestei o"iţe, ac0itaţi
domnu"ui E$ene4er )croo2e sau ordonanţei sa"e< #i a#a mai
dearte, ar fi rămas 4ă"o2 !n )tate"e Unite dacă nu mai avea
cum să numere 4i"e"e%
)croo2e se urcă din nou !n at #i se 2ândi #i iar se 2ândi, se
2ândi !n fe" #i c0i #i tot nu utu să riceaă o iotă% Cu cât se
2ândea mai mu"t, cu atât mai nedumerit era6 #i cu cât se
străduia mai mu"t să nu se 2ândească, mai di0ai se 2ândea%
&antoma "ui ar"e. nu-i dădea ace de"oc% Ori de câte ori se
convin2ea !n sinea "ui, duă matură c0i$4uinţă, că totu" fusese
un vis, 2ânduri"e !i fu2eau din nou !naoi, ca un arc uternic
care, duă ce i s-a dat drumu", revine "a rima o4iţie, unându-
#i aceea#i !ntre$are #i răsucind-o e toate ărţi"e : ;+ fost sau
nu un vis5
)croo2e 4ăcu !n starea aceasta ână ce c"oote"e mai $ătură
trei sferturi, când !#i aminti e nea#tetate că fantoma !i
1,
anunţase o vi4ită duă ce c"ootu" va $ate de unu% )e 0otăr! să
stea trea4 ână ce va trece ora6 #i, având !n vedere că nu utea
să adoarmă, a#a cum nu utea nici să a(un2ă !n rai, era ro$a$i"
cea mai !nţe"eată so"uţie care-i stătea !n utinţă%
)fertu" dură atât de mu"t, !ncât trase !ncă o dată conc"u4ia că
aţiise ro$a$i" fără să-#i dea seama #i nu mai au4ise ceasu", !n
ce"e din urmă, a(unse "a urec0i"e sa"e ciu"ite%
9 Din2, don25
9 1i un sfert, suse )croo2e, numărând%
9 Din2, don25
9 1i (umătate, suse )croo2e%
9 Din2, don25
9 &ără un sfert, suse )croo2e%
9 Din2, don25
9 + $ătut ora5 suse victorios )croo2e% E "ucru si2ur5
=or$ise !nainte de a $ate c"ootu" ora, e care o $ătu acum,
anunţând cu un dan2ăt rofund, !ntunecat, 2ăunos #i
me"anco"ic, UNU% De !ndată, !n odaie străfu"2era o "umină #i
draerii"e atu"ui se dădură "a o arte%
Draerii"e atu"ui fură date "a o arte de o mână, vă sun eu%
Nu draerii"e de "a icioare"e "ui, nici draerii"e de "a sate"e "ui,
ci ace"ea sre care !i era !ntoarsă faţa% Draerii"e atu"ui erau
date "a o arte6 #i )croo2e, 0o"$ându-se !ntr-o o4iţie e
 (umătate cu"cată, se tre4i faţă-n faţă cu vi4itatoru"
neământean care "e trăsese6 "a fe" de aroae de e" cum sunt
eu acum de voi, #i eu să #tiţi că sunt cu suf"etu" a"ături de voi%
Era o si"uetă ciudată 9 ca de coi": #i totu#i nu c0iar de coi",
ci mai de2ra$ă de mo#nea2 vă4ut rin mi("oace suranatura"e,
ceea ce dădea imresia că se retră2ea tot mai dearte,
mic#orându-se ână "a dimensiuni"e unui coi"% 'ăru", care-i
atârna e ceafă #i e sate, era a"$, ca a" unui $ătrân6 #i totu#i
faţa n-avea un rid e ea, iar ie"ea !i era fra2edă ca un $o$oc%
3raţe"e erau foarte "un2i #i muscu"oase6 mâini"e, "a fe", ca #i
cum ar fi fost neo$i#nuit de uternice% 'icioare"e #i tă"i"e, de o
formă de"icată, erau ca si $raţe"e, de42o"ite% 'urta o tunică de
un a"$ imacu"at6 iar !n (uru" ta"iei avea o centură stră"ucitoare,
cu un "uciu frumos% inea !n mână o ramură de i"ice verde,
roasătă6 #i !ntr-un ciudat contrast cu ace" sim$o" a" iernii,
avea oa"e"e ve#mântu"ui tivite cu f"ori de vară% Dar ce" mai
ciudat "ucru era că din cre#tetu" cau"ui !i ţâ#nea un fascico" "im-
ede #i sc"iitor de "umină, datorită căruia toate acestea se
vedeau6 #i care era fără !ndoia"ă motivu" entru care fo"osea, !n
momente"e de "ictisea"ă, o scufie !n c0i de formida$i"
stin2ător, e care o ţinea acum su$ $raţ%
1i totu#i nici asta nu era trăsătura sa cea mai ciudată,
o$servă )croo2e rivindu-" tot mai atent% Căci, e măsură ce !i
sc"iea #i-i scânteia centura, $a !ntr-o arte, $a !ntr-a"ta, astfe"
1
 !ncât aco"o unde "a un moment dat era "umină !n momentu"
următor era !ntuneric, !nsă#i si"ueta suferea diverse f"uctuaţii6
$a era ceva cu un $raţ, $a ceva cu un icior, $a cu două4eci de
icioare, $a o erec0e de icioare fără ca, $a un ca fără tru6
iar aceste ărţi care se descomuneau nu a"cătuiau niciodată
un contur vi4i$i" !n $e4na adâncă !n care se toeau% 1i c0iar !n
tim ce se etrecea acest miraco", vi4itatoru" era din nou e"
 !nsu#i6 "imede #i des"u#it, !ntotdeauna%
9 Dumneata, domnu"e, e#ti du0u" a cărui aariţie mi-a fost
vestită7 !ntre$ă )croo2e%
9 Eu sunt5
B"asu" era $"ând #i duios% 3i4ar de firav, de arcă n-ar fi fost
"ân2ă e", ci undeva, dearte%
9 Cine e#ti #i cu ce te !nde"etnice#ti7 se interesă )croo2e%
9 )unt &antoma Crăciunuri"or *recute%
9 + trecutu"ui de demu"t7 !ntre$ă )croo2e, ţinând seama de
statura "ui itică%
9 Nu% + trecutu"ui tău%
Dacă "-ar fi !ntre$at cineva, )croo2e oate că n-ar fi #tiut să-i
sună de ce, dar simţea o ari2ă dorinţă de a vedea du0u" cu
scufia e ca si !" ru2ă să se acoere%
9 Cum75 e/c"amă fantoma, vrei să stin2i atât de curând, cu
mâini ământene, "umina e care o dau eu7 Nu e de-a(uns că
e#ti unu" dintre cei a"e căror atimi au făcut această scufie #i m-
au si"it atâta amar de ani s-o ort !ndesată e frunte5
)croo2e ne2ă resectuos că ar fi intenţionat să-" (i2nească
sau că ar fi avut cuno#tinţă să-i ;fi tras scufia e oc0i< du0u"ui,
cu $ună #tiinţă, vreodată !n viaţa "ui% !#i făcu aoi cura( să
 !ntre$e ce tre$uri !" aduseseră aco"o%
9 3ine"e tău, suse fantoma%
)croo2e !#i e/rimă recuno#tinţa, dar asta nu-" !miedică să-
#i sună !n sinea "ui că o noate de odi0nă netu"$urată i-ar fi
fost de mai mu"t fo"os% 'ro$a$i" că du0u" "-o fi au4it ce 2ânde#te,
căci suse imediat:
9 +tunci, "ân2eri"e ta"e% Ia seama5 !#i !ntinse mâna
uternică !n tim ce vor$ea #i !" aucă u#or de $raţ%
9 Ridică-te #i urmea4ă-mă5
)croo2e s-ar fi văicărit 4adarnic că e vremea aceea si "a
ace" ceas din noate o "im$are nu era de"oc otrivită6 că atu"
era ca"d #i că termometru" arăta mu"te 2rade su$ 4ero afară6 că
era !m$răcat su$ţire, fiind doar !n auci, 0a"at #i scufie de
noate6 #i că era de(a răcit% Nu se utea !motrivi strânsorii "ui,
de#i era $"ândă ca a unei mâini de femeie% )e ridică, dar,
$ă2ând de seamă că du0u" se !ndreta sre fereastră, !i aucă
ve#mântu", ru2ându-se de e"%
9 )unt muritor, rotestă )croo2e, #i ot să cad%
9 În2ăduie atin2erea mâinii me"e aici, suse du0u",
18
unându-i-o e inimă, #i vei fi susţinut nu doar acum5
În tim ce rosti aceste vor$e, trecură rin 4id #i se omeniră
e un drum de ţară desc0is, măr2init de câmuri e fiecare
arte% Ora#u" disăruse cu totu"% Nu se 4ărea nici urmă de e"% O
dată cu e" disăruseră #i !ntunericu" #i ceaţa, căci era o 4i de
iarnă rece, senină, cu 4ăadă e (os%
9 Doamne Dumne4eu"e5 suse )croo2e, !nc"e#tându-#i
mâini"e !n tim ce se uită !n (ur% !n "ocu" acesta am crescut5 +ici
am coi"ărit5
Du0u" !" rivi cu $"ândeţe% 3ătrânu" !i simţea !ncă va2
atin2erea, de#i fusese u#oară #i trecătoare% Era asa"tat de o mie
de miresme care "uteau !n aer, fiecare "e2ată de o mie de
2ânduri, seranţe, $ucurii #i 2ri(i, de mu"t de tot uitate5
9 Îţi tremură $u4e"e, suse du0u"% 1i ce ai e o$ra47
)croo2e mormăi, cu o ciudată (enă !n 2"as, că e un co#6 si se
ru2ă de fantomă să-" ducă unde ofte#te%
9 Îţi aminte#ti drumu"7 !ntre$ă du0u"%
9 Cum să nu mi-" amintesc7 stri2ă !nf"ăcărat )croo2e% +s
utea să-" urme4 "e2at "a oc0i%
9 Ciudat că "-ai uitat atâţia ani5 remarcă fantoma% 8ai să
mer2em%
'orniră e drum si )croo2e recuno#tea fiecare oartă, fiecare
stâ", fiecare coac, ână ce !n deărtare se ivi un mic târ2, cu
odu" #i $iserica "ui, cu râu" "ui #eruitor% =ă4ură câţiva onei
f"oco#i venind !n tra sre ei, urtând !n sinare ni#te $ăieţi care
stri2au sre a"ţi $ăieţi af"aţi !n #arete si căruţe mânate de
fermieri% *oţi $ăieţii erau voio#i si stri2au unii "a a"ţii, ână ce
câmuri"e "ate se um"ură de me"odii vese"e, făcând aeru"
răcoros să râdă au4indu-"e%
9 +cestea sunt doar um$re"e ce"or care au fost, suse
fantoma% Nu ne simt re4enţa%
=oio#ii că"ători veniră sre ei6 #i !n tim ce veneau, )croo2e !i
recunoscu #i !i numi e fiecare% De ce oare se $ucura este
măsură să-i vadă7 De ce !i stic"eau oc0ii reci #i de ce !i tresa"tă
inima când ei trecură rin faţa "ui7 De ce oare era fericit
au4indu-i că !#i urea4ă Crăciun fericit când se desărţeau "a
răscruci #i e drumuri "ătura"nice, ducându-se "a case"e "or7 Ce
 !nsemna Crăciun fericit entru )croo2e7 Nai$a să-" ia de Crăciun
fericit5 Lui nu-i adusese niciodată nimic $un5
9 1coa"a nu e cu totu" ărăsită, suse fantoma, !ncă mai e
aco"o un coi" sin2uratic, uitat de rietenii "ui%
)croo2e suse că #tia% 1i susină%
'ărăsiră drumu" mare, "uând-o e un drumea2 $ine cunoscut
de )croo2e, #i a(unseră !n curând "a un conac din cărămidă ro#ie
#tearsă, cu o cuo"ă e acoeri#, o sfâr"ea4ă de vânt !n vârf #i
un c"oot atârnând !n ea% Era o casă mare, dar a(unsă acum o
ruină6 căci acareturi"e sa"e erau uţin fo"osite, ereţii erau
1/
ume4i si muce2ăiţi, 2eamuri"e sarte #i orţi"e că4ute% !n 2ra(d
um$"au ţanţo# si c"oncănind ni#te ăsări6 iar #oroane"e entru
trăsuri #i #uri"e erau năădite de iar$ă% Nici !năuntru nu mai era
mare "ucru care să amintească de starea ei de odinioară6 căci,
ătrun4ând !n 0o"u" mo0orât #i aruncând o rivire rin u#i"e
desc0ise a"e mu"tor !ncăeri, vă4ură că erau mari, fri2uroase #i
cu uţine mo$i"e% )e simţea un miros de ământ, de ustietate
2"acia"ă, care !ţi evoca rea mu"te tre4iri "a "umina "uminării #i
nu rea mu"tă mâncare%
Cei doi, du0u" #i )croo2e, stră$ătură 0o"u", !ndretându-se
sre o u#ă din dosu" casei% )e desc0ise !n faţa "or, dând "a ivea"ă
o !ncăere "un2ă, ustie #i tristă, e care #iruri"e de $ănci #i de
uitre urâte, din "emn de $rad, o făceau să ară #i mai ustie%
La unu" din uitre, un $ăiat sin2uratic citea "ân2ă un foc firav6
)croo2e se a#e4ă e o $ancă #i "ânse vă4ându-se e e" !nsu#i,
a#a cum fusese, o $iată fiinţă uitată%
Ecouri"e tăinuite a"e casei, c0iţăituri"e #i forfota #oareci"or din
dosu" "am$riuri"or, icături"e ce se scur2eau din ci#meaua e
 (umătate de420eţată din curtea mo0orâtă din sate, "ene#u"
$a"ans a" u#ii unei ma2a4ii 2oa"e, trosnete"e focu"ui, toate
acestea !i !nmuiară inima "ui )croo2e, s"o$o4indu-i #i mai tare
"acrimi"e%
Du0u" !i atinse $raţu", arătând sre $ine"e său mai tânăr,
a$sor$it de "ectură% Deodată, un $ăr$at cu vesminte străine,
care se vedea "imede, miracu"os de rea", aăru "a fereastră, cu
un toor vârât !n centură #i ducând de frâu un mă2ar !ncărcat
cu "emne%
9 Ia uite, este +"i 3a$a5 e/c"amă )croo2e fascinat% 3ătrânu"
si cinstitu" +"i 3a$a, dra2u" de e"5 Da, da, !mi amintesc5 Odată,
de Crăciun, când coi"u" sin2uratic de aco"o a rămas !n #coa"a
ărăsită, e" a aărut de-adevărate"ea, entru rima dată, c0iar
a#a% 3ietu" $ăiat5 1i =a"entin, suse )croo2e% 1i să"$aticu" "ui
frate, Orson6 uite-i5 1i 9 cum !" c0eamă7 9 ce" care a fost "ăsat
 !n i4mene, dormind, "a oarta Damascu"ui6 nu-" ve4i7 1i
2ră(daru" su"tanu"ui, răsturnat de du0uri"e re"e6 uite-" cum stă !n
ca5 +#a-i tre$uie5 !mi are $ine% De ce s-a !nsurat tocmai e" cu
rinţesa7
Dacă "-ar fi au4it e )croo2e, risiindu-#i toată ardoarea !n
asemenea su$iecte, cu un 2"as cu totu" neo$i#nuit, !ntre râs #i
"âns, #i dacă ar fi vă4ut faţa "ui "uminată #i emoţionată, tare s-
ar mai fi minunat artenerii "ui de afaceri din Londra%
9 Uite-" e 'aa2a"5 stri2ă )croo2e% Uite-" aco"o, ce" cu cor
verde #i coadă 2a"$enă #i un fe" de sa"ată verde !n cre#tet5
)ărmane Ro$in Crusoe, "-a stri2at când s-a !ntors acasă, duă
ce a navi2at !n (uru" insu"ei% ;)ărmane Ro$in Crusoe, e unde-ai
um$"at, Ro$in Crusoe7< Omu" a cre4ut că visa, dar nu visa% Era
'aa2a"u", să #tii% Uite-" #i e =ineri, a"ear2ă de rue ământu"
20
sre 2o"fu"eţ5 8ei5 +"o5 8ei-0o5
'oi# tr ecând iute "a o a"tă stare, trecere foarte străină
caracteru"ui său, suse, comătimindu-#i sine"e "ui de odinioară,
;3ietu" $ăiat5<, #i se orni iar e "âns%
9 +# vrea%%%, murmură )croo2e, $ă2ând mâna !n $u4unar #i
uitându-se !n (ur, duă ce !#i #terse oc0ii cu man#eta% Dar e rea
târ4iu%
9 Ce s-a !ntâm"at7 !ntre$ă du0u"%
9 Nimic, suse )croo2e% Nimic% Noatea trecută, un $ăieţe"
mi-a cântat un co"ind de Crăciun "a u#ă% +s vrea să-i fi dat ceva:
asta-i tot%
Du0u" 4âm$i, cufundat !n 2ânduri, #i suse, f"u tur&nd m&na
9 8ai să mai vedem #i un a"t Crăciun5
)ine"e de odinioară a" "ui )croo2e crescu "a au4u" acestor
cuvinte #i !ncăerea deveni ceva mai !ntunecată si mai
murdară% Lam$riuri"e se scoro(iră, 2eamuri"e crăară #i din
tavan că4ură $ucăţi de mo"o4, scoţând "a ivea"ă #ici"e de42o-
"ite6 dar cum se etrecură toate acestea, )croo2e nu #tiu, a#a
cum nu #tim nici noi% 1tia doar că era foarte adevărat6 că toate
se etrecuseră c0iar a#a6 că e" era din nou sin2ur, !n tim ce
toţi cei"a"ţi $ăieţi "ecaseră acasă, să-#i etreacă frumoasa
vacanţă%
Nu mai citea6 se "im$a diserat de co"o-co"o% )croo2e se
uită "a du0 #i, c"ătinând trist din ca, rivi ne"ini#tit sre u#ă%
+ceasta se desc0ise #i o fetiţă, mu"t mai mică decât $ăiatu",
dădu $u4na #i, !nco"ăcindu-#i $raţe"e de 2âtu" "ui, i se adresă cu:
;Dra2u" meu, iu$itu" meu frate5<
9 +m venit să te iau acasă, dra2u" meu frate5 suse coi"a,
$ătând din a"me"e micuţe #i !ndoindu-se de râs% *e duc acasă,
acasă, acasă5
9 +casă, micuţa mea &ân7 reetă $ăiatu"%
9 Da, suse coi"a, !n cu"mea $ucuriei% +casă, entru
totdeauna% +casă, de acum !n vecii veci"or5 *ata e mu"t mai $un
decât era #i acasă e ca !n rai5 i-a vor$it atât de duios !ntr-o
noate minunată când m-am dus "a cu"care, că nu m-am temut
să-" mai !ntre$ !ncă o dată dacă oţi să vii acasă6 #i e" a sus da,
oţi să vii6 #i m-a trimis cu trăsura să te aduc% 1i o să fii $ăr$at5
suse coi"a, desc0i4ând oc0ii% 1i n-ai să te mai !ntorci niciodată
aici% Dar mai !ntâi o să fim !mreună tot Crăciunu" #i o să ne
vese"im cum nu sa mai eselit nimeni 'e lume!
9 E#ti o femeiu#că e cinste, micuţa mea &ân5 e/c"amă
$ăiatu"%
Ea $ătu din a"me #i râse #i !ncercă să-" mân2âie e ca, dar,
fiind rea mică, râse din nou #i se ridică e vârfuri ca să-"
sărute% +oi !nceu să-" tra2ă, !n neră$darea ei coi"ărească,
sre u#ă6 iar e", $ucuros să "ece, o !nsoţi%
O voce !nfrico#ătoare stri2ă e 0o":
21
9 Co$oară $a2a(u" cona#u"ui )croo2e, aco"o5
)i !n 0o" !#i făcu aariţia !nsu#i directoru" #co"ii, care !"
străfu"2era e cona#u" )croo2e cu o rivire condescendentă
feroce #i !" !nsăimântă !n2ro4itor dând mâna cu e"% Î" conduse
aoi e e" #i e sora "ui !ntr-un sa"on, care arăta !ntocmai ca un
vec0i uţ, !n20eţat cum nu s-a mai vă4ut, căci 0ărţi"e de e
erete, recum #i 2"o$uri"e ceresc #i ământesc de "a ferestre
erau ca de ceară, din cau4a fri2u"ui% +ici, scoase un c"ondir cu
un vin ciudat de desc0is "a cu"oare #i o $ucată de ră(itură
ciudat de vârtoasă #i administra tineri"or câteva do4e din aceste
de"icatese: !n ace"a#i tim, trimise afară un s"u(itor coste"iv să
ofere un ă0ăre" cu ;ceva< o#ta"ionu"ui, care răsunse că !i
mu"ţume#te domnu"ui, dar, dacă era din ace"a#i $utoi din care
mai 2ustase, referă să se "isească% Cufăru" cona#u"ui )croo2e
fiind !ntre tim "e2at de coertina trăsurii, coiii !#i "uară rămas-
$un de "a director, cu mu"tă tra2ere de inimă6 aoi se urcară !n
trăsură #i orniră vese"i e a"eea din 2rădină6 roţi"e se !nvârteau
reede, !mro#când ca un u"veri4ator romoroaca #i 4ăada de
e frun4e"e !ntu necate ale 'lantelor 'erene.
9 + fost !ntotdeauna o fătură de"icată, e care o utea
do$or! #i cea mai mică adiere, suse fantoma% Dar avea o inimă
mare5
9 Într-adevăr, suse )croo2e rintre "acrimi% +i dretate% Nu
tă2ăduiesc asta, du0u"e, Doamne fere#te !
9 Era femeie !n toată firea când a murit, suse fantoma, #i
arcă a avut #i coii%
9 Un coi", reci4ă )croo2e%
9 +devărat, suse fantoma% Neotu" tău5 )croo2e ărea cam
tu"$urat #i răsunse scurt:
9 Da%
De#i "ăsaseră #coa"a !n urma "or c0iar !n c"ia aceea, se af"au
acum e stră4i"e a2"omerate a"e unui ora# mare, e care
treceau !ncoace #i-nco"o că"ători ca ni#te um$re6 e care, căruţe
#i ca"e#ti, ca ni#te um$re se !m$u"4eau să-#i croiască drum #i de
unde ră4$ătea toată 4arva #i forfota unui ora# adevărat%
'răvă"ii"e !modo$ite arătau "imede că #i aici era din nou
Crăciun6 dar era seară #i stră4i"e erau "uminate%
&antoma se ori "a u#a unui deo4it #i !" !ntre$ă e )croo2e
dacă !" cunoa#te%
9 Cum să nu-" cunosc5 suse )croo2e% Doar am fost ucenic
aici5
Intrară% =ă4ând un domn $ătrân cu o erucă ve"#ă, care
#edea "a un uitru atât de !na"t, !ncât, dacă ar fi fost cu câţiva
centimetri #i mai !na"t, ar fi dat cu cau" de tavan, )croo2e
stri2ă, curins de o mare emoţie :
9 Ia uite5 3ătrânu" &e44i@i25 3inecuvântată fie inima "ui5
&e44i@i2 e iară#i viu5
22
3ătrânu" &e44i@i2 use (os tocu" #i !#i ridică rivirea sre
ceas, care arăta ora #ate% Î#i frecă mâini"e, !#i aran(a surtucu"
vo"uminos, râse din tot truu", de "a !ncă"ţări #i ână "a or2anu"
2enero4ităţii "ui, #i stri2ă cu un 2"as "ăcut, mieros, $o2at, "in,
 (ovia":
9 Iu0u5 Ia uită-te5 E$ene4er5 Dic5
)ine"e de odinioară a" "ui )croo2e, care era acum un tânăr
ado"escent, intră vioi, !nsoţit de co"e2u" "ui de ucenicie%
9 E Dic i"ins, de $ună seamă5 !i suse )croo2e fantomei%
Doamne-a(ută, e" e5 Uite-"5 Dic era foarte ata#at de mine%
3ietu" Dic5 =ai, vai, vai5
9 Iu0u, $ăieţi, suse &e44i@i2% Nu se mai munce#te !n seara
asta% E a(unu" Crăciunu"ui, Dic% E Crăciun, E$ene4er5 Uite acu#i
unem o$"oane"e, stri2ă $ătrânu" &e44i@i2, $ătând tare din
a"me, cât ai 4ice e#te5
Nu v-ar fi venit să credeţi cu câtă râvnă se useră cei doi
$ăieţi e trea$ă5 Dădură $u4na !n stradă cu o$"oane"e 9 unu,
doi, trei 9 "e rinseră sus !n "ăca#uri"e "or 9 atru, cinci, #ase 9
"e useră dru2ii #i !i $ătură 9 #ate, ot, nouă 9 #i se
 !ntoarseră, !nainte s-a(un2eţi voi cu numărătoarea ână "a
doisre4ece, 2âfâind ca ni#te cai de curse%
9 8o #i-a#a5 stri2ă $ătrânu" &e44i@i2, co$orându-se de "a
uitru" "ui !na"t cu o e/traordinară srintenea"ă% &aceţi
curăţenie, f"ăcăi, să se facă "oc aici5 8o #i-a#a, Dic, fii vioi,
E$ene4er5
Curăţenie5 +r fi curăţat orice, uteau să cureţe orice, su$
rivirea $ătrânu"ui &e44i@i2% *rea$a fu făcută !ntr-un minut% *ot
ce se utea de"asa fu ascuns vederii, de arcă ar fi fost
a"un2at din viaţa u$"ică entru totdeauna6 odeaua fu
măturată #i stroită, fiti"e"e "ămi"or otrivite, căr$unii
 !n2rămădiţi e foc6 #i deo4itu" se refăcu !ntr-o sa"ă de $a"
conforta$i"ă, ca"dă, uscată #i "uminoasă, a#a cum ţi-ai dori să
ve4i !ntr-o noate de iarnă%
1i iată că intră un scricar cu o artitură, care se urcă "a
uitru" ce" măreţ #i făcu din e" o orc0estră, care suna recum
cinci4eci de stomacuri tu"$urate% Iată că intră doamna &e44i@i2,
cu un 4âm$et "ar2, adevărat% Iată că intrară ce"e trei
domni#oare &e44i@i2, surâ4ătoare #i dră2ă"a#e% Iată că intrară
cei #ase tineri cu inimi"e 4dro$ite de e"e% Iată că intrară toţi
tinerii si toate tinere"e care "ucrau aco"o% Iată că intră fata-n
casă, cu văru" ei, $rutaru"% Iată că intră $ucătăreasa, cu $unu"
rieten a" frate"ui ei, "ătaru"% Iată că intră $ăiatu" de este
drum, $ănuit că nu rimea destu"ă mâncare de "a stăânu" "ui6
 !ncercând să se ascundă !n sate"e fetei de "a a doua casă duă
cea de a"ături, care se dovedise că fusese trasă de urec0i de
stăâna ei% Intrară cu toţii, unu" duă ce"ă"a"t6 unii cu sfia"ă, a"ţii
cu !ndră4nea"ă, unii cu 2raţie, a"ţii cu stân(enea"ă, unii
23
 !min2ând, a"ţii tră2ând6 toţi intrară, !n toate fe"uri"e #i !n toate
c0iuri"e% 1i se rinseră !n dans, două4eci de erec0i deodată6
făcură (umătate de cerc #i aoi se răsuciră !n cea"a"tă direcţie6
veniră sre mi("oc, aoi se !ndeărtară din nou6 se !nvârtiră #i se
 !nvârtiră, 2ruându-se duă cum !i tră2ea aţa6 vec0ea erec0e
care conducea "a !nceut dansu" aărea mereu unde nu tre$uia6
o nouă erec0e conducea aoi dansu", "uând-o de "a caăt, de
 !ndată ce a(un2eau aco"o6 !n sfâr#it, toate erec0i"e conduceau
dansu" #i nici una de e mar2ini nu utea să "e a(ute5 Când se
a(unse !n acest unct, $ătrânu" &e44i@i2 $ătu din a"me ca să
orească dansu" stri2ând ;3ravo5<, iar scricaru" !#i cufundă faţa
 !nfier$ântată !ntr-o oa"ă cu $ere nea2ră, adusă aco"o taman !n
acest sco% Dar disreţuind odi0na, !#i făcu din nou aariţia #i
re!nceu e "oc să cânte, de#i nu mai erau dansatori, ca #i cum
ce"ă"a"t scricar fusese dus acasă v"ă2uit, e o tar2a, iar e" era
unu" roasăt, 0otărât mai de2ra$ă să iară decât să-" mai
vadă-n oc0i%
1i iară#i dansară #i se (ucară 2a(uri, #i iară#i dans #i tort, vin
fier #i o 0a"că mare de fritură rece, o $ucată mare de răcitură
fiartă #i "ăcinte cu carne #i mu"tă, mu"tă $ere% Dar surri4a cea
mare a serii veni duă fritură #i răcitură, când scricaru" >mare
e4even20i, $ă2aţi de seamă5 Era dintre cei e care nici voi,
nici eu nu "-am fi utut !nvăţa meseria, că #i-o cuno#tea e"
$ine5? atacă )ir Ro2er de Cover"e.% +tunci, $ătrânu" &e44i@i2 o
ofti "a dans e doamna &e44i@i2% 1i ei conduseră dansu"6 un
dans e cinste, făcut arcă anume entru ei6 !n ritm de trei
ătrimi #i cu două4eci de erec0i ca arteneri6 oameni cu care
nu era de 2"umit6 oameni care dansau !n draci, nu um$"au, că
nici nu #tiau%
Dar să fi fost de două ori mai mu"ţi 9 $a c0iar de atru ori 9
$ătrânu" &e44i@i2 tot s-ar fi măsurat cu ei, #i doamna &e44i@i2
a#i(derea% Cât desre ea, era o arteneră vrednică de e", !n
toate sensuri"e cuvântu"ui% Dacă asta nu e o "audă 2ro4avă,
suneţi-mi voi una mai 2ro4avă #i o s-o fo"osesc% Din 2am$e"e
"ui &e44i@i2 ărea să iasă o "umină adevărată% )tră"uceau ca
ni#te "uni, retutindeni, rintre dansatori% N-ai fi utut revedea,
 !n nici o c"iă anume, ce se va !ntâm"a cu e"e% 1i duă ce
$ătrânu" &e44i@i2 #i doamna &e44i@i2 e/ecutară !ntre2u" dans 9
 !naintaţi si retra2eţi-vă, am$e"e mâini sre artener, "ecăciune
#i reverenţă, iruetă, odu" #i din nou !naoi, "a "ocuri"e voastre
9 &e44i@i2 făcu foarfecă 9 o făcu cu atâta di$ăcie, !ncât arcă
ar fi c"iit din icioare, #i aoi reveni e odea, fără să se c"atine
nici un ic%
Când ceasu" $ătu de unsre4ece, $a"u" fami"ia" se sarse%
Domnu" #i doamna &e44i@i2 !#i "uară o4iţia, de fiecare arte a
u#ii, si strânseră mâna fiecărei ersoane, e rând, e măsură ce
aceasta, fie $ăr$at, fie femeie, ie#ea, urându-i un Crăciun
24
fericit% Duă ce toţi "ecaseră !n afara ce"or doi ucenici,
rocedară "a fe" #i cu ei6 #i astfe", 2"asuri"e voioase se
 !ndeărtară #i f"ăcăii se $ă2ară !n aturi"e "or, care erau su$ o
te(20ea, !n dosu" răvă"iei%
În tot acest tim, )croo2e se comortase ca un om ie#it din
minţi% Inima #i suf"etu" "ui erau !n scena aceea, cu sine"e "ui de
odinioară% Confirma tot, !#i amintea tot, se $ucura de tot #i era
curins de cea mai ciudată a2itaţie%
+$ia acum, duă ce feţe"e fericite, cea a sine"ui său de
odinioară #i cea a "ui Dic, se !ntoarseră, !#i aduse aminte de
du0 #i !#i dădu seama că !" rivea fără !ncon(ur, !n tim ce
"umina de e cau" "ui stră"ucea foarte tare%
9 E o nimica toată, suse du0u", să tre4e#ti recuno#tinţa
rostimii%
9 O nimica toată5 reetă )croo2e%
Du0u" !i făcu semn să-i ascu"te e cei doi ucenici care se
 !ntreceau !n "aude "a adresa "ui &e44i@i26 #i duă ce ascu"tă,
suse :
9 3a e nimica toată5 N-a c0e"tuit decât câteva "ire din $anii
vo#tri muritori: ro$a$i" vreo trei, atru% erită "aude doar
entru atât7
9 Nu-i vor$a de asta, suse )croo2e, !nfier$ântat de această
o$servaţie #i vor$ind, fără să-#i dea seama, ca sine"e "ui de
odinioară, nu ca sine"e de mai târ4iu% Nu-i vor$a de asta,
du0u"e% )tă !n uterea "ui de a ne face fericiţi sau nefericiţi6 de a
ne face s"u($a u#oară sau !movărătoare6 de a face din ea o
"ăcere sau un c0in% 'uterea "ui oate că stă !n cuvinte #i riviri,
 !n "ucruri atât de va2i si ne!nsemnate, !ncât e cu neutinţă să "e
ui una su$ a"ta #i să "e aduni: #i atunci%%%7 &ericirea e care o
 !marte el e la $el de mare ca si cum ar $i costat o aere.
)imţi rivirea du0u"ui #i se ori%
9 Ce s-a !ntâm"at7 !ntre$ă du0u"%
9 Nimic deose$it, suse )croo2e%
9 'arcă s-a !ntâm"at totu#i ceva, insistă du0u"%
9 Nu, suse )croo2e% Nu% +s vrea să-i ot sune o vor$ă,
două, coistu"ui meu, c0iar !n c"ia asta% +tâta tot%
)ine"e "ui de odinioară stinse "ămi"e, !n tim ce e" !#i
e/rima această dorinţă6 )croo2e #i du0u" erau din nou, unu"
"ân2ă ce"ă"a"t, afară%
9 Ră2a4u" meu se aroie de sfâr#it, o$servă du0u"% R e'ede!
Îndemnu" nu i se adresa "ui )croo2e sau a"tei fiinţe vi4i$i"e,
dar !#i făcu de !ndată efectu"% Căci )croo2e se vă4u din nou e
e" !nsu#i% +cum era mai !n vârstă6 un $ăr$at matur% Nu avea !ncă
 !ntiărite e faţă "inii"e asre #i ri2ide din anii următori6 dar
 !nceuse să caete semne"e 2ri(i"or #i a"e 42ârceniei% +vea o
neră$dare, o "ăcomie, un neastâmăr !n oc0ii !n care se citea că
năravu" rinsese rădăcini #i este care avea să se "ase um$ra
2+
coacu"ui tot mai !na"t%
Nu era sin2ur% 1edea "ân2ă o tânără $"ondă cu o roc0ie de
do"iu6 !n oc0ii ei erau "acrimi, ce scânteiau !n "umina e care o
răsândea Du0u" Crăciunuri"or *recute%
9 Contea4ă rea uţin, suse ea !nceti#or% 'entru tine, foarte
uţin% Un a"t ido" mi-a "uat "ocu"6 #i dacă e" va utea să-ţi aducă
voie $ună #i mân2âiere de acum !nco"o, a#a cum a# fi !ncercat
eu s-o fac, nu am motiv de !n2ri(orare%
9 Ce ido" ţi-a "uat "ocu"7 interveni e"%
9 Un ido" de aur%
9 +sta e rânduia"a dreată a "umii5 suse e"% Cu nimic nu e
ea mai necruţătoare decât e cu sărăcia #i nimic nu condamnă
ea mai mu"t, cu vor$a, decât 2oana duă avere%
9 *e temi rea mu"t de "ume, !i re"ică tânăra cu $"ândeţe%
 *oate ce"e"a"te seranţe a"e ta"e s-au contoit !n seranţa de a
nu risca niciodată să-ţi rero#e4e sărăcia% +m vă4ut cum te-ai
"eădat e rând de nă4uinţe"e no$i"e, ână ce atima de
căetenie% Câ#ti2u", a us stăânire e tine% Nu-i a#a7
9 1i ce dacă7 !i răsunse e"% C0iar dacă as fi devenit atât de
 !nţe"et, ce-i cu asta7 &aţă de tine nu m-am sc0im$at%
Ea c"ătină din ca '.
9 -am sc0im$at7
9 Învoia"a noastră este vec0e% + fost făcută e când
amândoi eram sărmani #i mu"ţumiţi de soarta noastră, ână ce
va sosi #i vremea când ne vom sori $unuri"e ământene rin
0ărnicia noastră ră$dătoare% *e-ai sc0im$at, !ntr-adevăr% Când
am făcut !nvoia"a, erai a"t om%
9 Eram un coi", suse e" enervat%
9 C0iar inima ta !ţi sune că nu erai ceea ce e#ti acum,
răsunse ea% Eu sunt% *ot ceea ce era fă2ăduinţă de fericire,
când eram una #i aceea#i inimă, este acum, când suntem două
inimi, numai suferinţă% N-am să-ţi sun cât de des #i cu câtă
tristeţe m-am 2ândit "a asta% Este de-a(uns că m-am 2ândit #i că
ot să-ţi dăruiesc "i$ertatea%
9 i-am cerut-o vreodată7
9 În cuvinte, nu% Niciodată%
9 +tunci cum7
9 'rin sc0im$area firii ta"e6 rin stricăciunea suf"etu"ui6
rintr-o a"tă atmosferă a vieţii6 o a"tă seranţă de !m"inire a ei%
'rin tot ceea ce reţuia dra2ostea mea !n oc0ii tăi% Dacă n-ar fi
fost !nvoia"a dintre noi, suse fata, rivindu-" $"ând, dar ferm,
sune-mi, m-ai a"e2e #i ai !ncerca să mă cucere#ti acum7 O, nu5
E" ăru să accete !motriva voinţei "ui că resuunerea ei
era !ndretăţită% Dar se că4ni să sună:
9 *u cre4i că nu%
9 +# fi $ucuroasă să cred a"tminteri, dacă a# utea,
răsunse fata% Numai Dumne4eu #tie că atunci când am af"at
2,
acest adevăr, am !nţe"es cât de uternic #i de netă2ăduit
tre$uie să fie% Dar dacă ai fi "i$er astă4i, dacă vei fi mâine sau ai
fost ieri, ot să cred c0iar #i eu că ai a"e2e o fată fără 4estre 9
tu, care #i atunci când !i destăinui 2ânduri"e, reţuie#ti totu"
duă câ#ti27 )au, dacă ai a"e2e-o, dacă ai face-o !ntr-o c"iă !n
care ţi-ai trăda sin2uru" tău rinciiu că"ău4itor, nu a# #ti cu
si2uranţă că de !ndată te vei căi #i vei re2reta7 3a #tiu, #i de
aceea !ţi dăruiesc "i$ertatea% Din toată i nima o $ac# n numele
dragostei 'entru cel care ai $ost.
E" dădu să-i răsundă, dar ea continuă, !ntorcând cau"%
9 'oate că 9 amintirea trecutu"ui mă face să ser !ntrucâtva
aceasta 9 vei suferi% 'entru foarte, foarte scurt tim, duă care
vei a"un2a $ucuros din 2ânduri"e ta"e această amintire, ca e un
vis nefo"ositor, din care ai avut norocu" să te tre4e#ti, !ţi doresc
fericire !n viaţa e care ţi-ai a"es-o5
&ata !" ărăsi #i se desărţiră%
9 Nu-mi mai arăta nimic, du0u"e5 suse )croo2e% Du-mă
acasă% De ce !ţi face "ăcere să mă c0inui7
9 Încă o um$ră doar5 e/c"amă du0u"%
9 Nu mai vreau5 stri2ă )croo2e% Nu mai vreau% Nu mai vreau
să văd nimic% Nu-mi mai arăta nimic5
Dar necruţătoru" du0 !" ţintui "ocu"ui cu am$e"e $raţe #i !" si"i
să rivească !n continuare.
=edeau acum o a"tă scenă, !n a"t "oc6 o odaie, nu foarte mare
#i nici foarte frumoasă, dar cât se oate de "ăcută% Lân2ă focu"
de iarnă, #edea o tânără frumoasă, care semăna atât de $ine cu
cea dinainte, !ncât )croo2e cre4u că era aceea#i, ână ce o
vă4u e ea, devenită acum o nur"ie mamă de fami"ie, a#e4ată !n
faţa fiicei ei% !n odaie era un tără$oi !n2ro4itor, fiindcă se af"au
aco"o mai mu"ţi coii decât ar fi utut număra )croo2e !n 0a"u"
de a2itaţie !n care era6 #i, sre deose$ire de "iota din cunoscuta
oe4ie, nu erau atru4eci de coii care se urtau ca #i cum ar fi
fost unu" sin2ur, ci fiecare coi" se urta ca atru4eci "a un "oc%
Urmarea era un vacarm de nedescris, dar nimeni nu ărea să
se sinc0isească, $a dimotrivă, mama #i fiica râdeau din toată
inima #i se simţeau foarte $ine rintre ei6 iar cea de-a doua
intră curând !n (oaca "or #i micii tâ"0ari o (umu"iră fără mi"ă% Ce
n-a# fi dat să fiu unu" dintre ei5 De#i, c0iar atât de 2roso"an n-as
fi utut să fiu niciodată, nu, nu5 Nici entru toată averea din
"ume n-as fi strâns #i n-a# fi tras de ăru" ace"a rins !n cosiţe6 #i
nu i-a# fi smu"s anto-fioru" ace"a minunat din icior, nici ca să-
mi sa"ve4 viata, Doamne-a(ută5 Iar să-i măsor ta"ia !n (oacă, a#a
cum făceau ţâncii ăia o$ra4nici, n-a# fi utut nicidecum6 s-ar fi
utut !ntâm"a să-mi rămână $raţu" !nco"ăcit !n (uru" ei, dret
edeasă, #i să nu se mai !ndrete niciodată% 1i totu#i, tare mi-
ar fi "ăcut, recunosc, să-i fi atins $u4e"e6 să mă fi ru2at de ea
să "e desc0idă6 să-i fi rivit 2ene"e oc0i"or "ecaţi, fără urmă de
2
ro#eaţă !n o$ra(i6 să-i fi des"etit cosiţe"e, "ăsând să cur2ă !n
va"uri ăru", din care o #uviţă cât de mică ar fi fost o amintire
nereţuită6 e scurt, mi-ar fi "ăcut, mărturisesc, să fi avut
u#urinţa #i "i$ertatea unui coi", dar să fiu !n ace"a#i tim $ăr$at
ca să #tiu s-o reţuiesc%
Dar iată că se au4i o $ătaie !n u#ă #i urmă de !ndată un
asemenea iure#, că fata se omeni urtată sre ea, cu faţa
surâ4ătoare #i cu roc0ia (umu"ită, !n mi("ocu" unui cârd
4$urătăcit #i 2ă"ă2ios, taman "a tim entru a-" !ntâmina e
tată, care venea acasă !nsoţit de un $ăr$at !ncărcat cu (ucării #i
daruri de Crăciun% 1i aoi, ce mai ţiete #i "ute, ce măce"
făcură cu $ietu" 0ama" "isit de aărare5 Ce s-au mai căţărat e
e", cu scaune !n c0i de scări, ca să-" cotro$ăi rin $u4unare, i-
au smu"s ac0ete"e !nve"ite !n 0ârtie cafenie, s-au a2ăţat de
cravata "ui, "-au "uat de 2ât, "-au $ătut cu umnii e sinare #i i-
au dat #uturi !n icioare, !ntr-un e"an de dra2oste nestăvi"ită5 Ce
de stri2ăte de mirare #i de !ncântare, cu care era rimită
desfacerea fiecărui ac0et5 1i ce anunţ 2roa4nic, că $e$e"u#u"
fusese surrins !n c"ia când !#i $ă2a !n 2ură o ti2ăiţă de ău#ă
#i era mai mu"t ca si2ur că !n20iţise un curcan de (ucărie "iit e
un $"id de "emn5 Ce u#urare când se descoeri că fusese o
a"armă fa"să5 Câtă $ucurie, câtă recuno#tinţă, cât entu4iasm5 N-
o să credeţi cum se !nvă"mă#eau toate astea5 Dar fu de-a(uns
ca, !ncet, !ncet, coiii !mreună cu emoţii"e "or să se retra2ă din
sa"on, urcând treată cu treată ână "a eta(, unde se $ă2ară !n
at, ca să se a#tearnă "ini#tea%
)croo2e rivi cu #i mai mu"tă atenţie când stăânu" casei,
sre care fiica "ui se a"eca dră2ăstoasă, se a#e4ă cu ea #i
mama ei, "ân2ă foc6 #i când se 2ândi că o a"tă fătură
asemenea ei, "a fe" de 2raţioasă #i de romiţătoare, i-ar fi utut
sune "ui tată #i ar fi utut să fie ca o rimăvară !n iarna
ne!m$"ân4ită a vieţii "ui, vederea i se tu"$ură foarte tare%
9 3e""e, suse soţu", !ntorcându-se cu un 4âm$et sre soţia
"ui, "-am vă4ut duă-amia4ă e un vec0i rieten de-a" tău%
9 'e cine7
9 B0ici5
9 Cum să 20icesc7 Ei drace, dar c0iar nu #tiu7 adău2ă ea
dintr-o răsuf"are, râ4ând !n tim ce #i e" râdea% Domnu" )croo2e5
9 Însu#i domnu" )croo2e% +m trecut rin faţa ferestrei
$irou"ui "ui6 nu erau trase o$"oane"e #i !năuntru era o "uminare,
a#a că "-am vă4ut fără voia mea% +m au4it că asociatu" "ui e e
moarte6 iar e" #edea aco"o, sin2ur% Cred că e sin2ur-sin2ure" e
"ume%
9 Du0u"e, suse )croo2e cu 2"asu" frânt, du-mă de  aici!
9 i-am sus că acestea sunt um$re"e ce"or care au fost,
suse fantoma% Dar nu e vina mea că e"e sunt ceea ce sunt5
9 Du-mă de aici5 e/c"amă )croo2e% Nu mai suort5
28
)e !ntoarse sre du0 #i, vă4ând că !" rivea cu un c0i e
care se amestecau !n mod ciudat frânturi din toate c0iuri"e e
care i "e arătase, i se !motrivi%
9 Lasă-mă5 Du-mă !naoi5 Nu mă mai vi4ita5
 *ot "utându-se cu e", dacă aceea se utea numi "ută, !n
care% du0u" nu se vădea că ar oune re4istenţă, rămânând
netu"$urat de eforturi"e adversaru"ui său, )croo2e o$servă că
"umina !i stră"ucea e ca cu toată uterea6 #i făcând va2
"e2ătura cu inf"uenţa e care o avea asura "ui, !n#facă scufia
stin2ătoare #i, cu un 2est $rusc, i-o !ndesă e ca%
Du0u" se "ăsă su$ ea, astfe" !ncât stin2ătoru" !i acoeri
 !ntrea2a si"uetă6 dar, de#i )croo2e o aăsă cu toată forţa !n (os,
nu utea ascunde "umina care ie#ea de su$ ea, revărsându-se
e (os !ntr-un torent ne!ntrerut%
)e simţea co"e#it de o$osea"ă #i de o toroea"ă cu care nu
se utea "uta #i mai mu"t% +oi, !#i dădu seama că se af"a !n
dormitoru" "ui% ai strânse o dată scufia, !n semn de rămas-$un,
#i mâna i se re"a/a, aoi a$ia aucă să se !m"eticească ână "a
at, că se #i cufundă !ntr-un somn adânc%

)*+N+ + *REI+
Cel deal doilea duh dintre cele trei

 *re4indu-se !n mi("ocu" unor sforăituri cum"ite #i ridicându-se


 !n cau" oase"or ca să-#i adune 2ânduri"e, )croo2e nu mai avu
nevoie să fie anunţat că se aroia din nou c"ia când c"ootu"
avea să $ată de unu% )imţea că se tre4ise "a rea"itate taman "a
ţanc, cu rostu" anume de a susţine o discuţie cu ce" de-a" doi"ea
mesa2er e/ediat e adresa "ui rin intervenţia "ui aco$ ar"e.%
Dar, descoerind că !" cam "uase cu fri2 când !nceuse să se
 !ntre$e care dintre draerii va fi trasă de această nouă vedenie,
"e trase e toate !n "ături cu mâini"e "ui #i, "un2indu-se din nou,
se use e ari2ă ve20e de (ur-!mre(uru" atu"ui% Căci dorea să
i atace du0u" c0iar !n c"ia aariţiei sa"e, ca să nu fie "uat rin
surrindere #i să se serie%
Domnii care iau "ucruri"e !n u#or #i se fă"esc că ei cunosc
toate dedesu$turi"e, făcând de o$icei de toate, !#i e/rimă
2ama "ar2ă a !nc"inaţiei "or către aventură, afirmând că se
rice "a orice, de "a ri#că ână "a omor6 !ntre aceste e/treme
e/istă fără !ndoia"ă o 2amă destu" de "ar2ă #i de curin4ătoare
de su$iecte% &ără a mă aventura să-" socotesc e )croo2e
rintre ace#tia, nu re2et să vă convin2 că era re2ătit entru o
mare varietate de nă"uciri #i că, !nceând cu un $e$e"u# #i
terminând cu ni#te rinoceri, nimic nu "-ar fi u"uit rea tare%
&iind re2ătit entru aroae orice, nu era !nsă de"oc
2/
re2ătit entru nimic6 rin urmare, când c"ootu" $ătu de UNU #i
nu se ivi nici o arătare, !" curinse un tremurici uternic% Cinci
minute, 4ece minute, un sfert de ceas trecură #i nimic nu se
arătă, !n tot acest răstim, stătea !ntins e atu" "ui, mie4u" si
focaru" unei ete de "umină ro#iatice, care se revărsă este e"
când oro"o2iu" anunţă ora6 #i care, fiind doar "umină, era mai
 !nfrico#ătoare decât o du4ină de fantome, !ntrucât e" nu utea
să des"u#ească nicicum ce !nsemna sau ce avea de 2ând6 #i, din
când !n când, se temea că ar utea deveni !n orice c"iă un ca4
interesant de ardere sontană, fără a se utea măcar conso"a
cu ideea de a #ti acest "ucru, !n ce"e din urmă, !nceu totu#i să
se 2ândească 9 a#a cum voi sau eu ne-am fi 2ândit de "a
 !nceut, căci !ntotdeauna nu ersoana !n cau4ă #tie ce ar fi
tre$uit făcut, #i fără !ndoia"ă că ar fi făcut 9 deci, !nceu să se
2ândească !n ce"e din urmă că sursa #i secretu" acestei "umini
fantomatice ar utea fi !n odaia a"ăturată, de unde, mer2ând e
urme"e ei, ărea să stră"ucească% Când această idee use cu
totu" stăânire e mintea "ui, se ridică !ncet #i !#i târ#âi aucii
ână "a u#ă%
5n clia când )croo2e use mâna e c"anţă, un 2"as ciudat !"
stri2ă e nume #i !" ofti să intre% )e suuse%
Era roria "ui odaie% Nu e/ista nici o !ndoia"ă !n această
rivinţă% De ereţi #i de tavan atârna atâta verdeaţă, de arcă
 !ncăerea era un crân2 adevărat6 #i, !n fiecare arte a ei,
scânteiau $oa$e stră"ucitoare% &run4e"e roasete de i"ice, de
vâsc #i iederă ref"ectau "umina, ca #i cum numeroase o2"in(oare
fuseseră răsândite aco"o6 iar e co# se !nă"ţa trosnind o
vâ"vătaie mare cum nu mai cunoscuse vatra aceea mo0orâtă #i
 !mietrită e vremea "ui )croo2e sau a "ui ar"e., sau de-a
"un2u" mu"tor, mu"tor ierni% 'e ardosea"ă era o 2rămadă ca un
fe" de tron, a"cătuită din sumedenie de curcani, 2â#te, vânat,
ăsări de curte, carne de orc sărată, 0ă"ci !ntre2i de carne,
urce"u#i de "ate, "un2i co"aci de cârnaţi, "ăcinte cu carne,
$udinci cu rune, $utoaie cu stridii, castane fier$inţi, mere
rumene, ortoca"e 4emoase, ere mă"ăieţe, torturi uria#e cu
douăsre4ece $"aturi #i castroane cu unc0 fier$inte, care
 !ntunecau odaia cu a$uru" "or de"icios% 'e acest tron #edea
to"ănit foarte comod un dră2ă"a# Uria#, mai mare dra2u" să-"
rive#ti, având !n mână o torţă arinsă, cu o formă oarecum
asemănătoare cu cornu" a$undenţei, e care o ţinea sus, sus de
tot, entru a răsândi "umina ei asura "ui )croo2e, când e"
$ă2ă cau" e u#ă%
9 'ofte#te5 e/c"amă fantoma% 'ofte#te, să mă cuno#ti mai
$ine, omu"e5
)croo2e intră cu ferea"ă #i !#i "ecă !ncet cau" !n faţa
du0u"ui% Nu mai era )croo2e ce" !ndărătnic dinainte6 #i, de#i
oc0ii du0u"ui erau senini #i $uni, nu-i făcea "ăcere să-i
30
 !ntâ"nească rivirea%
9 Eu sunt &antoma Crăciunu"ui 're4ent, suse du0u"%
'rive#te-mă5
)croo2e se suuse, reverenţios% Du0u" era !m$răcat doar cu
o ro$ă sau mantie, verde, sim"ă, tivită cu $"ană a"$ă%
=e#mântu" !i atârna atât de "e(er e tru, !ncât ietu" "ui
vo"uminos era de42o"it, de arcă n-ar fi dorit să fie ocrotit sau
ascuns rin vreun vic"e#u2% *ă"i"e, care se 4ăreau de su$
fa"duri"e am"e a"e vesmântu"ui, erau de asemenea de42o"ite6
iar cau" nu-i era acoerit decât cu o coroniţă de i"ice !ncrustată
din "oc !n "oc cu ţurţuri sc"iitori% 3uc"e"e "ui castaniu-!nc0is erau
"un2i #i s"o$ode6 s"o$ode ca faţa "ui $"ândă, cu oc0i scânteietori,
ca a"me"e "ui desc0ise, ca 2"asu" "ui vioi, ca atitudinea "ui
de2a(ată #i ca !nfăţi#area "ui vese"ă, !n (uru" mi("ocu"ui avea o
cin2ătoare de care atârna o teacă străvec0e, mâncată de ru2ină
#i fără sadă%
9 N-ai mai vă4ut !n viaţa ta o arătare ca mine5 e/c"amă
du0u"%
9 Niciodată, !i răsunse )croo2e .
9 N-ai avut de-a face niciodată cu mem$rii mai tineri ai
fami"iei me"e, adică >fiindcă eu sunt foarte tânăr? cu fraţii mei
mai mari, născuţi !n anii din urmă7 continuă stafia%
9 Nu cred că am avut de-a face, suse )croo2e% ă tem că
nu% +i mu"ţi fraţi, d uhule)
9 'este o mie ot sute, suse fantoma%
9 Câte 2uri de 0rănit5 mormăi )croo2e% &antoma Crăciunu"ui
're4ent se ridică%
9 Du0u"e, suse să#it )croo2e, du-mă unde dore#ti%
Noatea trecută am fost mânat cu forţa #i am !nvăţat o "ecţie
care-#i văde#te roade"e acum% +stă-seară, dacă ai ce să mă
 !nveţi, a# vrea să tra2 un fo"os%
9 'une mâna e mantia mea5 )croo2e făcu !ntocmai #i o
aucă strâns%
I"ice"e, vâscu", $oa$e"e ro#ii, iedera, curcanii, 2â#te"e,
vânatu", ăsări"e, carnea sărată, orcii, cârnaţii, stridii"e,
"ăcinte"e, $udinci"e, fructe"e #i unc0-u", toate disărură e "oc%
La fe" #i odaia, #i focu", #i "umina ro#iatică, #i ceasu" de noate,
#i se omeniră e stră4i"e Londrei, !n dimineaţa de Crăciun,
unde >fiindcă era vreme rea? oamenii cântau un soi de mu4ică
rudimentară, dar vioaie #i de"oc ne"ăcută, adunând cu "oeţi"e
4ăada de e ava(u" din faţa "ocuinţe"or #i de e acoeri#uri"e
case"or, care, sre marea $ucurie a $ăieţi"or, se !n2rămădea !n
troiene e drumu" de dedesu$t #i se răsândea !n mici iscole
arti$iciale.
&aţade"e case"or erau cam ne2re #i ferestre"e #i mai ne2re, !n
contrast cu căciu"i"e netede #i a"$e de nea de e acoeri#uri #i
cu 4ăada mai murdară de e (os, a#ternută mai recent #i arată
31
de roţi"e 2re"e a"e trăsuri"or si căruţe"or care săaseră !n ea
$ra4de adânci6 $ra4de care se !ntretăiau iară#i #i iară#i, de sute
de ori, !n "ocuri"e unde se ramificau stră4i"e mari #i a"cătuiau
fă2a#e com"icate, 2reu de des"u#it !n noroiu" 2ros, 2ă"$ui #i !n
aa !n20eţată% Ceru" era mo0orât si stră4i"e mai scurte erau
sufocate de o âc"ă murdară, e (umătate toită, e (umătate
 !n20eţată, a"e cărei articu"e mai 2re"e se "ăsau ca o "oaie de
atomi de funin2ine, de arcă toate co#uri"e din area 3ritaniie
"uaseră foc deodată, ca "a un semn, #i ardeau cu vâ"vătăi, duă
ofta inimii% +tmosfera ora#u"ui nu avea nimic vese" !n ea #i
totu#i retutindeni era un aer de vese"ie e care aeru" de vară
ce" mai curat #i soare"e de vară ce" mai ar4ător s-ar fi străduit
4adarnic să-" răsândească%
Căci oamenii care dădeau (os cu "oata căciu"i"e de omăt de
e case erau vese"i #i "ini de voie $ună6 stri2au unu" "a a"tu" de
e troiene #i, din când !n când, !#i aruncau câte un $u"2ăre de
4ăadă o4na# 9 un roiecti" cu mu"t mai $"a(in decât o 2"umă
e/rimată rin cuvinte 9 râ4ând din toată inima, fie că nime-
reau, fie că dădeau 2re#% 'răvă"ii"e cu ăsări de o2radă erau
 !ncă e (umătate desc0ise, iar ce"e cu fructe se arătau !n toată
s"endoarea "or% Erau aco"o co#uri rotunde, $urdu0ănoase, "ine
cu castane, umf"ate ca surtuce"e unor dră2ă"a#i domni $ătrâni,
"ăfăindu-se !n fata u#i"or #i revărsându-se ână !n stradă, cu
a$undenţa "or ao"ectică% ai erau aco"o cee sanio"e
rumene, ro#covane #i ântecoase, atât de $ine crescute, !ncât
stră"uceau ca ni#te că"u2ări sanio"i 2răsani, făcând cu oc0iu"
de e rafturi, cu riviri (ucău#e, codane"or care treceau e aco"o
#i se uitau cu fa"să modestie "a vâscu" atârnat deasura% Erau,
de asemenea, ere #i mere, adunate !n iramide !nf"oritoare6
mai erau ciorc0ini de stru2uri e care 2enero#ii atroni !i
a2ăţaseră de ni#te câr"i2e "esne de vă4ut, entru ca oameni"or
care treceau e aco"o să "e "ase 2ura aă, e 2ratis6 mai erau
2răme4i de a"une, maronii #i mătăsoase, evocând, rin aroma
"or, vec0i "im$ări rin ădure, "ăcute târ#âiri de icioare, cu
frun4e ve#tede ână "a 2"e4ne6 mai erau mere de Norfo",
$ondoace #i oac0e#e, contrastând cu 2a"$enu" ortoca"e"or #i a"
"ămâi"or #i cerând cu insistenţă, im"orând c0iar, cu
ersona"itatea "or e/trem de comactă #i de sucu"entă, să fie
duse acasă !n un2i de 0ârtie #i mâncate duă-masă% C0iar #i
e#ti#orii aurii #i ar2intii, e/u#i !ntr-un castron, rintre aceste
fructe a"ese, de#i fac arte dintr-o secie "icticoasă #i cu sân2e
stătut, ăreau a #ti că se unea ceva "a ca"e6 #i toţi, ână "a
u"timu" e#ti#or, se foiau, răsuf"ând din 2reu, rin mica "or "ume,
curin#i de o emoţie mo"comă #i rece%
Iar "a $ăcănie, a0, "a $ăcănie5 +roae se !nc0isese, doar
două o$"oane erau use, sau doar unu"6 dar ce se 4ărea rintre
e"e5 Nu numai că, "ăsându-se e te(20ea, cântaru" roducea un
32
42omot vese" sau că sfoara se desfă#ura atât de iute de e
scriete sau că toate cutii"e de ta$"ă 4ăn2ăneau !n sus #i-n (os
ca #i cum ar fi fost mânuite de ni#te scamatori, că arome"e
amestecate de ceai #i cafea erau atât de "ăcute nasu"ui, sau că
stafide"e erau atât de mu"te #i de minunate, mi2da"e"e atât de
neasemuit de a"$e, $atoane"e de scorţi#oară atât de "un2i #i
drete #i ce"e"a"te mirodenii atât de de"icioase, fructe"e
4a0arisite atât de $ine !nc0e2ate #i atât de $ine !m$i$ate !n
4a0ăr toit, !ncât ână #i cei mai indiferenţi trecători simţeau că
"i se !nmoaie icioare"e, iar aoi că "i se a"eacă de "a atâtea
$unătăţi% Nu numai că smoc0ine"e erau sirooase si cărnoase
sau că rune"e franţu4e#ti ro#eau cu modestă acrea"ă din cutii"e
"or $o2at !modo$ite sau că totu" era $un de mâncat #i 2ătit de
Crăciun6 dar mu#teriii erau toţi atât de 4oriţi #i de neră$dători,
 !n seranţa "or de a trăi !m"inirea ace"ei 4i"e, !ncât se ciocneau
unii de a"ţii "a u#ă, !#i trânteau co#uri"e de nuie"e ca ni#te
tur$aţi, !#i uitau târ2uie"i"e e te(20ea #i a"er2au duă aceea
 !naoi ca să "e ia #i făceau a"te sute de $oro$oaţe, !ntr-o vese"ie
ne$ună6 iar !n acest tim, $ăcanu" #i a(utoare"e "ui erau atât de
"ini de sâr2 si de vioiciune #i uneau atâta suf"et când !#i "e2au
#orţuri"e "a sate, de arcă #i-ar fi "e2at c0iar inimi"e "or curate,
entru a fi scoase !n vă4u" "umii #i cercetate, $a c0iar si
ciu2u"ite de niscaiva stăncuţe de Crăciun, dacă asta "e-ar fi fost
e  'lac.
Dar, curând, c"ootniţe"e c0emară toţi oamenii $uni "a
$iserici #i cae"e, #i iată-i venind, adunându-se cârduri-cârduri
e stră4i, cu 0aine"e ce"e mai $une #i cu ce"e mai vese"e c0iuri%
1i !n ace"a#i tim, aăreau cu 4eci"e din străduţe "ătura"nice, din
fundături #i răsântii anonime, nenumăraţi oameni, ducându-#i
co#uri"e cu mâncare "a $rutării% Du0u" ărea foarte interesat de
ace#ti sărmani etrecăreţi, fiindcă se ostă cu )croo2e a"ături !n
u#a unei $rutării #i, duă ce ridică #ervete"e de e co#uri !n tim
ce urtătorii "or "e treceau rin faţă, icură tămâie din torţa "ui
este e"e% 1i torţa asta avea ceva cu totu" neo$i#nuit, căci, o
dată sau de două ori, când câţiva urtători de co#uri care se
 !n20ionteau sc0im$ară vor$e urâte, e" !i stroi cu câteva
icături de aă din ea #i de !ndată se !nvese"iră din nou% Căci,
suneau ei, e ăcat să te cerţi !n 4iua de Crăciun% )i c0iar a#a
este5 Doamne-a(ută, că a#a este5
În ce"e din urmă, c"oote"e conteniră să $ată #i cei ce !#i
coceau âini"e tăcură6 #i totu#i, ata de ume4ea"ă toită de
deasura fiecărui cutor a" $rutaru"ui, unde ie#ea fum din ava(,
de arcă #i ietre"e coceau ine, rămăsese aco"o ca o amintire
"ăcută a ace"or co#uri #i a coacerii ini"or%
9 Ceea ce icuri din torţa ta are vreo aromă deose$ită7
 !ntre$ă )croo2e%
9 +re% 'roria mea aromă%
33
9 1i e entru orice fe" de co# de mâncare din această 4i7
 !ntre$ă )croo2e%
9 'entru ce"e ce sunt date cu $unătate, !ndeose$i entru
ce"e sărmane%
9 De ce !ndeose$i entru ce"e sărmane7 !ntre$ă )croo2e .
9 'entru că au cea mai mu"tă nevoie%
9 Du0u"e, suse )croo2e, duă o c"iă de 2ândire, mă !ntre$
de ce tocmai tu, dintre toate fături"e din nenumărate"e "umi
din (uru" nostru, dore#ti să iei acestor oameni un ri"e( de
$ucurie nevinovată%
9 Eu75 stri2ă  duhul.
9 Îi "ise#ti de mi("oace"e de a se !nfruta !n fiecare a #atea
4i, care e adesea sin2ura 4i !n care se oate sune că mănâncă
#i ei, nu-i a#a7 suse )croo2e%
9 Eu75 stri2ă du0u"%
9 Încerci să !nc0i4i aceste "ocuri !n 4iua a #atea, suse
)croo2e% )i asta !nseamnă cam ace"a#i "ucru%
9 Eu !ncerc75 e/c"amă du0u"%
9 )ă mă ierţi dacă 2re#esc% +ceasta s-a făcut !n nume"e tău,
sau ce" uţin !n nume"e fami"iei ta"e, suse )croo2e%
9 E/istă e ământu" vostru, !i răsunse du0u", unii care
retind că ne cunosc #i care săvâr#esc !n nume"e nostru fate
ce vădesc atimă, semeţie, rea-voinţă, ură, invidie, $i2otism si
e2oism, dar care sunt atât de străini de noi #i de toţi cunoscuţii
#i ru$edenii"e noastre, de arcă nici n-ar fi trăit vreodată% ine
minte asta #i une fate"e "or !n seama "or, nu a noastră%
)croo2e fă2ădui că a#a va face6 #i "ecară mai dearte,
nevă4uţi ca #i ână atunci, rin ma0a"aua ora#u"ui% Du0u"
deţinea neo$i#nuita !nsu#ire >e care )croo2e o o$servase "a
$rutărie? de a se acomoda cu u#urinţă !n orice "oc, !n ciuda
dimensiuni"or sa"e 2i2antice6 stătea su$ un acoeri# scund cu
aceea#i 2raţie, ca o fiinţă suranatura"ă, cum ar fi stat #i !ntr-o
sa"ă 2randioasă%
1i oate că din "ăcerea de a se fă"i cu această utere a "ui
sau oate mânat de firea "ui $"ândă, 2eneroasă, inimoasă #i de
comasiunea sa faţă de toţi oamenii sărmani, $unu" du0 se
2ândi de !ndată "a coistu" "ui )croo2e6 căci !ntr-aco"o orni,
"uându-" #i e )croo2e cu e", a2ăţat de mantia "ui6 #i !n ra2u"
u#ii, du0u" 4âm$i #i se ori să $inecuvânte4e "ocuinţa "ui 3o$
Cratc0it icurând din torţă% B!ndiţi-vă numai5 3o$ câ#ti2a doar
atât cât să-#i cumere câteva mâini de $o$ e sătămână6 !#i
vâra deci !n traistă !n fiecare sâm$ătă doar câteva mâini de
du"icate a"e nume"ui său de $ote46 #i totu#i, Du0u" Crăciunu"ui
're4ent !i $inecuvânta căsuţa "ui cu atru odăi5
1i iată că aăru doamna Cratc0it, nevasta "ui Cratc0it, 2ătită
cu o sărăcie de roc0ie !ntoarsă de două ori, dar $o2ată !n
an2"ici, care sunt ieftine #i, entru cei #ase eni cât costă, fac
34
imresie $ună6 ea use faţa de masă, a(utată de 3e"inda
Cratc0it, cea de-a doua fiică a ei, de asemenea $o2ată !n
an2"ici6 !n tim ce cona#u" 'eter Cratc0it, !nfi2ând o furcu"iţă !n
oa"a cu cartofi #i intrându-i !n 2ură co"ţuri"e imensu"ui său 2u"er
de căma#ă >rorietatea "ui 3o$, transmisă fiu"ui #i mo#tenito-
ru"ui său, !ntru cinstirea ace"ei 4i"e?, se $ucura vă4ându-se atât
de e"e2ant !nve#mântat #i a$ia a#teta să-#i arate "en(eria !n
arcuri"e mondene% 1i iată că #i cei doi Cratc0iţi mai mici, un
$ăieţe" #i o fetiţă, dădură $u4na 4$ierând că !n faţa $rutăriei
simţiseră miros de 2âscă #i #tiau că era 2âsca "or6 #i, 2ândindu-
se ofticio#i "a arome"e de sa"vie #i de ceaă, ace#ti Cratc0iţi
mititei ţoăiau !n (uru" mesei, ridicându-" !n s"ăvi e cona#u"
'eter Cratc0it, !n tim ce acesta >nu tocmai fă"os, de#i co"ţuri"e
2u"eru"ui aroae că-" su2rumau? suf"ă !n foc, ână ce cartofii
care a$ia fier$eau !nceură să c"ocotească #i să "ovească cu
42omot caacu" oa"ei, cerând să fie sco#i de-aco"o #i co(iţi%
9 'e unde-o fi um$"ând iu$itu" vostru tată7 suse doamna
Cratc0it% 1i mai e #i cu frăţioru" vostru, *im De2eţe"5 Iar art0a
arcă a !ntâr4iat #i "a u"timu" Crăciun cu o (umătate de ceas5
9 + venit art0a, suse o fetiţă care aăru c0iar atu nci.
9 + venit art0a5 stri2ară cei doi Cratc0iţi mititei% Ura5 )ă
ve4i ce 2âscă avem, art0a5
9 =ai, scuma mea, să-ţi dea Dumne4eu sănătate, dar tare
mu"t ai !ntâr4iat5 suse doamna Cratc0it, sărutând-o de
nenumărate ori #i ree4indu-se s"u2arnică să-i ia #a"u" #i $oneta%
9 +m avut o 2roa4ă de tre$uri de terminat ieri noate,
răsunse fata, #i a4i-dimineaţă a tre$uit să fac curat, mamă5
9 Ei, nu mai contea4ă acum, dacă ai a(uns, suse doamna
Cratc0it% +#ea4ă-te !n faţa focu"ui, scuma mea, să te !ncă"4e#ti,
să te ai$ă Domnu" !n a4ă5
9 Nu, nu5 =ine tata, stri2ară cei doi Cratc0iţi mititei, care
erau retutindeni !n ace"a#i tim% 'ite#te-te, art0a, ite#te-te5
art0a se iti #i iată că intră mărunţe"u" 3o$, tată", cu e
uţin un cot #i (umătate de #a", fără a mai socoti #i fran(uri"e,
atârnând !n faţa "ui6 cu 0aine"e "ui (ere"ite, cârite #i eriate ca
să arate #i e" omene#te6 #i cu *im De2eţe" e umăr% )ărăcuţu"
 *im De2eţe" ţinea o câr(ă micuţă #i mem$re"e "ui erau susţinute
de un cadru de fier5
9 Dar unde e art0a noastră7 stri2ă 3o$ Cratc0it, rivind !n
 (ur%
9 Nu vine5 suse doamna Cratc0it%
9 Nu vine75 suse 3o$, ierindu-i $rusc toată $una
diso4iţie6 căci e tot drumu" de "a $iserică fusese ca"u"
ursân2e a" "ui *im #i venise ână acasă !n 2a"o% Cum să nu
vină !n 4iua de Crăciun5
art0ei nu-i "ăcea să-" vadă de4amă2it, nici măcar !n
2"umă6 a#a că !#i făcu rematur aariţia din dosu" u#ii de "a
3+
cămară #i a"er2ă !n $raţe"e "ui, !n tim ce cei doi Cratc0iţi mititei
 !" "uară e sus e *im De2eţe" ca să-" ducă "a să"ătorie, de
unde utea au4i $udinca susurând !n cratiţa din cutora#u" de
aramă%
9 1i cum s-a comortat *im De2eţe"7 !ntre$ă doamna
Cratc0it, duă ce !" "uă este icior e 3o$ entru naivitatea "ui
#i 3o$ o !m$răţi#a e fiica "ui duă ofta inimii.
9 Cuminte ca un !n2era#, suse 3o$, $a c0iar #i mai
cuminte% Uneori cade e 2ânduri, stă sin2ure" mu"t tim #i !i trec
rin ca ni#te ciudăţenii cum n-ai mai au4it% =enind sre casă,
mi-a sus că seră să-" vadă oamenii !n $iserică entru că e" e
$etea2 #i oate "e rinde $ine să "e aducă aminte !n 4iua de
Crăciun de ce" care a făcut să um$"e cer#etori o"o2i #i a redat
or$i"or vederea%
Lui 3o$ !i tremură 2"asu" când "e ovesti aceasta #i !i tremură
#i mai mu"t când suse că *im De2eţe" va cre#te mare #i voinic%
icuţa "ui câr(ă se au4i mi#cându-se iute e ardosea"ă #i
 *im De2eţe" se !ntoarse, !nainte de a se mai rosti vreo vor$ă,
fiind condus de frate"e #i sora "ui ână "a scăune"u" din faţa
focu"ui6 !n acest tim, 3o$, !ntorcându-#i man#ete"e 9 de arcă,
$ietu" de e", s-ar fi utut (ere"i #i mai mu"t 9 re2ăti !ntr-o cană
mare o $ăutură fier$inte cu 2in #i "ămâie, e care o amestecă
$ine !ntr-o arte #i !n cea"a"tă #i o use e "ită ca să fiar$ă6 iar
cona#u" 'eter #i cei doi omnire4enţi Cratc0iţi mititei se duseră
să aducă 2âsca, !ntorcându-se curând cu ea, de arcă ar fi
oficiat o măreaţă ceremonie% +tâta forfotă urmă, de-ai fi cre4ut
că 2âsca era asărea cea mai rară din câte e/istă6 un adevărat
fenomen cu ene, faţă de care o "e$ădă nea2ră era o nimica
toată 9 #i !ntr-adevăr, !n casa aceea cam a#a era% Doamna
Cratc0it făcu sosu" >re2ătit dinainte !ntr-o ti2ăiţă?, care sfârâia,
fiind !ncă fier$inte6 cona#u" 'eter 4dro$i cartofii cu o forţă
incredi$i"ă6 domni#oara 3e"inda !ndu"ci sosu" de mere6 art0a
#terse farfurii"e fier$inţi6 3o$ !" "uă e *im De2eţe" "ân2ă e", !ntr-
un co"ţi#or a" mesei6 cei doi Cratc0iţi mititei a#e4ară scaune"e
entru toată "umea, fără a uita de ei #i, insta"ându-se "a osturi,
 !#i !nfundară "in2uri"e !n 2ură, ca nu cumva să ţie duă 2âsca
 !nainte de a "e veni rându" să fie serviţi, !n sfâr#it, se useră
farfurii"e #i se rosti ru2ăciunea% )e "ăsă tăcerea, toţi ţinându-#i
resiraţia, !n tim ce doamna Cratc0it !#i "im$a !ncet rivirea
de-a "un2u" cuţitu"ui, re2ătindu-se să-" !nfi2ă !n ietu" 2â#tei6
dar când !" !nfise #i când ţâ#ni mu"t a#tetatu" (et de
um"utură, de (ur !mre(uru" mesei se ridică un murmur de
$ucurie #i c0iar #i *im De2eţe", !m$o"dit de cei doi Cratc0iţi
mititei, $ătu !n masă cu mâneru" cuţitu"ui #i stri2ă cu 2"ăscioru"
"ui firav: ;Ura5<
Nici că se mai omenise o asemenea 2âsca% 3o$ suse că e"
nu oate să creadă că a e/istat vreodată o 2âsca a#a de $ine
3,
rearată%
&ră2e4imea #i aroma ei, mărimea ei "a un reţ atât de mic
erau su$iecte de admiraţie unanimă% Lun2ită cu sos de mere #i
iure de cartofi, a fost o masă !ndestu"ătoare entru !ntrea2a
fami"ie6 !ntr-adevăr, duă cum suse foarte !ncântată doamna
Cratc0it >tră2!nd cu oc0iu" sre o fărâmiţă de os din farfurie?,
ână "a urmă nici măcar n-o mâncaseră e toată5 1i totu#i toţi
se săturaseră, !ndeose$i cei mai mici Cratc0iţi, care erau mân(iţi
ână "a srâncene cu sos de sa"vie #i ceaă% Dar duă ce
domni#oara 3e"inda sc0im$ă farfurii"e, doamna Cratc0it ie#i
sin2ură din odaie 9 rea nervoasă ca să suorte martori 9 ca
să scoată $udinca din cutor #i s-o aducă "a masă%
Dacă nu era suficient de coată7 Dacă se va sfărâma când o
va scoate7 Dacă se furi#ase cineva !n curte, căţărându-se este
4id, #i o furase, !n tim ce ei se $ucurau de 2âscă 9
resuunere care !i făcu e cei doi Cratc0iţi mititei să ă"ească5
)e resuuneau tot fe"u" de 2ro4ăvii%
Ura5 Ce de a$uri5 3udinca fu scoasă din cutor% iros ca !n
4iua de să"at rufe5 De "a câra de deasura% irosu" de "a $irtu"
#i atiseria de-a"ături, #i de "a să"ătoria !nvecinată5 +sta era
$udinca5 'este (umătate de minut, doamna Cratc0it intră 9
 !m$u(orată, dar 4âm$ind mândră 9 cu $udinca, tare #i vârtoasă
ca o 20iu"ea de tun estriţă, ar4ând !n (umătate de (umătate de
sfert de intă de $rand. #i !modo$ită cu o coroniţă de Crăciun
 !nfită !n mi("oc%
+0, ce $udincă minunată5 3o$ Cratc0it suse, e un ton
c0iar foarte ca"m, că o socotea cea mai mare i4$ândă a
doamnei Cratc0it de când erau căsătoriţi% Doamna Cratc0it
suse că acum, duă ce scăase de ovara asta de e suf"et,
utea mărturisi că se temuse că nu-i va a(un2e făina% *oţi 2ăsiră
câte ceva de sus, dar nimeni nu suse #i nici nu se 2ândi că
era o $udincă mică entru o fami"ie atât de mare% +r fi fost
curată $"asfemie% Orice mem$ru a" fami"iei Cratc0it ar fi ro#it "a
2ându" unei asemenea insinuări%
În sfâr#it, masa se termină, se strânse totu", se curăţă so$a
si se făcu focu"% Duă ce fu 2ustat crusonu" #i dec"arat
desăvâr#it, se useră e masă mere #i ortoca"e, iar !n foc fu
$ă2ată o "oată de castane% +oi toată fami"ia Cratc0it se trase
 !n (uru" so$ei, a"cătuind ceea ce 3o$ Cratc0it numi un cerc, dar
care de fat era un semicerc6 #i c0iar "ân2ă cotu" "ui 3o$
Cratc0it era toată stic"ăria fami"iei% Două a0are mari #i o
cea#că entru cremă, fără toartă%
+cestea conţineau !nsă "icoarea fier$inte din vas, "a fe" de
$ine ca ni#te oca"e de aur6 #i 3o$ !i servi cu oc0ii "icărind de
fericire, !n tim ce castane"e din so$ă ocneau #i sfârâiau% +oi
3o$ !nc0ină a0aru":
9 Un Crăciun fericit entru noi toţi, dra2ii mei% Dumne4eu să
3
ne a(ute5
1i toată fami"ia reetă duă e"%
9 Dumne4eu să-i a(ute e toţi5 rosti u"timu" *im De2eţe"%
1edea foarte aroae de tată" său, e scăune"% 3o$ !i ţinea
mânuţa ve#te(ită !ntr-a "ui, de arcă, din dra2oste entru e" #i
din dorinţa de a-" avea mereu a"ături, se temea să nu-i fie
smu"s%
9 Du0u"e, suse )croo2e, cu o curio4itate e care n-o mai
simţise ână atunci, sune-mi dacă *im De2eţe" va trăi%
9 =ăd un "oc 2o", răsunse fantoma, aco"o, !n cot"onu" de
"ân2ă co#, #i o câr(ă fără stăân, ăstrată cu 2ri(ă% Dacă aceste
um$re vor rămâne nesc0im$ate !n viitor, coi"u" va muri%
9 Nu, nu, suse )croo2e% +0, nu, du0u"e $un5 )une-mi că
va fi cruţat%
9 Dacă aceste um$re vor rămâne nesc0im$ate !n viitor,
nimeni din neamu" meu, !i răsunse fantoma, nu-" va mai 2ăsi
aici% 1i ce-i cu asta7 Dacă tot e sortit să moară, mai $ine să
moară, ca să scadă risosu" de ou"aţie%
)croo2e "ecă de !ndată cau" când !#i au4i rorii"e "ui vor$e
reetate de du0 #i !" co"e#iră căinţa si tristeţea%
9 Omu"e, suse fantoma, dacă e#ti om #i nu ai o inimă de
iatră, va tre$ui să !nduri aceste vor$e 2re"e ână ce vei
descoeri ce este risosu" #i unde se af"ă e"% 'oţi tu să 0otără#ti
care oameni se cuvine să trăiască #i care să moară7 'oate că !n
oc0ii Domnu"ui tu e#ti mai nevrednic #i mai uţin otrivit să
trăie#ti decât mi"ioane de oameni ca $ăieţe"u" acestui om
sărman% Of, Doamne, cum oţi au4i 2â4a de e o frun4ă
"ân2ându-se că fraţii săi !nfometaţi din ţărână se $ucură de
rea mu"tă viaţă5
(crooge se ncovoie au4ind mustrarea fantomei #i !#i aruncă
tremurând rivirea sre ământ% Dar #i-o ridică reede, "a au4u"
roriu"ui său nume%
9 În sănătatea domnu"ui )croo2e5 suse 3o$% !n sănătatea
domnu"ui )croo2e, ctitoru" osăţu"ui5
9 Da, da, ctitoru" osăţu"ui, !ntr-adevăr5 stri2ă, ro#ind,
doamna Cratc0it% *are a# vrea să-" am !n faţa oc0i"or5 I-a# servi
eu vreo câteva vor$e cu care să se osăte4e #i nădă(duiesc că
"e-ar !n20iţi cu oftă5
9 Dra2a mea, suse 3o$, sunt coiii de faţă% E 4iua de
Crăciun5
9 De $ună seamă, numai !n 4iua de Crăciun, suse ea, se
cuvine să !nc0ini !n sănătatea unui om atât de mâr#av, de
42ârcit, nemi"os #i nesimţitor ca domnu" )croo2e% Doar #tii $ine
că a#a este, Ro$ert ! Nimeni nu #tie asta mai $ine ca tine,
sărmanu"5
9 Dra2a mea, răsunse cu $"ândeţe 3o$% E 4iua de Crăciun%
9 3eau !n sănătatea "ui, de dra2u" tău #i a" acestei 4i"e,
38
suse doamna Cratc0it, nu de dra2u" "ui% )ă-i dea domnu" viaţă
"un2ă5 Crăciun fericit #i un +n Nou $un5 Nu mă !ndoiesc că va fi
foarte vese" #i fericit5
Coiii !nc0inară #i ei, duă ea% Era rima oară când făceau
ceva fără tra2ere de inimă !n seara aceea% *im De2eţe" $ău
u"timu", dar nici că-i ăsa vreun ic de e"% )croo2e era onstru"
fami"iei% 'omenirea nume"ui său aruncă asura etrecerii o
um$ră nea2ră, care adastă cinci minute !ntre2i%
Duă ce aceasta se risii, fură de 4ece ori mai vese"i ca
 !nainte, de u#urare că scăaseră de )croo2e ce" Rău% Cratc0it !i
anunţă că avea !n vedere o s"u($ă entru cona#u" 'eter, de e
urma căreia, dacă o va o$ţine, va aduce !n casă cinci #i"in2i #i
sase eni e sătămână% Cei doi Cratc0iţi mititei 0o0otiră de râs
"a ideea că 'eter va fi om de afaceri6 iar 'eter !nsu#i rivea focu"
dintre 2u"ere"e "ui, cufundat !n 2ânduri, de arcă ar fi c0i$4uit ce
investiţii să refere când va intra !n osesia ace"ui u"uitor venit%
art0a, care era o $iată ucenică "a o modistă, "e ovesti aoi ce
fe" de muncă tre$uia să facă #i câte ore "ucra "a !ntinderea unei
ă"ării #i cum avea de 2ând să 4acă !n at !n dimineaţa 4i"ei
următoare, ca să se odi0nească #i ea ca "umea6 !n 4iua
următoare fiind săr$ătoare, utea să stea acasă% Le mai ovesti
că !n urmă cu câteva 4i"e vă4use o contesă #i un "ord #i că "ordu"
era ;cam cât 'eter de !na"t<, "a care 'eter !#i trase 2u"ere"e atât
de sus, că dacă aţi fi fost de faţă, nu i-aţi mai fi 4ărit cau", !n
tot acest tim, castane"e #i vasu" cu cru#on trecură din mână !n
mână6 #i curând duă aceea, se au4i 2"ăscioru" "ân2ăcios a" "ui
 *im De2eţe" cântând un cântece" desre un coi" rătăcit rintre
nămeţi6 #i !" cântă c0iar foarte $ine%
Nu era nicidecum o atmosferă distinsă% Nu a"cătuiau un
ta$"ou frumos de fami"ie6 nu erau $ine !m$răcaţi6 !ncă"ţări"e "or
nu erau nici e dearte re4istente "a aă6 0aine"e "or erau
sărăcăcioase6 iar 'eter era ro$a$i" fami"iari4at, $a c0iar mai
mu"t ca si2ur că era, cu munte"e de ietate%
Dar erau fericiţi, recunoscători, se !nţe"e2eau $ine #i erau
mu"ţumiţi de 4iua aceea6 #i când disărură, ărând #i mai fericiţi
 !n "umina stră"ucitoare răsândită "a desărţire de torţa du0u"ui,
)croo2e rămase ână !n u"tima c"iă cu rivirea aţintită asura
"or, !ndeose$i asura "ui *im De2eţe"%
)e !ntunecase de-acum #i nin2ea 4dravăn6 #i !n tim ce
)croo2e #i du0u" stră$ăteau stră4i"e, stră"ucirea focu"ui care
trosnea !n $ucătării, sa"oane #i !n tot fe"u" de odăi, era o
adevărată minune, !ntr-o casă, â"âitu" f"ăcări"or de4vă"uia
re2ătiri"e entru o masă intimă, cu mâncăruri fier$inţi, a$urind
 !n faţa focu"ui, !n tim ce draerii"e ro#ii #i 2re"e erau trase en-
tru a a"un2a fri2u" #i !ntunericu" de afară, !n a"tă arte, coiii
dădeau $u4na afară, !n 4ăadă, ca să-#i !ntâmine surori"e #i
fraţii căsătoriţi, verii, unc0ii #i mătu#i"e, !ntrecându-se care să
3/
a(un2ă rimu" "a ei% Într-o casă, e transerante se 4ăreau
um$re"e oaseţi"or care se adunau6 !n a"ta, un 2ru de fete
frumoase, toate cu 2"u2i"e e ca #i cu ciu$oţe"e !m$"ănite,
sorovăind de-a va"ma, se furi#a sre casa !nvecinată, unde, vai
de $ur"acu" care "e vă4u dând iama 9 vră(itoare vic"ene, #tiau
e"e ce #tiau 9 ca o văaie5
Dar dacă te-ai fi "uat duă număru" ce"or care se !ndretau
sre adunări rietene#ti, ai fi cre4ut oate că acasă nu mai era
nimeni care să-i !ntâmine când vor a(un2e, de#i orice casă s-ar
fi cuvenit să a#tete musafiri #i să-#i !ndese so$e"e ână "a
 (umătatea co#uri"or% 3inecuvântat fie du0u", că tare se mai
$ucura5 Î#i de42o"ea ietu" e toată "ăţimea "ui, !#i desc0idea
a"ma !ncăătoare #i continua să "utească, revărsând cu
2enero4itate vese"ia "ui "uminoasă #i nevinovată oriunde
a(un2ea5 C0iar #i "ama2iu" care a"er2a !n faţa "ui, resărând
strada !ntunecată cu stroi de "umină, #i care era !m$răcat
frumos entru a etrece #i e" seara undeva, râse 42omotos
când du0u" trecu, de#i 0a$ar nu avea "ama2iu" că !nsoţitoru" "ui
era !nsu#i Crăciunu"5
Dar aoi, fără ca du0u" să-" revină e )croo2e !n vreun fe",
se omeniră e un dea" mo0orât #i ustiu, e care erau
răsândite 2răme4i monstruoase de iatră 2roso"ană, de arcă
aco"o ar fi fost un cimitir de uria#i6 iar aa se re"in2ea oriunde
oftea, sau s-ar fi re"ins, dacă 2eru" n-ar fi ţinut-o cativă6 #i
nimic nu cre#tea aco"o decât mu#c0i, 2ro4amă #i iar$ă asră,
ţeoasă, !n (os, sre aus, soare"e "ăsase o dâră de foc ro#iatic,
care c"ii o secundă este ustietatea aceea, ca un oc0i osac,
#i aoi, !ncruntându-se, co$or! tot mai (os, tot mai (os, ână ce
se ierdu !n $e4na adâncă a noţii ne2re%
9 Ce-i aici7 !ntre$ă )croo2e%
9 Un "oc unde trăiesc minerii care trudesc !n măruntaie"e
ământu"ui, !i răsunse du0u"% Dar ei mă cunosc% 'rive#te5
)e vă4u o "umină "icărind "a fereastra unei co"i$e #i ei
 !naintară reede sre ea% *recând rin 4idu" de "ut #i iatră,
2ăsiră un 2ru vese", adunat !n (uru" unui foc stră"ucitor% Un
$ăr$at tare $ătrân #i o femeie, !mreună cu coiii "or #i coiii
coii"or "or #i !ncă o 2eneraţie e deasura, toţi 2ătiţi cu 0aine
vese"e de săr$ătoare% Cu un 2"as care acoerea rareori vuietu"
vântu"ui ce $ătea este ustietatea steară, $ătrânu" "e cânta
un cântec de Crăciun 9 fusese un cântec vec0i !ncă de e
vremea coi"ăriei "ui 9 #i din când !n când cântau toţi cu e", !n
cor% Cu e2a"ă reci4ie, $ătrânu" se !nviora #i cânta tare când ei
 !#i !nă"ţau 2"asuri"e, entru ca aoi uteri"e să-" ărăsească din
nou când voci"e !ncetau%
Du0u" nu 4ă$ovi aco"o #i !" !ndemnă e )croo2e să se ţină de
mantia "ui #i, trecând e deasura dea"u"ui, se 2ră$iră 9
 !ncotro7 Doar nu sre mare7 3a da, sre mare% )re 2roa4a "ui,
40
)croo2e vă4u, rivind !naoi, u"tima $ucăţică de ământ, un #ir
 !nfrico#ător de stânci, !n sate"e "or6 #i deodată, !" asur4i vuietu"
va"uri"or care se rosto2o"eau #i mu2eau, de4"ănţuinduse rintre
2rote"e e care "e căscaseră #i !ncercând cu furie să sae
ământu"%
)us, e un recif mo0orât de stânci răvă"ite una este a"ta,
cam "a o "e20e de ţărmu" de care se săr2eau #i se i4$eau cu
să"$ăticie va"uri"e tot anu", se !nă"ţa un far sin2uratic% Brăme4i
uria#e de a"2e erau a2ăţate de oa"e"e sa"e #i, !n (uru" "ui,
ăsări"e furtunii 9 4ămis"ite de vânt, am utea crede, a#a cum
a"2e"e ar utea fi 4ămis"ite de aă 9 se !nă"ţau #i co$orau, ca
va"urile 'e care le atingeau n -bor.
Dar c0iar #i aco"o, doi $ăr$aţi care ă4eau faru" făcuseră un
foc, care arunca o ra4ă de "umină e marea cum"ită, rin
crăătura din 4idu" 2ros de iatră% 'rin4ându-#i mâini"e $ătăto-
rite e deasura mesei 2roso"ane "a care #edeau, !#i urară
Crăciun fericit, ciocnind căni"e cu 2ro26 #i unu" din ei, ce" mai
$ătrân, cu faţa !năsrită #i $ră4dată de vreme rea, ca fi2ura
scu"tată de "a rova unei vec0i coră$ii, !nă"ţă un cântec
nărasnic, aidoma furtunii%
Din nou# $antoma 'or ni iute mai dearte, e deasura mării
ne2re, fremătătoare 9 mai dearte, tot mai dearte 9 ână ce,
 !ndeărtându-se de ţărmuri, duă cum !i suse "ui )croo2e,
co$orâră e o cora$ie% )e insta"ară "ân2ă timonieru" de "a
cârmă, "ân2ă marinaru" de ve20e #i "ân2ă ofiţerii care făceau de
cart6 ni#te si"uete !ntunecate, fantomatice, !n diverse atitudini,
dar fiecare fredona o me"odie de Crăciun, avea un 2ând de
Crăciun sau !i ovestea !n #oată tovară#u"ui său desre o 4i de
Crăciun de odinioară, de care se "e2au seranţe"e de a a(un2e
acasă% 1i fiecare om af"at "a $ord, fie e" trea4 sau adormit, $un
sau rău, avusese entru cei"a"ţi, !n acea 4i, o vor$ă mai $ună
decât !n toate 4i"e"e anu"ui, "uase arte !ntr-un fe" oarecare "a
săr$ătorirea ei #i !#i amintise de cei cărora "e ducea 2ri(a de
dearte, #tiind că ei se 2ândeau cu $ucurie "a e"%
+ fost o mare surri4ă entru )croo2e, care ascu"ta 2emete"e
vântu"ui #i se 2ândea "a so"emnitatea că"ătoriei "or rin
 !ntunericu" sin2uratic, deasura unui 0ău necunoscut, a"e cărui
străfunduri erau taine "a fe" de rofunde ca moartea6 a fost o
mare surri4ă entru )croo2e, a$sor$it de toate acestea, să
audă un râs vi2uros% )urri4a a fost #i mai mare, când )croo2e
 !#i dădu seama că aarţinea roriu"ui său neot #i se omeni
 !ntr-o !ncăere "uminoasă, uscată, stră"ucitoare, cu du0u" "ân2ă
e", 4âm$ind #i sunându-i din riviri ace"uia#i neot că e
mu"ţumit de e"%
9 8a5 8a5 r &se ne'otul lui (crooge. 6a# ha# ha!
Dacă se !ntâm"ă, de#i e aroae cu neutinţă, să cunoa#teţi
un om mai !n4estrat entru a râde decât neotu" "ui )croo2e, tot
41
ce ot să vă sun este că a# vrea să-" cunosc #i eu% =ă ro2 să
mi-" re4entaţi #i voi fi !ncântat să-" cunosc%
E/istă o dreată, e2a"ă #i no$i"ă rânduia"ă a "ucruri"or !n
fatu" că, duă cum se răsândesc $oa"a #i neca4uri"e, tot a#a
nimic nu e mai ire4isti$i" #i conta2ios ca râsu" #i $una diso4iţie,
 !n tim ce neotu" "ui )croo2e râdea, ţinându-se de $urtă,
rotindu-#i cau" #i sc0imonosindu-#i faţa !n ce"e mai ciudate
2rimase, neoata "ui )croo2e rin a"ianţă râdea cu aceea#i
oftă ca #i e"% Iar rietenii adunaţi "a ei nu se "ăsau de"oc mai
re(os #i râdeau !n 0o0ote%
9 8a, 0a5 8a, 0a, 0a, 0a5
9 + 4is desre Crăciun că e un moft, 4ău a#a5 stri2ă neotu"
"ui )croo2e% 1i o sunea cu convin2ere5
9 )ă-i fie ru#ine, &red5 suse indi2nată neoata "ui )croo2e%
)ă "e dea Dumne4eu sănătate femei"or, căci nu fac nimic e
 (umătate% E"e iau "ucruri"e !n serios%
Era foarte frumu#ică6 oate c0iar rea frumu#ică% +vea o faţă
s"endidă, "ină de 2roiţe #i tot timu" mirată, o 2uriţă ca o
cirea#ă, care ărea a fi făcută entru a fi sărutată 9 #i fără
 !ndoia"ă că a#a era6 mai avea tot fe"u" de uncti#oare adora$i"e
e $ăr$ie, care se toeau unu" !n ce"ă"a"t când râdea, #i cea mai
 !nsorită erec0e de oc0i e care aţi vă4ut-o vreodată e c0iu"
unei fiinţe, !ntr-un cuvânt, era, cum aţi sune, o femeie care te
aţâţă6 dar te #i mu"ţume#te, totodată% O, da, care te mu"ţume#te
erfect%
9 E un $ătrâne" cu 0a4, suse neotu" "ui )croo2e% Ăsta-i
adevăru"6 #i ar utea fi mai rietenos, !ntr-adevăr% Dar rău" e
care !" face o să-i aducă edeasa #i n-am nimic de sus
 !motriva "ui%
9 )unt si2ură că este foarte $o2at, &red, insinuă neoata "ui
)croo2e% Ce" uţin, a#a-mi sui tu mereu%
9 1i ce-i cu asta, dra2a mea7 suse neotu" "ui )croo2e%
+verea nu-i este de nici un fo"os% Nu face nimănui $ine cu ea%
Nu-#i face viaţa mai u#oară cu a(utoru" ei% Nu are mu"ţumirea de
a se 2ândi 9 0a, 0a, 0a5 9 că ne va $"a2os"ovi vreodată cu ea%
9 Eu nu am ră$dare cu e", o$servă neoata "ui )cro oge.
)urori"e neoatei "ui )croo2e #i toate ce"e"a"te doamne erau
de aceea#i ărere%
9 O, $a eu am5 suse neotu" "ui )croo2e% i-e mi"ă de e"6
nu m-a# utea suăra e e", nici dacă a# vrea% Cine suferă de e
urma toane"or "ui7 !ntotdeauna e" !nsu#i% )-a !ncăăţ!nat să-#i
$a2e !n ca că nu ne oate suferi #i nu va veni "a noi "a masă% 1i
care este urmarea7 Nu ierde cine #tie ce osăţ%
9 3a cred că ierde o masă foarte $ună, interveni neoata
"ui )croo2e%
 *oţi cei"a"ţi suseră ace"a#i "ucru #i se cuvine să socotim că ei
vor$eau cu riceere, fiindcă tocmai terminaseră de mâncat #i,
42
cu desertu" e masă, se adunaseră !n (uru" focu"ui, "a "umina
"ămii%
9 Ei, mă $ucur s-aud asta, suse neotu" "ui )croo2e, entru
că nu rea am !ncredere !n tinere"e 2osodine% *u ce ărere ai,
 *oer7
Era "imede că *oer usese oc0ii e una dintre surori"e
neoatei "ui )croo2e, fiindcă răsunse că un $ur"ac e un $iet
roscris, care nu e !ndrituit să-#i sună ărerea asura acestui
su$iect% La au4u" acestor vor$e, sora neoatei "ui )croo2e 9
cea durdu"ie, cu #a" de dante"ă, cu trandafira#i 9 ro#i%
9 *e ro2 să continui, &red, suse neoata F"ui )croo2e,
$ătând din a"me% Niciodată nu termină ce are de sus% E un
$ăiat tare cara20ios5
Neotu" "ui )croo2e i4$ucni din nou !n râs #i, fiindcă era cu
neutinţă să scai de contaminare, de#i sora cea durdu"ie se
strădui, cu a(utoru" oţetu"ui aromatic, e/em"u" "ui fu urmat !n
unanimitate%
9 =oiam doar să sun, continuă neotu" "ui )croo2e, că
urmarea antiatiei "ui faţă de noi #i a refu4u"ui de a se !nvese"i
cu noi este, cred eu, fatu" că ierde ni#te momente "ăcute,
care nu i-ar fi rins rău% )unt si2ur că astfe" a ierdut o
comanie "ăcută, e care n-o oate 2ăsi nici !n 2ânduri"e "ui,
nici !n $irou" vec0i #i muce2ăit sau !n odăi"e "ui răfuite% Eu am
de 2ând să-i ofer ace"a#i ri"e( !n fiecare an, fie că-i "ace sau
nu, fiindcă mi-e mi"ă de e"% 'oate să $om$ăne ână craă
 !motriva Crăciunu"ui, dar e cu neutinţă să nu-#i facă o ărere
mai $ună desre e" 9 l 'rooc 'e tema asta 9 dacă o să se
omenească an de an cu mine "a e" acasă, !ntre$ându-" vese":
;Ce mai faci, unc0iu"e )croo2e7< 1i dacă asta !" va face să-i
dăruiască amărâtu"ui "ui de coist cinci4eci de "ire, voi fi i4$ândit
ceva% 1i cred că ieri "-am 42uduit%
*e eni lor r&ndu" să râdă "a 2ându" că e" !" 42uduise e
)croo2e% Dar fiind un om $un "a suf"et #i nesinc0isindu-se de ce
râdeau, numai să râdă oricum, !i !ncura(a să se vese"ească #i "e
turnă tuturor de $ăut cu dra2ă inimă%
Duă ceai, au făcut uţină mu4ică% Căci erau o fami"ie
mu4ica"ă, #i vă asi2ur că #tiau ce fac când cântau un cântec
entru trei sau atru voci, cu refren: !ndeose$i *oer, care
utea să $u$uie "a nesfâr#it !n re2istru" 2rav, ca un $as foarte
$un, fără să i se umf"e vene"e de e frunte sau să se facă ro#u
ca un rac% Neoata "ui )croo2e cânta $ine "a 0ară6 #i cântă,
rintre a"te me"odii, o arietă sim"ă >un f"eac6 uteai !nvăţa s-o
f"uieri !n două minute?, e care o #tia coi"u" care !" adusese e
)croo2e de "a internat, duă cum !i amintise &antoma Crăciu-
nuri"or *recute% Când răsunară acorduri"e acestei mu4ici, tot ce-i
arătase fantoma !i veni !n minte6 se !nduio#a tot mai mu"t6 #i se
2ândi că, dacă ar fi ascu"tat-o mai des, cu ani !n urmă, ar fi
43
utut !nc"ina $unătatea vieţii sre roria "ui fericire cu rorii"e
"ui mâini, fără a recur2e "a "oata 2roaru"ui care !"
 !nmormântase e aco$ ar"e.%
Dar nu-#i dedicară toată seara mu4icii% Duă un tim se
aucară să (oace 2a(uri"e, căci e $ine să fim coii uneori #i nu e
moment mai otrivit decât Crăciunu", de vreme ce mare"e său
Întemeietor era #i e" coi"% Dar staţi uţin5 ai !ntâi s-au (ucat
de-a $a$a-oar$a% De $ună seamă5 1i nu ot să cred că *oer
era cu adevărat or$, a#a cum nu ot să cred că avea oc0i !n
20ete% 'ărerea mea este că a fost o !nţe"e2ere !ntre e" #i neotu"
"ui )croo2e6 #i că #tia #i &antoma Crăciunu"ui 're4ent% &e"u" !n
care se ţinea duă sora cea durdu"ie cu #a" de dante"ă era ur #i
sim"u o insu"tă adusă credu"ităţii fiinţei umane% Răsturna
vătraie"e, se !miedica de scaune, se ciocnea de ian, se sufoca
 !ntre erde"e #i oriunde se avânta ea, 0o #i e"5 1tia !ntotdeauna
unde era sora cea durdu"ie% Nu rindea niciodată e a"tcineva%
Dacă v-aţi fi "ovit de e", a#a cum se "oviră câţiva dintre ei, #i aţi
fi rămas e "oc, e" s-ar fi refăcut că !ncearcă să vă auce, ceea
ce ar fi fost o (i2nire entru riceerea voastră, #i ar fi cotit-o de
 !ndată !n direcţia !n care se af"a sora durdu"ie% Ea stri2a mereu
că nu e cinstit #i, !ntr-adevăr, nu era% Dar când, !n sfâr#it, o
rinse, duă ce ea !#i f"uturase !n 4adar fusta de mătase
fo#nitoare rin faţa "ui #i e" i4$uti s-o !n20esuie !ntr-un co"ţ, de
unde nu mai avu scăare, atunci, comortarea "ui fu cât se
oate de mâr#avă% Căci refăcătoria "ui era (osnică,
monstruoasă: se făcea că n-o recunoa#te, se făcea că tre$uie
să-i iăie $oneta, $a mai mu"t, să se asi2ure de identitatea ei,
vârându-i un anumit ine" e de2et #i a2ăţându-i un anumit "anţ
"a 2ât% &ără !ndoia"ă că ea i-a comunicat ărerea ei, când,
af"ându-se !n rea(mă un a"t or$, s-au retras !n mare intimitate,
duă erde"e%
Neoata "ui )croo2e nu "uă arte "a (ocu" de-a $a$a-oar$a,
fiind insta"ată comod !ntr-un foto"iu mare, cu scăune" entru
icioare, !ntr-un co"ţi#or "ăcut, unde &antoma #i )croo2e
stăteau !n sate"e ei% Dar intră !n (ocu" 2a(uri"or, arătându-#i e
de"in măiestria cu toate "itere"e a"fa$etu"ui% Ca #i "a (ocu" 7cum,
când #i unde<, fu nemaiomenită #i, sre $ucuria ascunsă a
neotu"ui "ui )croo2e, "e $ătu măr e surori"e ei6 de#i e"e erau
fete isteţe, duă cum v-ar fi utut sune *oer% )ă fi fost aco"o
vreo două4eci de ersoane, tineri #i $ătrâni, dar toţi (ucau, #i
 (uca #i )croo2e6 căci, a$sor$it de ceea ce se etrecea !n faţa
oc0i"or "ui, uitase cu totu" că 2"asu" "ui nu a(un2ea "a urec0i"e "or
#i uneori !#i sunea #i e" ărerea #i adesea c0iar 20icea foarte
corect6 căci nici ce" mai ascuţit ac, nici acu" de 0itec0ae",
2arantat să nu i se ruă urec0ea, nu era mai ascuţit ca mintea
"ui )croo2e, de#i se refăcea 2reu de ca%
&antoma se $ucură mu"t să-" vadă !ntr-o asemenea diso4iţie
44
#i !" rivea cu atâta $unăvoinţă, că )croo2e se ru2ă de e", ca un
coi", să-i fie !n2ăduit să mai stea ână ce vor "eca musafirii%
Dar du0u" suse că asta nu se utea%
9 Uite, !nce un nou (oc, suse )croo2e% Numai o (umătate
de ceas, duhule# doar at&t!
Era un (oc care se c0eamă 7da #i nu<, !n care neotu" "ui
)croo2e tre$uia să se 2ândească "a ceva #i cei"a"ţi tre$uiau să
20icească "a ce6 iar e" răsundea "a !ntre$ări"e "or numai cu da
sau nu, duă cum era ca4u"% *iru" iute de !ntre$ări "a care fu
suus scoase "a ivea"ă că e" se 2ândea "a un anima", un anima"
viu, un anima" cam nesuferit, un anima" să"$atic, un anima" care
mârâia #i mormăia uneori, uneori vor$ea, trăia "a Londra, um$"a
e stră4i, dar nu era arătat oameni"or, nu era dus de nimeni !n
"anţ, nu trăia !ntr-o mena(erie, nu era omorât !n iaţă #i nu era
nici ca", nici mă2ar, vacă sau taur, nici ti2ru, câine, orc, isică
sau urs% La fiecare nouă !ntre$are care i se unea, neotu"
nostru i4$ucnea iară#i #i iară#i !n 0o0ote de râs, #i !ntr-atâta se
umf"ă de râs, că fu nevoit să se ridice de e canaea #i să $ată
din icioare, !n ce"e din urmă, sora cea durdu"ie, curinsă de
aceea#i vese"ie, stri2ă:
9 +m descoerit5 1tiu ce este, &red5 1tiu ce este5
9 Ce este7 stri2ă &red%
9 E unc0iu" tău, )croo2e5
1i c0iar a#a era% )entimentu" 2enera" era de admiraţie, de#i
câţiva o$iectară că răsunsu" "a ;este un urs7< ar fi tre$uit să fie
7da<6 dat fiind că un răsuns ne2ativ a fost suficient entru a "e
a$ate 2ânduri"e de "a domnu" )croo2e, resuunând că "e-ar fi
dat vreodată rin minte să se 2ândească "a e"%
9 + fost entru noi un ri"e( de mare vese"ie, suse &red, a#a
că am fi ni#te nerecunoscători dacă n-am $ea !n sănătatea "ui%
Uite că se nimere#te să avem !n c"ia asta !n mână un a0ar cu
vin fiert, a#a că eu roun să-" $em !n sănătatea unc0iu"ui
)croo2e5
9 &ie5 !n sănătatea unc0iu"ui )croo2e5 stri2ară toţi%
9 Îi urăm mo#u"ui, oricum ar fi e", un Crăciun fericit #i un +n
Nou $un5 suse neotu" "ui )croo2e% De "a mine n-ar rimi
 !nc0inarea, dar eu tot $eau !n sănătatea unc0iu"ui )croo2e5
Unc0iu" )croo2e se !nvese"ise e nesimţite #i inima !i
devenise atât de u#oară, că ar fi răsuns #i e" cu o !nc0inare
2ruu"ui care nu #tia de re4enţa "ui, dacă du0u" i-ar fi dat
ră2a4% Dar !ntrea2a scenă se risii !n răsuf"area u"timu"ui cuvânt
rostit de neotu" "ui6 #i astfe", e" #i du0u" orniră din nou !n
ere2rinări"e "or%
u"te au vă4ut, dearte au mers #i mu"te cămine au vi4itat,
dar !ntotdeauna cu un sfâr#it fericit% Du0u" stătea "a căătâiu"
$o"navi"or, #i ei se !nvese"eau6 !n ţări străine, #i oamenii se
simţeau aroae de casă6 "ân2ă $ăr$aţii care "utau, #i ace#tia
4+
deveneau ră$dători, având
seranţe mai mari6 "ân2ă săraci, si ace#tia se simţeau $o2aţi,
 !n a4i"uri, !n sita"e, !n !nc0isori, !n toate adăosturi"e ce"or
necă(iţi, unde omu" vanitos, !n scurtu" "ui e"an de autoritate, nu
oruncise să se !ncuie u#a, "ăsându-" e du0 e afară, e" #i-a
 !mărţit 0aru" #i i-a dat !nvăţătură "ui )croo2e%
+ fost o noate "un2ă, dacă a fost doar o noate 9 căci
)croo2e avea !ndoie"i"e "ui !n această rivinţă, !ntrucât
săr$ătoarea Crăciunu"ui ărea a se fi concentrat !n erioada de
tim e care o etrecuseră !mreună% Era ciudat #i că, !n tim
ce !nfăţi#area "ui )croo2e rămânea nesc0im$ată, du0u"
 !m$ătrânea, !m$ătrânea vi4i$i"% )croo2e o$servase această
sc0im$are, dar nu susese nimic, ână când, "ecând de "a o
etrecere de coii din seara de 3o$otea4ă #i rivindu-" e du0,
 !n tim ce stăteau !mreună !ntr-un "oc desc0is, o$servă că
 !ncărunţise%
9 +t&t de uţin trăiesc du0uri"e7 !ntre$ă )croo2e%
9 =iaţa mea e acest 2"o$ este foarte scurtă, răsunse
fantoma% )e sfâr#e#te !n noatea asta%
9 În noatea asta5 stri2ă )croo2e%
9 În noatea asta, "a ora douăsre4ece% +scu"tă5 C"ia se
aroie%
5n c"ia aceea, c"oote"e $ăteau trei sferturi !nainte de
douăsre4ece%
9 Iartă-mă dacă nu sunt !ndrituit "a această !ntre$are, suse
)croo2e, cu rivirea ironită e mantia du0u"ui, dar 4ăresc ceva
ciudat #i care nu-ţi aarţine, ie#indu-ţi de su$ u"ane% Este un
icior sau o 20eară7
9 +r utea fi o 20eară, căci are carne e ea, răsunse cu
tristeţe du0u"% 'rive#te aici5
Dintre fa"duri"e mantiei ie#iră "a ivea"ă doi coii6 răădiţi,
 (a"nici, !nfrico#ători, 0ido#i, amărâţi% !n2enunc0easeră "a
icioare"e "ui #i i se a2ăţaseră de mar2inea ve#mântu"ui%
9 'rive#te aici, omu"e5 'rive#te aici, (os5 e/c"amă du0u"%
Erau un $ăiat #i o fată% Bă"$e(iţi, coste"ivi, !ncruntaţi,
cum"iţi6 dar #i rosternaţi, !n umi"inţa "or% +co"o unde
2randioasa tinereţe ar fi tre$uit să "e desene4e trăsături"e si să
"e co"ore4e cu vose"e"e sa"e ce"e mai roasete, o mână
utredă #i 4$ârcită "e sc0imonosise #i "e 4drenţuise% +co"o unde
ar fi tre$uit să trone4e !n2erii, ândeau, rân(ind ameninţător,
diavo"ii% Nici o sc0im$are, nici o de2radare, nici o ervertire a
naturii umane, oricât de rofundă, rin toate mistere"e
minunatei creaţii, nu 4ămis"e#te mon#tri nici e (umătate atât
de ori$i"i #i de !nsăimântători% )croo2e se trase !naoi, !n2ro4it%
Duă ce !i arătă !n fe"u" acesta, du0u" !ncercă să sună că erau
coii $uni, dar vor$e"e "ui referară să se !nece sin2ure decât să
fie ărta#e "a o minciună atât de uria#ă%
4,
9 Du0u"e, sunt ai tăi7 +tât utut să sună )croo2e%
9 )unt ai Omu"ui, suse du0u", co$orându-#i rivirea sre ei%
1i se a2ăţa de mine, aărându-se de taţii "or% 3ăiatu" este
I2noranţa% &ata este )ărăcia% &ere#te-te de amândoi si de toţi
cei din stirea "or, dar !ndeose$i fere#te-te de acest $ăiat, căci
e fruntea "ui ve4i că stă scris oarte, dacă nu cumva inscriţia
a fost #tearsă% Renea2ă-"5 stri2ă du0u", !ntin4ând mâna sre
ora#% 'one2re#te-i e cei care ţi-o sun5 +ccetă-" entru
scouri"e ta"e nefire#ti #i !nrăutăţe#te-"5 1i a#teată sfâr#itu"5
9 Nu au nici o scăare, nici un "eac nu e/istă entru ei7
stri2ă )croo2e%
9 Nu mai e/istă !nc0isori7 suse du0u", răsun4ându-i
entru u"tima oară cu rorii"e "ui cuvinte% Nu e/istă a4i"uri7
C"ootu" $ătu mie4u" noţii%
)croo2e se uită !n (uru" "ui duă fantomă #i nu o vă4u% Când
ecou" u"timu"ui dan2ăt se stinse, !#i aminti re4icerea $ătrânu"ui
 aco$ ar"e. #i, ridicându-#i rivirea, 4ări o nă"ucă 2rasă, cu
mantie #i 2"u2ă, venind sre e", ca âc"a sre ământ%

)*+N+ + '+*R+
ltimul duh

Nă"uca se aroia !ncet, so"emn, !n tăcere% Când a(unse


"ân2ă e", )croo2e se "ăsă !n 2enunc0i6 căci !ncă din vă4du0u" !n
care "utea, acest du0 ărea să risiească !ntunecimea #i
misteru"%
Era !nfă#urat !ntr-un ve#mânt ne2ru rofund, care-i ascundea
cau", c0iu", forma #i nu "ăsa să se vadă decât o mână !ntinsă%
Dacă n-ar fi fost aceasta, cu 2reu i s-ar fi conturat si"ueta !n
noate, cu 2reu s-ar fi des"u#it de !ntunericu" de care era
 !ncon(urat%
Când a(unse a"ături de e", simţi că era !na"t #i imunător #i că
re4enţa "ui misterioasă !i strecura !n suf"et o saimă so"emnă%
+"tceva nu mai #tiu, căci du0u" nu vor$i #i nu se mi#că%
9 ă af"u !n re4enţa &antomei Crăciunuri"or Ce =or =eni7
 !ntre$ă )croo2e%
Du0u" nu răsunse, dar arătă cu mâna !nainte%
9 Îmi vei arăta um$re"e ce"or ce nu s-au etrecut, dar se vor
etrece !n vremuri"e ce vor veni7 continuă )croo2e% +#a e,
du0u"e7
'artea de sus a ve#mântu"ui se strânse o c"iă !n fa"duri"e
sa"e, ca #i cum du0u" #i-ar fi "ecat cau"% &u sin2uru" răsuns
e care !" rimi%
De#i se o$i#nuise de-acum cu tovără#ia fantome"or, e
)croo2e !" !nsăimântă !ntr-atât forma aceea tăcută, !ncât
4
icioare"e i se !nmuiară #i descoeri că a$ia utea să se ridice,
când dădu să-" urme4e% Du0u" se ori o c"iă, o$servând arcă
starea !n care era #i dându-i ră2a4 să-#i revină%
Dar )croo2e se ne"ini#ti #i mai tare% !" curinse un sentiment
va2 de nesi2uranţă #i 2roa4ă, "a 2ându" că din sate"e ace"ui
2iu"2iu !ntunecat !" ţintuiau ni#te oc0i fantomatici, !n tim ce e",
de#i !#i !ncorda cât utea rivirea, nu vedea decât o mână
sectra"ă #i o 2rămadă mare de cu"oare nea2ră%
9 &antomă a =iitoru"ui5 e/c"amă e", mă tem de tine mai mu"t
decât de toate arătări"e e care "e-am vă4ut% Dar !ntrucât #tiu
că scou" tău este să-mi faci $ine si !ntrucât ser să devin a"t
om decât eram, sunt re2ătit să-ti ţin tovără#ie #i s-o fac cu
recuno#tinţă% Nu vrei să-mi vor$e#ti7
Nu rimi nici un răsuns% âna arăta !n faţa "or%
9 'orne#te5 suse )croo2e% 'orne#te5 Noatea se scur2e
reede #i #tiu că entru mine e reţios timu"% 'orne#te, du0u"e5
)tafia se !ndeărtă a#a cum se aroiase de e"% )croo2e o
urmă !n um$ra ve#mântu"ui ei, care i se ăru că !" ridică #i-"
oartă mai dearte%
'arcă nici nu ătrunseră !n ora#6 căci ora#u" ărea mai
de2ra$ă să răsară !n (uru" "or #i să-i !nvă"uie rin roria "ui
voinţă% Dar erau aco"o, !n inima "ui6 !n centru" comercia", rintre
ne2ustori, care mer2eau 2ră$iţi de co"o-co"o, 4ornăindu-#i $anii
 !n $u4unare, #i discutau !n 2ruuri, se uitau "a ceas #i se (ucau,
cufundaţi !n 2ânduri, cu si2i"ii"e "or mari, de aur, #i a#a mai
dearte, cum !i vă4use adesea )c rooge.
Du0u" se ori "ân2ă un mic 2ru de oameni de afaceri%
O$servând că mâna-i era !ndretată sre ei, )croo2e !nainta ca
să ascu"te ce vor$esc%
9 Nu, suse un $ăr$at imunător #i coro"ent, cu o $ăr$ie
monstruoasă, oricum nu #tiu mare "ucru% 1tiu doar că a murit%
9 Când a murit7 se interesă un a"tu"%
9 Cred că noatea trecută%
9 Dar ce s-a !ntâm"at cu e"7 !ntre$ă un a" trei"ea, ri4ând o
do4ă uria#ă de tutun dintr-o cutie foarte mare% Credeam că nu
va muri niciodată%
9 Dumne4eu #tie, suse rimu", căs c&nd.
9 1i ce-a făcut cu $anii7 !ntre$ă un domn ro#u "a faţă, cu o
e/crescenţă atârnată de vârfu" nasu"ui care tremura ca 2u#a
unui curcan%
9 N-am au4it nimic, suse $ăr$atu" cu $ăr$ia mare, căscând
din nou% 'ro$a$i" că i-a "ăsat firmei% ie nu mi i-a "ăsat% E tot ce
#tiu%
B"uma "ui fu rimită cu un râs 2enera"%
9 =a fi o !nmormântare foarte ieftină, suse ace"a#i vor$itor,
fiindcă 4ău dacă #tiu cine va articia "a ea% Ce-ar fi să ne
oferim noi să mer2em7
48
9 N-am nimic !motrivă, dacă se dă #i o masă, remarcă
domnu" cu e/crescenţă e nas% Eu, dacă mer2, tre$uie să
mănânc ca "umea%
Din nou r&sete.
9 Dintre voi toţi, eu sunt, !n fond, ce" mai de4interesat,
suse rimu" vor$itor, fiindcă eu nu ort niciodată mănu#i ne2re
#i nu mănânc "a rân4% Dar mă ofer să mer2, dacă mer2 #i cei-
"a"ţi% Bândindu-mă mai $ine, cred că eram totu#i ce" mai $un
rieten a" "ui, fiindcă ne oream să stăm de vor$ă ori de câte ori
ne !ntâ"neam% =ă sa"ut5
 *oţi cei care vor$iseră #i ascu"taseră se !mră#tiară,
amestecându-se cu a"te 2ruuri% )croo2e !i cuno#tea #i rivi
sre du0, a#tetând o e/"icaţie%
)tafia se strecură mai dearte, e o a"tă stradă% De2etu" său
arătă sre două ersoane care se !ntâ"niseră% )croo2e ciu"i din
nou urec0i"e, 2ândindu-se că va af"a aco"o e/"icaţia%
5i cuno#tea erfect #i e ace#ti $ăr$aţi% Erau oameni de
afaceri: foarte $o2aţi #i cu mu"tă 2reutate% )e străduise
 !ntotdeauna să fie $ine rivit de ei: din unct de vedere a"
afaceri"or, vreau să sun6 strict, numai din unctu" de vedere a"
afaceri"or%
9 Ce mai $aci) s'use unul.
9 Dar tu7 răsunse ce"ă"a"t%
9 3ine5 suse rimu"% 3ătrânu" A2ârie-3rân4ă a dat ortu"
oii ână "a urmă, nu7
9 +#a am au4it, !i răsunse ce" de-a" doi"ea% &ri2 a" nai$ii%%%
9 E firesc, de Crăciun% 3ănuiesc că nu atine4i%
9 Nu, nu% +m a"te"e e ca% La revedere% Nici un a"t cuvânt%
+stfe" "uară sfâr#it !ntâ"nirea, conversaţia #i desărţirea "or%
La !nceut, )croo2e fusese !nc"inat să se mire că du0u"
acordase atâta imortanţă unor conversaţii vădit $ana"e6 dar
fiind convins că e"e tre$uie să fi avut un sco ascuns, !nceu să
cu2ete care anume ar utea fi acesta% Nu se utea resuune
că aveau vreo "e2ătură cu moartea "ui aco$, vec0iu" "ui asociat,
căci ea aarţinea trecutu"ui #i tărâmu" du0u"ui de acum era
=iitoru"% Nici nu-i trecea rin ca vreo ersoană foarte aroiată
de e", "a care s-ar fi utut referi% Dar, ne!ndoindu-se nicidecum
că, "a oricine s-ar fi referit, e"e conţineau o !nvăţătură tainică
entru !ndretarea "ui, se 0otăr! să $a2e "a ca tot ce va au4i #i
tot ce va vedea6 #i !ndeose$i să-#i o$serve um$ra când aceasta
va aărea% Căci resimţea că fe"u" !n care se va comorta sine"e
său viitor !i va oferi c0eia care-i "isea #i va 2ăsi astfe" u#or
răsunsu" "a aceste 20icitori%
'rivi !n (ur, căutându-#i roria ima2ine c0iar !n ace" "oc6 dar
un a"t $ăr$at stătea !n co"ţu" !n care stătea e" de o$icei #i, de#i
ceasu" arăta ora "a care se af"a !ndeo$#te aco"o, nu vă4u vreo
ersoană aidoma "ui !n mu"ţimea care se revărsa e su$ orta"%
4/
Dar nu se miră rea mu"t, căci răsucise !n minte e toate ărţi"e
osi$i"itatea unei sc0im$ări !n viaţa "ui #i credea, #i c0iar sera
că vede !n aceasta !m"inirea noii "ui 0otărâri%
 *ăcută #i !ntunecată, stătea "ân2ă e" stafia, cu mâna !ntinsă%
Când se tre4i din frământarea 2ânduri"or, i se nă4ări, duă fe"u"
 !n care era !ntoarsă mâna #i duă o4iţia ei faţă de e" !nsu#i, că
Oc0ii Nevă4uţi !" cercetau% )e cutremură #i i se făcu foarte fri2%
'ărăsiră "ocu" ace"a a2"omerat #i ătrunseră !ntr-o arte mai
retrasă a ora#u"ui, e unde )croo2e nu se a$ătuse niciodată,
de#i !#i dădu seama !n ce 0a" era #i ce reutaţie roastă avea%
Drumuri"e erau murdare #i !n2uste6 răvă"ii"e #i case"e,
dărăănate6 oamenii, e (umătate desuiaţi, $eţi, !n2ă"aţi, urâţi%
&undături"e #i 2an2uri"e, toate ni#te 0a4na"e care !#i vărsau
scâr$ării"e, miasme"e, 2unoaie"e #i (e2uri"e umane, e stră4i"e
ră4"eţite6 #i !ntre2 cartieru" du0nea a crimă, murdărie #i sărăcie%
În străfunduri"e acestui a$omina$i" viesar se af"a o răvă"ie
rofi"ată ameninţător !n afară su$ acoeri#u" unui #oron, de
unde se cumărau fiare, 4drenţe, stic"e, oase #i măruntaie
unsuroase% 'e ardosea"a dinăuntru erau 2răme4i de c0ei, cuie,
"anţuri, $a"ama"e, 0u"u$e, cântare, 2reutăţi ru2inite #i fiare de
toate fe"uri"e% *aine e care uţini ar dori să "e cercete4e
co"căiau ascunse !n mormane"e de 4drenţe scârnave, !n
2răme4i"e de 2răsime !muţită #i !n morminte"e de oase% 'rintre
mărfuri"e cu care se !nde"etnicea, "ân2ă o so$ă cu căr$uni,
făcută din cărămi4i vec0i, #edea un un2a# cărunt, de vreo
#ate4eci de ani, care !#i usese ca avă4ă !motriva aeru"ui
rece de afară o erdea soioasă din 4drenţe tărcate, a2ăţată de o
frân20ie% !#i fuma ia, $ucurându-se !n ti0nă de sin2urătate%
)croo2e #i stafia intrară "a omu" acesta, c0iar !n c"ia când o
femeie se furi#ă cu o $occea 2rea !n răvă"ie% Dar a$ia ă#ise
 !năuntru, când intră o a"tă femeie, cu o ovară asemănătoare,
urmată !ndearoae de un $ăr$at !m$răcat cu 0aine ne2re
deco"orate, care, vă4ându-"e, se serie "a fe" de tare cum se
seriaseră #i e"e când se recunoscuseră% Duă un scurt răstim
de uimire stân(enitoare, care-" curinse si e $ătrânu" cu ia,
toţi trei i4$ucniră !n râs%
9 )ă fie rândă#oaica rima5 stri2ă cea care intrase !ntâi% )ă
fie să"ătoreasă a doua #i omu" de "a ome fune$re să fie a"
trei"ea% Uite, mo# oe, ce oca4ie5 Aău că ne-am !ntâ"nit toţi trei
aici fără să vrem5
9 Nici că vă uteaţi !ntâ"ni !ntr-un "oc mai nimerit, suse
mo# oe, scoţându-#i ia din 2ură% =eniţi !n sa"on% 1tiţi că v-am
dat voie mai de mu"t să intraţi !n e"6 iar cei"a"ţi doi nu sunt ni#te
străini% )taţi să !nc0id u#a răvă"iei% +0, cum scârţâie5 Cred că
nu e/istă o $ucăţică de meta" mai ru2inită ca $a"ama"e"e astea6
#i nici oase mai $ătrâne ca a"e me"e% 8a, 0a5 )untem toţi e
măsura !nde"etnicirii noastre, ne otrivim foarte $ine% 8ai, veniţi
+0
 !n sa"on% =eniţi !n sa"on%
)a"onu" era saţiu" din dosu" erde"ei de 4drenţe% 3ătrânu"
adună (aru" "a un "oc, cu o vec0e ver2ea de scară, #i, duă ce !#i
otrivi "ama fume2ândă >căci era noate? cu coada iei, $ă2ă
ia din nou !n 2ură%
În acest tim, femeia care vor$ise mai !nainte !#i a4vâr"i
$occeaua e ardosea"ă #i se a#e4ă fudu"ă e un ta$uret,
 !ncruci#ându-#i coate"e e 2enunc0i #i rivindu-i cu !ndră4nea"ă
sfidătoare e cei"a"ţi doi%
9 1i ce-i cu asta7 Ce-i cu asta, doamnă Di"$er7 suse
femeia% &iecare are dretu" să se !n2ri(ească de e" !nsu#i% E" s-a
 !n2ri(it !ntotdeauna%
9 +sta-i adevărat5 suse să"ătoreasa% N-a fost om care să
se !n2ri(ească mai mu"t%
9 +tunci nu te mai 0o"$a de arcă ţi-ar fi frică, femeie6 cine
#tie7 Doar n-o să ne căutăm acum râcă !ntre noi7
9 Nu, de $ună seamă că nu5 suseră deodată doamna
Di"$er si $ăr$atu"% )erăm că nu%
9 &oarte $ine atunci5 stri2ă femeia% +sta-i de-a(uns%
)ărăce#te careva dacă ierde câteva $oarfe7 3ănuiesc că
nicidecum un mort.
9 Nu, de $ună seamă, suse râ4ând doamna Di"$er%
9 Dacă voia să #i "e ăstre4e duă moarte, mo#u" ă"a rău #i
scârţan, continuă femeia, de ce n-a fost mai darnic !n timu"
vieţii7 Dacă ar fi fost, #i-ar fi "uat e careva să se !n2ri(ească de
e" când "-a "ovit moartea, !n "oc să 4acă aco"o sin2ur, dându-#i
u"tima suf"are fără nimeni "ân2ă e"%
9 N-am au4it, 4ău, vor$e mai adevărate, suse doamna
Di"$er% E o edeasă dumne4eiască%
9 3a ar fi tre$uit să fie o edeasă mai 2rea, i-o !ntoarse
femeia% 1i să fiţi si2uri că a#a ar fi fost, dacă a# fi utut să mai
un mâna #i e a"tceva% Desfă $occeaua, mo# oe, #i
reţă"uie#te ce-i !n ea% =or$e#te e cinstite5 Nu mi-e frică să fiu
rima, nici nu mi-e frică să va4ă ei ce-i !năuntru% Cred că #tiam
foarte $ine că #tere"im !nainte de a ne !ntâ"ni aici% Nu e nici un
ăcat% Desfă $occeaua, oe%
Dar rietenii ei cei curtenitori nu !n2ăduiră una ca asta6 #i
$ăr$atu" !m$răcat cu 0aine ne2re deco"orate !#i "uă rimu"
inima-n dinţi #i !#i arătă rada% Nu era mare "ucru% Una, două
eceţi, un enar, o erec0e de $utoni de căma#ă #i o $ro#a fără
rea mare va"oare 9 cam atât% o# oe "e cercetă #i "e eva"ua
cu atenţie e toate, scrise cu creta e erete sume"e e care
era disus să "e dea entru fiecare #i, când vă4u că nu mai era
nimic !n $occea, făcu tota"u"%
9 +sta-i socotea"a ta, suse oe, #i nu-ţi dau !n "us nici #ase
eni, c0iar dacă m-ar fier$e !ntr-un ca4an ca s-o fac% Cine
urmea4ă7
+1
=eni rându" doamnei Di"$er% Cear#afuri #i rosoae, o 0aină
cam (ere"ită, două "in2uriţe de ar2int demodate, o erec0e de
c"e#ti entru 4a0ăr #i câteva !ncă"ţări% I se făcu #i ei socotea"a
e erete, !n ace"a#i fe"%
9 Întotdeauna "e dau rea mu"t doamne"or% Ăsta-i cusuru"
meu, #i uite-a#a o s-a(un2 !n saă de "emn, suse mo# oe% +sta-
i socotea"a ta% Dacă-mi mai ceri un eni !n "us #i c0iar insi#ti,
să #tii că o să-mi ară rău că am fost atât de 2eneros #i !ţi mai
tai o (umătate de coroană%
9 +cum, 0ai, desfă #i $occeaua mea, oe, suse rima
femeie%
 oe se "ăsă e 2enunc0i ca să um$"e mai u#or !n ea #i, duă
ce desfăcu o mu"ţime de noduri, scoase un su" mare #i 2reu
dintr-un materia" !nc0is "a cu"oare%
9 Ce vrea să fie asta7 suse oe% Draerii de at5
9 Ei, da5 !i răsunse femeia râ4ând #i a"ecându-se !n faţă,
sri(inită e $raţe"e !ncruci#ate% Draerii de at5
9 Doar n-o să-mi sui că "e-ai smu"s cu ine"e cu tot, !n tim
ce mortu" 4ăcea aco"o7 suse oe%
9 3a $ine că nu, răsunse femeia% De ce nu7
9 E#ti menită să faci avere, suse oe, #i o să faci, cu
si2uranţă%
9 Ori#icum, !ţi romit, oe, că n-o să-mi ţin mâna când ot să
 !n#fac orice cu ea !ntin4ând-o, de dra2u" unuia cum a fost e", !i
re"ică femeia e un ton rece% =e4i că ică u"ei e ături"e a"ea%
9 )unt ături"e "ui7 !ntre$ă oe%
9 DaF a"e cui să fie7 răsunse femeia% Eu 4ic că n-o să
răcească fără e"e%
9 *ra2 năde(de că n-a murit de vreo $oa"ă mo"isitoare, nu7
suse $ătrânu" oe, orindu-se din trea$ă #i ridicându-#i
rivirea%
9 N-ai nici o teamă, !i răsunse femeia% Nu mă răădeam
 !ntr-atât duă tovără#ia "ui, !ncât să mai 4ă$ovesc e "ân2ă e" ca
să mă mo"isesc, dacă o fi fost $o"nav% +, oţi să te uiţi "a
căma#a aia ână te dor oc0ii, că tot n-o să 2ăse#ti !n ea nici o
2aură, nici o rosătură% Era căma#a "ui cea mai $ună #i era faină%
De n-a# fi fost eu, s-ar fi a"es  'ra$ul de ea.
9 Cum adică, s-ar fi a"es rafu"7 !ntre$ă $ătrânu" oe%
9 Dacă !" !nmormântau cu ea, de $ună seamă, răsunse
femeia râ4ând% + făcut careva rostia să i-o ună, dar i-am
scos-o eu% DFaoi, dacă nu-i $ună stam$a entru asta, atunci nu
e $ună de nimic% E foarte nimerită entru un stârv% N-o fi mai
urât cu aia decât cu asta%
)croo2e ascu"tă !n2ro4it acest dia"o2, !n tim ce #edeau
adunaţi "ân2ă rada "or, !n "umina firavă răsândită de "ama
$ătrânu"ui, e" !i rivea cu atâta reu"sie #i si"ă, cum nu i-ar fi
rivit nici dacă ar fi fost ni#te demoni scârnavi care se târ2uiau
+2
entru cadavru%
9 8a, 0a5 râse aceea#i femeie, când $ătrânu" oe scoase un
săcu"eţ de f"ane" "in cu $ani #i vărsă e odea câ#ti2uri"e "or%
=edeţi7 Ăsta-i sfâr#itu"5 I-a seriat e toţi când trăia, ca să
rofităm noi de moartea "ui5 8a, 0a, 0a5
9 Du0u"e5 suse )croo2e, tremurând din ca ână !n
icioare, !nţe"e2, !nţe"e2% )oarta acestui nefericit oate fi #i a
mea% =iaţa mea !ntr-aco"o se !ndreată acum% Doamne, Dum-
ne4eu", ce-i asta)
)e dădu !ndărăt !nsăimântat, căci decoru" se sc0im$ase si
acum aroae atin2ea cu mâna un at: un at de42o"it, fără
draerii, unde 4ăcea, su$ un cear#af trenţăros, ceva acoerit
care, de#i nu vor$ea, su2era o 2ro4ăvie%
Încăerea era foarte !ntunecată, rea !ntunecată ca să oată
fi cercetată !n amănunţime, de#i )croo2e rivi !n (ur, ascu"tând
de un im$o"d tainic, neră$dător să af"e ce fe" de !ncăere era% O
"umină a"idă se !nă"ţa !n aeru" din (ur #i cădea direct e at6 iar
e e" se af"a cadavru" rădat, (efuit, nerive20eat, ne"âns,
neiu$it, a" acestui om%
)croo2e aruncă o rivire stafiei% âna ei fermă arăta sre
ca% !nve"itoarea era a4vâr"ită "e(er este e", !n a#a fe" !ncât un
ic dacă ar fi fost ridicată sau un de2et dacă ar fi mi#cat
)croo2e, faţa ar fi ie#it "a ivea"ă% E" se 2ândi s-o facă, simţind
cât de u#or ar fi fost, #i tân(ea s-o facă, dar nu avea uterea de
a tra2e acoerământu", a#a cum nu avea uterea să a"un2e
nă"uca de "ân2ă e"%
O, oarte rece, ţeaănă, !nfrico#ătoare5 +#terne-ţi aici a"taru"
#i 2ăte#te-" cu toate saime"e ce-ţi stau !n utere, căci acesta
este tărâmu" tău% Dar iu$itu"ui, veneratu"ui #i cinstitu"ui ca nu-i
oţi smu"2e un fir de ăr entru cum"ite"e ta"e scouri, nici nu-i
oţi ur! vreo trăsătură% âna aceasta este 2rea #i va cădea
dacă-i dai drumu"6 inima #i u"su" nu mai $at6 dar mâna a fost
desc0isă, 2eneroasă #i cinstită6 inima a fost vitea4ă, ca"dă,
afectuoasă #i u"su" a fost u"su" unui om% Love#te, um$ră,
"ove#te5 1i ai să ve4i cum fate"e "ui $une vor ţâ#ni din rană #i
vor !nsămânţa "umea cu viaţă fără de moarte5
Nici un 2"as nu rosti aceste vor$e !n urec0i"e "ui )croo2e #i
totu#i e" "e au4i când rivi atu"% 1i se 2ândi: dacă omu" acesta
ar utea fi !nviat acum, care ar fi rime"e "ui 2ânduri7
A2ârcenie, târ2uie"i mesc0ine, 2ri(i aăsătoare7 3o2at sfâr#it i-
au adus toate astea5
Aăcea aco"o, !n casa !ntunecată #i ustie, fără un $ăr$at, o
femeie sau un coi" a"ături, care să sună : cu mine a fost $un
 !n cutare sau cutare !mre(urare #i, !n amintirea unei sin2ure
vor$e $une, eu o să fiu $un cu e"%
O isică râcâia "a u#ă #i de su$ vatră se au4eau ronţăind
#o$o"anii% Ce căutau ei !n odaia morţii #i de ce erau atât de
+3
ne"ini#tiţi #i frământaţi, )croo2e nu cute4a să se 2ândească%
9 Du0u"e, suse e", "ocu" acesta este !nfrico#ător% Crede-mă
că nu voi uita !nvăţătura e care mi-o dă, dacă !" vom ărăsi%
8ai să mer2em5
Dar stafia continua să arate cu de2etu" nec"intit sre ca%
9 *e !nţe"e2, !i răsunse )croo2e, #i a# face-o dacă a# utea%
Dar nu am uterea as ta# duhule# no am.
'ăru că-" rive#te din nou%
9 Dacă e/istă vreo ersoană !n ora# căreia moartea acestui
om i-a stârnit vreun sentiment, suse )croo2e curins de
c0inuri, arată-mi această ersoană, du0u"e, te im"or5
)tafia !#i !ntinse o c"iă mantia !ntunecată !n faţa "ui, ca o
ariă6 aoi, retră2ând-o, de4vă"ui o odaie, "a "umina 4i"ei, !n care
se af"au o mamă #i coi"u" ei% Ea a#teta e cineva,
neră$dătoare #i ne"ini#tită, căci se "im$a !ncoace #i-nco"o rin
odaie6 tresărea "a orice 42omot6 se uita e fereastră6 rivea sre
ceas6 !ncerca 4adarnic să coasă #i suorta cu 2reu 2"asuri"e
coii"or care se (ucau%
În sfâr#it, au4i mu"t a#tetata $ătaie !n u#ă% )e 2ră$i !ntr-
aco"o #i !#i !ntâmină soţu", un $ăr$at cu c0iu" a$ătut #i
măcinat de 2ri(i, de#i era tânăr% !n c"ia aceea, faţa-i căătă o
e/resie ciudată: un fe" de $ucurie rofundă de care se ru#ina #i
e care !ncerca s-o !nă$u#e%
)e a#e4ă să mănânce ceea ce fusese adunat entru e", "ân2ă
foc6 #i când ea !" !ntre$ă cu 2"as stins ce ve#ti !i aduce >ceea ce
se !ntâm"ă a$ia duă o tăcere re"un2ită?, e" ărea că se
code#te să răsundă%
9 )unt $une sau roaste7 suse ea ca să-" a(ute%
9 'roaste, răsunse e"%
9 +m rămas fără nici un $an7
9 Nu% !ncă mai sunt seranţe, Caro"ine%
9 Numai dacă se-ndură e", suse ea mirată, doar a#a5 Nici o
seranţă nu e ierdută dacă s-a etrecut un asemenea miraco"%
9 Nu mai oate acum, suse soţu" ei% + murit%
&emeia era o fătură $"ândă #i ră$dătoare, dacă faţa ei
sunea adevăru"6 dar !n suf"etu" său, era recunoscătoare entru
această veste #i o suse cu 2"as tare, !m"etindu-#i de2ete"e, !n
c"ia următoare, !#i ceru iertare #i !i ăru rău, dar mai !ntâi !i
tresărise inima%
9 Ceea ce mi-a sus femeia aceea e (umătate $eată, ieri
seară, când am !ncercat să mă duc "a e", ca să o$ţin o amânare
de o sătămână, #i ceea ce am cre4ut că e doar un rete/t ca
să nu mă rimească s-a dovedit a fi adevărat% Nu era doar
foarte $o"nav, atunci, era e moarte%
9 Cine va re"ua datoria noastră7
9 Nu #tiu% Dar ână atunci vom face rost de $ani6 #i c0iar
dacă nu vom i4$uti, am avea !ntr-adevăr mare 20inion dacă
+4
urma#u" "ui va fi un creditor "a fe" de nemi"os% 'utem dormi cu
inimi"e mai u#oare !n noatea asta, Caro"ine5
Da% Oricât s-ar fi !nduio#at, nu uteau tă2ădui că !#i simţeau
inimi"e mai u#oare% &eţe"e coii"or, tăcute #i adunate ciorc0ine !n
 (uru" "or ca să audă ceea ce !nţe"e2eau rea uţin, erau mai
"uminoase #i, datorită morţii ace"ui om, fami"ia era mai fericită%
)in2uru" sentiment rovocat de acest eveniment, e care a
utut să il arate $antoma# era un sentiment de bucurie.
9 =reau să văd #i uţină duio#ie faţă de un mort, suse
)croo2e, căci a"tminteri, du0u"e, odaia !ntunecată e care
tocmai am ărăsit-o mă va urmări ve#nic%
&antoma !" că"ău4i e mai mu"te stră4i $ătute deseori de e"6
#i, !n tim ce mer2eau, )croo2e se uita !n toate ărţi"e !n
căutarea "ui !nsu#i, dar nu se 4ărea nicăieri% Intrară !n casa
sărmanu"ui 3o$ Cratc0it, !n "ocuinţa e care o mai vi4itase, #i
2ăsiră mama #i coiii a#e4aţi !n (uru" focu"ui%
Era "ini#te% O "ini#te desăvâr#ită% icuţii #i 2ă"ă2io#ii Cratc0iţi
#edeau nec"intiţi ca ni#te statui !ntr-un co"ţ, cu riviri"e ridicate
sre 'eter, care avea !n faţa "ui o carte% ama #i fiice"e se
 !nde"etniceau cu cusutu"% Dar tare tăcuţi mai erau5
9 1i E" "uă coi"u" #i-" a#e4ă !n mi("ocu" "or%
Unde mai au4ise )croo2e ace"e cuvinte7 Nu "e visase%
'ro$a$i" că $ăiatu" "e citea când e" #i du0u" "e trecuseră ra2u"
casei% De ce nu continua7
ama !#i use "ucru" e masă #i !#i duse mâna "a faţă%
9 ă suără "a oc0i ne2ru", suse ea% Ne2ru"7 +0, sărmanu"
 *im De2eţe"5
9 +cum văd mai $ine, suse nevasta "ui Cratc0it% !mi
s"ă$e#te vederea "a "umina "umânării #i nu tre$uie să am oc0ii
umf"aţi când vine tată" vostru acasă, entru nimic !n "ume% )e
aroie ora când tre$uie să sosească%
9 Cred că a #i trecut, răsunse 'eter !nc0i4ând cartea% Dar
mă 2ândesc, mamă, că !n u"time"e seri n-a mai mers a#a de
reede ca a"tădată%
Din nou, se "ăsă o tăcere desăvâr#ită% !n ce"e din urmă, ea
suse cu o voce fermă, vese"ă, care nu #ovăi nici măcar o dată :
9 Eu "-am vă4ut mer2ând cu%%% "-am vă4ut mer2ând foarte
reede, c0iar #i cu *im De2eţe" e umăr%
9 1i eu "-am vă4ut, stri2ă 'eter% +desea%
9 1i eu "-am vă4ut, e/c"amă un a"t coi"% *oţi !" vă4useră%
9 Dar e" era tare u#ure", continuă ea, a$sor$ită de "ucru" ei6
#i tăticu" "ui !" iu$ea atât de mu"t, că nu-" suăra, nu-" suăra
de"oc% Dar uite că a venit tată" vostru5
)e 2ră$i să-i iasă !n !ntâminare #i măruntu" 3o$ intră cu
#a"u" "ui 9 avea cu adevărat nevoie de e", sărmanu"% Ceaiu" !i
era re2ătit e "ită #i toţi se !ntreceau care să-" a(ute mai mu"t%
+oi, cei doi Cratc0iţi mititei i se căţărară e 2enunc0i #i fiecare
++
 !#i "ii o$ra4u" de faţa "ui, ca #i cum ar fi vrut să sună: ;Nu te
necă(i, tată5 Nu mai fi suărat5G
3o$ se arătă foarte vese" cu ei, vor$ind frumos cu !ntrea2a
fami"ie% )e uită "a "ucru" "ăsat e masă #i "ăudă 0ărnicia #i
iuţea"a doamnei Cratc0it #i a fete"or% Le suse că vor termina cu
si2uranţă mu"t mai devreme de duminică%
9 Duminică5 Deci ai fost astă4i aco"o, Ro$ert, s'use neasta lui.
9 Da, dra2a mea, !i răsunse 3o$% +# fi vrut să vii #i tu% *e-ai
fi $ucurat să ve4i cât de !nver4it e "ocu"% Dar o să-" ve4i adesea%
I-am romis că mă voi duce aco"o !n fiecare duminică% Coi"a#u"
meu, coi"a#5 !nceu să "ân2ă 3o$% Coi"a#u" meu5
)e ierdu $rusc cu firea% Nu se mai utu stăâni% Dacă s-ar fi
utut stăâni, e" #i coi"u" "ui nu ar mai fi fost oate atât de
aroiaţi%
Ie#i din odaie #i urcă !n camera de "a eta(, care era vese"
"uminată #i !modo$ită de Crăciun% Lân2ă coi", se af"a un scaun
#i erau semne care arătau că fusese cineva aco"o mai !nainte%
3ietu" 3o$ se a#e4ă e scaun #i, duă ce medita uţin #i !#i veni
 !n fire, sărută feţi#oara coi"u"ui% )e resemnase cu ceea ce se
etrecuse #i co$or! !naoi, fericit%
(e strânseră !n (uru" focu"ui #i se useră e vor$ă, !n tim ce
fete"e #i mama continuau să coasă% 3o$ "e ovesti desre
surrin4ătoarea $unătate a neotu"ui domnu"ui )croo2e, e
care nu-" vă4use decât o sin2ură dată, #i care, !ntâ"nindu-se cu
e" e stradă !n 4iua aceea #i vă4ând că era cam 9 ;era, a#a,
cam a$ătut<, suse 3o$, !ntre$ase care era cau4a tristeţii "ui%
9 La care, suse 3o$, fiind un domn desre care se sun
numai vor$e $une, i-am ovestit, ;!mi are nesus de rău,
domnu"e Cratc0it, a sus e", #i !mi are nesus de rău si entru
$una dumita"e soţie%< Dar, aroo, 4ău dacă #tiu cum de-a af"at%
9 Ce anume, dra2u" meu7
9 Cum ce7 Că e#ti o soţie $ună, răsunse 3o$%
9 *oată "umea #tie5 suse 'eter%
9 3ună o$servaţie, $ăiete, stri2ă 3o$ "ân2ând% )er că #tie
toată "umea, ;Îmi are nesus de rău, a sus e", entru $una
dumita"e soţie% Dacă vă ot a(uta cu ceva, mi-a sus,
 !ntin4ându-mi cartea de vi4ită, iată adresa mea% =ă ro2 să
ae"aţi "a mine%< -a uns e suf"et, suse 3o$ "ân2ând, nu atât
entru că ar utea să ne fie de fo"os, cât entru $unătatea cu
care mi-a vor$it% 'arcă "-ar fi cunoscut e *im a" nostru #i #tia ce
simţim%
9 )unt si2ură că are un suf"et $un, suse doamna Cratc0it%
9 +i fi fost #i mai si2ură, dra2a mea, !i răsunse 3o$, dacă "-
ai fi vă4ut #i ai fi vor$it cu e"% Nu m-ar mira 9 ţine minte ce
sun 9 dacă i-ar 2ăsi "ui 'eter o s"u($ă mai $ună%
9 I-au4i, 'eter, suse doamna Cratc0it%
9 1i e urmă, stri2ă una dintre fete, 'eter se va !ntovără#i
+,
cu cineva #i va fi e icioare"e "ui%
9 =or$e#ti rostii, !i re"ică 'eter cu un 4âm$et forţat%
9 ai mu"t ca si2ur că asta n-o să se !ntâm"e !ntr-o 4i,
două, suse 3o$% ai e tim destu", dra2a mea% Dar oricum #i
oricând ne vom desărţi unii de a"ţii, sunt si2ur că nici unu"
dintre noi nu-" va uita, nu-i a#a, e sărmanu" *im De2eţe" #i nici
această rimă desărţire din fami"ia noastră%
9 Niciodată, tată, stri2ară toţi%
9 1i eu #tiu, suse 3o$, #tiu, dra2ii mei, că atunci când ne
vom aminti cât de ră$dător #i de $"ând era, de#i era doar un
coi"a#, un mic coi"a#, nu ne vom mai ciondăni atât de u#or
unii cu a"ţii, căci a"tminteri va !nsemna că am uitat de sărmanu"
 *im De2eţe"%
9 Nu, niciodată, tată5 stri2ară toţi, din nou%
9 )unt foarte fericit, suse mărunţe"u" 3o$, sunt foarte
fericit5
Doamna Cratc0it !" sărută, fiice"e "ui !" sărutară, !" sărutară #i cei
doi Cratc0iţi mititei, iar 'eter #i cu e" !#i strânseră mâini"e% O,
sirit a" "ui *im De2eţe", coi"ăreasca ta scânteie era de "a
Dumne4eu5
9 Nă"ucă, suse )croo2e, ceva !mi sune că se aroie c"ia
desărţirii noastre% 1tiu asta, dar nu #tiu cum va fi% )une-mi,
cine era ce" e care "-am vă4ut 4ăcând mort7
&antoma Crăciunuri"or Ce =or =eni !" urtă, "a fe" ca mai
 !nainte 9 de#i era a"tfe" acum, se 2ândi )croo2e: !ntr-adevăr, nu
ărea să fi e/istat vreo rânduia"ă a acestor u"time vi4iuni, !n
afară de fatu" că e"e aarţineau viitoru"ui 9 rintre oamenii de
afaceri, dar e e" !nsu#i nu i-" arătă% Du0u" nu 4ă$ovi de"oc, ci
merse mai dearte, sre sfâr#itu" dorit acum, ână ce )croo2e
se ru2ă de e" să se orească o c"iă%
9 &undătura rin care trecem acum !n 2ra$ă, suse )croo2e,
este "ocu" unde "ucre4 de mu"tă vreme% =ăd casa% Lasă-mă să
văd ce voi fi !n 4i"e"e ce vor urma5
Du0u" se ori6 mâna arăta !n a"tă arte%
9 Casa este aco"o5 e/c"amă )croo2e% De ce nu arăţi sre ea7
De2etu" ne!ndurător nu se c"inti%
)croo2e a"er2ă sre fereastra $irou"ui "ui #i rivi !năuntru% Era
tot $irou, dar nu mai era a" "ui% o$i"e"e nu erau ace"ea#i #i
si"ueta de e scaun nu era e"% )tafia arata !n aceea#i direcţie ca
mai nainte.
O urmă din nou #i, !ntre$ându-se de ce #i !ncotro mer2ea, o
 !nsoţi ână ce a(unseră "a o oartă de fier% )e ori să se uite !n
 (ur !nainte de a intra%
Un cimitir% Ici sau co"o, nefericitu" a" cărui nume era nevoit
să-" af"e acum 4ăcea su$ ământ% Un "oc venera$i", !nc0is !ntre
4iduri de case6 năădit de iar$ă si de $ă"ării, rod a" morţii
ve2etaţiei #i nu a" vieţii6 sufocat de rea mu"te !n2roăciuni6
+
rea 2ras de-atâta 20iftuia"ă% Un "oc venera$i"5
)tând rintre morminte, du0u" arătă cu de2etu" !n (os, sre
Unu"% )croo2e !nainta sre e" tremurând% )tafia era "a fe" ca
ână atunci, dar e" vă4u !n2ro4it un nou !nţe"es !n forma sa
so"emnă%
9 Înainte de a mă aroia mai mu"t de iatra sre care arăţi,
suse )croo2e, răsunde-mi "a o !ntre$are% )unt ac estea umbrele
celor ce or $i sau umbrele celor ce doar ar 'utea $i)
Dar &antoma continua să arate !n (os, sre mormântu" "ân2ă
care stătea%
9 'urtarea oameni"or anunţă un sfâr#it anume, sre care ea
 !i conduce dacă #i-o menţin, suse )croo2e%
Dar dacă ei se "eaădă de ea, atunci sfâr#itu" va fi a"tu"% +sta
vrei să-mi arăţi7
Du0u" era de nec"intit, ca #i ână atunci%
)croo2e se târ! sre e", tremurând !n tim ce mer2ea6 #i,
urmând de2etu", citi e iatra mormântu"ui ărăsit roriu" său
nume, E3ENEAER )CRO9:;.
9 Eu sunt ce" care 4ăcea !n at7 stri2ă e" cu "acrimi !n oc0i,
că4ând !n 2enunc0i%
De2etu" se mi#că de "a mormânt sre e" #i iară#i !naoi%
9 Nu, du0u"e5 O, nu, nu5 De2etu" nu se mi#că%
9 Du0u"e5 stri2ă e", a2ăţându-se cu diserare de mantia "ui,
ascu"tă-mă5 Nu mai sunt ce" care am fost% Nu voi fi ce" ce a# fi
fost dacă nu te-a# fi !ntâ"nit% De ce-mi arăţi asta, dacă orice
seranţă e ierdută entru mine7
'entru rima dată, mâna ăru să tremure%
9 3unu"e du0, continuă e", târându-se !n fata "ui% &irea ta
$ună se va mi"ostivi de mine #i !mi va ţine artea% )une-mi că
mai ot sc0im$a um$re"e e care mi "e-ai arătat, ducând o a"tă
viaţă5
âna cea $ună tremură%
9 =oi cinsti Crăciunu" din adâncu" inimii #i mă voi strădui să-"
resect tot anu"% =oi trăi !n *recut, 're4ent #i =iitor% Du0uri"e
ce"or trei vor dăinui !n mine% Nu voi uita nicicând !nvăţăminte"e
e care mi "e-au dat5 O, sune-mi că ot #ter2e !nscrisu" de e
această iatră5
În de4năde(dea "ui, aucă mâna fantomatică% +ceasta
 !ncercă să se e"i$ere4e din strânsoare, dar )croo2e i4$uti s-o
reţină, cu forţa e care i-o dădea ru2ămintea "ui stăruitoare% Cu
o forţă #i mai mare, du0u" !" resinse%
Ridicându-#i mâini"e !ntr-o u"timă ru2ă entru sc0im$area
destinu"ui său, omu" vă4u cum 2"u2a #i mantia stafiei se
resc0im$ă% Du0u" se !muţina, se ră$u#i #i se refăcu !ntr-un
stâ" de at%

+8
)*+N+ + CINCE+
)fâr#itu" ovestirii
D+5 )tâ"u" de at era c0iar a" "ui% 'atu" era a" "ui, odaia era a
"ui% 1i "ucru" ce" mai $un, cea mai mare fericire, timu" din faţa
"ui !i aarţinea #i utea a#adar să se !ndrete5
9 =oi trăi !n *recut, 're4ent #i =iitor5 reetă )croo2e, dându-
se (os din at% Du0uri"e ce"or trei vor dăinui !n mine% O, aco$
ar"e.5 Ceru" #i Crăciunu" să fie s"ăvite5 O sun !n 2enunc0i,
$ătrâne aco$# n genunchi!
Era atât de a2itat #i de !nf"ăcărat de $une"e sa"e intenţii, că
2"asu" "ui do2it a$ia de-" mai ascu"ta% '"ânsese !n 0o0ote
cum"ite !n confruntarea cu du0u" #i faţa !i era scă"dată !n
"acrimi%
9 N-au fost smu"se5 stri2ă )croo2e, "uând !n $raţe una din
draerii"e atu"ui, n-au fost smu"se cu ine"e cu tot5 )unt aici 9
eu sunt aici 9 um$re"e ce"or ce ar fi utut fi ot fi a"un2ate% =or
fi a"un2ate% 1tiu că vor fi5
În tot acest tim, mâini"e "ui !#i făceau de "ucru cu
ve#minte"e6 "e !ntorcea e dos, "e a#e4a cu susu" !n (os, "e sfâ#ia,
"e răsucea, făcându-"e ărta#e "a tot fe"u" de năstru#nicii%
9 Nu #tiu ce să fac5 stri2ă )croo2e, râ4ând #i "ân2ând !n
ace"a#i tim si !nfă#urându-se cu cioraii recum Laocoon cu
#erii% ă simt u#or ca o ană, fericit ca un !n2er, vese" ca un
#co"ar% )unt ameţit ca un $eţivan% Un Crăciun fericit tuturor5 Un
+n Nou $un !ntre2ii "umi5 )a"ut5 8ei, voi toţi5 )a"ut5
O 4$u20i !n sa"on, dar aco"o nu stătu "ocu"ui, se !nvârtea tot
timu"%
9 Uite cratiţa cu terci5 stri2ă )croo2e, ţâ#nind din nou #i
dând roată căminu"ui% Uite u#a e care a intrat fantoma "ui
 aco$ ar"e.5 Uite co"ţu" unde s-a a#e4at &antoma Crăciunu"ui
're4ent5 Uite fereastra de unde am vă4ut du0uri"e rătăcitoare5
 *otu" e !n $ună rânduia"ă, totu" e adevărat, toate s-au !ntâm"at%
8a, 0a, 0a5
'entru un om care nu mai râsese de atâţia ani de 4i"e, era cu
adevărat un râs s"endid, un râs a$so"ut fantastic5 Era tată" unui
"un2, "un2 #ir de râsete nemaiomenite5
9 Nu #tiu !n ce 4i suntem, suse )croo2e% Nu #tiu cât tim
am stat rintre du0uri% Nu #tiu nimic% )unt ca un $e$e"u#% Dar
nu contea4ă% Nu-mi asă% 'refer să fiu un $e$e"u#% 8ei, voi,
sa"ut5 =ă sa"ut5
Efu4iuni"e "ui fură domo"ite de dan2ăte"e de c"oot ce"e mai
vese"e e care "e au4ise vreodată% C"in2, c"an2, ciocăne"6 din2,
don2, c"oot 2reu% C"oot, don2, din26 ciocăne", c"an2, c"in25 +0,
minunat, minunat5
+"er2ă "a fereastră, o desc0ise #i scoase cau"% Nici âc"ă,
+/
nici ceaţă6 2er senin, stră"ucitor, (ovia", !nsuf"eţitor6 un 2er care-i
cântă sân2e"ui ca să danse4e6 "umina aurie a soare"ui6 cer divin6
aer $un, curat6 c"oote vese"e% +0, minunat, minunat5
9 Ce 4i e a4i7 stri2ă )croo2e sre un $ăiat de e stradă, !n
0aine de săr$ătoare, care 0oinărea ro$a$i" e aco"o%
9 Ce7 !i răsunse $ăiatu" din ca"e-afară de mirat%
9 Ce 4i e a4i, dră2uţu"e7 suse )croo2e%
9 +4i5 răsunse $ăiatu"% 'ăi, e AIU+ DE CRĂCIUN%
9 E Aiua de Crăciun5 !#i suse )croo2e% N-am ierdut-o% *ot
ce au făcut du0uri"e s-a etrecut !ntr-o sin2ură noate% E"e ot
face orice% De $ună seamă că ot5 )a"ut, dră2uţu"e5
9 )a"ut5 !i răsunse $ăiatu"%
9 1tii răvă"ia cu ăsări, a doua stradă de aici, e co"ţ7 se
interesă )croo2e%
9 Cred #i eu c-o #tiu5 răsunse f"ăcău"%
9 De#tet $ăiat5 suse )croo2e% inunat $ăiat5 Nu #tii
cumva dacă au vândut curcanu" remiat, care era a2ăţat aco"o7
Nu curcanu" ce" mic, ci ă"a mare%
9 Ă"a mare cât mine7 !ntre$ă $ăiatu"%
9 De"icios $ăiat5 E o "ăcere să stai de vor$ă cu e"% Da,
ie4i#oru"e%
9 ai e a2ăţat #i acum aco"o, răsunse $ăiatu"%
9 Da, mai este7 suse )croo2e% Du-te #i cumără-"%
9 Ei, e nai$a5 e/c"amă $ăiatu"%
9 Nu, 4ău, suse )croo2e% =or$esc serios% Du-te #i cumără-"
#i sune-"e să vină cu e" aici, ca să "e arăt unde să-" ducă%
 !ntoarce-te cu omu", #i o să-ţi dau un #i"in2, !ntoarce-te cu e" !n
mai uţin de cinci minute, #i !ţi dau (umătate de coroană5
3ăiatu" o 4$u20i ca din u#că% Nici un u#ca# cu mâna si2ură
e tră2aci nu ar fi fost atât de iute%
9 O să i-" trimit "ui 3o$ Cratc0it, #oti )croo2e, frecându-#i
mâini"e #i răădindu-se de râs% N-o să #tie cine i "-a trimis% E de
două ori mai mare decât *im De2eţe"% oe i""er !nsu#i n-a făcut
vreodată o 2"umă atât de $ună ca această surri4ă entru 3o$5
âna cu care scrise adresa nu era rea si2ură, dar, oricum,
reu#i s-o scrie, aoi co$or! să desc0idă u#a dinsre stradă,
re2ătindu-se entru sosirea omu"ui de "a răvă"ia de ăsări, !n
tim ce stătea aco"o, a#tetându-", rivirea !i că4u e ciocăna#u"
de "a u#ă%
9 O să-" iu$esc toată viaţa5 stri2ă )croo2e mân2âindu-"%
 !nainte, a$ia de mă uitam "a e"% Ce e/resie cinstită are faţa "ui5
E un ciocăna# minunat5 9 Iată curcanu"5 8ei, sa"ut5 Ce mai faci7
Un Crăciun fericit5
Era un curcan e cinste5 Dar era o asăre care n-ar fi utut
sta e icioare"e ei% I s-ar fi !nmuiat su$ ea, !ntr-o c"iită, ca
$eţe"e de ceară entru eceţi%
9 +, dar e cu neutinţă să fie dus !n Camden *o@n, suse
,0
)croo2e% *re$uie să iei o trăsură%
C0icotea"a cu care suse acestea, c0icotea"a cu care "ăti
curcanu", c0icotea"a cu care "ăti trăsura, c0icotea"a cu care !"
răs"ăti e $ăiat fură mai re(os doar de c0icotea"a cu care se
a#e4ă din nou e scaun, cu răsuf"area tăiată, #i c0icoti ână ce
i4$ucni !n "âns%
Nu-i fu u#or să se $ăr$ierească, fiindcă mâna continua să-i
tremure foarte tare #i $ăr$ieritu" cere atenţie mare, c0iar dacă
nu danse4i !n ace"a#i tim% Dar dacă #i-ar fi tăiat vârfu" nasu"ui,
#i-ar fi "iit un "asture e e" #i ar fi fost foarte mu"ţumit%
)e !m$răcă frumos, ;cu 0aine"e ce"e mai $une< #i, !n sfâr#it,
ie#i !n stradă% Oamenii se erindau e afară, a#a cum !i vă4use
e" !mreună cu &antoma Crăciunu"ui 're4ent6 #i, mer2ând cu
mâini"e "a sate, )croo2e !i rivea e toţi cu un 4âm$et fericit,
 !ntr-un cuvânt, avea o fi2ură atât de "ăcută, de atră2ătoare,
 !ncât trei sau atru ersoane $ine disuse !i suseră: ;3ună
dimineaţa, domnu"e5 Un Crăciun fericit5< Iar )croo2e avea să
sună adesea duă aceea că, dintre toate sunete"e rietenoase
e care "e au4ise !n viaţa "ui, ace"ea fuseseră ce"e mai
rietenoase entru au4u" "ui%
Nu mersese rea dearte, când !" vă4u venind sre e" e
domnu" coro"ent care intrase !n casieria "ui cu o 4i !nainte #i !"
 !ntre$ase : ;&irma H)croo2e #i ar"e., $ănuiesc7< )imţi un
 (un20i !n inimă 2ândindu-se cum !" va rivi ace" $ătrân domn
când se vor !ntâ"ni6 dar cuno#tea drumu" care se a#ternea !n
faţa "ui #i !" urmă%
9 Dra2u" meu domn, suse )croo2e, mărind asu" #i "uându-
i $ătrânu"ui domn amândouă mâini"e% Ce mai faceţi7 )er că aţi
i4$utit ieri% +ţi fost foarte ama$i"% Un Crăciun fericit, domnu"e5
9 Domnu" )croo2e7
9 Da, suse domnu" )croo2e% +cesta este nume"e meu #i mă
tem că nu e rea "ăcut entru dumneavoastră, !n2ăduiţi-mi să
vă cer iertare% 1i vă ro2 să aveţi $unătatea să%%% 1i )croo2e !i
#oti ceva "a urec0e%
9 Doamne sfinte5 stri2ă domnu", de arcă-i ierise
răsuf"area% Dra2ă domnu"e )croo2e, vor$iţi serios7
9 =ă ro2, suse )croo2e% Nici un $ănuţ mai uţin% =ă asi2ur
că voi fi răs"ătit cu vârf #i !ndesat, !mi faceţi această favoare,
vă ro2%
9 Dra2ă domnu"e, suse ce"ă"a"t, strân2ându-i mâna, nici nu
#tiu ce să sun faţă de această mărini...
9 Nu suneţi nimic, vă ro2, !i răsunse )croo2e% =eniţi e "a
mine% =eţi veni "a mine7
9 =oi veni5 stri2ă $ătrânu" domn% 1i era "imede că era
0otărât s-o facă%
9 =ă mu"ţumesc, suse )croo2e% =ă rămân !ndatorat ii de
mu"ţumiri% )ă v-a(ute Dumne4eu5 )e duse "a $iserică, se "im$ă
,1
e stră4i, rivi oamenii care se vân4o"eau de co"o-co"o, mân2âie
coi"a#ii e ca, vor$i cu cer#etorii, se uită !n (os, sre
$ucătării"e case"or, #i !n sus, sre ferestre, #i descoeri că toate
acestea !i făceau "ăcere% Nu visase niciodată că o "im$are 9
că, de fat, orice 9 !" utea face atât de fericit% Duă-amia4ă, !#i
 !ndretă a#ii sre casa neotu"ui său%
 *recu rin faţa u#ii de nenumărate ori ână să-#i facă !n ce"e
din urmă cura(u" să urce scara #i să $ată "a u#ă% Dar !#i "uă
inima-n dinţi #i $ătu%
9 )tăânu" tău e acasă, dra2a mea7 o !ntre$ă )croo2e e
fată% &rumu#ică fată5 &oarte frumu#ică%
9 Da, domnu"e%
9 Unde e, scumo7 !ntre$ă )croo2e%
9 În sufra2erie, domnu"e, !mreună cu doamna% =ă conduc
eu sus, dacă doriţi%
9 Îţi mu"ţumesc, dar mă cunoa#te, suse )croo2e cu mâna
e c"anţa u#ii dinsre sufra2erie% +m să intru aici, dra2a mea%
+ăsă u#or c"anţa #i $ă2ă !ncet cau" e u#ă% 1edeau "a
masă >care era aran(ată ca de săr$ătoare?, fiindcă 2osodine"e
tinere sunt foarte retenţioase !n rivinţa asta #i se !n2ri(esc să
fie toate a#a cum se cuvine%
Fred! s'use (crooge.
Doamne, Dumne4eu"e, ce se mai serie neoata "ui rin
a"ianţă5 !n c"ia aceea )croo2e uitase că ea #edea !n co"ţu" unde
se af"a scăune"u" entru icioare, căci a"tminteri n-ar făcut cu
nici un c0i una ca asta%
-)finte Doamne, stri2ă &red, cine e7
-Eu sunt% Unc0iu" tău, )croo2e% +m venit "a masă% Îmi !n2ădui
să intru, &red7
Cum să nu-i !n2ăduie să intre7 'ăi, a fost o minune că nu i-a
smu"s $raţu" din !nc0eietură5 !n cinci minute se simţea ca acasă%
Nu mai omenise o rimire mai că"duroasă% Neoata "ui era
nesc0im$ată% La fe" #i *oer, când sosi #i e"% La fe" #i sora cea
durdu"ie, când veni #i ea% La fe" arătau toţi, când sosiră #i ei%
inunată etrecere, minunate (ocuri, minunată !nţe"e2ere, mi-
nu-na-tă fericire5
Dar a doua 4i dimineaţă se duse devreme "a $irou% O, da,
a(unse devreme, !#i dorea tare mu"t să a(un2ă rimu" #i să-"
rindă e 3o$ Cratc0it că !ntâr4ie5 C0iar asta !#i usese !n 2ând%
1i i4$uti, !ntr-adevăr, i4$uti5 Ceasu" $ătu de nouă% Nici urmă
de 3o$% 1i un sfert% Nici urmă de 3o$% !ntâr4ie e/act otsre4ece
minute #i (umătate% )croo2e #edea cu u#a "ar2 desc0isă, ca să-"
oată vedea când intră !n Cutie%
Î#i scoase ă"ăria !nainte de a desc0ide u#a6 !#i scoase aoi #i
#a"u"%
Într-o c"iită era e scaunu" "ui, mâ42ă"ind iute cu tocu", de
arcă ar fi !ncercat să rindă din urmă ora nouă%
,2
9 )a"ut5 $om$ăni )croo2e, !ncercând să imite cât mai $ine
tonu" "ui o$i#nuit% Cum !ndră4ne#ti să  ii la ora asta)
9 =ă ro2 foarte mu"t să mă iertaţi, domnu"e, suse 3o$% +m
 !ntâr4iat, !ntr-adevăr%
9 +i !ntâr4iat7 !ntre$ă )croo2e% Da% Cred că da% 'ofte#te aici,
domnu"e, te ro2%
9 Nu se !ntâm"ă decât o dată e an, domnu"e, se ru2ă 3o$,
ie#ind "a ivea"ă din Cutie% Nu se va mai reeta% +m cam etrecut
#i eu ieri, domnu"e%
9 1tii ceva, rietene7 suse )croo2e, n-am de 2ând să mai
admit asemenea "ucruri% De aceea, continuă e", sărind de e
scaun #i dându-i "ui 3o$ un 20iont atât de uternic, !ncât acesta
a(unse c"ătinându-se !naoi, !n Cutie% 1i de aceea, !ţi voi mări
sa"ariu"5
3o$ !nceu să tremure #i se aroie uţin de ri2"ă, !i trecu
rin minte să-" ocnească e )croo2e cu ea, să-" ţină $ine #i să
stri2e duă a(utor !n fundătură, cerând oameni"or să aducă o
căma#ă de forţă%
9 Un Crăciun fericit, 3o$5 suse )croo2e, cu o sinceritate
care nu utea fi usă "a !ndoia"ă, !n tim ce-" $ătea e sate, !ţi
doresc un Crăciun fericit, 3o$, $unu" meu rieten, cum nu ţi-am
dorit de ani de 4i"e5 O să-ţi măresc sa"ariu" #i o să mă străduiesc
să-ti a(ut fami"ia nevoia#ă% O să discutăm desre tre$uri"e ta"e
c0iar astă4i duă-amia4ă, "a un castron cu cru#on fier$inte de
Crăciun5 !n2ri(e#te-te de foc #i mai cumără o 2ă"eată de
căr$uni !nainte de a mai une un unct e i# <ob Cratchit!
)croo2e a făcut mai mu"t decât a romis% + făcut tot ce
romisese #i mu"te a"te"e e deasura6 iar entru *im De2eţe",
care NU murise, a fost ca un a" doi"ea tată% + devenit un rieten
atât de $un, un stăân atât de $un #i un om atât de $un, cum
nu se mai vă4use !n $unu" #i $ătrânu" ora#, !n nici un a"t $un #i
$ătrân ora#, oră#e" sau târ2, #i nici !n toată $una #i $ătrâna
"ume% Unii râdeau vă4ându-" atât de sc0im$at, dar e" !i "ăsa să
râdă #i nu se sinc0isea de ei6 fiindcă era !ndea(uns de !nţe"et
ca să #tie că e acest ământ, niciodată, dar niciodată, nu s-a
etrecut ceva $un, fără ca unii oameni să se răădească de
râs "a !nceut6 #i #tiind că asemenea oameni sunt oricum or$i,
se 2ândea că e mai $ine să-#i !ncreţească oc0ii a râs, decât să-
#i manifeste $oa"a !ntr-un mod mai uţin atră2ător% 'roria "ui
inimă râdea #i asta-" mu"ţumea e de"in%
N-a mai avut nici o "e2ătură cu du0uri"e, dar a trăit duă
aceea conform 'rinciiu"ui +$stinenţei *ota"e6 #i se sunea
 !ntotdeauna desre e" că #tie să ţină Crăciunu", dacă e/istă
vreun om !n viaţă care să #tie !ntr-adevăr acest "ucru% )ă dea
Dumne4eu să se oată sune asta #i desre noi, desre noi toţi5
1i, duă cum a sus *im De2eţe", să ne dea Dumne4eu
sănătate, tuturor5
,3