Culegere Grile 2018

Valentina Vasile, Mariana Gurău, Adina Creţan, Constantin
Bragaru, Mihaela Iliescu, Andreea Stroe, Otilia Platon
Licenţă 2018
Culegere
Teste grilă
Programele de studii:
Contabilitate şi Informatică de Gestiune
Administrarea Afacerilor
EDITURA UNIVERSITĂŢII „NICOLAE TITULESCU”

BUCUREŞTI
2018
Acest material este destinat uzului studenţilor.
Conţinutul este proprietatea intelectuală a autorului /autorilor..
Acest material este destinat uzului individual. Este interzisă multiplicarea, copierea sau
difuzarea conţinutului sub orice formă.
UNIVERSITATEA „NICOLAE TITULESCU” DIN BUCUREŞTI
FACULTATEA DE ŞTIINŢE ECONOMICE
Licenţă 2018. Culegere. Teste grilă.
Autori:
Valentina Vasile
Mariana Gurău
Adina Creţan
Constantin Bragaru
Mihaela Iliescu
Andreea Stroe
Otilia Platon
Editura Universităţii „Nicolae Titulescu”
Calea Văcăreşti, nr. 185, sector 4, Bucureşti

Tel./fax: 0213309032/0213308606
Email: editura@univnt.ro
ISBN: 978-606-751-568-8
Cuprins
Cuprins ....................................................................................................................................... 5
CONTABILITATE FINANCIARĂ .......................................................................................... 6
RASPUNSURI CONTABILITATE FINANCIARĂ .............................................................. 31
GRILE ANALIZĂ ECONOMICO-FINANCIARĂ ................................................................ 34
RĂSPUNSURI ANALIZA ECONOMICO-FINANCIARĂ ................................................... 55
BAZE DE DATE - Microsoft Access ...................................................................................... 58
RĂSPUNSURI BAZE DE DATE MICROSOFT ACCESS ................................................... 66
SISTEME INFORMATICE DE GESTIUNE .......................................................................... 68
RĂSPUNSURI SISTEME INFORMATICE DE GESTIUNE ................................................ 77
MICROECONOMIE ............................................................................................................... 79
RĂSPUNSURI MICROECONOMIE...................................................................................... 98
MARKETING ........................................................................................................................ 101
RĂSPUNSURI MARKETING .............................................................................................. 115
MANAGEMENT GENERAL ............................................................................................... 118
RĂSPUNSURI MANAGEMENT GENERAL ..................................................................... 141
ANTREPRENORIAT ............................................................................................................ 144
RĂSPUNSURI ANTREPRENORIAT .................................................................................. 160
5
CONTABILITATE FINANCIARĂ
Lector univ.dr. MARIANA GURĂU
1. Procedeele specifice metodei contabilităţii sunt:
a) bilanţul, contul contabil şi balanţa de verificare;
b) observaţia, raţionamentul, comparaţia, clasificarea, analiza, sinteza;
c) bilanţul, inventarierea, documentaţia;
d) observaţia, inventarierea, bilanţul, balanţa de verificare, contul.
2. Informaţiile privind poziţia financiară a firmei sunt oferite de :
a) bilanţ;
b) contul de profit şi pierdere;
c) situaţia modificărilor capitalurilor proprii;
d) notele explicative la situaţiile financiare.
3. Informaţiile privind performanţa întreprinderii sunt oferite, în primul rând, de:
a) bilanţ;
b) contul de profit şi pierdere;
c) situaţia modificărilor capitalurilor proprii;
d) notele explicative la situaţiile financiare.
4. Elementele care se regăsesc în evaluarea poziţiei financiare sunt:
a) activele, pasivele, veniturile şi cheltuielile;
b) activele, pasivele, veniturile, cheltuielile şi capitalul propriu;
c) activele, datoriile şi capitalul propriu;
d) activele, datoriile, veniturile, cheltuielile şi capitalul propriu.
5. Un activ reprezintă:
a) o resursă controlată de către întreprindere ca rezultat al unor evenimente prezente
şi de la care se aşteaptă să genereze în prezent beneficii economice pentru
întreprindere;
b) o resursă controlată de către întreprindere ca rezultat al unor evenimente trecute
şi de la care se aşteaptă să genereze beneficii economice viitoare pentru
întreprindere;
c) o resursă controlată de către întreprindere ca rezultat al unor evenimente prezente
şi de la care se aşteaptă să genereze beneficii economice viitoare pentru
întreprindere;
d) o resursă controlată de întreprindere ca urmare a unor tranzacţii economice.
6. Datoriile reprezintă:
a) obligaţii actuale ale întreprinderii ce decurg din evenimente viitoare si prin
decontarea cărora se aşteaptă sa rezulte ieşiri de resurse care incorporează
beneficii economice;
b) obligaţii actuale ale întreprinderii ce decurg din evenimente viitoare si prin
decontarea cărora se aşteaptă sa rezulte intrări de resurse care incorporează
c) obligaţii actuale ale întreprinderii ce decurg din evenimente trecute si prin
decontarea cărora se aşteaptă sa rezulte ieşiri de resurse care incorporează
d) obligaţii actuale ale întreprinderii ce decurg din evenimente trecute si de la care
se aşteaptă sa genereze beneficii economice viitoare pentru întreprindere.
6
Mariana GURĂU
7. Capitalul propriu reprezintă:

a) interesul rezidual al acţionarilor în activele unei entităţi după deducerea tuturor
datoriilor sale;
b) interesul rezidual al acţionarilor în capitalul unei entităţi după deducerea tuturor
datoriilor sale;
c) valoarea acţiunilor deţinute de proprietarii unei entităţi după deducerea tuturor
datoriilor sale;
d) interesul rezidual al acţionarilor în activele unei entităţi.
8. Veniturile reprezintă:
a) creşteri ale beneficiilor economice înregistrate pe parcursul perioadei contabile
sub formă de intrări sau creşteri ale activelor sau descreşteri ale datoriilor, care se
concretizează în creşteri ale capitalului propriu, altele decât cele rezultate din
contribuţii ale acţionarilor;
b) creşteri ale beneficiilor economice înregistrate pe parcursul perioadei contabile
sub formă de intrări sau creşteri ale activelor, care se concretizează în creşteri ale
capitalului propriu, altele decât cele rezultate din contribuţii ale acţionarilor;
c) creşteri ale beneficiilor economice înregistrate pe parcursul perioadei contabile
concretizează în creşteri ale capitalului propriu;
d) diminuări ale beneficiilor economice înregistrate pe parcursul perioadei contabile
concretizează în creşteri ale capitalului propriu, altele decât cele rezultate din
contribuţii ale acţionarilor.
9. Cheltuielile reprezintă:
a) diminuări ale beneficiilor economice înregistrate pe parcursul perioadei
contabile, sub formă de ieşiri sau scăderi ale valorii activelor, care se
concretizeză în reduceri ale capitalului propriu, altele decât cele rezultate din
distribuirea acestora către acţionari;
b) diminuări ale beneficiilor economice înregistrate pe parcursul perioadei
contabile, sub formă creşteri ale datoriilor, care se concretizeză în reduceri ale
capitalului propriu, altele decât cele rezultate din distribuirea acestora către
acţionari;
c) creşteri ale beneficiilor economice înregistrate pe parcursul perioadei contabile,
sub formă de ieşiri sau scăderi ale valorii activelor sau creşteri ale datoriilor, care
se concretizeză în reduceri ale capitalului propriu, altele decât cele rezultate din
distribuirea acestora către acţionari;
d) diminuări ale beneficiilor economice înregistrate pe parcursul perioadei
contabile, sub formă de ieşiri sau scăderi ale valorii activelor sau creşteri ale
datoriilor, care se concretizează în reduceri ale capitalului propriu, altele decât
cele rezultate din distribuirea acestora către acţionari;
10. Pasivele sunt grupate în bilanţ după:
a) natură şi lichiditate;
b) lichiditate şi exigibilitate;
c) natură şi provenienţă;
d) surse de finanţare şi exigibilitate.
11. Activele sunt grupate în bilanţ după:
a) natura, durata, gestiune;
b) lichiditate si exigibilitate;
7
Culegere teste grilă Contabilitate Financiară
c) provenienţa, natura, destinaţie;

d) mod de valorificare şi lichiditate.
12. Obiectivul situaţiilor financiare este de a furniza informaţii despre:
a) structura analitică a poziţiei financiare;
b) poziţia financiară, performanţele firmei, modificările poziţiei financiare şi fluxul
de trezorerie;
c) performantele si lichidităţile firmei;
d) capacitatea firmei de a-şi plăti în viitor obligaţiile.
13. Unul dintre criteriile de recunoaştere a unui activ în bilanţ este:
a) credibilitatea evaluării costului activului;
b) probabilitatea ieşirii de resurse purtătoare de beneficii economice;
c) valoare de intrare mai mică decât limitele prevăzute de actele normatice în
vigoare;
d) imposibilitatea trecerii pe cheltuieli la data achiziţiei.
14. Care dintre activele următoare nu este considerat un activ circulant:
a) stocurile deţinute pentru a fi vândute;
b) stocurile deţinute pentru a fi consumate;
c) titlurile de plasament care se aşteaptă să fie realizate în 12 luni de la data
bilanţului;
d) titlurile de plasament care se aşteaptă să fie realizate într-o perioadă ce depăşeşte
12 luni de la data bilanţuli.;
15. La data intrării în entitate, bunurile se evaluează şi se înregistrează în contabilitate la
valoarea de intrare, care se stabileşte astfel:
a) cost de achiziţie (pentru bunurile procurate cu titlu oneros), cost de producţie
(pentru bunurile produse în entitate), valoarea de aport, stabilită în urma evaluării
(pentru bunurile reprezentând aport la capitalul social), la valoarea justă (pentru
bunurile obţinute cu titlu gratuit);
b) preţ de achiziţie (pentru bunurile procurate cu titlu oneros), cost de producţie
(pentru bunurile produse în entitate), valoarea justă, stabilită în urma evaluării
c) cost de achiziţie (pentru bunurile procurate cu titlu oneros), preţ de producţie
d) preţ de achiziţie (pentru bunurile procurate cu titlu oneros), cost de producţie
(pentru bunurile reprezentând aport la capitalul social), la valoarea istorică
(pentru bunurile obţinute cu titlu gratuit);
16. Capitalurile proprii cuprind:
a) capitalul social, prime de capital, rezerve din reevaluare, rezerve, profitul sau
pierderea reportat(ă), profitul sau pierderea exerciţiului financiar;
b) capitalul social, prime de capital, rezerve din reevaluare, rezerve, creanţe;
c) capitalul social, rezerve din reevaluare, profitul sau pierderea exerciţiului
financiar;
d) capitalul social, rezerve, profitul sau pierderea reportat(ă).
8
Mariana GURĂU
17. Fluxul de trezorerie provine din următoarele activităţi:

a) exploatare, investiţii şi de finanţare;
b) investiţii şi de finanţare;
c) exploatare, investiţii şi distribuţie;
d) exploatare, investiţii, de finanţare si de producţie.
18. Activele imobilizate cuprind:
a) imobilizări necorporale, corporale, financiare şi stocuri;
b) imobilizări necorporale, corporale şi creanţe;
c) imobilizări necorporale, corporale şi financiare;
d) imobilizări corporale, financiare şi de numerar.
19. Aplicarea principiului prudentei presupune:
a) Recunoasterea (contabilizarea) provizioanelor si utilizarea conturilor de
regularizare (de exemplu, conturile 408 Furnizori-facturi nesosite si 418 Clienti-
facturi de intocmit);
b) Utilizarea unei contabilitati de angajamente;
c) Evaluarea stocurilor in bilant la valoarea cea mai mica dintre cost si valoarea
realizabil neta;
d) Recunoasterea (contabilizarea) deprecierii unei imobilizari corporale si utilizarea
conturilor de regularizare (de exemplu, conturile 471 Cheltuieli inregistrate in
avans si 472 Venituri inregistrate in avans).
20. Elementele care descriu performanta financiara a intreprinderii sunt:
a) Activele, datoriile, capitalurile proprii, veniturile si cheltuielile;
b) Activele, datoriile, capitalurile proprii, veniturile, cheltuielile si fluxurile de
trezorerie;
c) Veniturile si cheltuielile;
d) Activele, datoriile si capitalurile proprii.
21. Utilizarea conturilor de regularizare 471 "Cheltuieli inregistrate in avans" si 472
"Venituri inregistrate in avans" reprezinta o consecinta a aplicarii principiului:
a) Prudentei
b) Continuitatii activitatii;
c) Permanentei metodelor;
d) Contabilizarea şi prezentarea elementelor din bilanţ şi din contul de profit şi
pierdere ţinând seama de fondul economic al tranzacţiei sau al angajamentului în
cauză.
22. Care dintre următoarele afirmaţii este adevărată?
a) Incasarile de la clienti influenteaza fluxurile de trezorerie din activitatea de
finantare;
b) Incasările din emisiunea de actiuni influenteaza fluxurile de trezorerie din
activitatea de finantare;
c) Platile catre angajati nu influenteaza fluxurile de trezorerie din activitatea de
exploatare;
d) Plata datoriilor aferente leasingului financiar influenteaza fluxurile de trezorerie
din activitatea de investitii.
23. Practicarea unei contabilitati de angajamente presupune:
a) Inregistrarea (recunoasterea) creantelor/veniturilor cu ocazia incasarii lor;
b) Inregistrarea (recunoasterea) datoriilor/cheltuielilor cu ocazia platii lor;
9
c) Inregistrarea (recunoasterea) creantelor/veniturilor cu ocazia nasterii lor si a

datoriilor / cheltuielilor cu ocazia platii lor;
d) Inregistrarea (recunoasterea) creantelor/veniturilor si datoriilor / cheltuielilor cu
ocazia nasterii lor si nu a incasarii, respectiv platii lor.
24. La 31.12.N, se cunosc urmatoarele informatii: vanzari de produse finite 30.000 lei;
cumparari de materii prime de la furnizori 15.000 lei; clienti: sold la 01.01.N 5.000
lei si sold la 31.12.N 6.000 lei, furnizori de materii prime: sold la 01.01.N 7.000 lei si
sold la 31.12.N 5.000 lei, plati catre furnizorii de imobilizari in cursul exercitiului
15.000 lei, cheltuieli cu impozitul pe profit in exercitiul N 4.000 lei, impozit pe
profit de platit: sold la 01.01.N 2.000 lei si sold la 31.12.N 3.000 lei, incasari din
vanzarea unui utilaj 5.000 lei, crestere de capital social in numerar 10.000 lei. Care
este valoarea fluxului net de trezorerie generat de activitatea de exploatare?
a) 9.000 lei;
b) 19.000 lei;
c) 24.000 lei;
d) 11.000 lei;
25. Conform principiului permanenţei metodelor, care dintre următoarele situaţii nu
justifică schimbarea politicilor contabile?
a) schimbarea acţionariatului, datorită intrării într-un grup;
b) schimbarea conducătorilor entităţii;
c) admiterea la tranzacâinare pe o piaţă reglementată a valorilor mobiliare pe termen
scurt ale entităţii;
d) fuziunile şi operaţiunile asimilate.
26. Care este formula contabilă corectă de înregistrare a subscrierii capitalului social?
a) 1011 Capital subscris nevărsat = 456 Decontări cu asociaţii privind capitalul
b) 456 Decontări cu asociaţii privind capitalul = 1012 Capital subscris vărsat
c) 456 Decontări cu asociaţii privind capitalul = 1011 Capital subscris nevărsat
d) 456 Decontări cu asociaţii privind capitalul = 117 Rezultatul reportat
27. Care este formula contabilă corectă de înregistrare a depunerii aporturilor în bani la
societate?
a) 456 Decontări cu asociaţii privind capitalul = 1011 Capital subscris nevărsat
b) 456 Decontări cu asociaţii privind capitalul = 1012 Capital subscris vărsat
c) 5121 Conturi la bănci în lei = 456 Decontări cu asociaţii privind capitalul
d) 5121 Conturi la bănci în lei = 1012 Capital subscris vărsat
28. Care este formula contabilă corectă de depunere ca aport în natură la societate a unui
teren?
a) 2111 Terenuri = 456 Decontări cu asociaţii privind capitalul
b) 2111 Terenuri = 1012 Capital subscris vărsat
c) 456 Decontări cu asociaţii privind capitalul = 1011 Capital subscris nevărsat
d) 1011 Capital subscris nevărsat = 1012 Capital subscris vărsat
29. Caracteristicile calitative ale informației utile, sunt:
a) Fundamentale și relevante;
b) Fundamentale si amplificatoare;
c) Reprezentarea exacta si verificabilitatea;
d) Inteligibile și amplificatoare.
10
Mariana GURĂU
30. Capitalul social al unei entităţi este 6.000 lei, rezerve 1.000 lei, prime de capital 500
lei, numărul de acţiuni 3.000. Se răscumpără şi se anulează 30% din acţiunile
societăţii. Preţul de răscumpărare este de 1,5 lei/acţiune. Care este înregistrarea
corectă privind anularea acţiunilor?
a) 1012 = % 1.800
109 1.350
141 450
b) 1011 = % 1.800
109 1.350
1041 450
c) 1011 = % 1.800
261 1.350
141 450
d) 1012 = % 1.800
456 1.350
1041 450
31. Majorarea capitalului social prin încorporarea rezervelor statutare va fi înregistrat
prin formula:
a) 1063 = 1012
b) 1061 = 1011
c) 1063 = 1011
d) 1011 = 1063
32. Stabiliţi valoarea capitalului propriu cunoscând soldurile conturilor:
Ct 1011… .4.000 lei
Ct 1012.….1.500 lei
Ct 104 ……..500 lei
Ct 161 …...2.000 lei
Ct 162 …...1.500 lei
Ct 211 …...1.000 lei
Ct 212…... 6.000 lei
Ct 371……1.000 lei
Ct 5121…..1.000 lei
a) 4.000 lei;
b) 2.500 lei;
c) 3.500 lei;
d) 6.000 lei.
33. Ce explicaţie puteţi asocia formulei contabile: 129 = 1061
a) repartizarea profitului la „Rezerva legală” înainte de închiderea exerciţiului
financiar;
b) acoperirea pierderii din „Alte rezerve”;
c) majorarea capitalului social din „Alte rezerve”;
d) reportarea pierderii pentru alte exerciţii financiare viitoare;
34. Se răscumpără şi se anulează 1.000 de acţiuni in condiţiile: valoare nominală 2
lei/acţiune, valoare de răscumpărare 2,5 lei/acţiune. Care este formula contabilă
privind anularea acţiunilor?
a) 109 = 5311 2.500
b) 1012 = 109 2.500
c) % = 109 2.500
11
1012 2.000
149 500
d) 1012 = % 2.500
109 2.000
149 500
35. Se răscumpără şi se anulează 1.000 de obligaţiuni in condiţiile: valoare nominală 2
lei/obligaţiune, valoare de răscumpărare 1,5 lei/obligaţiune. Care este formula
contabilă privind anularea obligaţiunilor?
a) 161 = % 2.000
505 1.500
1012 500
b) 161 = % 2.000
505 1.500
768 500
c) 161 = % 2.000
505 1.500
121 500
d) 161 = % 2.000
505 1.500
169 500
36. La recunoașterea unei facturi privind consumul de apă pe luna decembrie, anul N,
primită in ianuarie, anul N+1, se va respecta principiul:
a) Permanenței metodelor;
b) Intagibilității bilanțului de dechidere;
c) Contabilității de angajamente;
d) Costului de achiziție și al costului de producție.
37. O entitate economică are: capital social 7.000 lei, rezerve 2.000 lei, rezerve din
reevaluare 1.500 lei, numărul acţiunilor 3.500. Se majorează capitalul social prin
emitere de 1.000 acţiuni la valoarea de emisiune egală cu valoarea contabilă a
vechilor acţiuni. Care este valoarea contabilă (VC) nouă şi prima de emisiune (PE)?
VC nouă PE
a) 3 lei 500 lei
b) 1,5 lei 1.000 lei
c) 3 lei 1.000 lei
d) 1,5 lei 500 lei
38. Alegeţi formula contabilă corectă, pentru constituirea unor rezerve legale, în valoare
de 720 lei, din profitul brut realizat la închiderea exerciţiului curent:
a) 129 = 1061 720
b) 117 = 1061 720
c) 121 = 1061 720
d) 1061 = 117 720
39. Ce explicaţie puteţi asocia formulei contabile: 117 = 457
a) repartizare profit la rezerve;
b) acoperirea pierderilor din anii precedenţi din dividende;
c) achitarea dividendelor datorate în anii precedenţi;
d) repartizarea profitului reportat la dividende.
12
Mariana GURĂU
40. Situaţia înainte de creşterea capitalului social se prezintă astfel: capital social 10.000
lei, împărţit în 10.000 de acţiuni, rezerve 8.000 lei. Se decide creşterea capitalului
social prin noi aporturi în numerar pentru care se emit 5.000 de acţiuni la preţ de
emisiune 1,2 lei/acţiune. Care este valoarea contabilă nouă a unei acţiuni şi formula
contabilă?
VC Formula contabilă
a) 1,6 456 = % 6.000 lei
1011 5.000 lei
1041 1.000 lei
b) 1,067 456 = 1011 6.000 lei
c) 1,6 456 = 1011 6.000 lei
d) 1,067 456 = % 6.000 lei
1011 5.000 lei
1041 1.000 lei
41. Care este formula contabilă corectă de înregistrare a utilizării primelor de emisiune
în scopul majorării capitalului?
a) 104 = 1011
b) 1011 = 104
c) 1011 = 1012
d) 104 = 1012
42. Ce explicaţie puteţi asocia următoarei formule contabile: 1012 = 117
a) majorarea capitalului social pe seama rezultatelor şi a primelor obţinute;
b) transformarea capitalului social în profit şi în prime;
c) diminuarea capitalului social concomitent cu obţinerea unui profit;
d) acoperirea pierderilor pe seama capitalului social.
43. Cunoscând valoarea nominală a unei obligaţiuni (1,2 lei/obligaţiune) şi valoarea
nominală a unei acţiuni (1,5 lei/acţiune), care este înregistrarea contabilă aferentă
transformării a 7.000 obligaţiuni, în 5.000 acţiuni?
a) 161 = % 8.400
1011 7.500
1044 900
b) % = 1011 8.400
161 7.500
1044 900
c) % = 1012 8.400
161 7.500
1044 900
d) 161 = % 8.400
1012 7.500
1044 900
44. Imoilizările corporale se prezintă în bilanț la valoarea contabilă, reprezentată de:
a) valoarea de intrare sau orice valoare a înlocuit-o pe aceasta, mai puţin
amortizarea şi ajustările pentru depreciere cumulate;
b) valoarea de intrare sau orice valoare a înlocuit-o pe aceasta , mai puţin ajustările
pentru depreciere cumulate;
c) valoarea istorică plus valoarea reevaluată;
d) valoarea de aport, mai puţin ajustările cumulate de valoare.
13
45. Imobilizările corporale reprezintă active care:

a) sunt deţinute de o entitate pentru a fi utilizate în producţia de bunuri sau prestarea
de servicii;
b) sunt deţinute de o entitate pentru o perioadă mai mare de un an cu scopul de a fi
utilizate în producţia de bunuri sau prestarea de servicii, pentru a fi închiriate
terţilor sau pentru a fi vândute;
c) sunt deţinute de o entitate pentru a fi utilizate în producţia de bunuri sau prestarea
de servicii şi pentru a fi utilizate în scopuri administrative;
d) sunt deţinute de o entitate pentru a fi utilizate în producţia de bunuri sau prestarea
de servicii, pentru a fi închiriate terţilor sau pentru a fi utilizate în scopuri
administrative şi sunt utilizate pe parcursul unei perioade mai mare de un an.
46. Alegeţi răspunsul care NU este corect: pentru amortizarea imobilizărilor corporale o
entitate economică poate să folosească metoda:
a) amortizare liniară;
b) amortizare liniară în primul an, urmată de amortizare degresivă în următorii ani
de utilizare;
c) amortizare degresivă;
d) amortizare accelerată, care se concretizează în amortizarea a 50% din valoarea
amortizabilă în primul an urmată de metoda liniară în perioada de viață rămasă.
47. Care din următoarele afirmaţii privind imobilizările corporale NU este corectă:
a) imobilizările corporale sunt active destinate a fi utilizate în producţia de bunuri;
b) imobilizările corporale sunt active destinate a fi utilizate în prestarea de servicii;
c) imobilizările corporale sunt active destinate a fi închiriate terţilor;
d) imobilizările corporale sunt active care pot fi evaluate în mod credibil dar nu
generează beneficii economice viitoare.
48. O entitate economică deţine o clădire pentru care se cunosc următoarele informaţii:
valoarea de intrare 100.000 lei, amortizată pentru 70.000 lei. Clădirea este reevaluată
la sfârşitul exerciţiului financiar N la valoarea justă 90.000 lei. Care sunt
înregistrările contabile corecte care se vor efectua :
a) 281 = 212 70.000
212 = 105 60.000
b) 212 = 105 20.000
c) 212 = 105 60.000
d) 281 = 121 70.000
212 = 105 10.000
49. O entitate economică achiziţionează un utilaj, cu factură, care cuprinde: preţ de
vânzare 10.000 lei, TVA 19%, cheltuieli de transport facturate de furnizor 500 lei,
TVA 19%. Care este înregistrarea corectă privind achiziţionarea utilajului?
a) % = 404 11.900
2131 10.000
4426 1.900
b) % = 404 12.495
2131 10.500
4426 1.995
c) % = 404 12.495
231 10.500
4426 1.995
d) % = 404 12.495
14
Mariana GURĂU
2131 10.500
4426 1.900
4428 95
50. La data de 29 mai anul N, se achiziţionează un utilaj la preţ de achiziţie 9.000 lei,
transport înscris în factură 800 lei, TVA 19%. Utilajul necesită efectuarea unor
lucrări de montaj care se efectuează ulterior. Care este înregistrarea contabilă?
a) % = 404 10.710
2131 9.000
4426 1.710
b) % = 404 10.710
231 9.000
4426 1.710
c) % = 404 11.662
231 9.800
4426 1.862
d) % = 404 11.662
2131 9.800
4426 1.862
51. Metoda de amortizare se poate modifica atunci când:
a) aceasta este determinată de o eroare în estimarea modului de consumare a
beneficiilor economice aferente respectivei imobilizări;
b) la schimbarea conducătoriloe entităţii, dacă aceştia consideră că metoda aleasă nu
corespunde noilor politici contabile;
c) se decide reevaluarea respectivei imobilizări;
d) metoda de amortizare nu se poate schimba.
52. Unui mijloc de transport cu valoarea de intrare 10.000 lei, i se montează, la un
service auto, o instalaţie GPL al cărei preţ de achiziţie este 1.200 lei, montaj 100 lei
(TVA 19%). Factura emisă la recepția lucrării se înregistrează prin formula
contabila:
a) % = 401 1.547
6024 1.300
4426 247
b) % = 401 1.547
6024 1.200
611 100
4426 247
c) % = 404 1.547
231 1.300
4426 247
d) % = 404 1.547
2133 1.300
4426 247
53. Punerea în funcţiune a unei instalaţii obţinute în cursul lunii din producţia proprie,
costul său fiind de 2.000 lei, va fi înregistrată cu formula:
a) 212 = 721 2,000
b) 212 = 711 2.000
c) 345 = 711 2.000 2131 = 404 2.000
d) 2131 = 722 2.000
15
54. Ce semnifică următoarea înregistrare contabilă: 261 = 269

a) Achiziţia de acţiuni de la altă societate în scop speculativ (pe termen scurt);
b) Achiziţia de acţiuni de la altă societate pe termen lung;
c) Plata acţiunilor achiziţionate;
d) Dividende de încasat pentru acţiunile deţinute de la altă societate.
55. Ce semnifică înregistrarea contabilă: 6641 = 261 25.000 lei
a) ieşirea din gestiune a titlurilor de participare vândute;
b) achiziţionarea titlurilor de participare;
c) plus de inventar a titlurilor de participare;
d) plata titlurilor de participare.
56. Care este formula contabilă prin care se înregistrează în contabilitate contravaloarea
„Altor titluri imobilizate” primite cu titlu gratuit:
a) 265 „Alte titluri imobilizate” = 269 „Varsăminte de efectuat...”
b) 265„Alte titluri imobilizate” = 1068 „Alte rezerve”
c) 269„Varsăminte de efectuat...” = 265„Alte titluri imobilizate”
d) 265„Alte titluri imobilizate” = 768”Alte venituri financiare”
57. Care este formula contabilă prin care se înregistrează dividendele de încasat de către
o entitate economică în valoare de 10.000 lei, din care încasează 6.000 lei:
a) % = 7611 10.000
5121 6.000
267 4.000
b) % = 7611 10.000
5121 6.000
261 4.000
c) 5121 = 7611 6.000
267 = 261 4.000
d) 269 = 761 10.000
58. O entitate economică deţine 100 titluri imobilizate (acţiuni la entități din afara
grupului) la cost de achiziţie 200 lei/acţiune. Vinde aceste acţiuni la preţul de 215
lei/acţiune. Care este tratamentul contabil pentru vânzare?
a) 461 = % 21.500
265 20.000
764 1.500
b) 461 = 764 21.500
Şi
664 = 265 20.000
c) 461 = 768 1.500
d) 461 = 764 21.500
59. Evaluarea stocurilor la intrare se face la cost de achiziţie alcătuit din:
a) preţ de achiziţie + taxe nerecuperabile + cheltuieli conexe – reducerile comerciale
primite;
b) cost de achiziţie + TVA + alte cheltuieli;
c) preţ de achiziţie + TVA + cheltuieli conexe;
d) preţ de achiziţie + TVA + cheltuieli conexe – remiza şi sconturile primite.
60. Metoda de evaluare a stocurilor FIFO:
a) presupune calculul costului aferent fiecărui element ieşit din gestiune pe baza
datelor din bilanţ;
16
Mariana GURĂU
b) se caracterizează prin aceea că pentru ieşirile din stoc se utilizează costul

intrărilor în ordinea cronologică a apariţiei lor;
c) se caracterizează prin aceea că pentru ieşirile din stoc se utilizează costul
intrărilor prin identificări specifice;
d) presupune evaluarea ieşirilor de stocuri din gestiune în ordinea invers
cronologică.
61. Ce semnifică următoarea formulă contabilă: 711 = 345
a) înregistrarea vânzării de produse finite;
b) predarea cu titlu gratuit de produse reziduale;
c) înregistrarea unui plus la inventarierea produselor finite;
d) înregistrarea scoaterii din evidenţă a produselor finite.
62. Efectul modificării unei politici contabile se va înregistra în :
a) Contul de profit sau pierdere;
b) Debitul 1173;
c) Creditul 1173;
d) Creditul sau debitul 1173 așa cum cere diferența din înregistrare.
63. Se vinde stocul de mărfuri obţinând preţul de 0.2 lei/buc. + TVA 19%. Soldul iniţial
al contului 371 este de 300 lei (2.500 buc) Până la data vânzării s-au achiziţionat
1.000 buc. cu 0,15 lei/buc. + TVA. Care este formula contabilă corectă pentru
scăderea din gestiune a mărfurilor vândute?
a) 411 = 707 150
b) 411 = % 476 707 400 4427 76
c) 607 = 371 400 411 = 707 600
d) 607 = 371 450
64. Se achiziţionează mărfuri la preţ de achiziţie 4.760 lei inclusiv TVA 19%, rabat 2%,
remiză 3%. Care este costul de achiziţie al mărfurilor?
a) 4.524,86 lei;
b) 3.802,40 lei;
c) 4.522,00 lei;
d) 3.800,00 lei.
65. O entitate economică ţine evidenţa mărfurilor la preţ cu amănuntul inclusiv TVA,
procentul de adaos comercial 20%. Se aprovizionează cu mărfuri pe baza facturii:
preţ de cumpărare 7.735 lei (TVA inclus 19%), reducere comercială 5%. Preţul de
vânzare cu amănuntul afişat în magazin este:
a) 9.282 lei;
b) 8.481,6 lei;
c) 7.800 lei;
d) 8.817,9 lei.
66. În luna decembrie, anul N, se primeşte factura pentru chiria unui spaţiu comercial
aferentă lunii ianuarie anul N + 1 în valoare de 700 lei. Care este formula contabilă
corectă?
a) 471 = 462 700
b) 612 = 5121 700
c) 612 = 462 700
d) 471 = 5121 700
17
67. Încasarea de la un client, cu ordin de plată a contravalorii unei facturi de 1.190 lei va
fi înregistrată cu formula:
a) 4111 = 5311 1.190
b) 5121 = 4111 1.190
c) 5121 = % 1.190
4111 1.000
4427 190
d) 5311 = 4111 1.000
5121 = 4427 190
68. La deschiderea unui acreditiv se face înregistrarea:
a) 581 = 512 şi 541 = 581
b) 512 = 541
c) 541 = 581 şi 512 = 581
d) 511 = 541
69. Alegeţi formula contabilă corectă, în situaţia achitării avansului chenzinal în valoare
de 2.600 lei
a) 5311 = 425 2.600
b) 421 = 5311 2.600
c) 425 = 421 2.600
d) 425 = 5311 2.600
70. SC MIC S.A. a achiziţionat mărfuri din import la preţul de cumpărare 4.800 lei, taxe
vamale 800 lei, TVA achitată în vamă 912 lei, cheltuieli de transport intern 150 lei,
cheltuieli de manipulare 50 lei, reducere comercială acordată de furnizor 100 lei.
Care este costul de achiziţie al mărfurilor:
a) 5.700 lei;
b) 6.612 lei;
c) 4.900 lei;
d) 5.912 lei.
71. SC MIC S.A. a fabricat în cursul unei perioade de gestiune 600 bucăţi dintr-un
produs pentru care s-au efectuat următoarele cheltuieli: cheltuieli directe 22.000 lei,
cheltuieli indirecte 5.400 lei (din care cheltuieli fixe raţional repartizate 2.400 lei şi
cheltuieli variabile 3.000 lei), cheltuieli de desfacere 2.000 lei. Care este costul de
producţie?
a) 22.000 lei;
b) 27.400 lei;
c) 29.400 lei:
d) 27.000 lei.
72. Stocul „X” prezintă în luna mai anul N următoarea situaţie: sold iniţial 500 buc x 20
lei/buc; 5.02.N intrare 100 buc x 22 lei/buc; 12.02.N intrare 150 buc x 21 lei/buc;
15.02.N ieşire 550 buc. Ştiind că societatea foloseşte metoda de evaluare la ieşire
FIFO, care este costul stocurilor ieşite?
a) 11.000 lei;
b) 11.100 lei;
c) 12.100 lei;
d) 11.550 lei.
18
Mariana GURĂU
73. Achiziţia de mărfuri în valoare de 8.000 lei, TVA 19%, fără factură (cu aviz de
expediţie) se înregistrează prin formula contabilă:
a) % = 408 9.520
371 8.000
4426 1.520
b) % = 401 9.520
371 8.000
4426 1.520
c) % = 408 9.520
371 8.000
4428 1.520
d) % = 401 9.520
371 8.000
4428 1.520
74. Se achiziţionează mărfuri la preţul de 10.000 lei, rabat 5%, remiză 7%, scont de
decontare 3%, TVA 19%. Care este costul mărfurilor?
a) 10.000 lei;
b) 9.500 lei;
c) 8.550 lei;
d) 8.835 lei.
75. Preţul de vanzare cu amănuntul este format din:
a) costul de achiziţie + adaos comercial;
b) costul de achiziţie + adaos comercial + TVAneexigibil;
c) preţul de achiziţie + adaos comercial + TVAneexigibil;
d) preţul de achiziţie + adaos comercial.
76. Scăderea din gestiune a mărfurilor a căror evidenţă este ţinută la preţ de vânzare cu
amănuntul se face prin formula contabilă:
a) 371 = % Preţ cu amănuntul
607 Cost de achiziţie
378 Adaos comercial
4428 TVA aferentă vânzărilor
b) % = 371 Preţ cu amănuntul
378 Adaos comercial
c) % = 371 Preţ cu amănuntul
378 Adaos comercial
d) % = 371 Preţ cu amănuntul
378 Adaos comercial
a) vânzarea pe credit comercial a mărfurilor;
b) remiterea, către bancă, spre încasare a efectelor comerciale;
c) încasarea efectelor comerciale.
d) acceptarea la plată a efectelor comerciale de încasat;
19

a) încasarea avansurilor de la clienţi;
b) stingerea creanţei faţă de client prin decontarea avansului;
c) înregistrarea clienţilor incerţi sau în litigiu;
d) scoaterea din gestiune a clienţilor insolvabili.
79. Vânzarea, pe credit comercial, a produselor finite la preţ de vânzare 1.000 lei (TVA
19%) se înregistrează prin formula:
a) 4111 = 345 1.000
b) 4111 = % 1.190
345 1.000
4427 190
c) 4111 = % 1.190
701 1.000
4427 190
d) 4111 = % 1.190
711 1.000
4427 190
80. Scoaterea din gestiune a clienţilor insolvabili cu valoarea creanţei 2.142 lei (TVA
inclus) se înregistrează prin formula:
a) % = 4118 2.142
6814 1.800
4427 342
b) % = 4118 2.142
6814 1.800
4426 342
c) % = 4118 2.142
654 1.800
4426 342
d) % = 4118 2.142
654 1.800
4427 342
81. Se vând mărfuri la extern, preţ de vânzare 1.400 USD (curs de schimb la facturare
3,2 lei/USD, curs de schimb la încasare 3,25 lei). Încasarea de la client se
înregistrează prin formula contabilă:
a) % = 4111 4.550
5124 4.480
665 70
b) 5124 = 4111 4.550
c) 5124 = % 4.550
4111 4.480
765 70
d) 5124 = % 4.550
4111 4.480
768 70
82. Vânzarea mărfurilor în baza avizului de însoţire a mărfii cu valoarea totală 5.236 lei
se înregistrează prin formula contabilă:
a) 418 = % 6.230,84
707 5.236
20
Mariana GURĂU
4428 994,84
b) 418 = % 5.236
707 4.400
4428 836
c) 418 = % 5.236
707 4.400
4427 836
d) 418 = % 6.230,84
707 5.236
4427 994,84
83. Reducerile comerciale primite de la furnizor şi înscrise în factura inițială:
a) diminuează costul de achiziţie al bunului pentru care a fost primită reducerea;
b) reprezintă venituri ale perioadei şi se înregistrează în contabilitate în contul 767
„Venituri din sconturi obţinute”;
c) nu se înregistrează;
d) se evidenţiază distinct în contabilitate în contul 609 „Reduceri comerciale
primite”.
84. Reducerile comerciale primite de la furnizor ulterior facturării:
a) diminuează costul de achiziţie al bunului pentru care a fost primită reducerea
dacă acesta se mai află în entitate;
d) se evidenţiază distinct în contabilitate în creditul contului 609 „Reduceri
comerciale primite” dacă bunul pentru care s-a primit reducerea se mai află în
entitate.
85. Reducerile financiare primite de la furnizor :
a) diminuează costul de achiziţie al bunului pentru care a fost primită reducerea;
d) se evidenţiază distinct în contabilitate în creditul contului 609 „Reduceri
comerciale primite”.
a) vânzarea mărfurilor;
b) înregistrarea scontului acordat;
c) încasarea contravalorii mărfurilor vândute;
d) scoaterea din evidenţa contabilă a scontului.
a) acceptarea unui efect comercial de la client;
b) emitere unui efect comercial către furnizor;
c) avans primit de la clienţi;
d) avans plătit furnizorului.
88. Reducerile comerciale acordate clienţilor, ulterior facturării:
a) diminuează venitul obţinut din vânzare;
b) reprezintă cheltuieli ale perioadei şi se înregistrează în contabilitate în contul 667
„Cheltuieli privind sconturile acordate”;
21
d) se evidenţiază distinct în contabilitate în debitul contului 709 „Reduceri
comerciale acordate”.
a) remiterea unui efect comercial spre încasare;
b) încasare unui efect comercial;
c) remiterea unui efect comercial spre scontare;
d) acceptarea unui efect comercial de la clienţi.
a) reţinerile din salarii reprezentând asigurări sociale;
b) contribuţia de asigurări sociale datorată de angajator;
c) contribuţia de asigurări de şomaj datorată de angajator;
d) ajutoare materiale cuvenite salariaţilor.
a) ajutoare materiale cuvenite salariaţilor;
b) avansuri acordate salariaţilor;
c) drepturi de personal neridicate;
d) decontarea salariilor cuvenite.
a) drepturi de personal neridicate ajunse la scadenţă;
b) plată avansuri din slarii;
c) ajutoare materiale cuvenite salariaţilor;
d) înregistrarea unor reţineri din salarii.
a) impozitul pe profit plătit în timpul perioadei de gestiune;
b) constituirea obligaţiei de plată reprezentând impozitul pe profit;
c) anularea impozitului pe profit constituit în plus în timpul perioadei de gestiune;
d) impozitul pe salarii datorat.
a) TVA neexigibilă aferentă achiziţiei de marfă pe baza avizului de expediţie;
b) TVA neexigibilă ce intră în componenţa preţului cu amănuntul la mărfuri;
c) TVA deductibilă fără drept de deducere, după aplicarea pro-rata;
d) TVA neexigibilă aferentă livrării de marfă pe baza avizului de expediţie.
a) TVA neexigibilă aferentă achiziţiei de marfă pe baza avizului de expediţie;
b) TVA neexigibilă ce intră în componenţa preţului cu amănuntul la mărfuri;
c) TVA deductibilă fără drept de deducere, după aplicarea pro-rata;
d) TVA neexigibilă aferentă livrării de marfă pe baza avizului de expediţie.
96. Ce semnifică următoarea formulă contabilă:
% = 4426
4427
4424
a) regularizarea TVA în cazul în care TVA deductibilă este mai mare decât TVA
colectată;
b) regularizarea TVA în cazul în care TVA colectată este mai mare decât TVA
deductibil;
22
Mariana GURĂU
c) închiderea conturilor de TVA;

d) regularizarea TVA în cazul în care TVA deductibilă este mai mare decât TVA de
dedus ca urmare a aplicării pro-rata.
97. Ce semnifică următoarea formulă contabilă: 461 = 7583 şi 281 = 21X
a) vânzarea unui activ neamortizat;
b) vânzarea unui activ complet amortizat;
c) casarea unui activ;
d) scoaterea din evidenţa contabilă a unui activ primit din subvenţii.
98. Obligaţia de plată a impozitului pe clădiri se înregistrează prin formula contabilă:
a) 635 = 446
b) 635 = 444
c) 635 = 448
d) 635 = 5121
99. Situaţia creanţelor clienţi la sfârşitul anului N este: client A 1.190 lei inclusiv TVA
(19%) probabilitate de încasare 55%; client B 1.300 lei, exclusiv TVA probabilitate
de încasare 30%; client C 1.785 lei inclusiv TVA, probabilitatea de neîncasare 30%.
Care este mărimea ajustărilor pentru deprecierea creanţelor ce poate fi constituit la
sfârşitul anului N?
a) 2.294 lei;
b) 2.710 lei;
c) 1.810 lei;
d) 1.920 lei.
100. Se ridică numerar din bancă 2.500 lei. Alegeţi înregistrarea corectă:
a) 5311 = 5121 2.500 lei
b) 5121 = 581 2.500 lei
581 = 5311 2.500 lei
c) 5121 = 5311 2.500 lei
d) 581 = 5121 2.500 lei
5311 = 581 2.500 lei
101. O întreprindere cumpără 1.000 de acţiuni în vederea obţinerii de venituri financiare
într-un termen scurt la cursul bursier de 2,5 lei/acţiune. Peste 2 luni vinde acţiunile
cu 3 lei/acţiune. Care sunt înregistrările contabile pentru cele două operaţiuni?
a) 501 = 509 2500
461 = % 3000
501 2500
764 500
b) 501 = 462 2500
461 = % 3000
501 2500
764 500
c) 509 = 501 2500
411 = % 3000
509 2500
764 500
d) 509 = 501 3000
% = 462 3000
501 2500
23
664 500
102. Contravaloarea altor investiţii pe termen scurt primite cu titlu gratuit se înregistrează
prin formula contabilă:
a) 508 = 509
b) 508 = 768
c) 509 = 508
d) 508 = 1068
103. Se răscumpără la termen de la creditori obligaţiunile proprii emise, la preţul de
rambursare de 40.000 lei, din care 25.000 lei se achită numerar. Obligaţiunile emise
se anulează. Care sunt înregistrările contabile pentru cele două operaţiuni?
a) 505 = 5311 40.000
161 = 505 40.000
b) 505 = % 40.000
509 15.000
5311 25.000
161 = 505 40.000
c) 506 = % 40.000
509 15.000
5311 25.000
161 = 505 40.000
d) 505 = % 40.000
462 15.000
5311 25.000
161 = 505 40.000
104. O entitate economică converteşte 400 obligaţiuni de 100 lei în acţiuni, fiecare
obligaţiune dând dreptul la 4 acţiuni în valoare nominală de 10 lei. Operaţia se
înregistrează prin formula contabilă:
a) 161 = % 40.000
1012 25.000
1044 15.000
b) 161 = % 40.000
1011 24.000
1041 16.000
c) 161 = % 40.000
1012 16.000
1044 24.000
d) 161 = % 40.000
1012 24.000
1044 16.000
105. Pe 31 decembrie, o entitate economică are, în contul la bancă în euro, 2.000 euro cu
o valoare contabilă de 7.440 lei. Cursul oficial de schimb la 31 decembrie este de
3,691 lei/euro. Care este formula contabilă de înregistrare a diferenţei rezultate din
evaluarea contului la 31 decembrie?
a) 665 = 5124 58
b) 5124 = 765 58
c) 5121 = 5124 58
d) 665 = 5121 58
24
Mariana GURĂU
106. La constituirea unui provizion pentru garanţii acordate clienţilor în sumă de 1.200 lei
se face înregistrarea contabilă:
a) 117 = 1512 1.200
b) 129 = 1512 1.200
c) 681 = 1512 1.200
d) 1512 = 781 1.200
107. La constituirea unui provizion pentru costurile estimate pentru demontarea şi
mutarea unui utilaj în sumă de 1.500 lei se face înregistrarea contabilă:
a) 117 = 1513 1.500
b) 129 = 1512 1.500
c) 681 = 1513 1.500
d) 2131 = 1513 1.500
108. La corectarea unei erori contabile se va respecta principiul :
a) Permanenței metodelor;
b) Principiul intagibilității bilanțului de deschidere;
c) Principiul prudenței;
d) Principiul contabilității de angajamente.
109. Situaţiile financiare anuale cuprind:
a) bilanţul, contul de profit şi pierdere, situaţia modificărilor conducerii entităţii,
situaţia fluxurilor de personal şi notele explicative la situaţiile financiare;
b) bilanţul, contul de profit şi pierdere, situaţia modificărilor capitalului propriu,
situaţia fluxurilor de trezorerie şi notele explicative la situaţiile financiare;
c) bilanţul, contul de profit şi pierdere, situaţia modificărilor capitalului propriu,
situaţia fluxurilor de personal şi notele explicative la situaţiile financiare;
d) bilanţul, contul de profit şi pierdere, situaţia fluxurilor de trezorerie şi notele
explicative la situaţiile financiare;
110. Corectarea erorilor aferente exerciţiului financiar curent:
a) se efectuează de către administratorul entităţii economice;
b) se efectuează pe seama contului de profit şi pierdere;
c) nu determină modificarea situaţiilor financiare ale exerciţiului;
d) se înregistrează numai prin stornare.
111. Corectarea erorilor semnificative aferente exerciţiilor financiare precedente:
a) se efectuează de către administratorul entităţii economice;
b) se efectuează pe seama contului de profit şi pierdere;
c) nu determină modificarea situaţiilor financiare ale exerciţiului;
d) se efectuează pe seama rezultatului reportat.
112. Politicile contabile reprezintă:
a) principiile, bazele, convenţiile, regulile şi practicile specifice aplicate de o
entitate la întocmirea şi prezentarea situaţiilor financiare anuale,
b) ansamblul deciziilor, opţiunilor şi acţiunilor de la nivelul unei întreprinderi având
ca obiectiv atingerea unui cost fiscal optim care să corespundă aspiraţiilor firmei;
c) principiile şi bazele având ca obiectiv atingerea unui cost fiscal optim care să
corespundă aspiraţiilor firmei;
d) intersecţia dintre interesul contabil şi cel fiscal.
113. Selectarea şi aplicarea politicilor contabile trebuie să se facă
a) anual, după aprobarea situaţiilor financiare de către AGA;
25
b) în mod consecvent pentru tranzacţii, alte evenimente şi condiţii similare, cu

excepţia cazului în care o normă contabilă permite în mod specific clasificarea
elementelor pentru care ar fi adecvate politici diferite;
c) la schimbarea administratorului entităţii economice;
d) ori de câte ori, este solicitat acest lucru de către AGA sau de către o persoană din
conducerea entităţii economice, cu condiţia existenţei unui motiv întemeiat
referitor la activitatea acesteia.
114. Creanţele şi datoriile în valută, precum şi creanţele şi datoriile exprimate în lei, a
căror decontare se face în funcţie de cursul unei valute, se evaluează:
a) lunar;
b) trimestrial;
c) la sfârşitul exerciţiului financiar;
d) semestrial.
115. Diferenţele de curs valutar care apar cu ocazia decontării creanţelor şi datoriilor în
valută, precum şi cu ocazia evaluării acestora, trebuie recunoscute ca:
a) venituri sau cheltuieli din diferenţa de curs valutar;
b) alte venituri sau cheltuieli financiare;
c) măresc sau diminuează valoarea elementelor care au generat respectivele creanţe
sau datorii;
d) alte venituri sau cheltuieli de exploatare.
116. Diferenţele de valoare care apar cu ocazia decontării creanţelor şi datoriilor
exprimate în lei, în funcţie de un curs valutar diferit de cel la care au fost înregistrate
iniţial, precum şi cu ocazia evaluării acestora, trebuie recunoscute ca:
a) venituri sau cheltuieli din diferenţa de curs valutar;
b) alte venituri sau cheltuieli financiare;
c) măresc sau diminuează valoarea elementelor care au generat respectivele creanţe
sau datorii;
d) alte venituri sau cheltuieli de exploatare.
117. Metoda de amortizare se poate modifica atunci când:
a) aceasta este determinată de o eroare în estimarea modului de consumare a
beneficiilor economice aferente respectivei imobilizări;
b) la schimbarea conducătoriloe entităţii, dacă aceştia consideră că metoda aleasă nu
corespunde noilor politici contabile;
c) se decide reevaluarea respectivei imobilizări;
d) metoda de amortizare nu se poate schimba.
118. Se cunosc următoarele informaţii despre stocul de mărfuri la 31.12.N: costul
mărfurilor aflate în stoc 50.000 lei, preţul de vânzare estimat 60.000 lei, costuri
estimate necesare vânzării mărfurilor 20.000 lei. În situaţiile financiare mărfurile vor
fi prezentate la valoarea:
a) 20.000 lei;
b) 50.000 lei;
c) 60.000 lei;
d) 40.000 lei.
26
Mariana GURĂU

estimate necesare vânzării mărfurilor 20.000 lei. În ianuarie anul următor acestea se
vând la preţul de vânzare de 52.000 lei. În situaţiile financiare mărfurile vor fi
prezentate la valoarea:
a) 20.000 lei;
b) 50.000 lei;
c) 52.000 lei;
d) 40.000 lei.
120. Care din următoarele afirmaţii nu este adevărată:
a) Reevaluările trebuie să fie efectuate cu o regularitate suficientă;
b) Reevaluarea trebuie să se aplice la toate bunurile din aceeaşi categorie;
c) Rezerva din reevaluare se transferă la rezultatul reportat atunci când aceasta este
considerată un câştig realizat;
d) Transferul rezervelor la rezultatul reportat trece prin contul de profit sau pierdere.
121. O entitate achizitioneaza o imobilizare corporala in urmatoarele conditii: pret de
cumparare 205.000 lei, reducere financiară 5.000 lei, TVA 19%. Instalarea este
efectuata de o unitate specializata, cheltuielile cu instalarea fiind de 4.000 lei, TVA
19%. La sfarsitul duratei de viata utila, care este estimata la 5 ani, entitatea are
obligatia legala de a demonta utilajul si de a reface amplasamentul, cheltuielile cu
demontarea si refacerea amplasamentului fiind estimate la 6.000 lei. Care este costul
imobilizarii (valoarea de recunoastere)?
a) 215.000 lei;
b) 204.000 lei;
c) 206.000 lei;
d) 210.000 lei.
122. O entitate economică achizitioneaza, la sfârşitul anului N - 1, o imobilizare corporala
al carei cost este de 150.000 lei. Aceasta imobilizare corporala se amortizeaza pe o
durata de 7 ani. La 31.12.N+1, imobilizarea se reevalueaza, la valoarea justa de
120.000 lei. Care este valoarea amortizarii in exercitiul N + 1.
a) 25.000 lei;
b) 30.000 lei;
c) 40.000 lei;
d) 24.000 lei;
123. O entitate economică achizitioneaza, la sfârşitul anului N - 1, o imobilizare corporala
al carei cost este de 117.000 lei. Aceasta imobilizare corporala se amortizeaza pe o
durata de 10 ani. La 31 decembrie N + 2, imobilizarea se reevalueaza, la valoarea
justa de 84.000 lei. Care este valoarea amortizarii in exercitiul N + 1?
a) 10.500 lei;
b) 20.000 lei;
c) 11.700 lei;
d) 12.000 lei;
124. La 31.12.N, se cunosc urmatoarele informatii: cresteri de capital in numerar 10.000
lei, cresteri de capital prin aport in natura 15.000 lei, diminuarea de capital pentru
acoperirea pierderilor 5.000 lei, credite bancare pe termen lung contractate in timpul
anului 20.000 lei, credite bancare pe termen lung: sold la 01.01.N: 25.000 si sold la
31.12.N: 40.000 lei, plati catre furnizorii de imobilizari 15.000 lei, impozit pe profit
27
platit 5.000 lei, vanzari de produse finite clientilor 40.000 lei, achizitii de utilaje de la
furnizori 40.000 lei. Care este valoarea fluxului de trezorerie generat de activitatea
de finantare?
a) 40.000 lei;
b) 19.000 lei;
c) 25.000 lei;
d) 35.000 lei;
125. Care din urmatoarele formule contabile nu este in concordanta cu explicatiile date?
a) 418 = 707 900 lei Vanzare de marfuri conform facturii;
b) 411 = 704 900 lei Recunoasterea veniturilor din servicii prestate
c) 709 = 4 11 900 lei Inregistrarea reducerii comerciale acordata ulterior
facturarii initiale.
d) 411 = 765 900 lei Inregistrarea diferentelor de curs valutar.
126. Care din urmatoarele formule contabile nu este in concordanta cu explicatiile date?
a) 4111 = 707 500 lei Vanzare de marfuri conform facturii;
b) 4111 = 704 500 lei Recunoasterea veniturilor din servicii prestate
c) 4111 = 4118 500 lei Inregistrarea clienţilor incerţi.
d) 4111 = 765 500 lei Inregistrarea diferentelor de curs valutar.
127. Entitatea ABC achiziţionează utilaj din import la sfârşitul lunii iunie a anului N,
cheltuielile legate de achiziţie fiind :
- Pretul negociat cu furnizorul extern (3.000 $; curs valutar din DVI 3,3 lei/$; curs
valutar in ziua platii 3,42 lei/$);
- taxe vamale 1.800 lei;
- TVA achitata în vamă 2.223 lei;
- cheltuieli de transport 1.500 lei;
- cheltuieli de manipulare 1.000 lei;
- reducere comercială primită de la furnizor 800 lei;
- reducere financiară (scont) primită de la furnizor 250 lei.
Durata de viaţă utilă este de 5 ani, amortizare liniară.
Care este valoarea la care se va reflecta utilajul în bilanţ la închiderea exerciţiului
financiar N?
a) 12.140 lei
b) 12.924 lei
c) 14.060 lei
d) 12.060 lei
128. Firma X, neînregistrată în scopuri de TVA, vinde mărfuri firmei Y, la preţul de
vânzare de 8.000 lei, la data de 28.12.N. Ulterior, aa 05.01.N + 1, cu factura nr 45
firma X facturează o reducere pentru mărfurile vândute de 3%. La data primirii
reducerii entitatea Y avea încă mărfurile. La firma Y, contabilizarea facturii nr 45
presupune:
a) Creditarea contului 609 „Reduceri comerciale primite” cu 240 lei;
b) Debitarea contului 609 „Reduceri comerciale primite” cu 240 lei;
c) Creditarea contului 371 „Mărfuri” cu 240 lei;
d) Debitarea contului 371 „Mărfuri” cu 240 lei.
28
Mariana GURĂU

vânzare de 8.000 lei, conform facturii nr 1478 din 28.12.N. La 05.01.N + 1, cu
factura nr 45 firma X facturează o reducere pentru mărfurile vândute de 3%. La data
primirii reducerii entitatea Y vânduse mărfurile. La firma Y, contabilizarea facturii
nr 45 presupune:
a) Creditarea contului 609 „Reduceri comerciale primite” cu 240 lei;
b) Debitarea contului 609 „Reduceri comerciale primite” cu 240 lei;
c) Creditarea contului 371 „Mărfuri” cu 240 lei;
d) Debitarea contului 371 „Mărfuri” cu 240 lei.
vânzare de 8.000 lei, conform facturii nr 1478 din 28.12.N. La 05.01.N + 1, cu
factura nr 45 firma X facturează o reducere pentru mărfurile vândute de 3%. La firma
Y, contabilizarea facturii nr 45 presupune:
a) Creditarea contului 401 „Furnizori” cu 240 lei;
b) Debitarea contului 401 „Furnizori” cu 240 lei;
c) Creditarea contului 408 „Furnizori – facturi nesosite” cu 240 lei;
d) Debitarea contului 408 „Furnizori – facturi nesosite” cu 240 lei.
vânzare de 8.000 lei, conform facturii nr 1478 din 28.12.N. La 29.12.N, cu factura nr
45 firma X facturează o reducere pentru mărfurile vândute de 3%. La firma Y,
contabilizarea facturii nr 45 presupune:
a) Creditarea contului 401 „Furnizori” cu 240 lei;
b) Debitarea contului 401 „Furnizori” cu 240 lei;
c) Creditarea contului 408 „Furnizori – facturi nesosite” cu 240 lei;
d) Debitarea contului 408 „Furnizori – facturi nesosite” cu 240 lei.
132. O entitate economică, înregistrată în scopuri de TVA, care utilizează metoda
inventarului intermitent, achiziţionează materii prime în următoarele condiţii: preţ de
cumpărare 4.000 lei, reducere comercială 2%, TVA 24%. Recunoaşterea
(contabilizarea) materiilor prime presupune:
a) Debitarea contului 301 „Materii prime” cu suma de 3.920 lei;
b) Debitarea contului 301 „Materii prime” cu suma de 4.860,80 lei;
c) Debitarea contului 601 „Cheltuieli cu materiile prime” cu suma de 3.920 lei;
d) Debitarea contului 601 „Cheltuieli cu materiile prime” cu suma de 4.860,20 lei;
133. Care dintre următoarele operaţii nu reprezintă o consecinţă a aplicării principiului
prudenţei?
a) 607 = 371 300
b) 6814 = 397 300
c) 6812 = 1511 300
d) 212 = 1513 300
134. Se achiziţionează utilaj din import la sfârşitul lunii iunie a anului N, cheltuielile
legate de achiziţie fiind :
- Pretul negociat cu furnizorul extern (4.000 $; curs valutar din DVI 3,5 lei/$; curs
valutar in ziua platii 3,42 lei/$);
- taxe vamale 2.300 lei;
- TVA achitata în vamă 3.912 lei;
- cheltuieli de transport 1.500 lei;
- cheltuieli de manipulare 600 lei;
29
- reducere comercială primită de la furnizor 700 lei;

- reducere financiară (scont) primită de la furnizor 250 lei.
Durata de viaţă utilă este de 5 ani, amortizare liniară.
Care este valoarea la care se va reflecta utilajul în bilanţ la închiderea exerciţiului
financiar N?
a) 15.930 lei
b) 14.160 lei
c) 17.289,6 lei
d) 15.705 lei
estimate necesare vânzării mărfurilor 10.000 lei. În situaţiile financiare mărfurile vor
fi prezentate la valoarea:
e) 20.000 lei;
f) 50.000 lei;
g) 60.000 lei;
h) 40.000 lei.
30
Mariana GURĂU
RASPUNSURI CONTABILITATE FINANCIARĂ

Nr. grilă A B C D
1 ●
2 ●
3 ●
4 ●
5 ●
6 ●
7 ●
8 ●
9 ●
10 ●
11 ●
12 ●
13 ●
14 ●
15 ●
16 ●
17 ●
18 ●
19 ●
20 ●
21 ●
22 ●
23 ●
24 ●
25 ●
26 ●
27 ●
28 ●
29 ●
30 ●
31 ●
32 ●
33 ●
34 ●
35 ●
36 ●
37 ●
38 ●
39 ●
40 ●
41 ●
42 ●
43 ●
44 ●
45 ●
46 ●
47 ●
31
Nr. grilă A B C D
48 ●
49 ●
50 ●
51 ●
52 ●
53 ●
54 ●
55 ●
56 ●
57 ●
58 ●
59 ●
60 ●
61 ●
62 ●
63 ●
64 ●
65 ●
66 ●
67 ●
68 ●
69 ●
70 ●
71 ●
72 ●
73 ●
74 ●
75 ●
76 ●
77 ●
78 ●
79 ●
80 ●
81 ●
82 ●
83 ●
84 ●
85 ●
86 ●
87 ●
88 ●
89 ●
90 ●
91 ●
92 ●
93 ●
94 ●
95 ●
32
Mariana GURĂU
Nr. grilă A B C D
96 ●
97 ●
98 ●
99 ●
100 ●
101 ●
102 ●
103 ●
104 ●
105 ●
106 ●
107 ●
108 ●
109 ●
110 ●
111 ●
112 ●
113 ●
114 ●
115 ●
116 ●
117 ●
118 ●
119 ●
120 ●
121 ●
122 ●
123 ●
124 ●
125 ●
126 ●
127 ●
128 ●
129 ●
130 ●
131 ●
132 ●
133 ●
134 ●
135 ●
33
GRILE ANALIZĂ ECONOMICO-FINANCIARĂ
Prof. univ. dr. VALENTINA VASILE
Lect. univ. dr. ANDREEA STROE
1. Se cunosc următoarele date:
Tabelul 1
Indicatori Po P1
1. Cifra de afaceri (lei) 5.200 5.250
2. Producţia fabricată (lei) 4.000 4.460
3. Număr mediu de personal 10 12
Pe baza datelor din tabelul 1, influenţa gradului de valorificare a producţiei marfă
fabricată asupra cifrei de afaceri este de:
a) -548,58 lei
b) -570,140 lei
c) +450,3 lei
d) +1.040 lei
2. Să se evalueze situaţia: coeficientul de sortiment < 1 coeficientul de structură = 1.
a) Programul de producţie a fost depăşit la toate sortimentele in aceeaşi proporţie
b) Programul de producţie nu a fost realizat pe fiecare sortiment în aceeaşi
proporţie
c) Programul de producţie a fost realizat pe sortimente in proporţii diferite
d) Programul de producţie nu a fost realizat pe sortimente in proporţii diferite
Tabelul 2
Indicatori (mii lei) P0 P1
1. Cifra de afaceri (producţia vândută) 12.000 14.000
2. Cheltuieli aferente cifrei de afaceri 9.000 9.500
3. Cifra de afaceri recalculata - 11.500
4. Cheltuieli recalculate aferente cifrei de afaceri - 8.000
Pe baza datelor din tabelul 2, influenţa costului asupra cheltuielilor la 1000 lei cifra
de afaceri este de:
a) +107,2 lei
b) +20,2 lei
c) -38,2 lei
d) -40,5 lei
Tabelul 3
Indicatori (mii lei) Po Pi
2. Cheltuieli variabile aferente cifrei de afaceri 7.000 8.500
3. Cifra de afaceri recalculată - 12.800
4. Cheltuieli variabile recalculate - 8.800
Pe baza datelor din tabelul 3, influenţa structurii producţiei vândute asupra
cheltuielilor variabile la 1000 lei cifra de afaceri este de:
a) +9,38 lei
b) +220,9 lei
34
Valentina VASILE, Andreea STROE
c) -11,48 lei
d) +15,35 lei
5. Indicele producţiei fizice = 112% Indicele preţurilor materialelor = 95% Indicele
cheltuielilor cu materialele pe unitatea de produs = 102% Rezultă că:
a) a crescut cantitatea fabricată şi consumul specific şi s-a redus preţul
materialelor
b) s-a redus preţul materialelor şi a crescut consumul specific
c) s-a micşorat cantitatea fabricată şi a crescut preţul materialelor
d) a crescut cantitatea fabricată şi consumul specific
Tabelul 4
Indicatori (mii lei) Po Pi
2. Suma absoluta a cheltuielilor fixe aferente cifrei de afaceri 2.000 2.100
Pe baza datelor din tabel, influenţa sumei absolute a cheltuielilor fixe asupra nivelului
lor la 1000 lei cifra de afaceri este de:
a) +3,33 lei
b) -3,33 lei
c) +5,85 lei
d) +7,7 lei
7. Indicele cheltuielilor cu personalul = 90%
Indicele salariului mediu = 101%
Indicele productivităţii muncii = 107%
Rezultă că:
a) s-a redus numărul de personal şi au crescut cheltuielile cu salariile la 1000 lei
cifră de afaceri
b) s-a redus numărul de personal şi nu s-au modificat cheltuielile cu salariile la
1000 lei cifra de afaceri
c) au crescut numărul de personal şi cheltuielile cu personalul la 1000 lei cifră de
afaceri
d) s-au redus numărul de personal şi cheltuielile cu personalul la 1000 lei cifră de
afaceri
8. Indicele cifrei de afaceri = 107%
Indicele preţurilor de vânzare102%
Indicele cheltuielilor la 1000 = 103
Rezultă:
a) Reducerea sumei cheltuielilor aferente cifrei de afaceri şi a volumului fizic al
producţiei vândute
b) Reducerea sumei cheltuielilor aferente cifrei de afaceri şi creșterea preţurilor de
vânzare
c) Creşterea sumei cheltuielilor aferente cifrei de afaceri si a volumului fizic al
d) Creşterea sumei cheltuielilor aferente cifrei de afaceri şi scăderea volumului
fizic al producţiei vândute
9. Indicele cifrei de afaceri este 105%, iar indicele stocurilor 102%. Aceasta semnifică:
a) creșterea nejustificată a costurilor prin încetinirea vitezei de rotaţie a stocurilor;
35
Culegere teste grilă Analiză Economico-Financiară
b) creşterea volumului vânzărilor prin reducerea stocurilor;

c) încetinirea vitezei de rotaţie urmarea creşterii stocurilor ca efect al unei supra-
aprovizionări cu materii prime şi materiale;
d) creşterea volumului de activitate al întreprinderii ceea ce generează o sporire
justificată a stocurilor.
10. Indicele salariului mediu anual este mai mic decât indicele productivităţii medii
anuale a muncii, ceea ce semnifică:
a) utilizarea incompletă a timpului de muncă;
b) creşterea cheltuielilor de exploatare pe seama salariilor;
c) creşterea cheltuielilor fixe la 1000 lei cifră de afaceri;
d) sporirea eficienţei utilizării factorului muncă.
11. Cunoscând că indicele consumului total este 120%, iar indicele consumului specific
este 105% estimaţi care va fi implicaţia asupra volumului fizic al producţiei:
a) creştere;
b) reducere;
c) nu se modifică;
d) influențează raportul cerere-oferta;
12. Intr-un model de analiză aşezarea factorilor în ordinea condiţionării economice a
acestora reprezintă:
a) metodă a analizei calitative;
b) etapă a cuantificării influenţei elementelor şi factorilor;
c) metodă a descompunerii în trepte a proceselor şi fenomenelor economico-
financiare;
d) etapă a metodei substituției în lanţ;
13. Rata de îndatorare la termen faţă de capitalul propriu (Rit) a avut următoarea
evoluţie: Rit 0 =20%, Rit1 =15%. Aceasta reprezintă:
a) situaţie pozitivă reprezentând creşterea ponderii capitalului străin;
b) situaţie negativă reprezentând creşterea ponderii capitalului total;
c) situaţie pozitiva reprezentând scăderea ponderii capitalului străin;
d) situaţie negativă reprezentând creşterea ponderii capitalului străin;
14. Se dau următorii indici: Iwa=102%, Iwz=103%, Iwh=104%. Aceasta semnifică:
a) creşterea numărului mediu de zile lucrate şi scăderea duratei medii a zilei de
lucru;
b) scăderea numărului mediu de zile lucrate şi creşterea duratei medii a zilei de
lucru;
c) creşterea productivităţii anuale şi a duratei medii a zilei de lucru;
d) reducerea numărului mediu de zile lucrate şi a duratei medii a zilei de lucru;
15. Rata autonomiei financiare globale a avut următoarea evoluţie: Raf 0 = 60% şi
respectiv Raf1 =50%. Aceasta semnifică:
a) deteriorarea stabilităţii financiare, respectiv creşterea datoriilor firmei;
b) creşterea împrumuturilor pe termen mediu şi lung concomitent cu reducerea
activelor firmei;
c) scăderea continuă a datoriilor firmei;
d) stabilitate financiara ridicată;
36
16. Cunoscând că indicele consumului total este 120%, indicele stocului final este 125%,
iar indicele volumului fizic al producţiei obţinute este 102%, aceasta reflectă:
a) scăderea consumului total de materiale datorita creşterii stocurilor finale;
b) creşterea stocului final duce la creşterea consumului total de materiale şi a
consumului specific;
c) dinamica consumului specific devansează dinamica consumului total, iar stocul
final şi intrările de materiale nu se realizează;
d) nerealizarea stocurile duce la scăderea volumului fizic al producţiei obţinute;
17. Indicele cifrei de afaceri este 110%, iar indicele vitezei de rotaţie a activelor
circulante exprimat în zile este 116%. Aceasta semnifică:
a) creşterea stocurilor ca urmare a supraaprovizionării conduce la creşterea vitezei
de rotaţie;
b) creşterea nejustificată a costurilor, prin creşterea vitezei de rotaţie a stocurilor;
c) creşterea volumului vânzărilor ca urmare a creşterii stocurilor şi accelerarea
vitezei de rotaţie;
d) creşterea nejustificată a stocurilor în raport cu creşterea cifrei de afaceri conduce
la o creştere a numărului de zile necesar efectuării unei rotaţii complete a
activelor circulante.
18. Rata lichidității generale a avut următoarea evoluţie: Rlg 0 =0,9 şi respectiv Rlg1 =1,1.
Aceasta semnifică:
a) stabilitate financiară scăzută datorită creşterii capitalurilor proprii;
b) utilizarea pentru finanţarea exploatării a unei părţi însemnate din capitalul
propriu;
c) deteriorarea gradului de acoperire a obligațiilor pe termen lung;
d) accelerarea rotaţiilor capitalurilor şi creşterea eficienţei utilizării acestora;
19. Daca modificarea vitezei de rotaţie a activelor circulante exprimată în zile are semnul
“-“, atunci:
a) se diminuează cifra de afaceri;
b) se înregistrează o accelerare a vitezei de rotaţie generând eliberări de capitaluri;
c) se înregistrează diminuarea duratei de stocare a mărfurilor;
d) se diminuează durata de imobilizare a activelor corporale.
20. Creşterea ponderii imobilizărilor în stocuri de produse finite exprimă:
a) scăderea gradului de valorificare a producţiei fabricate destinată livrării;
b) scăderea gradului de valorificare a materiilor prime şi materialelor şi respectiv
creşterea producţiei neterminate;
c) creşterea gradului de valorificare a cifrei de afaceri;
d) înregistrarea de imobilizări de capitaluri în stocuri fără mişcare sau cu mişcare
lentă;
21. Indicele consumului total este 110%, iar indicele consumului specific este 102%.
Estimaţi care va fi implicaţia asupra volumului fizic al producţiei:
a) reducere;
b) nu se modifică;
c) creştere;
d) influențează raportul dintre cerere si oferta;
37
22. Se dau datele:

Tabel 5
Indicatori Prevăzut Realizat
Cheltuieli cu salariile 26000 30000
Număr mediu de salariaţi 50 60
Cifra de afaceri 40.000 41.000
Pe baza datelor din tabelul 5 calculaţi influenţa salariului mediu asupra cheltuielilor
cu salariile:
a) +600 u.m.
b) -1200 u.m.
c) +1122 u.m.
d) +1200 u.m.
23. Pe baza datelor din tabelul 5 calculaţi influenţa salariului la un leu cifră de afaceri
asupra cheltuielilor cu salariile este de:
a) 3280 u.m.
b) 3000 u.m.
c) 1200 u.m.
d) 1900 u.m.
24. Se dă tabelul:
Tabel 6
Număr mediu de personal 120 130
Cheltuieli cu salariile 130.000 180.000
Influenta productivității muncii asupra cheltuielilor cu salariile la 1000 este de :
a) 50 u.m.
b) 30 u.m.
c) 300 u.m.
d) 15 u.m.
25. Pe baza datelor din tabelul 6 influenta salariului mediu asupra cheltuielilor cu
salariile la 1000 de lei cifră de afaceri va fi de:
a) 50 u.m.
b) 99.2 u.m.
c) 130 u.m.
d) 150 u.m.
26. Indicele de corelaţie al cheltuielilor salariale conform datelor prezentate în tabelul 6
va fi egal cu:
a) 121%
b) 136.71%
c) 131,5%
d) 98%
38
27. Se dau datele:

Tabel 7
Valoarea medie a mijloacelor fixe 650000 700000
Cota medie de amortizare 15% 17%
Cifra de afaceri 1500000 1200000
Pe baza datelor din tabelul 7, variaţia cheltuielilor cu amortizarea la 1000 de lei CA
vor fi de:
a) 20,72 u.m.
b) 34.16 u.m.
c) 50.2 u.m.
d) 21,2 u.m.
28. Pe baza datelor din tabelul 7, influenţa variaţiei valorii medii a mijloacelor fixe
asupra cheltuielilor cu amortizarea la 1000 cifra de afaceri va fi de:
a) -0,14 u.m.
b) 0,15 u.m.
c) 6.25 u.m.
d) 0,1 u.m.
29. Pe baza datelor din tabelul 7, influenţa sumei amortizării asupra cheltuielilor cu
amortizarea la 1000 lei cifră de afaceri va fi de:
a) -18,51 u.m.
b) -22,1 u.m.
c) +12 u.m.
d) +17,91 u.m.
30. Pe baza datelor din tabelul 7, influenţa cotei medii de amortizare asupra cheltuielilor
cu amortizarea la 1000 lei cifră de afaceri este:
a) +18,37 u.m.
b) -18,37 u.m.
c) +11,66 u.m.
d) +34 u.m.
31. Pe baza datelor din tabelul 7, influenţa modificarii cifrei de afaceri asupra
cheltuielilor cu amortizarea la 1000 lei cifră de afaceri este:
a) +24,65 u.m.
b) -18,37 u.m.
c) +16,25 u.m.
d) +31,44 u.m.
32. Se dă tabelul:
Tabel 8
Cheltuieli fixe 5000 5500
Cheltuieli totale 11000 12000
Cifra de afaceri minimă aferentă perioadei prevăzute va fi de :
a) 5117,7 u.m.
b) 5000 u.m.
c) 3226 u.m.
d) 5663,11 u.m.
39
33. Se dă tabelul:
Tabel 9
Active totale 112000 200000
Capital propriu 50000 55000
Venituri totale 253000 260000
Profit net 12000 12550
Influenţa pârghiei financiare asupra ratei rentabilităţii financiare este de:
a) 5,5%
b) 6,5%
c) 8.7%
d) 8,5%
34. Pe baza datelor din tabelul anterior influenţa ratei rentabilităţii nete a veniturilor
asupra ratei rentabilităţii financiare este de:
a) 1,29%
b) 0.82%
c) 5,68%
d) 0.47%
35. Variaţia ratei rentabilităţii financiare (tabel 9) ilustrează o situaţie la nivelul firmei:
a) favorabilă
b) nefavorabilă
c) neconcludentă
d) nu se poate calcula
36. Influenţa productivităţii medii anuale a muncii asupra cifrei de afaceri conform
datelor din tabel va fi de:
Tabel 10
Producția fabricată 96.525 97.450
Număr mediu de personal 60 65
Influenţa productivităţii muncii asupra cifrei de afacere va fi de:
a) -9,29 u.m.
b) + 10 u.m.
c) + 12,45 u.m.
d) + 39 u.m.
37. Pe baza datelor din tabelul 10, influenţa modificării procentuale a productivităţii
medii anuale, calculate pe baza producţiei marfă fabricate, asupra modificării
procentuale a cifrei de afaceri este de:
a) 0.007%
b) -0.007%
c) 0.98%
d) 10,31%
38. Indicele profitului= 108%
Indicele cifrei de afaceri =110%
Indicele numărului de salariaţi= 98%
a) Cresc profitul pe salariat, productivitatea muncii si costurile totale
b) Scad profitul la nivel de salariat şi costurile totale şi creşte productivitatea muncii
40
c) Se diminuează productivitatea muncii, cresc costurile totale şi scade profitul pe

salariat
d) Cresc costurile fixe, iar profitul creşte în timp ce productivitatea muncii scade.
39. Pe baza datelor calculaţi influenţa valorii adăugate la un leu producție pe produse şi
influenţa structurii pe produse asupra variaţiei valorii adăugate.
Tabel 11
Ponderea consumurilor de la terţi în producţia 40% 45%
exerciţiului
Producţia exerciţiului 123500 125650
Valoarea adăugată recalculată medie - 0,515
a) 12.365 u.m. ; 89652 u.m.
b) 16962.75 u.m.; -10680.25 u.m.
c) 18765 u.m.; 9876 u.m.
d) 1356 u.m.; 11230 u.m.
40. Interpretaţi cazul:
IQe=105%, IQf= 108%, IQv=104%, IVA=103%
a) cresc stocurile de producţie neterminată şi se reduc stocurile de produse finite şi
ponderea consumurilor de la terți
b) se reduc stocurile de produse finite, producţia neterminată şi ponderea
consumurilor de la terţi
c) se reduc stocurile de producţie neterminată şi cresc stocurile de produse finite şi
ponderea consumurilor de la terţi
d) cresc stocurile de producţie neterminată şi produse finite şi se reduce ponderea
consumurilor de la terţi.
I Qe= 104%, I Qf= 108%, I Qv=103% I VA=106%
a) s-au redus stocurile de producţie neterminată, stocurile de produse finite şi
consumurile de la terţi;
b) au crescut stocurile şi consumurile intermediare;
c) s-au redus stocurile de producţie neterminată şi de produse finite şi au crescut
consumurile intermediare;
d) s-au redus stocurile de producţie neterminată şi ponderea consumurilor de la terţi
şi au crescut stocurile de produse finite şi semifabricate.
ICA=102%, I Che variabile=108%, I Preţului de vânzare 104%
a) creşterea cheltuielilor variabile la 1000 lei CA şi a volumului fizic al producţiei
vândute şi diminuarea calităţii produselor
b) creşterea cheltuielilor variabile la 1000 lei CA şi reducerea volumului fizic al
c) reducerea cheltuielilor variabile la 1000 lei CA şi a calităţii produselor şi
creşterea volumului fizic al producţiei vândute
d) reducerea cheltuielilor variabile la 1000 lei CA şi a volumului fizic al producţiei
vândute şi creşterea calităţii produselor
41

Coeficientul mediu de sortiment ( Ks)= 0,87
Coeficientul mediu de structură (Ka)= 0,82
Indicele volumului producţiei obţinute Iq= 105%
a) programul de producţie a fost nerealizat în aceeaşi proporţie la toate sortimentele
b) programul de producţie a fost depăşit la unele sortimente şi nerealizat la altele,
suma nerealizărilor fiind mai mare decât suma depăşirilor
c) programul de producţie nu a fost realizat pe sortimente şi din punct de vedere al
structurii, în aceeaşi proporţie
d) programul de producţie nu a fost îndeplinit la unele sortimente şi depăşit la alte
produse, suma depăşirilor fiind mai mare decât suma nerealizărilor
Coeficientul mediu de sortiment ( Ks)=1
Coeficientul mediu de structură (Ka) 0,82=0,90
Indicele volumului producţiei obţinute Iq 105%=107%
a) programul de producţie a fost depăşit în aceeaşi proporţie pe total şi pe
sortimente
b) programul de producţie nu a fost îndeplinit în aceeaşi proporţie pe total şi pe
sortimente
c) programul de producţie nu a fost realizat la unele sortimente şi depăşit la altele,
suma depăşirilor fiind mai mare cu 7% decât suma nerealizărilor
d) programul de producţie a fost îndeplinit şi depăşit la toate sortimentele în
proporţii diferite, valoarea totală a depăşirilor fiind de 7% din totalul producţiei
programate pe întreprindere.
45. Se dă tabelul:
Tabel 12
Indicatori P0 P1
Cheltuieli aferente cifrei de afaceri 51.000 51.940
Indicele preturilor de vânzare - 103%
Indicele costurilor - 98%
Influenţa costurilor unitare asupra ratei rentabilităţii resurselor consumate este de:
a) 2,31%
b) 1,0%
c) -2,0%
d) 2%
46. Se dă tabelul:
Tabel 13
Indicatori P0 P1
Indicele prețului de vânzare - 105%
Influenţa preţului de vânzare asupra ratei comerciale este de:
a) 3,6%
b) 2,1%
c) 4.2%
d) -5,0%
42
47. Pe baza indicatorilor:

Tabel 14
Indicatori Po P1
Active imobilizate 2400 3000
Stocuri 2000 3000
Creanțe 1000 1200
Investiții financiare 100 150
Disponibilităţi băneşti 500 650
Datorii pe termen scurt 1400 1800
Datorii pe termen lung 800 1000
Rata stocurilor este:
a) 35.4%, 25,4%
b) 42.8%, 38.7%
c) 18.5%, 21.6%
d) 33.3%, 37.5%
Tabel 15
Indicatori P0 P1
Active circulante 139 160
Datorii pe termen mediu si lung 16 24
Rata stabilităţii financiare este:
a) 48%, 45%
b) 38,5%, 67%
c) 32%, 65%
d) 21,6%, 76,5%
Tabel 16
Indicatori P0 P1
Datorii pe termen lung 40 70
Rata autonomiei financiare este:
a) 40,5%, 35,3%
b) 34%, 65,4%
c) 32,6%, 72,5%
d) 12%, 43,2%
Tabel 17
Indicatori P0 P1
43

Datorii pe termen mediu si lung 15 20
Rata de îndatorare a capitalului propriu aferentă perioadei precedente şi rata globală
de îndatorare aferentă perioadei curente vor fi de:
a) 33.3%, 78,7%
b) 3.0%, 23.8%
c) 45,6%, 34,7%
d) -30.8%, 39.5%
51. Indicele capitalului propriu = 102%
Indicele capitalului permanent = 101%
Indicele activelor imobilizate = 109%
Rezultă:
a) scăderea fondului de rulment şi creşterea ponderii surselor proprii în capitalul
permanent
b) creşterea fondului de rulment şi diminuarea ratei rentabilităţii financiare
c) creşterea ponderii surselor proprii în capitalul permanent
d) sporirea ratei rentabilităţii financiare şi majorarea fondului de rulment
52. Indicele producţiei fizice = 112%
Indicele preţurilor materialelor = 95%
Indicele cheltuielilor cu materialele pe unitatea de produs = 102%
Rezultă că:
a) a crescut cantitatea fabricată şi consumul specific şi s-a redus preţul materialelor
b) s-a redus preţul materialelor şi a crescut consumul specific
c) s-a micşorat cantitatea fabricată şi a crescut preţul materialelor
d) a crescut cantitatea fabricată şi consumul specific
53. Indicele cifrei de afaceri = 107%
Indicele numărului de personal = 95%
Indicele profitului aferent cifrei de afaceri = 102%
Rezultă că:
a) s-a redus numărul de personal, a crescut productivitatea muncii şi s-au redus
costurile
b) au crescut cifra de afaceri şi costurile
c) s-au redus productivitatea muncii şi costurile
d) au crescut numărul de personal şi productivitatea muncii
54. Factorii direcţi de influenţă a cheltuielilor materiale la 1000 lei cifră de afaceri, în
ordinea de analiză, sunt:
a) structura, preţul de vânzare, cheltuielile materiale pe unitatea de produs
b) structura, preţul de vânzare, cheltuielile materiale la 1 leu cifră de afaceri
c) structura, cheltuielile materiale pe unitatea de produs, preţul materialelor
d) volumul producţiei, costul materialelor, preţul de vânzare
55. Indicele cheltuielilor cu personalul = 95%
Indicele salariului mediu = 104%
Indicele productivităţii muncii = 110%
Rezultă că:
a) s-au redus numărul de personal şi cheltuielile cu personalul la 1000 lei cifră de
afaceri
44
b) s-a redus numărul de personal şi au crescut cheltuielile cu salariile la 1000 lei

cifră de afaceri
c) s-a redus numărul de personal şi nu s-au modificat cheltuielile cu salariile la 1000
lei cifră de afaceri
d) au crescut numărul de personal şi cheltuielile cu personalul la 1000 lei cifră de
afaceri
56. Indicele valorii medii anuale a mijloacelor fixe = 105%
Indicele cifrei de afaceri la 1000 de lei mijloace fixe = 106%
Indicele profitului aferent cifrei de afaceri = 110%
Rezultă:
a) A crescut eficienţa mijloacelor fixe şi s-au redus costurile
b) Au crescut costurile şi eficienţa mijloacelor fixe
c) A scăzut eficienţa mijloacelor fixe şi au crescut preţurile de vânzare
d) Au crescut valoarea mijloacelor fixe şi costurile
Tabel 18
Indicatori (mii lei) P0 P1
2. Cheltuieli variabile aferente cifrei de afaceri 6.000 7.440
4. Cheltuieli variabile recalculate - 7.800
Pe baza datelor din tabelul 18, influenţa structurii producţiei vândute asupra
cheltuielilor variabile la 1000 lei cifră de afaceri este de:
a) +9,38 lei
b) +12,38 lei
c) –11,48 lei
d) +15,35 lei
58. Pe baza datelor din tabelul 18, influenţa preţului de vânzare asupra cheltuielilor
variabile la 1000 lei cifră de afaceri este de:
a) +38 lei
b) +40,62 lei
c) –28,5 lei
d) +45,62 lei
59. Pe baza datelor din tabelul 18, influenţa cheltuielilor variabile pe unitate de produs
asupra cheltuielilor variabile la 1000 lei cifră de afaceri este de:
a) –30 lei
b) –25 lei
c) –35 lei
d) –40 lei
60. Se dau datele:
Tabel 19
Indicatori P0 P1
Indicele preţului - 106%
Indicele costului - 107%
Variaţia cheltuielilor la 1000 de lei CA este de:
45
a) 17,34 u.m.
b) -15 u.m.
c) 85 u.m.
d) 31 u.m.
61. Pe baza datelor din tabelul 19, calculaţi influenţa structurii asupra cheltuielilor la
1000 CA:
a) 9.7 u.m.
b) 7.8 u.m.
c) 3.9 u.m.
d) 5 u.m.
62. Pe baza datelor din tabelul 19, influenţa structurii asupra cheltuielilor la 1000 lei CA
este:
a) pozitivă deoarece ajută la creşterea cheltuielilor cu 9.7 u.m.
b) negativă deoarece conduce la scăderea cheltuieli variabile cu 9.7 u.m.
c) negativă deoarece creşte ponderea acelor produse cu cheltuială variabilă mai
mare decât media programată influenţând sporirea cheltuielilor cu 9.7 u.m.
d) pozitivă deoarece scade ponderea acelor produse cu cheltuială variabilă mai mare
decât media preconizată la nivelul firmei cu 9.7 u.m.
63. Pe baza datelor din tabelul 19, calculaţi influenţa preţului asupra cheltuielilor la 1000
CA
a) -45.83 u.m.
b) 23,45 u.m.
c) 34 u.m.
d) 5 u.m.
64. Pe baza datelor din tabelul 19, influenţa preţului asupra cheltuielilor la 1000 lei CA
este:
a) pozitivă deoarece conduce la scăderea cheltuielilor la 1000 de lei cu 45,83 u.m.
prin creşterea preţului de vânzare
b) negativă deoarece preţul scade cu 45,83 u.m.
c) negativă deoarece scade ponderea produselor cu preţ de vânzare peste media
programată de firmă
d) pozitivă deoarece preţul creşte cu 45,83 u.m.
65. Pe baza datelor din tabelul 19, calculaţi influenţa costului asupra cheltuielilor la 1000
CA
a) 53.47 u.m.
b) 45,67 u.m.
c) 45.8 u.m.
d) 34.5 u.m.
66. Influenţa costului unitar asupra cheltuielilor la 1000 lei CA este:
a) negativă deoarece contribuie la creşterea cheltuielilor la 1000 de lei CA cu 53,47
u.m. prin creşterea cheltuielile de producţie sau a celor cu materialele
b) pozitivă deoarece creşterea cheltuielilor cu 53,47 u.m. este contracarată de
scăderea costurilor unitare
c) pozitivă deoarece cheltuielile scad cu 53,47 datorită influenţei costurilor unitare
d) negativă deoarece contribuie la creşterea costurilor unitare cu 53,47 u.m.
46
67. Se consideră o societate comercială care vinde 3 produse A,B,C. Cantitatea cerută
din fiecare sortiment şi preţul de vânzare sunt prezentate în tabel:
Produs Cantitate Ponderea ( %) Preţ de vânzare Cost variabil Cheltuieli
unitar unitar fixe
A 800 20 4000 2500 x
B 2000 50 7000 4000 x
C 1200 30 2000 1500 x
Total 4000 100 4900 2950 3500000
Respectând proporţia cerută, cantitatea minimă ar fi vândută din fiecare sortiment şi
de la care societatea începe a înregistra profit ( prag de rentabilitate) este:
a) A= 358 B= 897 C= 500
b) A= 358 B= 200 C= 100
c) A= 300 B=100 C= 900
d) A= 358.97 B= 897.43 C=538.46
68. Cheltuielile lunare previzionate la o firmă sunt:
- cheltuielile cu iluminatul şi chiria 5000
- cheltuielile cu materialele 10000
- cheltuielile cu salariile reprezintă 10% din producţia vândută
- producţia vândută este de 20000, reprezentând întreaga producţie realizată
(Qi 2000 buc, preţ unitar - 10 lei/buc )
Cifra de afaceri de la care societatea începe a înregistra profit, este:
a) 10000 lei
b) 12500 lei
c) 3000 lei
d) 15000
69. Se consideră o societate comercială care are o capacitate de producţie instalată la 500
buc., are cheltuielile fixe în valoare de 10.000 lei. Societatea comercială are o
comandă de 300 buc. produse finite, pe care o şi onorează. Preţul de vânzare pe piaţă
a unui produs identic este de 100 lei/buc., iar cheltuielile variabile conform
antecalculaţiei de preţ sunt 50 lei/buc. În vederea creşterii cifrei de afaceri, societatea
comercială mai cheltuieşte cu publicitatea 2000 lei. Să se stabilească care este
volumul producţiei, la care profitul înregistrat după efectuarea cheltuielilor cu
publicitatea, este egal cu cel înregistrat anterior.
a) 340 buc
b) 350 buc
c) 100 buc
d) 400 buc
70. Se consideră o societate comercială care are o capacitate de producţie instalată la 500
buc., are cheltuielile fixe în valoare de 10.000 lei. Societatea comercială are o
comandă de 300 buc. produse finite, pe care o şi onorează. Preţul de vânzare pe piaţă
a unui produs identic este de 100 lei/buc., iar cheltuielile variabile conform
antecalculaţiei de preţ sunt 50 lei/buc. În vederea creşterii cifrei de afaceri, societatea
comercială mai cheltuieşti cu publicitatea 2000 lei. Să se stabilească profitul în cazul
în care vinde 350 buc., în urma cheltuielilor cu publicitatea şi în cazul în care vinde
400 buc.
a) 5500 lei şi 8000 lei
b) 5400 lei şi 8500 lei
c) 6000 lei şi 9000 lei
d) 8000 lei şi 7000 lei
47
71. Pe baza datelor din problema anterioară calculaţi cu cât a crescut riscul de
exploatare, în cazul în care societatea nu reuşeşte să vândă mai mult decât 350 buc.
a) 69%
b) 31%
c) 40%
d) 60%
72. Se dau datele:
Indicatori Po Pi
1. Productia exercitiului (lei) 4.000 4.500
2. Numar mediu de personal 12 10
3. Timpul total lucrat (ore) 200 170
4. Consumurile provenite de la terti (lei) 2.500 2.800
5. Valoarea adaugata (lei) 2.000 2.700
Influenţa variaţiei factorului timp total de muncă asupra valorii adăugate este:
a) 225 u.m.
b) 368 u.m
c) 245,9 u.m.
d) -240 u.m.
73. Se dă tabelul:
Indicatori Prevazut Realizat
Cheltuielile aferente cifrei de 20.000 25.000
afaceri
Volumul efectiv al producţiei - 4550
la cost prevăzut
Volumul efectiv al producţiei - 3750
la preţ prevăzut
Pe baza datelor, influenţele preţului şi a costului asupra cheltuielilor la 1000 lei CA
sunt:
a) -1175.41; +170.41 u.m.
b) -170,41; +1175,41 u.m.
c) +256,9; +300,2 u.m.
d) -1170; -170,4 u.m.
74. I Mf’/Mf= 104%, I Mf’=102%,I Ns=91%, IQf=101%
a) scade numarul mediu de salariati,creste gradul de inzestrare tehnica a muncii si
scade randamentul mijloacelor fixe direct productive
b) creste ponderea mijloacelor fixe direct productive, scade gradul de inzestrare
tehnica a muncii si creste randamentul mijloacelor fixe direct productive.
c) creste numarul mediu de salariati, ,creste gradul de inzestrare tehnica a muncii si
scade randamentul mijloacelor fixe direct productive
d) creste gradul de realizare a productiei marfa fabricate, scade gradul de inzestrare
tehnica a muncii si scade randamentul mijloacelor fixe direct productive
75. Indicele factorului de multiplicare a capitalului propriu=106%
Indicele ratei rentabilităţii nete a veniturilor=108%
Indicele ratei rentabilităţii financiare=110%
a) au crescut rata rentabilităţii nete a veniturilor, gradul de îndatorare şi rata
rentabilităţii financiare;
48
b) a crescut gradul de îndatorare şi s-au redus viteza de rotaţie a activului şi rata

rentabilităţii nete a veniturilor;
c) au crescut rata rentabilităţii nete a veniturilor, gradul de îndatorare şi a scăzut
viteza de rotaţie a activului;
d) a crescut rata rentabilităţii nete a veniturilor şi s-au redus viteza de rotaţie a
activului şi gradului de îndatorare.
IQe=106%, IQf= 109%, IQv=105%, IVA=104%
a) cresc stocurile de producţie neterminată şi se reduc stocurile de produse finite şi
ponderea consumurilor de la terți;
b) se reduc stocurile de produse finite, producţia neterminată şi ponderea
consumurilor de la terţi;
c) se reduc stocurile de producţie neterminată şi cresc stocurile de produse finite şi
ponderea consumurilor de la terţi;
d) cresc stocurile de producţie neterminată şi produse finite şi se reduce ponderea
consumurilor de la terţi.
77. .Interpretaţi cazul:
Coeficientul mediu de sortiment ( Ks)= 0,95
Coeficientul mediu de structură (Ka)= 1
Indicele volumului producţiei obţinute Iq= 105%
a) programul de producţie a fost nerealizat în proporţii diferite la toate sortimentele
b) programul de producţie a fost depăşit la unele sortimente şi nerealizat la altele,
suma nerealizărilor fiind mai mare decât suma depăşirilor
c) programul de producţie a fost realizat pe sortimente şi din punct de vedere al
structurii, în aceeaşi proporţie
d) programul de producţie nu a fost îndeplinit la unele sortimente în aceeaşi
proporţie, suma depăşirilor fiind mai mare decât suma nerealizărilor
Indicele cifrei de afaceri = 101%
Indicele gradului de valorificare (CA/Qf) = 95%
Indicele producţiei exerciţiului = 107%
Indicele valorii adăugate = 103%
a) scade gradul de valorificare a producţiei, creste gradul de valorificare a resurselor
materiale şi stocurile de producţie neterminată;
b) creste productivitatea anuala a muncii, scade stocul de producţie neterminata şi
gradul de valorificare a producţiei marfa fabricate;
c) scade gradul de valorificare a resurselor materiale, stocul de producţie în curs de
execuţie şi cresc stocurile de produse finite;
d) niciuna din variantele de mai sus.
I Ns=105% IQf/Ns =98% IQe=110%
a) creşterea numărului mediu de personal, a producţiei în curs de execuţie şi
reducerea productivităţii anuale a muncii
b) scăderea numărului mediu de personal, creşterea producţiei neterminate şi
sporirea productivităţii anuale a muncii
c) sporirea gradului de valorificare a producţiei marfă fabricate, creşterea numărului
mediu de personal şi a producţiei în curs de execuţie
d) niciuna dintre variantele de mai sus
49
80. Se dau datele:

Indicatori P0 P1
CA 8900 8500
Qf 7800 6000
Mf 780 810
Mf’ 550 580
Ns 100 101
Calculaţi influenţa variaţiei gradului de înzestrare tehnică a muncii asupra cifrei de
afacere:
a) 1650 u.m.
b) 253,53 u.m.
c) 890 u.m.
d) -1520 u.m.
𝑄𝑄𝑄𝑄1 𝐶𝐶𝐶𝐶1 𝐶𝐶𝐶𝐶0
81. Pe baza relaţiei Ns1 x 𝑁𝑁𝑁𝑁1 x( 𝑄𝑄𝑄𝑄1 - 𝑄𝑄𝑄𝑄0 ) se determină influenţa:
a) modificării gradului de valorificare a producţiei marfă fabricată asupra cifrei de
afaceri
b) modificării productivităţii medii anuale a muncii asupra cifrei de afaceri
c) modificării productivităţii medii a personalului operativ asupra cifrei de afaceri
d) modificării gradului de înzestrare tehnică a muncii asupra cifrei de afaceri
Indicele producţiei fabricate= 106%
Indicele productivităţii muncii (Qe/T)= 95%
Indicele producţiei exerciţiului= 107%
a) se reduc stocurile de produse finite, producţia neterminată şi scade fondul total de
timp;
b) scade productivitatea muncii, cresc stocurile de producţie neterminată şi creşte
fondul total de timp;
c) creşte productivitatea muncii, scad stocurile de producţie neterminată şi creşte
valoarea adăugată;
d) scade productivitatea muncii, scad stocurile de producţie finite şi creşte fondul de
timp lucrat de un salariat.
83. Influenţa modificării producţiei exerciţiului asupra valorii adăugate, se calculează
astfel:
a) Qe1- Qe0) x va0;
b) (Qe1- Qe0) x va1;
c) Qe1-M0;
d) Qe1-Qe0.
84. Indicele producţiei exerciţiului= 99%
Indicele valorii adăugate= 105%
Semnifică:
a) creşterea ponderii consumurilor intermediare şi gradului de valorificare a
resurselor materiale;
b) creşterea ponderii consumurilor intermediare şi reducerea gradului de valorificare
a resurselor materiale;
c) reducerea ponderii consumurilor intermediare şi creşterea gradului de valorificare
a resurselor materiale;
50
d) scăderea productivităţii muncii şi creşterea gradului de valorificare a resurselor

materiale.
85. Cifra de afaceri faţă de nivelul prevăzut este „– 18 lei”. Aceasta reprezintă:
a) situaţie pozitivă, datorită creşterii preţurilor produselor faţă de nivelul prevăzut;
b) situaţie negativă, datorită modificării costurilor unitare în funcţie de oferta de pe
piaţă a materiilor prime;
c) situaţie pozitivă, datorită scăderii costurilor unitare faţă de nivelul prevăzut;
d) situaţie negativă, datorită scăderii preţurilor unitare la majoritatea produselor faţă
de nivelul prevăzut.
86. Se dă tabelul:
Suma absolută a cheltuielilor 1000 1200
Cifra de afaceri recalculată - 1550
Influenţa preţului asupra cheltuielilor fixe la 1000 lei este:
a) -404,16 u.m.
b) +404,16 u.m.
c) 445,16 u.m.
d) -445,16 u.m.
87. Se dau indicatorii:
Indicatori P0 P1
Suma cheltuielilor cu 16.250 19.250
amortizarea
Influenta sumei cheltuielilor cu amortizarea asupra cheltuielilor cu amortizarea la
1.000 lei cifra de afaceri este de:
a) –25,15 lei;
b) +41,38 lei;
c) +20.22 lei;
d) –40,12 lei;
Dacă fondul de salarii efectiv este mai mare decât fondul de salarii admisibil atunci:
a) se depăşeşte fondul de salarii care reflectă o diminuare a cheltuielilor cu salariile
la 1000 lei CA;
b) economie relativă la fondul de salarii care se reflectă într-o creştere a cheltuielilor
cu salariile la 1000 lei CA;
c) se depăşeşte fondul de salarii care reflectă o creştere a cheltuielilor cu salariile la
1000 lei CA;
d) niciuna dintre variante
89. Influenţa modificării consumurilor specifice asupra cheltuielilor cu materialele la
1000 lei se determină pe baza relaţiei:
∑𝑞𝑞𝑞𝑞1 ∑𝑐𝑐𝑐𝑐1𝑝𝑝𝑝𝑝 ∑𝑞𝑞𝑞𝑞1 ∑𝑐𝑐𝑐𝑐0𝑝𝑝𝑝𝑝
a) ∑𝑞𝑞𝑞𝑞1𝑝𝑝1
x1000 - ∑𝑞𝑞𝑞𝑞1𝑝𝑝1 x1000
∑𝑞𝑞𝑞𝑞1 ∑𝑐𝑐𝑐𝑐1𝑝𝑝𝑝𝑝 ∑𝑞𝑞𝑞𝑞1 ∑𝑐𝑐𝑐𝑐0𝑝𝑝𝑝𝑝
b) ∑𝑞𝑞𝑞𝑞1𝑝𝑝1
x1000 - ∑𝑞𝑞𝑞𝑞1𝑝𝑝0
x1000
∑𝑞𝑞𝑞𝑞1 ∑𝑐𝑐𝑐𝑐1 ∑𝑞𝑞𝑞𝑞1 ∑𝑐𝑐𝑐𝑐0
c) ∑𝑞𝑞𝑞𝑞1𝑝𝑝1
x1000
51
∑𝑞𝑞𝑞𝑞1 ∑𝑐𝑐𝑐𝑐1 ∑𝑞𝑞𝑞𝑞1 ∑𝑐𝑐𝑐𝑐0

d) ∑𝑞𝑞𝑞𝑞1𝑝𝑝0
x1000
90. . Se dă tabelul:
Indicatori P0 P1
Cheltuieli aferente cifrei de 31000 38.000
afaceri
Indicele preţurilor de vânzare - 103%
Influenţele preţului şi a costurilor unitare asupra sumei profitului vor fi:
a) 1998 u.m.; -774 u.m.
b) 38775,5 u.m.; 40029 u.m.
c) 1201 u.m.; -775,5 u.m
d) 775,5 u.m.; 1201 u.m.
91. Indicele profitului aferent cifrei de afaceri= 111%
Indicele ratei rentabilităţii resurselor consumate= 96%
Modificarea procentuala a cheltuielilor aferente cifrei de afaceri:
a) 15,6%
b) -15,6%
c) 14%
d) 0%
92. Indicele cifrei de afaceri= 112%
Indicele activelor totale= 110%
Indicele ratei rentabilităţii economice= 106%
a) încetinirea vitezei de rotaţie şi reducerea rentabilităţii comerciale;
b) accelerarea vitezei de rotaţie a activelor şi creşterea ratei rentabilităţii comerciale;
c) accelerarea vitezei de rotaţie a activelor şi reducerea profitului brut;
d) încetinirea vitezei de rotaţie a activelor şi creşterea ratei rentabilităţii comerciale.
93. Pentru realizarea echilibrului financiar rata autonomiei financiare globale trebuie sa
fie:
a) mai mare de 50%;
b) intre 20% – 50%;
c) peste 20%;
d) peste 33%;
94. Influenţa structurii vânzărilor asupra ratei rentabilităţii resurselor consumate este de
„+6%”. Rezultă:
a) creşterea ponderii produselor la care rata rentabilităţii este mai mare decât media
pe întreprindere la nivelul bazei de comparaţie;
b) scăderea ponderii produselor la care rata rentabilităţii este mai mare decât media
pe întreprindere;
c) creşterea ponderii produselor la care s-a mărit rata rentabilităţii;
d) reducerea costurilor pe produse şi creşterea rentabilităţii;
95. Daca influenţa preţului asupra cheltuielilor la 1000 lei CA este de „+645 u.m.”,
aceasta semnifică:
a) preţul creşte contribuind la diminuarea cheltuielilor la 1000 CA cu 645 u.m.;
b) suma totală cheltuielilor creşte cu 645 u.m.;
c) preţul scade contribuind la creşterea cu 645 u.m. a cheltuielilor la 1000 lei CA;
52
d) indicelui preţului creşte contribuind la creşterea preţului cu 645 u.m.

96. Daca influenţa costurilor unitare asupra cheltuielilor variabile este de „-1256 u.m.”,
atunci:
a) influenţa este pozitivă, costurile scad contribuind la diminuarea Cv la 1000 lei
CA datorită scăderii costurilor cu materialele, materiile prime, etc.;
b) influenţă negativa, costurile scad odată cu preţul din cauza diminuării puterii de
cumpărare şi a inexistenţei ofertei pe piaţă;
c) influenţă pozitivă, Cv la 1000 lei CA scad datorită creşterii indicelui costurilor ca
urmare a scăderii preţurilor de achiziţie;
d) niciuna dintre variante.
97. Se dau datele:
Indicatori P0 P1
Consum specific (cs) 1,2 1,3
Consum util (cu) 1,00 0,75
Pierdere tehnologică (pt) 0,2 0,55
Preţul de achiziţie (pa) 10 13
Producţia fabricată (Qf) 200 250
Preţ de vânzare (pv) 50 55
Cheltuieli materiale (cm) 15 22
Cheltuieli cu materialele pe 3000 5500
comandă (Cm/comandă)
Variaţia cheltuielilor materiale la 1000 lei este de:
a) +300 u.m.
b) -100 u.m.
c) +100 u.m.
d) +400 u.m.
Indicele numărului de personal (INs)=110%
Indicele salariului mediu (IS) =140%
Indicele productivităţii muncii (IWa)= 130%
a) s-a diminuat fondul de salarizare şi nu s-au modificat cheltuielile cu salariile la
1000 de lei producţie realizată;
b) au crescut fondul de salarizare şi cheltuielile cu salariile la 1000 de lei producţie
realizată;
c) s-au redus fondul de salarii şi cheltuielile cu salariile la 1000 de lei producţie
realizată;
d) a crescut productivitatea muncii, cheltuielile cu salariile s-au diminuat şi a
crescut numărul mediu de personal.
99. Dacă din producţia globală a exerciţiului se scad consumurile intermediare, respectiv
cheltuielile cu materialele, atunci se obţine :
a) cifra de afaceri
b) consumul specific
c) valoarea adăugată
d) costul marginal.
53
100. La baza determinării cărui coeficient din analiza economico-financiară stă principiul
necompensarii unor nerealizari la unele sortimente cu depăşirile înregistrate la alte
sortimente
a) K – coeficientul de exploatare
b) Kst – coeficientul de structura
c) Ks – coeficientul de sortiment
d) Kn – coeficientul de nomenclatura
54
RĂSPUNSURI ANALIZA ECONOMICO-FINANCIARĂ

Nr. grilă A B C D
1 ●
2 ●
3 ●
4 ●
5 ●
6 ●
7 ●
8 ●
9 ●
10 ●
11 ●
12 ●
13 ●
14 ●
15 ●
16 ●
17 ●
18 ●
19 ●
20 ●
21 ●
22 ●
23 ●
24 ●
25 ●
26 ●
27 ●
28 ●
29 ●
30 ●
31 ●
32 ●
33 ●
34 ●
35 ●
36 ●
37 ●
38 ●
39 ●
40 ●
41 ●
42 ●
43 ●
44 ●
45 ●
46 ●
47 ●
55
Nr. grilă A B C D
48 ●
49 ●
50 ●
51 ●
52 ●
53 ●
54 ●
55 ●
56 ●
57 ●
58 ●
59 ●
60 ●
61 ●
62 ●
63 ●
64 ●
65 ●
66 ●
67 ●
68 ●
69 ●
70 ●
71 ●
72 ●
73 ●
74 ●
75 ●
76 ●
77 ●
78 ●
79 ●
80 ●
81 ●
82 ●
83 ●
84 ●
85 ●
86 ●
87 ●
88 ●
89 ●
90 ●
91 ●
92 ●
93 ●
94 ●
95 ●
56
Nr. grilă A B C D
96 ●
97 ●
98 ●
99 ●
100 ●
57
BAZE DE DATE - Microsoft Access
Conf. univ. dr. ADINA CREȚAN
1. MS Access reprezintă un SGBD:
a) relaţional
b) orientat obiect
c) modern
d) costisitor
2. Un SGBD are:
a) un limbaj puternic
b) un limbaj de definire a datelor
c) un limbaj de programare
d) un limbaj redus
3. Un SGBD are:
a) un limbaj de interogare a datelor
b) un limbaj interactiv
c) un limbaj de programare
d) un limbaj redus
4. Un SGBD are:
a) un limbaj interactiv
b) un limbaj de programare
c) un limbaj de manipulare a datelor
d) un limbaj redus
5. Un SGBD are:
a) un limbaj interactiv, un limbaj de definire a datelor şi un limbaj de programare
b) un limbaj de programare, un limbaj de manipulare a datelor şi un limbaj de
urgenţă
c) un limbaj de manipulare a datelor, un limbaj de interogare a datelor şi un limbaj
de definire a datelor
d) un limbaj de manipulare a datelor, un limbaj de interogare a datelor şi un limbaj
de programare a datelor
6. Modelele de date se pot clasifica in:
a) modele ierarhice, retea, relationale, orientate obiect
b) modele locale si modele distribuite
c) modele unitare si modele binare
d) modele de asociere si modele de disociere
7. Bazele de date sunt organizate pe urmatoarele trei niveluri:
a) nivelul logic (extern), nivelul conceptual(general) si nivelul fizic(intern)
b) nivelul intern, nivelul extern, nivelul secundar
c) nivelul global, nivelul particular, nivelul intermediar
d) nici un raspuns nu este corect
8. Notiunea de tuplu reprezinta:
a) o asociere intre mai multe date
b) o inregistrare dintr-o tabela a unei baze de date
58
Adina CREȚAN
c) o coloana dintr-o tabela a unei baze de date

d) un camp de legatura intre doua tabele
9. In bazele de date ACCESS expresia modelului de date folosit este reprezentata de:
a) Tables
b) Queries
c) Forms
d) Reports
10. In bazele de date ACCESS obiectele care permit afisarea (tiparirea) rezultatelor
prelucrarii datelor in format de editare se numesc:
a) Tables
b) Queries
c) Forms
d) Reports
11. Tabelele unei baze de date relaţionale se mai numesc si:
a) baze de date
b) tabele de date
c) relaţii
d) colecţii de date
12. SQL reprezinta un limbaj:
a) procedural
b) neprocedural
c) simbolic
d) algoritmic
13. Intr-o instructiune SQL numele sursei de date (tabele si/sau interogari) este specificat
de clauza:
a) FROM
b) WHERE
c) HAVING
d) GROUP BY
14. Conceptul de bază de date face referire la:
a) un ansamblu de tabele
b) un ansamblu de relaţii
c) un fişier
d) una sau mai multe colecţii de date împreună cu descrierea datelor şi a relaţiilor
dintre acestea
15. Între tabelele unei baze de date putem stabili:
a) diferenţe
b) asemănări
c) corespondenţe
d) legături
16. O cheie primară reprezintă:
a) un concept de securitate
b) un concept de limbaj
c) un concept de accesare
d) un mijloc de identificare unică a liniilor unei tabele
59
Culegere teste grilă BAZE DE DATE - Microsoft Access
17. O cheie primară reprezintă:

a) un ansamblu de câmpuri
b) un ansamblu de coloane
c) o coloană sau un ansamblu de coloane aparţinând unei singure tabele, având
drept scop identificarea în mod unic a unui tuplu din respectiva tabelă
d) un mijloc de numerotare a liniilor unei tabele
18. O cheie primară referită printr-o legătură dintr-o altă tabelă reprezintă pentru tabela
din care se referă:
a) tot o cheie primară
b) o cheie externă
c) o cheie candidat
d) o cheie internă
19. Interfata grafica din ACCESS care permite construirea cererilor de interogare se
numeste:
a) GUI
b) SQL
c) QBE
d) VBA
20. Obiectele Macros din ACCESS permit:
a) editarea numelui bazei de date
b) efectuarea automata a unor operatii asupra obiectelor bazei de date
c) definirea macrotabelelor
d) definirea macrorapoartelor
21. Un index reprezintă:
a) o modalitate de securizare a unei tabele
b) o modalitate de optimizare a regăsirii datelor într-o tabelă
c) o modalitate de criptare a datelor
d) o modalitate de blocare a accesului concurenţial
22. In ACCESS exista urmatoarele tipuri de interogari:
a) de selectie, de actiune, de re-actiune;
b) de selectie, de analiza incrucisata, de actiune, parametrizate
c) parametrizate, recursive, iterative
d) iterative, recursive, de selectie
23. Conceptul de concurenţă face referire la:
a) faptul că mai mulţi utilizatori se întrec între ei
b) faptul că două tabele sunt accesate de utilizatori
c) faptul că aceeaşi resursă informaţională este accesată simultan de mai mulţi
utilizatori
24. Pentru realizarea interogarilor in ACCESS se folosesc obiectele:
a) Tables
b) Queries
c) Forms
d) Reports
60
Adina CREȚAN
25. Un index poate fi definit:

a) pentru o singură coloană
b) pentru oricâte coloane cu condiţia ca niciuna dintre coloane să nu accepte valori
NULL
c) pentru oricâte coloane
26. Valoarea NULL pentru o celulă aparţinând unei tabele dintr-o bază de date semnifică
faptul că:
a) în acea celulă se găseşte şirul vid
b) în acea celulă se găseşte valoarea zero
c) în acea celulă nu se găsesc date
27. Uniunea reprezintă un:
a) element de bază al oricărui SGBD
b) operator al modelului operaţional
c) operator al modelului de legături
28. Intersecţia reprezintă un:
c) operator al modelului de relaţional
29. Selecţia reprezintă un:
c) operator al modelului de date
30. SQL reprezintă un:
a) limbaj de programare
b) limbaj de definire, interogare şi modificare a datelor
c) limbaj de date
Se considera tabelele:
Client(Cod, Denumire, Judet, Localitate, CodFiscal, Adresa, PlafonCredit,
DataAdaugare)
Factura(ID, NrFactura, CodClient, DataFactura, Suma, SumaTva,
DataScadenta)
ContinutFactura(ID,FacturaID,CodProdus,Cantitate,Pret,Suma,SumaTva)
Produs(Cod,Denumire,Um,Clasa)
31. Efectul executării instrucţiunii SQL: Delete Client where Cod like “A*”este:
a) şterge toţi clienţii
b) şterge toţi clienţii cu codul A*
c) şterge toţi clienţii al căror cod începe cu A
d) şterge toţi clienţii al căror cod începe cu A*
61
32. Efectul executării instrucţiunii SQL: Delete Client este:

a) şterge toţi clienţii
b) şterge toţi clienţii cu codul A*
c) şterge toţi clienţii al căror cod începe cu A
d) şterge toţi clienţii al căror cod începe cu A*
33. Efectul executării instrucţiunii SQL: Delete Client where Cod not in (select
CodClient from Facturi) este:
a) şterge toţi clienţii care au mai mult de 3 facturi
b) şterge toţi clienţii cu codul identic cu cel al produselor
c) şterge toţi clienţii care au cel puţin o factură
d) şterge toţi clienţii care nu au nicio factură
34. Efectul executării instrucţiunii SQL: Delete Client where Cod in (select CodClient
from Facturi group by CodClient having count(*)>3) este:
a) şterge toţi clienţii care au mai mult de 3 facturi
b) şterge toţi clienţii cu codul identic cu cel al produselor
c) şterge toţi clienţii care au cel puţin o factură
d) şterge toţi clienţii care nu au nicio factură
35. Efectul executării instrucţiunii SQL: Delete Client where Cod like “A*” and
year(DataAdaugare)>year(Now())-1 este:
a) şterge toţi clienţii adăugaţi în ultimul an
b) şterge toţi clienţii cu codul A* adăugaţi în ultimul an
c) şterge toţi clienţii al căror cod începe cu A adăugaţi în ultimul an
d) şterge toţi clienţii al căror cod începe cu A* adăugaţi în ultimul an
36. Efectul executării instrucţiunii SQL: Select * from Client este:
a) selectează toţi clienţii adăugaţi în ultimul an
b) selectează toţi clienţii cu codul A* adăugaţi în ultimul an
c) selectează toţi clienţii al căror cod începe cu A adăugaţi în ultimul an
d) selectează toţi clienţii
37. Efectul executării instrucţiunii SQL: Select * from Client group by Cod este:
a) instrucţiunea este greşită
b) selectează toţi clienţii cu codul A* adăugaţi în ultimul an
c) selectează toţi clienţii al căror cod începe cu A adăugaţi în ultimul an
38. Efectul executării instrucţiunii SQL: Select count(*),Judet from Client group by
Judet este:
a) instrucţiunea este greşită
b) afişează lista judeţelor şi numărul de clienţi din fiecare judeţ
c) selectează toţi clienţii al căror judeţ începe cu o grupare
Se da tabela Produse(Cod, Denumire, Pret, Cantitate, UM)
39. Instructiunea SQL: SELECT * from Produse where pret is not null; realizeaza:
a) afisarea tuturor inregistrarilor din tabela Produse pentru care exista pret.
b) afisarea tuturor inregistrarilor din tabela Produse care au pretul diferit de zero
c) afisarea tuturor inregistrarilor din tabela Produse
d) selectarea tabelei Produse si actualizarea pretului
62
Adina CREȚAN
40. Instructiunea SQL: UPDATE Produse SET pret=1.15*pret are ca efect:

a) actualizarea tuturor preturilor prin cresterea lor cu 15%
b) actualizarea tuturor preturilor prin scaderea lor cu 15%
c) setarea tuturor preturilor la 15% din valoarea initiala
d) nici un raspuns nu e corect
41. Pentru afisarea tuturor produselor a caror denumire incepe cu TV se foloseste
urmatoarea instructiune:
a) SELECT * FROM Produse WHERE denumire=”TV”;
b) SELECT * FROM Produse WHERE denumire LIKE ”*TV”;
c) SELECT * FROM Produse WHERE denumire LIKE ”TV*”;
d) SELECT * FROM Produse WHERE denumire LIKE „TV”
42. Cheia externa a unei tabele serveste la:
a) externalizarea tabelei
b) crearea unei legaturi (relatii) intre 2 tabele
c) crearea unei cereri de interogare externe
d) crearea unui formular extern
43. Un atribut al unei relatii reprezinta:
a) o coloana avand asociat un nume
b) un rand dintr-o tabela
c) intersectia dintre un rand si o coloana a unei tabele
d) proprietatea unei tabele de a avea o cheie primara
44. Subformularele au rolul:
a) de a subinteroga baza de date
b) de a actualiza mai multe tabele prin intermediul unei singure ferestre
c) de creare a subinterogarilor
d) de creare a formularelor simple
45. In ACCESS tipul de date MEMO reprezinta:
a) un numar memorat in format binar
b) un numar memorat in format hexazecimal
c) un text
d) un fisier atasat
46. În MS Access interfaţa QBE permite:
a) realizarea de programe
b) realizarea de macro-uri
c) realizarea de pagini web
47. În MS Access o interogare permite:
a) executarea unor instrucţiuni SQL de modificare asupra bazei de date
b) executarea unor instrucţiuni SQL de adăugare asupra bazei de date
c) executarea unor instrucţiuni SQL de selecţie asupra bazei de date
d) executarea unor instrucţiuni SQL asupra bazei de date
48. În MS Access interogările sunt:
a) de 2 tipuri
b) de 3 tipuri
c) de 4 tipuri
63
49. În MS Access formularele sunt utilizate pentru:

a) realizarea interfeţei de preluare-validare de date
b) realizarea interfeţei cu alte sisteme
c) realizarea interfeţei web
50. În MS Access un câmp dintr-un formular poate fi legat la:
a) un câmp al unei interogări
b) un câmp al unei macrocomenzi
c) un meniu al sistemului
51. Proprietatile formularelor din categoria DATA se refera la:
a) evenimente ce pot fi tratate de obiecte Macro
b) proprietati referitoare la sursa de date si la inregistrarile aferente
c) la dimensiune, aspect, coordonate de afisare
d) nici un raspuns nu e corect
52. În MS Access validarea valorilor a două câmpuri aparţinînd unor tabele diferite
implică:
a) utilizarea unei macrocomenzi sau a codului VB
b) utilizarea proprietăţilor validation rule respectiv validation text la nivelul celor
două tabele
c) realizarea unei interogări copil care să execute o comandă externă
53. În MS Access pentru a conecta un câmp al unui formular cu valoarea liniei curente
dintr-o interogare trebuie să utilizăm:
a) proprietatea Source
b) proprietatea Data Source
c) proprietatea Control Source
54. Obiectele ACCESS care contin proceduri definite de utilizator scrise in VBA se
numesc:
a) Queries
b) Forms
c) Reports
d) Modules
55. Componenta Form Wizard serveste la:
a) Asistarea utilizatorului in definirea tabelelor si formularelor
b) Asistarea utilizatorului in definirea rapoartelor si formularelor
c) Asistarea utilizatorului in definirea formularelor
d) Asistarea utilizatorului in definirea macroinstructiunilor si formularelor
56. În MS Access modulele de cod implică utilizarea limbajului:
a) Visual Basic
b) C#
c) SQL
64
Adina CREȚAN
57. În MS Access rapoartele au la bază:

a) o tabelă
b) o interogare
c) o tabelă sau o interogare
58. Valoarea NULL modeleaza:
a) o informatie necunoscuta sau inaplicabila
b) o valoare egala cu zero
c) valoarea unei chei secundare
d) nici un raspuns nu este corect
59. În MS Access realizarea unei legături presupune:
a) o acţiune complexă de interconectare în vederea funcţionării ca un tot unitar a
două sau mai multe tabele
b) activarea ferestrei de construire a legăturilor urmată tragerea cheilor primare
peste cheile externe
c) activarea ferestrei de construire a legăturilor urmată tragerea unuia dintre
câmpurile cheii primare peste cheia externă
60. În MS Access pentru activarea integrităţii referenţiale trebuie:
a) bifată opţiunea la realizarea unei noi legături
b) bifată opţiunea la construirea unei tabele
c) bifată opţiunea la construirea unui formular
65
RĂSPUNSURI BAZE DE DATE MICROSOFT ACCESS

Nr. grilă A B C D
1 ●
2 ●
3 ●
4 ●
5 ●
6 ●
7 ●
8 ●
9 ●
10 ●
11 ●
12 ●
13 ●
14 ●
15 ●
16 ●
17 ●
18 ●
19 ●
20 ●
21 ●
22 ●
23 ●
24 ●
25 ●
26 ●
27 ●
28 ●
29 ●
30 ●
31 ●
32 ●
33 ●
34 ●
35 ●
36 ●
37 ●
38 ●
39 ●
40 ●
41 ●
42 ●
43 ●
44 ●
45 ●
46 ●
47 ●
66
Adina CREȚAN
Nr. grilă A B C D
48 ●
49 ●
50 ●
51 ●
52 ●
53 ●
54 ●
55 ●
56 ●
57 ●
58 ●
59 ●
60 ●
67
SISTEME INFORMATICE DE GESTIUNE
Conf. univ. dr. ADINA CREȚAN
1. Care definiţie este corectă:
a) Un sistem reprezintă un ansamblu de elemente interdependente, care se comportă
si actionează ca un tot organizat în scopul atingerii unui anumit obiectiv;
b) Un sistem reprezintă un ansamblu de elemente care au rolul să rezolve activităţi
specifice;
c) Un sistem reprezintă un ansamblu de elemente organizaţionale;
d) Un sistem reprezintă un ansamblu de elemente multiplicative.
2. Sistemul informaţional reprezintă:
a) un sistem operaţional;
b) un ansamblul de elemente implicate în procesul de colectare, transmisie şi
prelucrare de informatii;
c) un sistem decizional;
d) niciuna dintre variantele anterioare.
3. Identificaţi afirmaţia falsă:
a) Sistemul informaţional este subordonat sistemului de conducere.
b) Sistemul informaţional face legătura între sistemul condus şi sistemul de
conducere.
c) Sistemul informatic este inclus în sistemul informaţional.
d) Sistemul informaţional este inclus în sistemul informatic.
4. Sistemul care se ocupă cu implementarea si ducerea la bun sfârsit a strategiei
organizatiei, este:
a) Sistemul decizional;
b) Sistemul operaţional;
c) Sistemul informaţional;
d) Niciuna dintre variantele de mai sus.
5. Un sistem informatic este:
a) un sistem destinat conducerii unei organizaţii;
b) un sistem organizaţional;
c) un ansamblu structurat de elemente intercorelate funcţional pentru automatizarea
procesului de obţinere a informaţiilor şi pentru fundamentarea deciziilor;
d) niciuna dintre variantele de mai sus.
6. Teoria organizaţiilor a pus în evidenţă că orice organizaţie care îsi desfăsoară
activitatea în domeniul economic cuprinde următoarele 3 sisteme:
a) informaţional, decizional, organizaţional;
b) informativ, decisiv, activ;
c) informaţional, aditiv, multiplicativ;
d) informaţional, decizional, operaţional.
7. Care dintre următoarele componente nu se regăsesc printre componentele principale
ale unui sistem informatic:
a) Baza informaţională;
b) Manager general;
c) Factorul uman;
68
Adina CREȚAN
d) Sistemul de programe.
8. Baza informaţională cuprinde:
a) datele supuse prelucrării, fluxurile informaţionale, sistemele şi nomenclatoarele
de coduri;
b) totalitatea mijloacelor tehnice de culegere, transmitere, stocare şi prelucrare a
datelor;
c) algoritmi, formule, modele;
d) tehnici de realizare a sistemelor informatice.
9. Un organism economic poate fi abordat în vederea proiectării într-o manieră:
a) Sistematică
b) Sistemică
c) Teoretică
d) Obiectivă
10. Selectaţi care dintre etapele urmatoare nu se regăsesc printre cele propuse de J. De
Rosnay în abordarea sistemică:
a) Analiza sistemului
b) Modelarea sistemului
c) Testarea sistemului
d) Simularea
11. Sunt metode de proiectare:
a) Metodele funcţionale, metodele experimentale, metodele sistemice;
b) Metodele obiectuale, metodele procesuale, metodele sistemice;
c) Metodele libere, metodele sistemice, metodele orientate-obiect;
d) Metodele ierarhice, metodele sistemice, metodele orientate-obiect.
12. Obiectivul principal urmărit prin introducerea unui sistem informatic îl constituie:
a) asigurarea, în timp util, a informaţiilor necesare în procesul conducerii, în scopul
fundamentării şi elaborării deciziilor;
b) creşterea productivităţii muncii;
c) creşterea profitului;
d) îmbunătăţirea imaginii unităţii economice.
13. Proiectarea unui sistem informatic poate fi abordată:
a) de sus în jos, de jos în sus, mixt;
b) de la stânga la dreapta, de sus în jos, în diagonală;
c) pe laterale, pe centru, mixt;
d) de jos în sus, de sus către centru, de la centru la dreapta.
14. Etapele ciclului de dezvoltare a sistemelor informatice de gestiune sunt:
a) Conceperea, construirea şi introducerea în exploatare;
b) Colectarea, construirea şi introducerea în exploatare;
c) Colectarea, selectarea și introducerea în exploatare;
d) Analiza, introducerea în exploatare si testarea.
15. Procesul de outsourcing implică următorul fapt:
a) dezvoltatorul sistemului informatic este o societate comercială specializată;
b) dezvoltatorul este reprezentat de unul sau mai mulţi angajaţi ai departamentului
de informatică al organizaţiei ce urmează a utiliza sistemul;
c) utilizatorul este şi dezvoltatorul sistemului;
69
Culegere teste grilă Sisteme Informatice De Gestiune
16. Mentenanţa unui sistem reprezintă:

a) testarea sistemului în condiţii reale de utilizare;
b) încărcarea software-ului de aplicaţie în structurile adecvate;
c) lansarea efectivă în execuţie a sistemului;
d) totalitatea acţiunilor efectuate pentru menţinerea sau restabilirea stării de
funcţionare a sistemului.
17. Ciclurile de bază ale proiectării unui sistem informatic sunt:
a) de viaţă, de decizie, de abstractizare;
b) de extindere, de contracţie, de reproiectare;
c) de implementare, de evaluare, de realizare;
d) de instalare, de evaluare, de achiziţionare.
18. Care din afirmaţiile următoare sunt corecte:
a) Metoda top-down are ca obiectiv principal realizarea modularizării sistemului de
sus în jos.
b) Metoda top-down constă în agregarea modulelor de jos în sus.
c) Metoda top-down constă în agregarea modulelor de la stânga la dreapta.
d) Metoda top-down este o metodă orientată-obiect.
19. Se consideră entităţile si asocierile din figură. Cardinalitatea asocierii este:
CLIENT semnează CONTRACT
a) 1-1
b) 1-N
c) M-N
d) 0-1
20. Se cunoaste faptul că identificatorii entităţii Client, respectiv Contract sunt CNP
pentru Client si NrContract pentru Contract. Ca urmare a modelării asocierii rezultă
decizia:
CLIENT semnează CONTRACT

CNP NrContract
a) CNP se adaugă entităţii Contract
b) NrContract se adaugă entitaţii Client
c) se înfiinţează o nouă entitate
d) asocierea nu necesită modelare
21. Se consideră entităţile si asocierile din figură. Cardinalitatea asocierii este:
BonConsum conţine Articol
a) 1-1
b) 1-N
c) M-N
d) 0-1
70
Adina CREȚAN
22. Se consideră entităţile din figură care au ca identificatori NrBonConsum

respectivCodArticol. Ca urmare a modelării asocierii rezultă decizia:
BonConsum conţine Articol
a) CodArticol se adaugă entităţii BonConsum

b) NrBonConsum se adaugă entităţii Articol
c) se înfiinţează o nouă entitate care are drept atribute CodArticol si NrBonConsum
d) asocierea nu necesită modelare
23. Să se specifice criteriile pe care un concept trebuie să le îndeplinească pentru a
ficonsiderat entitate în cadrul unui MCD:
a) să fie identificabil, să existe fizic, să aparţină domeniului de modelat;
b) să aparţină domeniului de modelat, să fie identificabil în raport cu celelalte
concepte, să poată fi descris cu ajutorul unor atribute, să aibă existenţă de sine
stătătoare;
c) să fie complex, să existe fizic, să aibă existenţă de sine stătătoare;
d) să existe, să fie descris prin caracteristici si să nu poată fi omis din model.
24. Metoda MERISE este o metoda de proiectare:
a) ierarhică;
b) sistemică;
c) orientată-obiect;
25. Pentru trecerea de la MCD la MRD , fiecărui atribut din MCD îi corespunde în MRD
următorul concept :
a) cheie externă;
b) coloană;
c) relaţie;
d) legatură.
26. Fiecărui identificator din MCD îi corespunde în MRD, conform regulilor de
conversie, unul dintre următoarele concepte :
a) coloană
b) tabelă / relaţie
c) legatură
d) cheie primară
27. În MRD, o tabelă se mai numește:
a) legătură;
b) relaţie;
c) tuplu;
d) index.
28. Fiecărei asocieri din MCD îi corespunde în MRD, conform regulilor de conversie,
următorul concept:
a) cheie primară;
b) cheie externă;
c) legătură;
d) tabelă.
71
29. Să se determine tipul asocierii prezentate mai jos:
AVION rezervare CLIENT
CURSA
a) unară
b) reflexivă
c) binară
d) ternară
30. Din punct de vedere al modului de reprezentare a informaţiei, atributele pot fi:
a) simple şi calculate;
b) elementare şi compuse;
c) opţionale şi obligatorii;
d) simple şi complexe.
31. Identificatorul entitatii “Factura” descrisă prin atributele număr_factura ,
data_factura , cod_produs, cantitate, preţ, este :
a) număr_factura;
b) data_factura;
c) număr_factura şi data_factura;
d) cod_produs.
32. Identificatorul entităţii “Factura” descrisă prin atributele număr_factura ,
data_factura , cod_produs, cantitate, preţ, este:
a) unic;
b) simplu;
c) compus;
d) complex.
33. Din punct de vedere al valorilor pe care le pot lua la un moment dat, atributele pot fi:
a) elementare şi compuse;
b) opţionale şi obligatorii;
c) monovaloare şi multivaloare;
d) simple şi complexe.
34. Următoarea afirmaţie este corectă:
a) Factura cu numărul 145 din data de 23.05.2010 reprezintă o entitate oarecare.
b) Factura cu numărul 145 din data de 23.05.2010 reprezintă o realizare a entităţii
FACTURA.
c) Factura cu numărul 145 din data de 23.05.2010 reprezintă un atribut complex.
d) Factura cu numărul 145 din data de 23.05.2010 reprezintă o înregistrare care
urmează să se introducă.
35. Din punct de vedere al rolului pe care îl îndeplineşte atributul respectiv în cadrul
modelului, atributele pot fi:
a) cheie primară, cheie candidat, cheie externă;
b) cheie primară, cheie secundară, cheie decizională;
c) cheie iniţială, cheie internă, cheie externă;
72
Adina CREȚAN
d) cheie iniţială, cheie secundară, cheie decizională.

36. În cadrul MERISE pentru descrierea statică a modelului se utilizează:
a) Modelul Entitate-Asociere;
b) Modelul Cantitate-Valoare;
c) Modelul Orientat-Obiect;
d) Modelul Ierarhic.
a) Cheia primară poate avea valoarea NULL.
b) Valoarea pe care o poate lua o cheie primară nu trebuie să se modifice.
c) Dimensiunea câmpului cheie primară trebuie să fie cât mai redusă.
d) d) Atributele care compun cheia primară nu pot să ia valoarea NULL.
38. Metodele de proiectare sistemice tratează modelul datelor din perspectiva:
a) Conceptuală, operatională si decizională;
b) Conceptuală, logică si fizică;
c) Conceptuală, ierarhică si logică
39. Care din afirmaţiile următoare sunt corecte, în cazul realizării studiului detaliat:
a) Asigura modelarea conceptuală si organizatională a sistemului informatic.
b) Asigura modelarea logică si fizică a sistemului informatic.
c) Asigura modelarea conceptuală si fizică a sistemului informatic.
40. Care din afirmaţiile următoare sunt corecte, în cazul realizarii studiului tehnic:
a) Asigura modelarea conceptuală si organizatională a sistemului informatic.
b) Asigura modelarea logică si fizică a sistemului informatic.
c) Asigura modelarea conceptuală si fizică a sistemului informatic.
41. Care din afirmaţiile următoare sunt corecte, în cazul ciclului de abstractizare:
a) Ciclul de abstractizare conţine 3 niveluri: conceptual, logic si fizic.
b) Ciclul de abstractizare conţine 3 niveluri: conceptual, organizaţional si
decizional.
c) Ciclul de abstractizare conţine 3 niveluri: conceptual, decizional si operaţional.
42. Se consideră entităţile si asocierile din figura următoare. Se cunosc identificatorii
celor două entităti, și anume: CodClient pentru entitatea CLIENT și NrComanda
pentru entitatea COMANDA, precum şi următoarele două reguli de gestiune: o
comanda vine de la un singur client si un client poate să trimită una sau mai multe
comenzi. Ca urmare a modelării asocierii rezultă decizia:
CLIENT trimite COMANDA
a) CodClient se adaugă entitatii COMANDA;

b) NrComanda se adaugă entitatii CLIENT;
c) Se introduce o entitate suplimentară;
d) Asocierea nu necesită modelare.
73
43. Se consideră entităţile din figura următoare. Identificatorii celor două entităti sunt:
NrComanda pentru entitatea COMANDA si CodProdus pentru entitatea PRODUS.
Ca urmare a modelării asocierii rezultă decizia:
COMANDA cuprinde PRODUS
a) CodProdus se adaugă entitatii COMANDA;

b) NrComanda se adaugă entitatii PRODUS;
c) Se introduce o entitate suplimentară ce are ca atribute CodProdus si NrComanda;
d) Asocierea nu necesită modelare.
44. Trecerea de la MCD la MLD presupune că fiecarei entităti din MCD, îi corespunde,
în MLD, următorul concept:
a) tabelă;
b) coloană;
c) tuplu;
d) cheie externă.
45. Din perspectivă istorică, metodele de proiectare a unui sistem informatic au cunoscut
următoarele etape:
a) metode ierarhice, metode sistemice, metode orientate-obiect;
b) metode circulare, metode incrementale, metode expansive;
c) metode ierarhice, metode incrementale, metode sistemice;
d) metode ierarhice, metode sistemice, metode expansive.
46. În MLD, o linie dintr-o tabelă se numește:
a) cheie externă;
b) cheie primară;
c) tuplu;
d) relaţie.
47. Implementarea reprezintă:
a) o etapă de testare a unui sistem informatic;
b) o etapă de evaluare a unui sistem informatic;
c) una dintre etapele ciclului de viaţă a unui sistem informatic;
d) conceptul nu este legat de noţiunea de sistem informatic în niciun fel.
a) Ciclul de viaţă presupune parcurgerea succesivă a mai multor etape.
b) Există sisteme informatice fără ciclu de viaţă.
c) Atunci cand mediul informational evoluează foarte mult, se recomandă un nou
ciclu de viaţă, ce presupune renuntarea utilizarii sistemului informatic.
d) Nu există sisteme informatice fără ciclu de viaţă.
49. Mentenanţa reprezintă:
a) o etapă de testare a unui sistem informatic;
b) etapa care succede implementării unui sistem informatic;
c) o etapă de iniţializare a unui sistem informatic;
conceptul nu este legat de noţiunea de sistem informatic în niciun fel.
50. Separarea datelor de prelucrări a avut loc odată cu apariţia metodelor de proiectare:
a) ierarhice;
74
Adina CREȚAN
b) sistemice;
c) orientate-obiect;
51. Metodele de proiectare sistemice tratează modelul prelucrărilor din perspectiva:
a) Externă, internă si mixtă;
b) Conceptuală, logică si fizică;
c) Conceptuală;
d) Operaţională şi decizională.
52. Metoda UML este o metodă de proiectare:
a) ierarhică;
b) sistemică;
c) orientată-obiect;
53. Care din afirmaţiile următoare sunt corecte, în cazul metodelor de proiectare
orientate-obiect:
a) mentenanţa unui sistem informatic, proiectat prin metoda orientată-obiect, ridică
numeroase probleme;
b) problema este spartă în subprobleme;
c) au la bază descompunerea funcţională;
d) datele si prelucrările sunt încapsulate în obiect.
54. Identificaţi afirmaţia falsă, în cazul abordării top-down:
a) Presupune mai întâi definirea de ansamblu a proceselor si detalierea acestora
ulterior.
b) Timpul de proiectare în cazul uneia asemenea abordări este mare.
c) Costurile implicate sunt foarte mari.
d) Are ca punct de plecare nivelul operaţional - aflat la baza piramidei ierarhice - şi,
prin realizarea informatizării la fiecare nivel în parte, se ajunge la nivelul superior
al piramidei.
55. UML reprezintă acronimul pentru:
a) Unified Method Leverage;
b) Unified Method Language;
c) Unified Modeling Leverage;
d) Unified Modeling Language.
a) O strategie top-down presupune un timp de proiectare si dezvoltare, mult mai
mare comparativ cu aplicarea unei strategii bottom-up.
b) O strategie bottom-up presupune un timp de proiectare si dezvoltare, mult mai
mare comparativ cu aplicarea unei strategii top-down.
c) O strategie top-down presupune existenţa unei viziuni si unei gândiri unitare
asupra sistemului.
d) O strategie bottom-up permite demararea simultană a procesului de proiectare a
unui sistem informatic din mai multe departamente.
57. Restricţiile cu privire la rolurile asumate de o entitate în diferitele asocieri în care
este implicată, sunt:
a) Incluziunea, excluziunea și egalitatea de roluri;
b) Restricţii la nivelul identificatorului unei entităţi;
75
c) Incluziunea, excluziunea și egalitatea de asocieri;

58. Restricţiile asocierilor sunt:
a) Incluziunea, excluziunea și egalitatea de asocieri;
b) Restricţii la nivelul identificatorului unei entităţi;
c) Restricţii la nivelul entităţii;
59. Modelarea unei asocieri de tipul „unu la mulţi” se realizează astfel:
a) identificatorul entitatii cu cardinalitate maximă 1 se adaugă entităţii cu
cardinalitate maximă N;
b) se introduce o nouă entitate care are drept atribute de pornire, identificatorii celor
două entităţi implicate iniţial în asociere;
c) identificatorul entitatii cu cardinalitate maximă N se adaugă entităţii cu
cardinalitate maximă 1;
60. Modelarea unei asocieri de tipul „mulţi la mulţi” se realizează astfel:
a) identificatorul entitatii cu cardinalitate maximă 1 se adaugă entităţii cu
cardinalitate maximă N;
b) se introduce o nouă entitate care are drept atribute de pornire, identificatorii celor
două entităţi implicate iniţial în asociere;
c) identificatorul entitatii cu cardinalitate maximă N se adaugă entităţii cu
cardinalitate maximă 1;
76
Adina CREȚAN
RĂSPUNSURI SISTEME INFORMATICE DE GESTIUNE

Nr. grilă A B C D
1 ●
2 ●
3 ●
4 ●
5 ●
6 ●
7 ●
8 ●
9 ●
10 ●
11 ●
12 ●
13 ●
14 ●
15 ●
16 ●
17 ●
18 ●
19 ●
20 ●
21 ●
22 ●
23 ●
24 ●
25 ●
26 ●
27 ●
28 ●
29 ●
30 ●
31 ●
32 ●
33 ●
34 ●
35 ●
36 ●
37 ●
38 ●
39 ●
40 ●
41 ●
42 ●
43 ●
44 ●
45 ●
46 ●
47 ●
77
Nr. grilă A B C D
48 ●
49 ●
50 ●
51 ●
52 ●
53 ●
54 ●
55 ●
56 ●
57 ●
58 ●
59 ●
60 ●
78
MICROECONOMIE
Lector univ. dr. MIHAELA ILIESCU
1. Care din următoarele aprecieri nu este corectă:
a) nevoile reprezintă cererea exprimată pe piaţă;
b) nevoile reprezintă dorinţele oamenilor de a fi, de a avea, de a şti şi de a crede;
c) apariţia nevoilor umane este determinată de factori obiectivi şi subiectivi;
d) dinamica nevoilor este mai mare decât dinamica resurselor, ceea ce explică
limitarea resurselor.
2. Alegeţi afirmaţia care defineşte resursele:
a) resursele reprezintă elementele naturale şi derivate pe care oamenii le utilizează
în activitatea lor în scopul satisfacerii nevoilor individuale şi de grup;
b) resursele reprezintă componenta principală a factorilor de producţie primari,
originari;
c) resursele, fiind suportul consumului, cuprind bunurile necesare creşterii nivelului
de trai al populaţiei;
d) resursele sunt elementele naturale sau create de către oameni care pot fi folosite
în activitatea economică pentru satisfacerea trebuinţelor.
3. Costul de oportunitate reprezintă:
a) un cost relativ, exprimat prin valoarea celei mai bune alternative la care s-a
renunţat în alocarea resurselor;
b) costul real al unei decizii, exprimat prin valoarea alternativelor sacrificate în
alocarea resurselor;
c) ecartul dintre costul estimat de producător si costul real al factorilor de producţie;
d) valoarea şansei pierdute în scopul satisfacerii nevoilor de consum.
4. Alegeţi răspunsul corect:
a) pe frontiera posibilităţilor de producţie sunt reprezentate pachete de bunuri
economice ce pot fi obţinute prin folosirea integrală şi eficientă a unui volum dat
de resurse;
b) panta frontierei posibilităţilor de producţie este pozitivă si descrescătoare;
c) pe frontiera posibilităţilor de producţie sunt reprezentate pachete de factori de
producţie care asigură acelaşi volum al producţiei dintr-un bun economic;
d) a şi b.
5. Evaluaţi costul de oportunitate al deciziei de a urma studiile universitare după
absolvirea liceului:
a) costul manualelor şi al altor materiale necesare studiului;
b) veniturile pe care le-aţi fi caştigat ca salariat în această perioadă;
c) valoarea taxei de şcolarizare;
d) orele destinate studiului.
6. Care din afirmaţiile de mai jos reprezintă definiţia corectă a microeconomiei:
a) microeconomia se concentrează asupra studiului agregatelor;
b) microeconomia se ocupă cu studiul activităţii agenţilor economici individuali;
c) microeconomia este acea ramură a ştiinţei economice care studiază legăturile
dintre agenţii economici individuali;
d) microeconomia reprezintă acea parte a economiei care oferă răspunsuri la
problemele individuale ale agenţilor economici.
79
Culegere teste grilă Microeconomie
7. Alegeţi varianta care nu exprimă o problemă macroeconomică:

a) politica fiscală;
b) ponderea deficitului bugetar în PIB;
c) reducerea deficitului balanţei de plăţi;
d) minimizarea costurilor la firma „X”.
8. Principiul „mâinii invizibile” elaborat de Adam Smith se referă la:
a) fluiditatea cererii și a ofertei;
b) reglarea spontană a economiei;
c) stat, care supraveghează legalitatea activităților economice;
d) subvenţionare mascată a unor întreprinderi.
9. Care din elementele de mai jos sunt specifice economiei de piaţă:
a) banii;
b) proprietatea privată;
c) reglarea prin piaţă a activităţii economice;
d) autoconsumul.
10. Marfa este:
a) orice bun economic;
b) orice bun economic natural;
c) orice bun economic care face obiecul vânzării – cumpărării;
d) orice bun economic material.
11. În categoria „mărfuri” se includ:
a) toate bunurile economice;
b) numai bunurile utile;
c) numai bunurile economice destinate vânzării – cumpărării;
d) bunurile economice transmise de la un agent economic la altul.
12. Operaţiunile de consum includ operaţiunile prin care:
a) bunurile de producţie sau capitalul tehnic din întreprinderi intră în consumul final
al populaţiei;
b) bunurile economice sunt folosite pentru obținerea altor bunuri economice;
c) se folosesc materiile prime, utilajele, energia în scopul obţinerii de bunuri
economice;
d) bunurile economice sunt utilizate de către menaje în scopul satisfacerii nevoilor.
13. Operaţiunile de producţie de piaţă sunt acelea prin care:
a) sunt asiguraţi factorii de producţie necesari desfăşurării oricărei activităţi
economice;
b) sunt generate bunuri economice de către întreprinderi;
c) sunt obţinute bunuri economice destinate autoconsumului;
d) sunt fabricate bunurile economice.
14. Aprecierea utilităţii economice a unui bun are caracter:
a) obiectiv;
b) subiectiv;
c) neutru;
d) a şi b.
15. Care din afirmaţiile de mai jos este falsă, atunci când cantitatea consumată dintr-un
bun economic crește:
a) intensitatea plăcerii oferită de consum se reduce;
80
Mihaela ILIESCU
b) utilitatea totală creşte cu rate descrescătoare;

c) utilitatea marginală creşte;
d) utilitatea marginală scade.
16. Curba cererii pentru un bun normal se deplasează spre stânga dacă:
a) cresc veniturile cumpărătorilor;
b) scad veniturile cumpărătorilor;
c) cresc preferinţele pentru respectivul bun;
d) scade prețul bunului economic.
17. Coeficientul de elasticitate a cererii la preţ este mai mare la:
a) bunurile alimentare de strictă necesitate;
b) bunurile care au mai multe utilizări;
c) bunurile ai căror înlocuitori nu se găsesc pe piaţă;
d) bunurile nealimentare.
18. Cererea pentru un anumit bun economic se poate extinde sau contracta, ca urmare a
modificării:
a) numărului de firme;
b) numărului de cumpărători;
c) preţului;
d) preferinţelor consumatorilor.
19. Pentru o firmă nu constituie capital fix:
a) clădirile secţiilor de producţie;
b) calculatoarele utilizate;
c) utilajele;
d) suprafaţa de teren pe care este amplasată firma.
20. Dacă se alocă o unitate suplimentară dintr-un factor de producţie în zona
descrescătoare a randamentelor, aceasta conduce la:
a) creşterea producţiei totale cu o rată crescatoare;
b) descreşterea producţiei totale;
c) creşterea producţiei totale cu o rată descrescatoare;
d) a și b.
21. În cazul unui randament de scară crescător al factorilor de producţie, dublarea
volumului producţiei presupune:
a) o creştere în același ritm a factorilor de producţie consumați;
b) o reducere a cantităţii de factori de producţie consumați;
c) o creştere mai puţin decât proporţională a consumului de factori de producţie;
d) o creştere mai mult decât proporţională a consumului de factori de producţie;
22. Dacă productivitatea marginală este zero, atunci:
a) producţia totală creşte cu o rată descrescătoare;
b) producţia totală scade;
c) producţia totală este maximă;
d) producţia totală creşte cu o rată crescătoare;
23. În cadrul costului variabil nu sunt incluse cheltuielile cu:
a) materialele;
b) combustibilul;
c) salariile directe;
d) salariile personalului administrativ;
81
24. Criteriile care stau la baza împărţirii costurilor de producţie în fixe şi variabile sunt:
a) natura activităţii economice;
b) nivelul eficienţei activităţii respective;
c) tipologia factorilor de producție utilizați;
d) relaţia dintre consumul factorilor de producţie şi volumul producţiei.
25. Care dintre următoarele condiții determină o extindere a oferitei dintr-un bun
economic:
a) creşterea preţului bunului economic respectiv;
b) creşterea concurenţei;
c) automatizrea producţiei;
d) scăderea prețului bunului economic respectiv.
26. Oferta înregistrează creşteri în următoarele situaţii:
a) introducerea unor tehnologii avansate;
b) creşterea numărului de firme;
c) reducerea taxelor;
d) a, b, c;
27. Atunci când costul marginal este mai mare decât costul mediu, pentru orice creştere a
producţiei:
a) costul mediu creşte;
b) costul mediu scade;
c) costul mediu rămâne constant;
d) oricare dintre variantele de mai sus poate fi adevărată, în funcție de evoluția
producției.
28. Concurenţa se desfăşoară normal atunci când:
a) orice cumpărător poate să caute şi să aleagă vânzătorul cu mărfuri
corespunzătoare nevoilor lui;
b) preţurile sunt libere;
c) metodele de vânzare sunt în concordanţă cu legislația în vigoare;
d) toate cele de mai sus.
29. Dacă preţul pieţei este mai mare decât preţul de echilibru, atunci piaţa se va
caracteriza prin;
a) echilibru;
b) excedent de ofertă;
c) deficit de ofertă;
d) excedent de cerere.
30. Recunoașteți caracteristici ale concurenţei perfecte:
a) atomicitatea cererii și ofertei;
b) curba cererii este perfect elastică;
c) bunurile economice sunt omogene;
31. Dacă venitul marginal este egal cu costul marginal, profitul firmei va fi:
a) minim;
b) maxim;
c) nul;
d) variabil.
82
Mihaela ILIESCU
32. Care din elementele de mai jos reprezintă o trăsătură a concurenţei perfecte:
a) omogenitatea produselor;
b) diversitatea ofertei;
c) preţuri de monopol;
d) bariere la accesul pe piaţă.
33. Care din caracteristicile de mai jos sunt specifice pieţei monopoliste:
a) elimină libera concurenţă;
b) producătorul determină nivelul preţurilor;
c) asigură maximul de satisfacţie consumatorilor;
d) a şi b.
34. Care din elementele de mai jos reprezintă o trăsătură a pieţei cu concurenţă
monopolistică:
a) atomicitatea cererii şi ofertei;
b) omogenitatea produselor;
c) preţul este stabilit de către producător;
d) fiecare producător trebuie să ţină seama de deciziile celorlalţi.
35. Care din caracteristicile de mai jos definesc piaţa de oligopol:
a) mulţi producători;
b) producătorii controlează preţurile;
c) produsele sunt omogene;
d) deciziile unui producător influențează deciziile celorlalţi.
36. Condiţia maximizării profitului în cazul firmei de monopol este:
a) preţul este egal cu costul marginal;
b) venitul marginal este egal cu preţul;
c) costul marginal este egal cu venitul marginal;
d) venitul total este mai mare decât costul total.
37. Acordul dintre două sau mai multe firme oligopoliste prin care este restricţionată
producţia, împărţită piaţa şi stabilit un preţ comun, în scopul maximizării profiturilor
lor reunite, reprezintă:
a) holding;
b) cartel;
c) trust;
d) cazul firmei barometru.
38. Curba cererii pentru un bun normal se deplasează spre dreapta dacă:
a) crește prețul bunului economic;
b) cumpărătorii anticipează scăderea prețului bunului economic respectiv;
c) scad preferinţele pentru respectivul bun economic;
d) cumpărătorii anticipează creșterea prețului bunului economic respectiv.
39. Cererea pentru un bun normal scade dacă:
a) scade prețul bunului economic cu care acesta poate fi substituit;
b) crește prețul bunului economic cu care acesta poate fi substituit;
c) scade prețul bunului economic complementar acestuia;
d) numărul cumpărătorilor crește.
40. Atunci când un comerciant crește prețul unui bun economic cu cerere elastică,
încasările acestuia:
a) cresc;
83
b) scad;
c) cresc sau scad, în funcție de starea economiei;
d) rămân constante.
41. Atunci când un vânzător scade prețul unui bun economic cu cerere inelastică,
încasările acestuia:
a) cresc;
b) scad;
c) cresc sau scad, în funcție de starea economiei;
d) rămân constante.
42. Un vânzător care crește prețul bunului economic comercializat cu 10%, înregistrează
o reducere a cantității cerute cu 20%. În aceste condiții, veniturile acestuia:
a) cresc cu 10%;
b) cresc de 1,1 ori;
c) scad cu 12%;
d) scad cu 88%.
43. Un comerciant decide sa scadă prețul bunului economic vândut cu 30%, ceea ce
determină o creștere cu 25% a cantității cerute. În aceste condiții, venitul acestuia:
a) scade cu 30%;
b) crește cu 87,5%;
c) scade cu 12,5%;
d) scade de 12,5%.
44. Pe măsura creșterii producției, diferența dintre CTM și CVM:
a) crește;
b) scade;
c) ramâne constantă;
d) variază.
45. La o dublare a prețului unui bun economic, cantitatea cerută scade cu 80%. În aceste
condiții venitul:
a) a) scade de 0,4 ori;
b) b) crește de 0,4 ori;
c) c) scade cu 40%;
d) d) crește cu 60%.
46. Dacă la o reducere a prețului unui bun economic cu 60%, cantitatea cerută crește de
1,5 ori, încasările:
a) cresc de 0,6 ori;
b) scad cu 40%;
c) scad cu 60%;
d) scad de 0,4 ori.
47. Între cerere și nevoie există o relație:
a) de la parte la întreg;
b) de la întreg la parte;
c) de identitate;
d) de independență.
48. Dacă utilitatea marginală este negativă, utilitatea totală:
a) scade;
b) crește cu o rată crescătoare;
84
Mihaela ILIESCU
c) crește cu o rată descrescătoare;

d) se anulează.
49. Dacă utilitatea totală crește cu o rată negativă, utilitatea marginală este:
a) negativă;
b) pozitivă, dar descrescătoare;
c) pozitivă și crescătoare;
d) b și c.
50. Atunci când un individ consumă 5 doze dintr-un bun economic, utilitatea totală
resimtită este de 100 de utili. La o creștere cu o unitate a consumului, utilitatea
adițională resimțită este de 5 utili. În aceste condiții, utilitatea totală și utilitatea
marginală furnizată de consumul a șase doze din bunul economic respectiv, vor fi:
a) 100 și 95 de utili;
b) 95 utili și 100 de utili;
c) 105 și 5 utili;
d) 5 și 105 utili.
51. Utilitatea economică totală este maximă atunci când:
a) utilitatea marginală este maximă;
b) utilitatea marginală este nulă;
c) utilitatea totală maximă reprezintă nivelul optim al consumului și în consecință
nu poate fi atins niciodată;
d) la nivelul primei doze consumate, după care începe să scadă.
52. Între resurse și factorii de producție există un raport:
a) supraunitar;
b) subunitar;
c) unitar;
d) toate cele de mai sus, în funcție de nivelul de dezvoltare economică.
53. Între factorii de producție și resurse există o relație:
a) de la întreg la parte;
b) variabilă;
c) de la parte la întreg;
d) nici un răspuns nu este corect.
54. Resursele sunt limitate deoarece:
a) cresc în progresie geometrică, iar nevoile în progresie aritmetică;
b) cresc mai încet decât nevoile;
c) scad pe măsură ce sunt utilizate în scopul satisfacerii nevoilor;
d) scad ca urmare a schimbărilor climatice.
55. Cunoștințele populației reprezintă:
a) resurse primare;
b) resurse naturale;
c) resurse nelimitate;
d) resurse derivate.
56. Populația unei țări reprezintă o resursă:
a) regenerabilă, dar nerecuperabilă;
b) regenerabilă și recuperabilă;
c) regenerabilă și parțial recuperabilă;
d) neregenerabilă și nerecuperabilă.
85
57. Cu un nivel dat al venitului disponibil, un individ poate achiziționa unul din
următoarele pachete de bunuri economice:
1. 2 tricouri și o pereche de pantaloni;
2. 10 kilograme de carne și 2 kilograme de cartofi;
3. 3 bilete la teatru.
Considerând ca variantele sunt prezentate în ordinea preferințelor, costul de
oportunitate al achiziției pachetului format din două tricouri și o pereche de pantaloni
îl reprezintă:
a) pachetul 2;
b) pachetul 3;
c) pachetul 2 și 3
d) a sau b.
58. Recunoașteți enunțul fals:
a) legea rarității exprimă conflictul dintre caracterul limitat al resurselor și
nelimitarea nevoilor;
b) cele patru întrebări fundamentale ale economiei sunt: „ce, cât, cum și pentru cine
să produc?”;
c) pluralismul formelor de proprietate reprezintă o caracteristică a economiei de
piață;
d) libertatea agenților economici exprimă faptul că aceștia au dreptul să decidă în
funcție de interesul propriu dar, cu condiția de a nu afecta libertatea de acțiune a
celorlalți.
59. În funcție de caracteristicile fizice ale diferitelor producţii, sectoarele economiei sunt
următoarele:
a) sectorul privat și sectorul public;
b) sectorul primar, sectorul secundar, sectorul terțiar și sectorul cuaternar;
c) sectorul piață și sectorul nonpiață;
d) sectorul bunurilor materiale, sectorul serviciilor și sectorul informațiilor.
60. Legea cererii este valabilă:
a) pentru toate bunurile economice;
b) numai pentru bunurile materiale;
c) numai pentru bunurile inferioare;
d) numai pentru bunurile normale.
61. Recunoașteți definiția corectă pentru bunurile inferioare:
a) bunurile inferioare reprezintă acele bunuri economice pentru care cantitatea
cerută crește atunci când venitul scade;
b) bunurile inferioare reprezintă acele bunuri economice pentru care cantitatea
cerută crește atunci când venitul crește;
c) bunurile inferioare reprezintă acele bunuri economice pentru care cantitatea
cerută crește mai încet decât crește venitul;
d) bunurile inferioare reprezintă acele bunuri economice obținute cu factori de
producție de calitate inferioară.
62. Se cunosc următoarele elemente:
- pluralismul formelor de proprietate, cu condiția să domine proprietatea
privată;
- autonomia agenților economici;
- concurența;
86
Mihaela ILIESCU
- formarea liberă a prețurilor;

- participarea statului la viaţa economică ca agent economic autonom.
Elementele enumerate reprezintă:
a) caracteristici ale modelului teoretic de economie de piață;
b) caracteristici ale modelului real de economie de piață;
c) caracteristici ale modelului renan de economie de piață;
d) caracteristici ale modelului neoamerican de economie de piață.
63. Recunoașteți cele trei funcții principale ale banilor:
a) mijloc de schimb, mijloc de plată și marfă;
b) mijloc de schimb, unitate de calcul și instrument deeconomisire şi rezervă;
c) mijloc de schimb, unitate de calcul și simbol al economiei de piață;
d) mijloc de schimb, simbol al avuției și lichiditatea.
64. Puterea de cumpărare a banilor reprezintă:
a) inversul valorii banilor.
b) cantitatea de bunuri economice ce poate fi cumpărată cu un venit dat;
c) cantitatea de bunuri economice ce poate fi cumpărată cu o unitate monetară;
d) cantitatea de bunuri ce poate fi achiziționată la un moment dat de către un agent
economic.
65. La nivelul unei firme producătoare de pantofi, funcția costului total are forma: CT =
500 + 3Q2 + 15Q. Determinați costul total și costul fix la un nivel al producției de
100 de perechi de pantofi:
a) costul total este 32000 u.m., iar costul fix nu se poate determina;
b) costul total este 5000 u.m., iar costul fix 500 u.m.;
c) costul total este 32000 u.m., iar costul fix 500 u.m.;
d) costul total este 32000 u.m., iar costul fix 31500 u.m..
66. O firmă a utilizat în activitatea de producție capital circulant în valoare de 100.000
€și capital fix în valoare de 1milion €. Dacă termenul de funcționare al capitalului fix
este de 10 ani, consumul de capital fix și capitalul tehnic consumat sunt:
a) 100.000 € și 200.000 €;
b) 200.000 € și 100.000 €;
c) 1.100000 € și 100.000 €;
d) 100.000 € și 1.100000 €.
67. Nu reprezintă capital circulant:
a) materiile prime;
b) materialele auxiliare;
c) materialele;
d) licențele.
68. Atunci când prețul unui bun economic scade, cererea crește. Elasticitatea cererii
exprimă sensibilitatea cantității cerute la modificarea prețului. Stabiliți valoarea de
adevăr a celor două afirmații:
a) ambele sunt false;
b) ambele sunt adevărate;
c) prima este adevărată și a doua falsă;
d) prima este falsă și a doua adevărată.
87
69. Alegeți răspunsul corect:

a) factorii de producție reprezintă acele resurse ce pot fi utilizate în activitatea de
producție a firmelor;
b) uzura morală a capitalului fix reprezintă pierderea treptată a proprietăților tehnice
ale acestuia;
c) amortizarea reprezintă un cost de producție fix;
d) uzura fizică poate fi evitată prin neutilizarea capitalului fix.
70. Dacă o firmă crește de trei ori factorii de producție consumați, iar producția crește de
mai puțin de trei ori, înseamnă ca înregistrează randamente:
a) de scară crescătoare;
b) de scară descrescătoare;
c) marginale descrescătoare;
d) marginale crescătoare.
71. Care din elementele de mai jos reprezintă o trăsătură a oligopolului:
a) câțiva vânzători;
b) câțiva cumpărători;
c) înțelegeri tacite;
d) a și b.
72. În economiile ţărilor dezvoltate, cea mai întâlnită piață este cea cu concurență:
a) monopolistică;
b) monopolistă;
c) de oligopol;
d) perfectă.
73. Echilibrul pieței este atins atunci când:
a) costul marginal este egal cu venitul marginal;
b) venitul marginal este egal cu prețul;
c) curba cererii pieţei intersectează curba ofertei pieţei;
d) concurența este puternică dar, loială.
74. Echilibrul unei firme, indiferent de tipul de piață pe care funcționează este atins
atunci când:
a) curba cererii intersectează curba ofertei;
b) venitul marginal este egal cu prețul;
c) costul marginal este egal cu venitul marginal;
d) costul marginal este egal cu venitul marginal și cu prețul.
75. În funcție de strategia adoptată de firmele oligopoliste, există următoarele tipuri de
oligopol:
a) cooperant și necooperant;
b) omogen și neomogen;
c) cu rivalitate și cazul firmei barometru;
d) necooperant și cu rivalitate.
76. Intervenţia statului în procesul formării şi evoluţiei preţurilor este un fenomen
prezent, în proporţii şi forme diferite, în toate ţările cu economie de piaţă. Această
intervenţie poate fi directă, indirectă sau fiscală. Stabiliți valoarea de adevăr a celor
două afirmații:
a) ambele afirmații sunt adevărate;
b) ambele afirmații sunt false;
88
Mihaela ILIESCU
c) prima afirmație este adevărată și a doua falsă;

d) prima afirmație este falsă și a doua adevărată.
77. Fenomenul prin care creşterea preţului este însoţită de o extindere a cererii, iar
reducerea preţului, de o contracţie a acesteia este cunoscut sub numele de “Paradoxul
Giffen” şi se manifestă în cazul bunurilor:
a) normale;
b) inferioare;
c) de lux;
d) intangibile.
78. Legea ofertei reflectă:
a) relaţia inversă dintre evoluţia cantității oferite dintr-un anumit bun economic şi
preţul acestuia;
b) relaţia directă dintre evoluţia cantității oferite dintr-un anumit bun economic şi
preţul acestuia;
c) cazul bunurilor inferioare;
d) curba atipică a ofertei, întâlnită în special pe piața muncii.
79. Dacă prețul unui bun economic crește de la 10 u.m. la 15 u.m., cantitatea oferită din
bunul respectiv crește cu 10%. În acest caz, oferta este:
a) elastică, coeficientul de elasticitate a ofertei fiind 1,5;
b) inelastică, coeficientul de elasticitate a ofertei fiind 0,2;
c) inelastică, coeficientul de elasticitate a ofertei fiind 5;
d) elastică, coeficientul de elasticitate a ofertei fiind 5;
80. Dacă prețul pieței este mai mare decât prețul de echilibru, piața bunului respectiv se
va caracteriza prin:
a) echilibru;
c) excedent de cerere;
d) penurie de bunuri economice.
81. Dacă prețul pieței este mai mic decât prețul de echilibru, piața bunului respectiv se va
caracteriza prin:
a) echilibrul cererii cu oferta;
c) excedent de cerere;
d) abundență de bunuri economice.
82. Instituirea unor prețuri plafon, conduce la:
a) excedent de ofertă;
b) abundență;
c) deficit de cerere;
d) penurie de bunuri economice.
83. Fie funcția ofertei pentru bunul economic X: O = 6000 + 10p. Dacă la echilibru
cantitatea cerută din acest bun este de 60.000 de kilograme, prețul de echilibru este:
a) 5.400;
b) 6.600;
c) 60.000;
d) nu se poate calcula.
89
84. O firmă care funcționează în condiții de concurență perfectă, are funcția costurilor
totale: CT = Q2 + 3Q + 10., Dacă tranzacțiile se fac la un preț de 11 u.m., producția
optimă și costul fix al firmei sunt:
a) 4 bucăți și 10 u.m.;
b) 8 bucăți și 8 u.m.;
c) 4 bucăți și 38 u.m.;
d) 8 bucăți și 98 u.m..
85. O firmă care funcționează pe o piață monopolistică are funcția costului total: CT =
2Q2 + 20Q + 300 și funcția cererii p = 100 – 2Q. Producția care maximizează
profitul, costul variabil la acest nivel al producției și costul fix sunt:
a) 10 bucăți, 300 u.m. și 400 u.m.;
b) 10 bucăți, 400 u.m. și 300 u.m.;
c) 35 bucăți, 400 u.m. și 300 u.m.;
d) 10 bucăți, 700 u.m. și 400 u.m..
86. Recunoașteți formula corectă pentru determinarea producției aferente pragului de
rentabilitate al unei firme:
a) Vmg = Cmg;
b) CF = CT;
𝐶𝐶𝐶𝐶
c) Q = 𝑃𝑃−𝐶𝐶𝐶𝐶;
d) VT = CT.
87. Atunci când productivitatea marginală este mai mare decât productivitatea medie,
productivitatea medie:
a) crește;
b) scade;
c) este maximă;
d) devine negativă.
88. Atunci când productivitatea medie crește, costul unitar:
a) creste;
b) scade;
c) este egal cu productivitatea medie;
d) este mai mare decât productivitatea medie.
89. Atunci când costul mediu este minim, productivitatea medie:
a) este și ea minimă, deoarece evoluează în același sens cu CTM;
b) este maximă și mai mare decât productivitatea marginală;
c) este maximă și egală cu productivitatea marginală;
d) este maximă și egală cu productivitatea marginală, care este și ea maximă.
90. O firmă produce 1000 de perechi de pantofi cu un cost total de 100.000 lei. O
creștere a producției cu 100 de perechi, ar determina o creștere a costului total cu
8.000 de lei. Având în vedere că prețul unei perechi de pantofi este de 120 lei,
decizia de a crește producția este:
a) oportună;
b) inoportună;
c) nu afectează profitabilitatea firmei;
d) ineficientă, deoarece costurile totale ale firmei cresc.
90
Mihaela ILIESCU
91. O firmă prestatoare de servicii, la un volum dat de activitate, are costuri totale de
100.000 de lei din care, 65.000 de lei reprezintă costurile salariale. Ponderea
costurilor materiale în costul total este de:
a) 65%;
b) 45%;
c) 35%;
d) 3,5%.
92. Dacă la nivelul unei firme, producția se dublează, costul fix mediu:
a) scade cu 50%;
b) crește cu 50%;
c) crește de 50 de ori;
d) nu se poate determina, datele fiind insuficiente.
93. Costurile fixe ale unei firme se reprezintă grafic printr-o dreaptă:
a) cu pantă crescătoare;
b) cu pantă descrescătoare;
c) paralelă cu axa costurilor totale;
d) paralelă cu axa producției.
94. La nivelul unei firme pentru 1000 de produse costurile fixe sunt de 100.000 de u.m.
iar costurile variabile 230.000 u.m. O dublare a producției determină o modificare în
același ritm a costurilor variabile. Costul total în acest caz este de:
a) 460.000 u.m.;
b) 330.000 u.m.;
c) 560.000 u.m.;
d) 430.000 u.m..
95. Dacă la nivelul unei firme costul marginal este mai mic decât costul total mediu,
costul total mediu:
a) scade;
b) crește;
c) este egal cu costul marginal;
d) nici una din cele de mai sus.
96. Consumul capitalului fix reprezintă deprecierea bunurilor de capital fix survenită în
decursul duratei normale de funcționare și se recuperează prin amortizare.
Amortizarea nu se include în costul total de producție ci, în prețul de vânzare.
Stabiliți valoarea de adevăr a celor două afirmații:
97. Funcția de producție exprimă:
a) relaţia dintre cantitatea produsă dintr-un anumit bun economic şi cantitătile de
factori de producție utilizaţi;
b) relaţia dintre cantitatea produsă dintr-un anumit bun economic şi cantitătile de
factori de producție consumați;
c) pachete de bunuri economice ce pot fi produse, atunci când se folosesc în
totalitate și cu maximum de eficiență resursele disponibile;
d) relația dintre randamentele factoriale și costurile de producție.
91
98. La nivelul unei firme, în anul T0, productivitatea medie a muncii a fost de 60 de
bucăți/salariat, iar numărul de salariați de 10. În anul următor, firma va avea 11
salariați, în condițiile unei productivități marginale de 70 de bucăți/salariat. Producția
totală în anul T1 a fost de:
a) 420 bucăți;
b) 660 bucăți;
c) 670 bucăți;
d) 770 bucăți.
99. La nivelul unei firme, în condițiile unui număr constant de salariați, producția totală
crește cu 25%. În aceste condiții, productivitatea medie a muncii:
a) crește de 1,25 ori;
b) crește cu 125%;
c) crește de 125 ori;
d) crește cu 75%.
100. În anul T0 costurile fixe ale unei firme reprezentau 60% din costul total. În anul
următor, T1, costurile variabile au crescut cu 20%. Costul total în T1 va crește cu:
a) 108%;
b) 8%;
c) 80%;
d) 52%
a) toate economiile de schimb sunt economii de piață;
b) numai economiile de piață sunt economii de schimb;
c) atât economiile centralizate cât și economiile de piață sunt economii de schimb;
d) economia naturală este prima formă de manifestare a economiei de schimb.
102. Venitul marginal:
a) reprezintă prețul bunului economic;
b) este sinonim cu venitul mediu;
c) exprimă variația venitului total;
d) exprima variația venitului total atunci când cantitatea vândută crește cu o unitate.
103. Cererea pentru un bun normal crește dacă:
a) scade prețul bunului economic cu care acesta poate fi substituit;
b) crește prețul bunului economic complementar acestuia;
c) scade prețul bunului economic complementar acestuia;
d) numărul cumpărătorilor scade, în condiții ceteris paribus.
104. Resursele sunt limitate deoarece:
a) cresc în progresie aritmetică iar nevoile în progresie geometrică;
b) sunt neregenerabile;
c) scad pe măsură ce cresc nevoile populației;
d) sunt utilizate irațional.
105. O firmă a utilizat în activitatea de producție capital fix în valoare de 800.000 €și
capital circulant în valoare de 500.000 €. Dacă termenul de funcționare al capitalului
fix este de 8 ani, capitalul tehnic consumat și capitalul tehnic utilizat reprezintă:
a) 600.000 € și 1.300.000 €;
b) 1.300.000 € și 600.000 €;
c) 800.000 € și 500.000 €;
92
Mihaela ILIESCU
d) 862.500 € și 500.000 €.
106. Atunci când productivitatea marginală este maximă:
a) costul marginal este maxim, deoarece evoluează în același sens cu
productivitatea marginală;
b) costul marginal este minim, deoarece evoluează în sens opus cu productivitatea
marginală;
c) costul marginal este minim și egal cu valoarea costului mediu;
d) costul marginal intersectează costul mediu în punctul de minim al costului mediu.
107. O firmă produce 1000 de perechi de pantofi cu un cost total de 100.000 lei. O
creștere a producției cu 10 de perechi, ar determina o creștere a costului total cu
1.100 de lei. Având în vedere că prețul unei perechi de pantofi este de 100 lei,
decizia de a crește producția este:
a) oportună;
b) inoportună;
c) nu afectează profitabilitatea firmei;
d) ineficientă, deoarece costurile totale ale firmei cresc.
108. La nivelul unei firme, producția crește de 2,5 ori. În aceste condiții costul fix mediu :
a) scade cu 40%;
b) scade cu 60%;
c) scade de 0,6 ori;
d) crește de 1,4 ori.
109. Costurile salariale ale unei firme reprezintă costuri de producție:
a) întotdeauna variabile;
b) întotdeauna fixe;
c) costuri materiale;
d) variabile sau fixe, în funcție de categoria de salariați la care ne raportăm.
110. Scopul final al oricărui agent economic îl reprezintă:
a) maximizarea profitului;
b) maximizarea cifrei de afaceri;
c) consumul;
111. Raportul dintre efecte și eforturi reprezintă:
a) eficiența unei activități;
b) eficacitatea unei activității;
c) profitabilitatea firmei;
112. Costul de producție reprezintă:
a) expresia valorică a factorilor de producție consumați;
b) expresia valorică a factorilor de producție utilizați;
c) costul de fabricație;
d) costul de oportunitate.
113. Între costurile materiale și valoarea capitalului tehnic consumat există o relație:
c) de egalitate;
d) cele două sunt variabile independente.
93
114. Între producția și oferta unei firme există o relație:

c) de egalitate;
115. Coeficientul de elasticitate a cererii la venit pentru bunurile inferioare este:
a) pozitiv;
b) negativ;
c) unitar;
d) nul.
116. Cererea pe piața medicamentelor este:
a) elastică;
b) unitară;
c) inelastică;
d) perfect inelastică.
117. Oferta în agricultură este:
a) inelastică;
b) elastică;
c) unitară;
d) perfect elastică.
a) bunurile libere sunt o caracteristică a economiei naturale;
b) bunurile economice marfă sunt caracteristice economiei de schimb;
c) bunurile economice sunt întâlnite exclusiv în economia de schimb;
d) informațiile nu reprezintă bunuri economice.
e) autoconsumul a dispărut odată cu apariția economiei de schimb;
f) economia naturală a dispărut ca urmare a progresului societății;
g) mezoeconomia reprezintă economia de ramură;
h) serviciile sunt incluse în sectorul secundar al economiei naționale.
120. Atunci când costul total mediu la nivelul unei firme crește în condiții ceteris paribus:
a) scade profitul total al firmei;
b) scade profitul unitar al firmei;
c) scade costul total al firmei;
d) firma va înregistra pierderi.
121. Între costurile de fabricaţie şi costurile de producţie există o relaţie:
c) de egalitate;
122. La nivelul unei firme, costurile de producţie sunt de 125 milioane euro, costurile de
distribuţie avand o pondere de 10%. În aceste condiţii, valoarea costurilor de
fabricaţie si costurile de distribuţie reprezintă:
a) 112,5 milioane euro şi 12,5 milioane euro;
b) 12,5 milioane euro şi 112,5 milioane euro;
c) 11,25 milioane euro şi 113,75 milioane euro;
94
Mihaela ILIESCU
d) 125 milioane euro şi 12,5 milioane euro.

123. Reprezintă capital fix al unei ferme agricole:
a) pământul utilizat;
b) utilajele;
c) a+b;
d) îngrăşămintele.
124. Formula trinitară, elaborată de reprezentanţii economiei politice clasice definea
drept factori de producţie munca, pământul şi capitalul. Ulterior, evoluţia economiei
moderne a condus la elaborarea teoriei neofactorilor de producţie ( abilităţile
întreprinzătorilor, informaţiile, tehnologiile performante, etc.).
Precizați în care din următoarele variante se ȋncadrează cele două afirmații:
125. Enunţul “Pentru reducerea şomajului şi a inflaţiei trebuie încurajate investiţiile” este
o afirmaţie:
a) pozitivă;
b) explicativă;
c) relativă;
d) normativă.
126. Enunţul “Pentru reducerea şomajului şi a inflaţiei sunt încurajate investiţiile” este o
afirmaţie:
a) normativă;
b) pozitivă;
c) relativă;
d) imperativă.
127. Consumul capitalului fix reprezintă deprecierea capitalului fix şi se recuperează prin
amortizare. Amortizarea se include în costurile variabile de producţie, ceea ce
permite recuperarea investiţiei iniţiale şi înlocuirea bunului de capital fix la finalul
perioadei normale de funcţionare.
128. Alegeţi afirmaţia corectă pentru a descrie randamentele marginale şi randamentele
de scară:
a) ambele concepte corelează producţia obţinută cu intrările de factori de producţie
însă, legea randamentelor marginale reprezintă o analiză pe termen lung, cu toţi
factorii variabili în timp ce legea randamentelor de scară este o analiză pe termen
scurt, cu un factor fix şi unul variabil;
b) legea randamentelor marginale se manifestă în cazul comportamentului
consumatorului, iar legea randamentelor de scară se manifestă în cazul
comportamentului producătorului;
c) legea randamentelor marginale se manifestă la nivel microeconomic, iar legea
randamentelor de scară se manifestă la nivel macroeconomic;
95
d) ambele concepte corelează producţia obţinută cu intrările de factori de producţie

însă, legea randamentelor marginale reprezintă o analiză pe termen scurt (un factor
fix şi unul variabil), în timp ce legea randamentelor de scară este o analiză pe
termen lung, cu toţi factorii variabili.
129. La nivelul unei firme, costurile salariale reprezintă 45% din costul total, în timp ce
amortizarea reprezintă 70% din costul material. În aceste condiţii, ponderea valorii
capitalului circulant în costul total este de:
a) 1, 65%;
b) 16,5%;
c) 3,85%;
d) 38,5%.
130. Abstracţia ştiinţifică şi clauza „caeteris paribus” reprezintă metode de cercetare
specifice domeniului economic. Clauza „caeteris paribus” exprimă faptul că
„celelalte condiţii ramân neschimbate” adică, unele elemente ale analizei economice
sunt variabile, în timp ce, celelalte sunt considerate stabile.
131. Pentru ilustrarea grafică a corelaţiei dintre două variabile economice, pe ordonată
este reprezentată variabila dependentă, în timp ce pe abscisă este reprezentată
variabila independentă. Excepţie de la această regulă fac reprezentările grafice ale
cererii şi ofertei.
132. Recunoaşteţi formula corectă:
a) costul de producţie = costuri explicite + costuri implicite;
b) costuri explicite = costuri contabile;
c) costuri implicite = costuri contabile;
d) profit = venituri totale – costuri explicite – costuri implicite.
133. Recunoaşteţi formula cu ajutorul căreia se poate determina panta graficului:
a) raportul dintre variabila dependentă şi variabila independentă;
b) raportul dintre modificarea procentuală a variabilei dependente şi modificarea
procentuală a variabilei independente;
c) raportul dintre modificarea absolută a variabilei dependente şi modificarea
absolută a variabilei independente;
d) raportul dintre modificarea variabilei independente şi modificarea variabilei
dependente;
134. Fie funcţia costului total CT = Q2 + 2Q + 55. La un volum dat al producţiei de 10
bucăţi, costul fix mediu şi costul marginal au următoarele valori:
a) 55 u.m. şi 22 u.m.;
b) 5,5 u.m. şi 22 u.m.;
c) 175 u.m. şi 55 u.m.;
96
Mihaela ILIESCU
d) 22 u.m şi 5,5 u.m..

135. O firmă care funcționează pe o piață de oligopol are funcția costului total: CT = 4Q2
+ 10Q + 120 și funcția cererii Q = 100 – p. Producția care maximizează profitul şi
profitul sunt:
a) 11 bucăţi şi 285 u.m.;
b) 11 bucăţi şi 534 u.m.;
c) 9 bucăţi şi 285 u.m.;
d) 9 bucăţi şi 819 u.m..
97
RĂSPUNSURI MICROECONOMIE
Nr. grilă A B C D
1 ●
2 ●
3 ●
4 ●
5 ●
6 ●
7 ●
8 ●
9 ●
10 ●
11 ●
12 ●
13 ●
14 ●
15 ●
16 ●
17 ●
18 ●
19 ●
20 ●
21 ●
22 ●
23 ●
24 ●
25 ●
26 ●
27 ●
28 ●
29 ●
30 ●
31 ●
32 ●
33 ●
34 ●
35 ●
36 ●
37 ●
38 ●
39 ●
40 ●
41 ●
42 ●
43 ●
44 ●
45 ●
46 ●
47 ●
98
Mihaela ILIESCU
Nr. grilă A B C D
48 ●
49 ●
50 ●
51 ●
52 ●
53 ●
54 ●
55 ●
56 ●
57 ●
58 ●
59 ●
60 ●
61 ●
62 ●
63 ●
64 ●
65 ●
66 ●
67 ●
68 ●
69 ●
70 ●
71 ●
72 ●
73 ●
74 ●
75 ●
76 ●
77 ●
78 ●
79 ●
80 ●
81 ●
82 ●
83 ●
84 ●
85 ●
86 ●
87 ●
88 ●
89 ●
90 ●
91 ●
92 ●
93 ●
94 ●
95 ●
99
Nr. grilă A B C D
96 ●
97 ●
98 ●
99 ●
100 ●
101 ●
102 ●
103 ●
104 ●
105 ●
106 ●
107 ●
108 ●
109 ●
110 ●
111 ●
112 ●
113 ●
114 ●
115 ●
116 ●
117 ●
118 ●
119 ●
120 ●
121 ●
122 ●
123 ●
124 ●
125 ●
126 ●
127 ●
128 ●
129 ●
130 ●
131 ●
132 ●
133 ●
134 ●
135 ●
100
MARKETING
Asist. univ. dr. OTILIA PLATON
1. Din perspectiva dimensiunii filozofice, marketingul exprimă atitudinea organizației
orientată către:
a) producție;
b) consumator;
c) vânzare;
d) concurență.
2. Companiile care implementează principiile marketingului urmăresc satisfacerea
nevoilor:
a) produsului;
b) organizației;
c) angajaților;
d) consumatorilor.
3. În dezvoltarea conceptului de marketing, orientarea către producție ilustrează:
a) vechiul concept de marketing;
b) noul concept de marketing;
c) politica de produs;
d) strategia de produs.
4. În dezvoltarea conceptului de marketing, orientarea spre vânzări a pus accentul pe:
a) necesitatea producției de masă;
b) îmbunătățirea calității și performanței produsului;
c) utilizarea unor mijloace de promovare a vânzărilor produselor unei companii;
d) satisfacerea nevoilor consumatorilor.
5. Mediul de marketing:
a) nu poate fi extern organizației;
b) exprimă totalitatea relațiilor organizatorice, ierarhice și funcționale dintre
compartimentele unei companii;
c) nu include organizarea și resursele interne ale unei companii;
d) reprezintă un ansamblu de condiții interne și externe ale unei companii.
6. Mediul de marketing reprezintă un concept:
a) sinonim celui de mediu extern;
b) definit de relațiile interne din cadrul unei companii;
c) care include deopotrivă mediul extern, mediul intern și relațile dintre acestea;
d) nu există un astfel de concept.
7. Nu reprezintă componentă a mediului intern de marketing:
a) organizarea internă a firmei;
b) furnizorii;
c) resursele materiale;
d) resursele umane.
8. Reprezintă o componentă a mediului de marketing intern:
a) ansamblul angajaților;
b) furnizorii;
101
Culegere teste grilă Marketing
c) organismele publice;
d) condițiile demografice.
9. Nu reprezintă un element de micromediu al unei organizații:
a) mediul tehnologic;
b) ansamblul consumatorilor;
c) sistemul organismelor publice;
d) totalitatea intermediarilor.
10. Reprezintă un element al macromediului unei organizații:
a) furnizorii;
b) factorii de mediu tehnologic;
c) clienții;
d) organismele publice.
11. Concurenții sunt considerați o componentă a:
a) micromediului de marketing;
b) macromediului de marketing;
c) mediului intern și extern de marketing al organizației;
d) mediului economic și tehnologic.
12. Se concretizează prin produse noi, invenții și inovații influența mediului:
a) economic;
b) tehnologic;
c) demografic;
d) cultural.
13. Micromediul de marketing influențează activitatea companiei:
a) direct și intermitent;
b) direct, permanent și puternic;
c) indirect și pe termen lung;
d) indirect și intermitent.
14. În cadrul mediului de marketing, elementele care exprimă resursele de care dispune o
companie definesc:
a) mediul tehnologic al companiei;
b) mediul intern al companiei;
c) mediul natural al companiei;
d) mediul social al companiei.
15. Planificarea strategică de marketing începe cu etapa:
a) analizei SWOT;
b) definirii misiunii firmei;
c) identificării obiectivelor de marketing;
d) definirii strategiei.
16. Planul de marketing nu cuprinde în general:
a) analiza SWOT;
b) stabilirea bugetului de marketing;
c) analiza comparativă detaliată cu produsele rivale;
d) strategiile de marketing.
102
Otilia PLATON
17. Punctele forte în cadrul unei analize SWOT a unei organizații pot fi extrase din:
a) mediul intern de marketing;
b) mediul extern de marketing;
c) micromediu;
d) macromediu;
18. Amenințările în cadrul unei analize SWOT a unei organizații pot fi extrase din:
a) mediul intern și extern;
b) mediul intern;
c) mediul extern;
d) macromediul de marketing.
19. Forța de muncă calificată a unei companii reprezintă în cadrul unei analize SWOT:
a) un punct forte;
b) un punct slab;
c) o oportunitate;
d) o amenințare.
20. Analiza potențialului intern al unei companii se concretizează în evaluarea:
a) punctelor tari și a oportunităților;
b) punctelor slabe și a amenințărilor;
c) punctelor tari și a punctelor slabe;
d) oportunităților și amenințărilor.
21. Liniile definitorii ale atitudinii și conduitei organizației în vederea atingerii anumitor
obiective exprimă:
a) mixul de marketing;
b) viziunea organizației;
c) planul de marketing;
d) strategia de marketing.
22. Tactica, față de strategia de marketing se află în raport de:
a) identitate;
b) concurență;
c) subordonare;
d) substituibilitate.
23. Reprezintă un factor endogen ce influențează strategia de marketing:
a) consumatorii actuali și potențiali;
b) politicile de distribuție utilizate;
c) concurenții și pozițiile ocupate pe piață;
d) resursele materiale existente.
24. Sunt factori externi (exogeni) care influențează strategiile de marketing ale
organizației:
a) consumatorii actuali și potențiali;
b) resursele materiale;
c) personalul angajat;
d) resursele financiare.
25. Conceptul de „marketing mix” include elemente specifice referitoare la:
a) produs, personal, promovare, plasament;
b) produs, preț, promovare, plasament;
c) produs, preț, personal, promovare;
103
d) preț, promovare, produs, personal.

26. Care dintre următoarele politici face parte dintre cele patru componente ale mixului
de marketing?
a) politica de investiții;
b) politica de preț;
c) politica de dezvoltare;
d) politica de personal.
27. Piața pentru un bun sau un serviciu dată de cantitatea totală susceptibilă a fi cerută
exprimă piața:
a) potențială;
b) disponibilă;
c) actuală;
d) ideală.
28. Piața potențială este dată de:
a) cantitatea totală susceptibilă a fi cerută;
b) disponibilitatea ofertei;
c) cererea deservită;
d) cantitatea efectiv cerută la un moment dat.
29. Cumpărătorii unui produs la un moment dat formează:
a) conjunctura pieței produsului;
b) cota de piață a întreprinderii;
c) piața efectivă a produsului;
d) dinamica pieței produsului.
30. Nonconsumatorii absoluți reprezintă categoria publicului:
a) care nu cumpără temporar produsele companiei;
b) care nu vor achiziționa sau utiliza în prezent sau în viitor produsele companiei;
c) care continuă să cumpere produsul în ciuda calității slabe a acestuia;
d) care a încercat produsul, dar este nemulțumit de performanțele acestuia.
31. Nonconsumatorii relativi reprezintă categoria publicului formată din:
a) persoane fidele produselor companiei;
b) clienți potențiali care nu au încercat încă produsul;
c) clienți efectivi neinformați despre existența produsului;
d) persoane care nu vor achiziționa sau utiliza produsul în viitor.
32. Atragerea non-consumatorilor relativi este o metodă de dezvoltare a pieței:
a) pe cale extensivă;
b) pe cale intensivă;
c) pe cale mixtă;
d) prin creșterea cumpărăturilor medii realizate de un consumator.
33. Dezvoltarea intensivă a pieței se realizează prin:
a) creșterea intensității (frecvenței) de consum;
b) atragerea de noi consumatori;
c) convingerea non-consumatorilor absoluți;
d) identificarea de noi segmente de consumatori.
34. Extinderea pieței organizației se poate face:
a) prin atragerea de non-consumatori relativi;
104
Otilia PLATON
b) doar prin creșterea intensității de consum;

c) doar pe cale extensivă;
d) prin atragerea de non-consumatori absoluți.
35. Care dintre următoarele modalități nu conduce la creșterea numărului de utilizatori ai
produselor unei companii?
a) convingerea și atragerea nonconsumatorilor relativi;
b) pătrunderea pe noi segmente de piață;
c) atragerea clienților concurenților;
d) sporirea consumului realizat de clienții actuali.
36. Reprezintă un indicator al capacității pieței:
a) rata inflației;
b) volumul vânzărilor;
c) nivelul prețului de echilibru;
d) gradul de diferențiere a pieței.
37. Ponderea deținută de o companie pe piața unui produs sau grup de produse în cadrul
unei piețe de referință reprezintă:
a) volumul tranzacțiilor;
b) cota de piață;
c) pragul de rentabilitate;
d) volumul ofertei.
38. Ritmul evoluției vânzărilor unui produs este reflectat de:
a) rata de creștere;
b) volumul cererii;
c) volumul ofertei;
d) gradul de saturație a pieței.
39. Capacitatea pieței nu se definește prin indicatorul:
a) volumul cererii;
b) volumul tranzacțiilor;
c) cota de piață;
d) creșterea frecvenței de cumpărare;
40. Capacitatea pieței poate fi apreciată prin:
a) atragerea non-consumatorilor relativi;
b) cota de piață;
c) dezvoltarea extensivă;
d) dinamica pieței.
41. Este un indicator al capacității pieței:
a) dinamica pieței organizației;
b) diversitatea relațiilor de vânzare-cumpărare;
c) volumul cererii;
d) creșterea intensității de consum.
42. Volumul vânzărilor actuale exprimă cel mai exact:
a) piața potențială;
b) piața ideală;
c) piața efectivă;
d) toate la un loc.
105
43. La un moment dat, numărul de cumpărători pentru un produs se ridică la 1850. Piața
produsului se modifică pe cale extensivă, ceea ce înseamnă creșterea acestuia cu
10%. Aceasta conduce la un număr de consumatori de:
a) 2035;
b) 1860;
c) 2000;
d) 1930.
44. Cota de piață reprezintă:
a) ponderea neprocentuală a vânzărilor întreprinderii în vânzările totale la nivelul
pieței;
b) ponderea procentuală a vânzărilor întreprinderii în vânzările principalului său
concurent;
c) un indicator al capacității pieței;
d) expresia volumului tranzacțiilor de piață al întreprinderii.
45. Cota relativă de piață a unei companii:
a) se calculează prin raportarea propriei sale cote absolute de piață la cea a celui mai
important concurent;
b) exprimă ponderea ce îi revine acesteia în piața produsului din care face parte;
c) este un indicator de exprimare a structurii pieței;
d) se calculează prin raportarea volumului de vânzări al companiei la vânzările
totale de pe piața de referință.
46. Cunoscând că anul trecut volumul vânzărilor unei companii ce comercializează
produse cosmetice a fost VV = 65.000 u.m., iar volumul vânzărilor totale de pe piața
de referință a fost VT = 780.000 u.m., valoarea cotei de piață absolute a acestei
companii a fost:
a) 9,33%
b) 8,33%
c) 7,33%
d) 6,33%
47. Care este cota de piață relativă a unui produs care a înregistrat anul trecut o cotă de
piață absolută CPA = 16,55%, știind că pe aceeași piață celelalte produse concurente
comercializate au înregistrat următoarele cote de piață absolute: CPA X = 17,21%;
CPA Y = 25,35% și CPA Z = 19,22% ?
a) 0,86
b) 0,96
c) 0,65
d) 0,71
48. Calculați cotele de piață absolute înregistrate de produsele A și B pe piața
electrocasnicelor știind că volumul vânzărilor celor două produse a fost VVA =
678.450 u.m. și VVB = 355.700 u.m., iar volumul vânzărilor totale de pe piața de
referință a fost VVT = 2.560.000 u.m.:
a) 26,50% și 13,89%;
b) 28,90% și 15,34%;
c) 27,86% și 14,22%;
d) 25,32% și 16,71%.
106
Otilia PLATON
49. Cota absolută de piață a companiei X anul trecut era de 18%, iar a principalului său
concurent era de 30%. Care a fost cota relativă de piață a companiei X anul trecut?
a) 0,53;
b) 0,62;
c) 0,60;
d) 0,75.
50. Agenții economici care oferă produse diferite, dar se adresează acelorași cumpărători
se numesc:
a) organisme publice;
b) concurenți direcți;
c) concurenți indirecți;
d) intermediari.
51. După nivelul competiției, strategia de piață poate fi:
a) activă, adaptivă și pasivă;
b) de creștere, de menținere și de restrângere;
c) ofensivă și defensivă;
d) diferențiată, nediferențiată și concentrată.
52. Poziția „challenger” exprimă situația unei companii:
a) care deține o cotă de piață ce-i conferă statutul de lider;
b) ce deține aceeași cotă de piață cu a altei companii;
c) ce deține supremația asupra unei particularități a produsului;
d) ce aspiră la locul întâi, definindu-și strategii de atac.
53. Reprezintă piețe ale unor bunuri substituibile, piețele de:
a) automobile și benzină;
b) unt și margarină;
c) produse congelate și echipamente de congelare;
d) covrigi și făină.
54. Actul conștient ce urmărește satisfacerea în condiții de raționalitate a unei nevoi este:
a) strategia de pret;
b) programul de consum;
c) decizia de cumpărare;
d) planul de marketing.
55. Prima fază a deciziei de cumpărare este:
a) căutarea de informații;
b) definirea criteriilor decizionale;
c) identificarea nevoii;
d) evaluarea alternativelor.
56. Actul conștient ce urmărește satisfacerea în condiții de raționalitate a unei nevoi se
numește:
a) strategie de piață;
b) decizie de cumpărare;
c) comportament de consum;
d) mix de marketing.
57. Nu reprezintă o etapă în procesul de adoptare a deciziei de cumpărare:
a) identificarea surselor financiare de achiziții;
b) căutarea de informații privind satisfacerea nevoilor;
107
c) evaluarea alternativelor de cumpărare;

d) evaluarea post-cumpărare.
58. Disonanța cognitivă:
a) apare atunci când consumatorul înregistrează insatisfacții în urma deciziei de
cumpărare;
b) e manifestă în orice proces de achiziție;
c) este dată de diferența dintre veniturile disponibile ale consumatorului și prețul
produsului;
d) apare atunci când performanțele produsului cumpărat coincid cu nivelul
așteptărilor sale.
59. Din punct de vedere structural, atitudinea consumatorilor cuprinde componentele:
a) cognitivă, afectivă și conativă;
b) percepția și învățarea;
c) interne și externe de conduită;
d) strategice și tactice.
60. Componenta atitudinii consumatorilor care privește sentimentele și reacțiile
emoționale față de obiectul atitudinii este:
a) cognitivă;
b) afectivă;
c) comportamentală;
d) conativă.
61. O companie care se adreseaza cu politici de marketing specifice fiecărui segment de
piață adoptă o strategie:
a) nediferențiată;
b) a exigențelor ridicate;
c) activă;
d) diferențiată.
62. În cazul absenței cererii pe piață pentru un produs trebuie utilizată strategia de:
a) conversiune;
b) dezvoltare;
c) stimulare;
d) întreținere.
63. Dacă cererea pentru un produs pe piață este latentă trebuie utilizată strategia de:
a) conversiune;
b) stimulare;
c) remarketing;
d) dezvoltare.
64. Dacă cererea pentru un produs pe piață este completă trebuie utilizată strategia de:
a) întreținere;
b) stimulare;
c) dezvoltare;
d) conversiune.
65. Strategia de remarketing este necesară atunci când cererea pentru un produs pe piață
este:
a) absentă;
b) latentă;
108
Otilia PLATON
c) în declin;
d) negativă.
66. În situația în care există o cerere negativă pentru un produs pe piață trebuie utilizată
strategia de:
a) stimulare;
b) conversiune;
c) dezvoltare;
d) întreținere.
67. În cazul cererii excesive pentru un produs pe piață trebuie utilizată strategia de:
a) remarketing;
b) antimarketing;
c) demarketing;
d) sincromarketing.
68. În cazul strategiei de conversiune rolul marketingului este de:
a) dezvoltare a cererii;
b) creare a cererii;
c) demistificare a cererii;
d) reducere a cererii.
69. Atunci când pe piață se manifestă o atitudine de respingere a produsului, cererea
este:
a) negativă;
b) fluctuantă;
c) plină;
d) excesivă.
70. Anti-marketingul susține strategii care urmăresc ca cererea să:
a) se mențină;
b) se revitalizeze;
c) crescă;
d) fie distrusă.
71. Atunci când piața manifestă o atitudine de respingere față de produs, cererea este
considerată:
a) latentă;
b) negativă;
c) fluctuantă;
d) excesivă.
72. Cererea neregulată se caracterizează prin faptul că pe piață se manifestă:
a) atitudinea de respingere față de produs;
b) fluctuații sezoniere care impun o recorelare a producției cu cererea;
c) o cerere în exces față de ofertă;
d) o cerere în scădere.
73. Un produs nou:
a) este orice bun care aduce un element de noutate la una din componentele sale;
b) creează obligatoriu o nouă cerere;
c) nu modifică în nici un fel comportamentul de cumpărare;
d) presupune obligatoriu un nou ambalaj și un nou nume.
109
74. Ansamblul produselor pe care o companie la oferă pe piață indiferent dacă este
producător sau distribuitor reprezintă:
a) portofoliul de produse;
b) gama de elemente corporale din activitate;
c) totalitatea proceselor din organizație;
d) ansamblul acțiunilor strategice pe termen scurt și lung.
75. Strategia de produs:
a) identifică și nivelul prețului unui produs;
b) se definește independent de celelalte elemente ale mixului de marketing;
c) este parte integrantă a strategiei organizației;
d) nu ia în considerare căile de creștere a pieței produsului.
76. Submixul de produs curpinde:
a) canalele de distribuție;
b) acțiunile promoționale;
c) caracteristicile corporale;
d) condițiile de creditare.
77. După dimensiunile și structura gamei de produse, strategia de produs nu poate fi de:
a) diversificare sortimentală;
b) adaptare calitativă;
c) stabilitate sortimentală;
d) selecție sortimentală.
78. Portofoliul de produse se mai numește:
a) piața produsului;
b) gama de produse;
c) strategia de produs;
d) dezvoltarea strategică a produsului.
79. Perioada cuprinsă între momentul generării noului produs și dispariția acestuia de pe
piață este definită de:
a) strategia de piață;
b) ciclul de viață;
c) politica de marketing;
d) planul de afaceri.
80. Nu poate fi un ciclu de viață pentru un produs:
a) lansare, creștere, maturitate, declin;
b) lansare, creștere, declin;
c) creștere, maturitate, lansare;
d) lansare, declin.
81. Eliminarea unui produs din portofoliul unei companii este o decizie specifică etapei:
a) lansării;
b) creșterii;
c) maturității;
d) declinului.
82. Care dintre următoarele afirmații privind ciclul de viață al unui produs nu este
adevărată?
a) produsul are o viață limitată;
b) vânzarea produsului trece prin mai multe faze;
110
Otilia PLATON
c) profitul diferă în funcție de etapa din ciclul de viață în care se găsește produsul;
d) durata totală a ciclului de viață este direct proporțională cu durata etapei de
creștere.
83. Profiturile generate de un produs se stabilizează în etapa de:
a) lansare;
b) creștere;
c) maturitate;
d) declin.
84. Din perspectiva utilizării metodei BCG, un produs care reprezintă un succes
comercial va trece pe rând prin categoriile:
a) pietre de moară – dileme – vaci de muls – vedete;
b) vedete – dileme – vaci de muls – pietre de moară;
c) dileme – vedete – vaci de muls – pietre de moară;
d) vaci de muls – vedete – dileme – pietre de moară.
85. Alegeți varianta adevărată:
a) piața organizației nu se poate identifica cu piața produsului;
b) piața produsului este formată întotdeauna din piețele mai multor organizații;
c) concurenții ueni companii sunt un element al micromediului de marketing;
d) dinamica pieței este reflectată de volumul cererii.
86. Nu este componentă a mărcii unui produs:
a) personalitatea produsului;
b) ansamblul avantajelor funcționale;
c) nivelul prețului;
d) totalitatea atributelor produsului.
87. Marca reprezintă:
a) o componentă acorporală a produsului;
b) o componentă a mediului cultural;
c) o componentă a mediului tehnologic;
d) o componentă corporală a produsului.
88. Nu reprezintă o componentă care definește marca produsului:
a) totalitatea atributelor produsului;
b) valorile cumpărătorilor;
c) avantajele funcționale ale produsului;
d) tipul canalului de distribuție.
89. Ambalajul reprezintă:
a) o componentă acorporală a produsului;
b) o componentă corporală a produsului;
c) o componentă a strategiei de distribuție;
d) un element de asigurare legală a produsului.
90. Este un simbol grafic ce se aplică pentru unele produse obligatoriu, iar pentru altele
opțional:
a) eticheta;
b) marca;
c) garanția;
d) umele.
111
91. Obiectivele politicii de preț nu includ:

a) formarea unei imagini a produsului și a companiei;
b) fixarea prețurilor în raport cu reacțiile concurenților;
c) obținerea de profituri satisfăcătoare;
d) controlul masei monetare în economie.
92. Este un factor intern ce determină prețul:
a) cererea pentru produs;
b) politica statului privind formarea prețurilor;
c) etapa ciclului de viață a produsului;
d) tipul de concurență de pe piață.
93. Canalul de distribuție reprezintă:
a) ansamblul operațiunilor de vânzare-cumpărare a unui anumit produs;
b) un concept echivalent cu cel de distribuție a mărfurilor;
c) traseul pe care îl parcurg mărfurile pe piață, până ajung la consumatori;
d) totalitatea proceselor operative la care sunt supuse mărfurile în traseul lor spre
consumatori.
94. Componentele canalului de distribuție ca sistem sunt:
a) producătorul, intermediarii și consumatorul;
b) intermediarii și itinerarul parcurs de produs;
c) fluxul de produse, documente și informații;
d) intermediarii și fluxul de produse.
95. Un canal de distribuție direct este cel care:
a) are un singur intermediar;
b) are doi intermediari;
c) are un număr mic de intermediari;
d) nu are nici un intermediar.
96. Distribuția produselor printr-un număr mic de intermediari este cunoscută sub
denumirea:
a) distribuție directă;
b) distribuție exclusivă;
c) distribuție selectivă;
d) distribuție proprie.
97. În funcție de lățimea canalului de distribuție, aceasta poate fi:
a) intensivă, selectivă și exclusivă;
b) prin canal direct, scurt, lung și complex;
c) dispersată sau concentrată;
d) directă sau indirectă.
98. Alegerea unui singur intermediar convenit prin contract prin care se asigură vânzarea
numai prin intermediul comerciantului respectiv pe o anumită piață, exprimă
distribuția:
a) intensivă;
b) selectivă;
c) generală;
d) exclusivă.
112
Otilia PLATON
99. Logistica reprezintă un element legat de:

a) distribuția fizică;
b) mixul de marketing;
c) strategia de piață;
d) cercetarea pieței.
100. Este o trăsătură esențială a promovării:
a) caracterul indirect, abstract;
b) legătura cu un produs bine-definit;
c) caracterul său stabil, pe termen lung;
d) independența față de mixul de marketing.
101. Publicitatea nu se poate confunda cu procesul de:
a) promovare;
b) comunicare;
c) distribuție;
d) reclamă.
102. Mijlocul prin care se realizează comunicarea plătită și impersonală în vederea
atragerii atenței asupra unui produs sau serviciu se numește:
a) mix de marketing;
b) linie de produse;
c) publicitate;
d) gamă sortimentală.
103. În funcție de obiectul publicității, aceasta poate fi:
a) pentru consumatori și pentru intermediari;
b) locală, națională sau internațională;
c) de orientare a vânzărilor sau de reamintire;
d) de produs sau instituțională.
104. După aria teritorială a răspândirii mesajului, publicitatea poate fi:
a) competitivă sau de reamintire;
b) de imagine sau de fidelizare;
c) locală, națională sau internațională;
d) de introducere a produsului sau de menținere a acestuia pe piață.
105. Reprezintă o funcție a reclamei:
a) corelarea cererii cu oferta pe piață;
b) controlul echilibrului pieței produsului;
c) stimularea producătorilor;
d) influențarea preferințelor consumatorilor.
106. Acordarea de stimulente pe termen scurt, cu scopul de a încuraja consumatorii să
încerce sau să achiziționeze un anumit produs sau serviciu, reprezintă:
a) publicitate;
b) relații publice;
c) promovarea vânzărilor;
d) forță de vânzare.
107. Care dintre următoarele grupări este formată exclusiv din tehnici de promovare a
vânzărilor?
a) publicitatea, reducerile de preț, cadourile promoționale;
b) concursurile publicitare, reducerile de preț, cadourile promoționale;
113
c) concursurile publicitare, relațiile publice, publicitatea;

d) relațiile publice, publicitatea, sponsorizarea.
108. Vehiculează informații prin conferințe de presă și evenimente speciale, acea formă
de promovare numită:
a) promovarea vânzărilor;
b) publicitatea;
c) relațiile publice;
d) vânzarea directă.
109. Reprezintă o tehnică promoțională:
a) distribuția directă;
b) modificarea fluxului cererii;
c) reducerile de preț;
d) furnizarea de informații atât cumpărătorului, cât și vânzătorului.
110. Strategia promoțională se delimitează în: concentrată, diferențiată și nediferențiată în
funcție de:
a) modul de desfășurare în timp;
b) obiectivele globale urmărite;
c) poziția față de structura pieței;
d) rolul activității promoționale.
114
Otilia PLATON
RĂSPUNSURI MARKETING
Nr. grilă A B C D
1 ●
2 ●
3 ●
4 ●
5 ●
6 ●
7 ●
8 ●
9 ●
10 ●
11 ●
12 ●
13 ●
14 ●
15 ●
16 ●
17 ●
18 ●
19 ●
20 ●
21 ●
22 ●
23 ●
24 ●
25 ●
26 ●
27 ●
28 ●
29 ●
30 ●
31 ●
32 ●
33 ●
34 ●
35 ●
36 ●
37 ●
38 ●
39 ●
40 ●
41 ●
42 ●
43 ●
44 ●
45 ●
46 ●
47 ●
115
Nr. grilă A B C D
48 ●
49 ●
50 ●
51 ●
52 ●
53 ●
54 ●
55 ●
56 ●
57 ●
58 ●
59 ●
60 ●
61 ●
62 ●
63 ●
64 ●
65 ●
66 ●
67 ●
68 ●
69 ●
70 ●
71 ●
72 ●
73 ●
74 ●
75 ●
76 ●
77 ●
78 ●
79 ●
80 ●
81 ●
82 ●
83 ●
84 ●
85 ●
86 ●
87 ●
88 ●
89 ●
90 ●
91 ●
92 ●
93 ●
94 ●
95 ●
116
Otilia PLATON
Nr. grilă A B C D
96 ●
97 ●
98 ●
99 ●
100 ●
101 ●
102 ●
103 ●
104 ●
105 ●
106 ●
107 ●
108 ●
109 ●
110 ●
117
MANAGEMENT GENERAL
Conf. univ. dr. CONSTANTIN BRAGARU
1. Latura tehnico - organizatorică a managementului decurge din:
a) natura juridică a colectivităților implicate;
b) calitatea factorilor de decizie la nivel de secții;
c) caracterul oricărui proces de muncă şi care reprezintă managementul tehnicii şi al
tehnologiei de fabricație;
d) numărul de contracte de muncă;
Precizaţi care este varianta corectă care indică abordarea universalității
managementului prin prisma laturii tehnico - organizatorice.
2. Principala lucrare publicată în 1911 de către Frederick Taylor este:
a) Principiile de bază ale managementului prin proiecte;
b) Principiile decizionale la nivel de firmă;
c) Principiile cercetării şi proiectării;
d) Principiile managementului științific.
Alegeţi varianta corectă care scoate în evidenţă principala lucrare publicată în 1911
de către Frederick Taylor.
3. Managementul este profesiunea care solicită, alături de experiență şi o "........ ".Ce
cuvânt (cuvinte) trebuie introdus(e) în locul liniei punctate din fraza de mai sus:
a) instruire temeinic şi precis orientată;
b) bună pregătire în diferite domenii ale științei;
c) implicare în probleme strict personale;
d) dezvoltare a capacității de reținere a principalelor probleme din firmă.
4. Una din ramurile cele mai fecunde ale științei managementului este:
a) programarea matematică;
b) psihologia;
c) simularea proceselor decizionale;
d) sociologia.
Alegeți varianta corectă care indică una din ramurile fecunde ale științei
managementului.
5. Managementul este:
a) o disciplină fundamentală care are ca scop asigurarea unui viitor trainic şi eficace
pe plan economic;
b) o disciplină fundamentală care are ca scop asigurarea unui viitor trainic şi eficace
pe plan social;
c) dat de numărul de sarcini pe care le are de îndeplinit un manager în vederea
obținerii de profit;
d) ansamblul activităților, disciplinelor, metodelor, tehnicilor care înglobează
sarcinile conducerii, gestiunii, administrării şi organizării agentului economic şi
vizează ca prin adoptarea deciziilor optime în proiectarea şi reglarea proceselor
microeconomice să analizeze întregul colectiv de salariați pentru a întreprinde şi
a lucra profitabil, pentru a organiza schimbări capabile să asigure unității un
viitor trainic şi eficace pe plan economic şi social.
Care este definiția corectă şi completă a managementului?
118
Constantin BRAGARU
6. Conceptul de management are semnificații multiple şi se folosește mult în:

a) științe exacte;
b) teorie şi practică;
c) domenii financiare;
d) economie.
Care sunt semnificațiile multiple ale conceptului de management? Identificaţi
varianta de răspuns corectă.
7. Aspectele semnificative ale managementului în lumea modernă sunt următoarele:
1) este o preocupare atât de importantă încât este îndreptățit la statutul
științific şi teoretic;
2) ca teorie şi practică constituie de fapt o cale științifică de rezolvare a
problemelor puse conducerii în condițiile complexității
interdependențelor şi schimbărilor care caracterizează lumea modernă
dinamică;
3) ca teorie şi practică nu constituie întotdeauna o cale științifică de
rezolvare a problemelor puse conducerii în condițiile complexității
interdependențelor şi schimbărilor care caracterizează lumea modernă
dinamică;
4) asigură descoperirea adevăratelor riscuri economice şi politice;
5) asigură descoperirea adevăratelor probleme şi formularea lor corectă,
înlăturarea falselor probleme, stabilirea scopurilor, a obiectivelor şi
priorităților, precum şi abordarea sistematică, rațională, în vederea
obținerii de rezultate reale.
Care din combinaţiile de mai jos reprezintă aspecte semnificative ale
managementului în lumea modernă:
a) 2,3,4
b) 1,2,4
c) 1,4,5
d) 1,2,5
8. Ceea ce rămâne precumpănitor în activitatea managerială, crede Drucker, este faptul
că:
a) inteligenţa managerilor are de a face cu oameni, mai mult decât cu forţe materiale
sau cu fapte conjuncturale;
b) inteligenţa managerilor are de a face cu mijloacele tehnologice, mai mult decât cu
oamenii;
c) inteligenta managerilor are de a face cu politica practicată de fiecare stat în parte;
d) inteligenta managerilor are de a face cu mijloacele circulante;
Ce crede Druker în legătură cu activitatea managerială dintr-o societate comercială?
Identificaţi varianta de răspuns corectă.
9. William Newman definește managementul ca:
a) ansamblul activităților, disciplinelor, metodelor, tehnicilor care înglobează
sarcinile conducerii, gestiunii, administrării şi organizării agentului economic şi
vizează ca prin adoptarea deciziilor optime în proiectarea şi reglarea proceselor
microeconomice să analizeze întregul colectiv de salariați pentru a întreprinde şi
a lucra profitabil, pentru a organiza schimbări capabile să asigure unității un
viitor trainic şi eficace pe plan economic şi social;
b) importanta tehnică socială, ca direcționare, conducere şi control al eforturilor
unei grupe de indivizi în vederea realizării unui anumit scop comun;
119
Culegere teste grilă Management General
c) ansamblul activităţilor, disciplinelor, metodelor, tehnicilor care înglobează

sarcinile conducerii;
d) ansamblul deciziilor optime în vederea proiectării şi reglării proceselor
microeconomice;
Alegeţi varianta corectă care scoate în evidenţă definiția managementului în opinia lui
William Newman.
10. Latura social - economică a managementului se referă la:
a) esența economică a managementului producției, la pârghiile economice folosite,
la formele şi metodele managementului, la aspectele concrete ale stimulentelor
materiale şi morale, gradul de autonomie, inițiativa şi răspunderea personală şi
colectivă;
b) calitatea factorilor de decizie la nivel de secții;
c) caracterul oricărui proces de muncă şi care reprezintă managementul tehnicii şi al
tehnologiei de fabricație;
d) numărul de contracte de muncă;
Precizaţi care este varianta corectă care indică abordarea universalității
managementului prin prisma laturii social – economice.
11. În privința raportului dintre ştiinţa şi arta în management şi-au expus punctul de
vedere numeroși oameni de ştiinţă printre care enumerăm:
a) E. Brech;
b) Vasile V. Popescu;
c) Mircea Malița;
d) Cornel Pavelescu.
Care din variantele enumerate mai sus nu se referă la omul de ştiinţă care şi-a expus
punctul de vedere în privința raportului dintre ştiinţă şi artă în management?
12. Mircea Malița definește următoarele concepte generale în management:
a) sisteme;
b) legităţi;
c) obiective;
d) resurse;
Care din variantele enumerate mai sus nu reprezintă concept general în management
în opinia lui Mircea Malița?
13. Drucker considera esențial în activitatea managerială următoarele:
1) personalitatea managerului;
2) capacitatea acestuia de a se purta cu oamenii, cu salariații şi cu clienții
întreprinderii respective;
3) relația şef ierarhic şi subaltern;
4) toate elementele exogene firmei, de natură economică, tehnică,
politică;
5) obținerea resurselor necesare prin mijloace proprii.
Ce anume este esențial în activitatea managerială conform opiniei lui Drucker?
Identificaţi combinaţiile de variante corecte enumerate mai jos:
a) 1,4
b) 2,3
c) 3,4
d) 1,2
120
Constantin BRAGARU
14. Drucker precizează faptul că managerul poate fi capabil să realizeze mari randamente
în producție, însă există tendința ca acesta să degenereze:
a) într-un birocrat, ajungând să fie incapabil să-şi înțeleagă salariații;
b) lucrurile în defavoarea societăţii comerciale;
c) relaţiile dintre șefii de nivel mediu şi subalterni;
d) raporturile dintre bancă şi terțe persoane;
Alegeţi varianta corectă care are legătură cu cele indicate de Drucker cu privire la
tendința managerului în raport cu salariații.
15. Mediul ambiant include:
a) toate elementele exogene firmei;
b) toate elementele specifice economiei de piaţă;
c) toate elementele exogene firmei, de natură economică, tehnică, politica;
d) toate elementele exogene firmei, de natură economică, tehnică, politică,
demografică, culturală, ştiinţifică, organizatorică, juridică, psiho-sociologică,
educațională şi ecologică ce marchează stabilirea obiectivelor acesteia, obținerea
resurselor necesare, adaptarea şi aplicarea deciziilor de realizare a lor.
Alegeţi varianta corectă care definește corect mediul ambiant.
16. Printre factorii economici care influenţează mediul ambiant asupra agentului
economic amintim:
1) piaţa agricolă de produse;
2) piaţa bancară;
3) piaţa internă;
4) piaţa externă;
5) pârghiile economico - financiare.
Care din combinaţiile enumerate mai jos reprezintă factori economici care
influenţează mediul ambiant asupra agentului economic:
a) 2,3,4
b) 1,2,4
c) 1,4,5
d) 3,4,5
17. Printre factorii tehnici şi tehnologici care influenţează mediul ambiant asupra
agentului economic se numără:
1) mentalitățile;
2) capacitatea de inovare;
3) calitatea tehnologiilor;
4) know-how-ul;
5) reglementările juridice.
Alegeţi combinaţia care reflectă corect factorii tehnici şi tehnologici economici care
influenţează mediul ambiant asupra agentului economic:
a) 2,3,4
b) 1,2,4
c) 1,4,5
d) 1,3,5
18. Trăsăturile distinctive ale firmei ca agent economic elementar sunt următoarele:
1) este subiect al activităţii economice, dar şi purtător al unor interese
proprii;
2) nu dispune de resurse proprii acesta apelând la resurse atrase;
3) relația cu ceilalți agenţi economici nu este reprezentativă;
121
4) are comportament specific constând în decizii şi acţiuni, dispunând de

resurse proprii;
5) se afla în relație cu ceilalți agenţi elementari.
Care din combinaţiile enumerate mai jos reprezintă trăsături distinctive ale firmei ca
agent economic:
a) 1,3,4
b) 1,2,4
c) 1,4,5
d) 1,3,5
19. Dinamizarea managementului societăţii comerciale depinde în principal de:
1) inițiativa managerilor;
2) politica adoptată de firmă;
3) gradul de implicare al factorilor de decizie;
4) inițiativa statului;
5) calitățile managerilor.
De ce anume depinde în principal dinamizarea managementului societăţii comerciale?
Alegeţi combinaţia corectă care scoate în evidenţă acest lucru.
a) 1,4
b) 2,3
c) 3,4
d) 1,5
20. Desfăşurarea activităţii agenţilor economici într-un mediu concurenţial specific
economiei de piaţă impune:
a) reconsiderarea relaţiilor dintre agenţii economici şi mediul ambiant;
b) un comportament specific constând în decizii şi acţiuni;
c) un comportament lejer;
d) risc pe plan internațional.
Ce anume impune desfăşurarea activităţii agenţilor economici într-un mediu
concurenţial specific economiei de piaţă? Identificaţi varianta de răspuns corectă.
21. Multitudinea de variabile endogene şi exogene specifice evoluției firmei în contextul
economico-social contemporan implică:
a) reconsiderarea relaţiilor dintre agenţii economici şi mediul ambiant;
b) analiza atentă a elementelor care influenţează în mod hotărâtor evoluția actuală a
agentului economic;
c) risc pe plan internațional;
d) risc pe plan național.
Alegeţi varianta corectă care are legătură cu multitudinea de variabile endogene şi
exogene specifice evoluției firmei în contextul economico-social contemporan.
22. Factorii direcți şi principali ai mediului extern al organizației sunt:
a) furnizorii de materiale, de resurse de muncă şi de capital;
b) organele legislative şi statale;
c) cenzorii;
d) consumatorii.
Alegeţi varianta care nu are legătură cu factorii direcți şi principali ai mediului extern
al organizației.
23. Principalii factori de schimbare indirecți ai mediului extern al organizației sunt:
a) furnizorii de materiale, de resurse de muncă şi de capital;
122
Constantin BRAGARU
b) tehnologiile;
c) condițiile economice;
d) condițiile politice.
Alegeţi varianta care nu are legătură cu principalii factori de schimbare indirecți ai
mediului extern al organizației.
24. Pentru a-şi asigura succesul în afacerile economice internaționale, managerul trebuie
să știe şi să ţină seama de:
a) particularitățile culturale ale diferitelor țări;
b) particularitățile administrative ale diferitelor țări;
c) particularitățile economice ale diferitelor țări;
d) particularitățile juridice ale diferitelor țări.
Alegeţi varianta care nu reprezintă particularitatea specifică asigurării succesului
managerului în afacerile economice internaționale.
25. În funcţie de nivelul la care se face raportarea - microeconomic sau macroeconomic,
agenţii economici pot fi:
a) elementari sau agregați;
b) privați;
c) particulari;
d) legali.
Alegeţi varianta corectă care nu are legătură cu nivelul la care se face raportarea -
microeconomic sau macroeconomic specifică agenţilor economici.
26. Buna funcționare a agenţilor economici se concretizează în:
a) obținerea de profit;
b) analiza opțiunilor strategice;
c) determinarea problemei şi adoptarea deciziei;
d) analiza situației.
Alegeţi varianta corectă care are legătură cu buna funcționare a agenţilor economici.
27. Racordarea conștientă a agentului economic la evoluțiile logice la nivel micro şi
macroeconomic reprezintă:
a) definirea scopului firmei;
b) premise necesare succesului firmei în economia de piaţă;
c) analiza atentă a elementelor care influenţează în mod hotărâtor evoluția actuală a
firmei;
d) reconsiderarea relaţiilor dintre agenţii economici şi mediul ambiant.
Alegeţi varianta corectă care are legătură cu racordarea conștientă a agentului
economic la evoluțiile logice la nivel micro şi macroeconomic.
28. Prin activitatea economică pe care o desfășoară, este influențată şi, în același timp,
contribuie:
a) la reconsiderarea relaţiilor dintre agenţii economici şi mediul ambiant;
b) la relansarea pârghiilor economico - financiare;
c) la o lărgire a structurii societăţii românești în întregime;
d) la definirea scopului firmei.
La ce anume contribuie fiecare societate comercială prin activitatea economică pe
care o desfășoară? Identificaţi varianta de răspuns corectă.
123
29. Determinarea conținutului metodologic al procesului managerial, date fiind

trăsăturile specifice ale activităţii manageriale, se face parcurgând următoarele etape:
1) definirea scopului;
2) adoptarea deciziilor de reinvestire;
3) analiza opțiunilor strategice;
4) analiza situației;
5) determinarea problemei şi adoptarea deciziei.
Care este combinaţia corectă care scoate în evidenţă etapele specifice procesului
managerial:
a) 1,3,5
b) 1,4,5
c) 2,4,5
d) 3,4,5
30. Conținutul economic al procesului managerial este determinat de faptul că în acest
proces își găsește expresia folosirea resurselor producției, de la "......" şi până la
"..........."
Ce cuvânt (cuvinte) trebuie introdus (e) în locul liniei punctate din frază anterioară:
a) analiza rezultatelor economice şi până la elaborarea strategiilor;
b) intrarea în fabricație a materiilor prime şi până la controlul de calitate al acestora;
c) controlul C.T.C şi până la scoaterea pe piaţa a produselor;
d) analiza existenţei lor şi până la transformarea lor în produs.
31. Ciclicitatea subliniază faptul că:
a) fiecare acţiune de influențare se termină prin trecerea sistemului condus la o nouă
stare;
b) se manifestă în funcţie de nivelul de exercitare a managementului şi de
particularitățile societăţii;
c) apar transformări în sensul direcțiilor de orientare a întregului proces managerial;
d) fiecare act de influențare se termină prin trecerea sistemului condus la o nouă
stare, ceea ce subliniază necesitatea stabilirii unui nou scop al managementului
sau de a corecta ori completa scopul precedent şi pentru realizarea căruia este
necesar un nou act de influențare.
Alegeţi varianta care definește corect ciclicitatea ca trăsătură specifică procesului
managerial.
32. Previziunea se bazează pe analiza atentă şi profundă a următoarelor elemente:
1) coordonarea operativă a deciziilor;
2) resursele disponibile;
3) rezultatele activităţii trecute;
4) situația actuală şi scopurile activităţii;
5) analiza atentă şi detaliată a informației.
Care din combinaţiile de mai jos scot în evidenţă elementele specifice previziunii?
a) 2,3,4
b) 1,4,5
c) 2,4,5
d) 3,4,5
33. Sunt funcţii ale managementului:
1. funcţia de previziune;
2. funcţia financiar contabilă;
3. funcţia de organizare;
124
Constantin BRAGARU
4. funcţia de coordonare;
5. funcţia de cercetare-dezvoltare;
6. funcţia de antrenare;
7. funcţia de evaluare-control.
Care din combinaţiile enumerate mai jos reprezintă funcţiile managementului:
a) 1,2,3,4,5
b) 1,3,4,5,6
c) 1,3,4,6,7
d) 2,3,5,6,7
34. Din punctul de vedere al practicii, necesitatea studierii procesului managerial este
pusă în evidenţă de:
a) creșterea deosebită a rolului parametrilor temporali ai managementului în era
vitezei dezvoltării tehnico-ştiinţifice;
b) rezultatele activităţii trecute;
c) rezultatele activităţii prezente;
d) funcţiile managementului firmei;
De ce anume este pusă în evidenţă necesitatea studierii procesului managerial din
punctul de vedere al practicii? Identificaţi varianta de răspuns corectă.
35. În funcţie de conținut şi efecte procesele de muncă se împart în două grupe de bază:
1) procese de execuție;
2) procese manageriale;
3) procese decizionale;
4) procese funcţionale;
5) procese strategice.
Care din combinaţiile de mai jos reprezintă grupe de bază în funcţie de conţinutul şi
efectele proceselor de muncă:
a) 1,4
b) 2,3
c) 3,4
d) 1,2
36. Sfera de cuprindere şi intensitatea procesului managerial se afla într-un raport de:
a) dependenţa cu eșalonul managerial, în sensul că, cu cât acesta se realizează pe o
treaptă din ierarhia superioară a sistemului managerial, cu atât este mai
cuprinzător, mai intens şi mai bogat în semnificații şi rezultate;
b) independența cu eșalonul managerial, în sensul că, cu cât acesta se realizează pe
o treaptă din ierarhia superioară a sistemului managerial, cu atât este mai
c) dependenţa cu eșalonul managerial, în sensul că, cu cât acesta se realizează pe o
treaptă din ierarhia inferioară a sistemului managerial, cu atât este mai
d) dependenţa cu eșalonul managerial, în sensul că, cu cât acesta se realizează pe o
treaptă din ierarhia inferioară a sistemului managerial, cu atât este mai
cuprinzător, mai puțin intens şi mai bogat în semnificații.
Alegeţi varianta corectă care are legătură cu sfera de cuprindere şi intensitatea
procesului managerial.
37. Esența procesului managerial constă în:
a) creștere a eșalonului managerial, în sensul că, cu cât acesta se realizează pe o
treaptă din ierarhia superioară a sistemului managerial;
125
b) concentrarea eforturilor umane pentru coordonarea muncii comune;

c) semnificații şi rezultate deosebite;
d) creșterea deosebită a rolului parametrilor temporali ai managementului în era
vitezei dezvoltării tehnico-ştiinţifice.
Alegeţi varianta corectă care are legătură cu esența procesului managerial.
38. Studiul conținutului procesului managerial necesită:
a) o creștere a eșalonului managerial, în sensul că, cu cât acesta se realizează pe o
treaptă din ierarhia superioară a sistemului managerial;
b) o atenție deosebită;
c) înțelegerea modului de influențare asupra salariaților în soluționarea
problematicii economice a societăţii comerciale;
d) stabilirea unui nou scop al managementului;
Alegeţi varianta corectă care are legătură cu studiul conținutului procesului
managerial.
39. Conținutul procesului managerial depinde de:
a) sarcinile principale ce stau în fața societăţii comerciale;
b) diversificarea gamei de produse;
c) ierarhia inferioară a sistemului managerial;
d) ierarhia superioară a sistemului managerial.
De ce anume depinde conținutul procesului managerial? Identificaţi varianta de
răspuns corectă.
40. Conținutul economic al procesului managerial poate fi exprimat în patru etape şi
anume:
a) determinarea necesităților economice;
b) alegerea soluțiilor optime;
c) analiza existenţei resurselor;
d) repartizarea resurselor;
Alegeţi varianta corectă care nu reprezintă o etapă a conținutului economic al
41. Conținutul informațional al procesului managerial are în vedere următoarele etape:
a) cercetarea informației;
b) completarea informației;
c) repartizarea informației;
d) prelucrarea informației.
Alegeţi varianta corectă care nu reprezintă etapa conținutului informațional al
42. Conținutul funcţional al procesului managerial se conturează în următoarele etape:
a) coordonarea;
b) planificarea;
c) organizarea;
d) controlul.
Alegeţi varianta corectă care nu reprezintăo etapă a conținutului funcţional al
43. Trăsăturile definitorii ale strategiei sunt:
1) au în vedere, în mod explicit şi implicit, realizarea unor scopuri bine
precizate, specificate sub formă de misiune şi obiective, vizându-se în
același timp perioadele viitoare;
126
Constantin BRAGARU
2) sfera de cuprindere a strategiei o reprezintă forța de muncă;

3) identificarea principalelor deficienţe ale sistemului informațional;
4) sfera de cuprindere a strategiei este organizația în ansamblul său
rezumându-se la elementele sale esențiale;
5) este rezultatul negocierii.
Care din combinaţiile de mai jos reprezintă trăsăturile definitorii ale strategiei:
a) 2,3,4
b) 1,2,4
c) 1,4,5
d) 1,3,5
44. În funcţie de dinamica principalelor obiective încorporate, strategiile pot fi:
1) strategii de redresare;
2) strategii de economice;
3) strategii de consolidare;
4) strategii de dezvoltare;
5) strategii organizatorice.
Care din combinaţiile de mai jos reprezintă strategii principale în funcţie de dinamica
principalelor obiective incorporate:
a) 2,3,4
b) 1,3,4
c) 1,4,5
d) 1,3,5
45. În funcţie de sfera de cuprindere, strategiile pot fi:
1) strategii globale;
2) strategii organizatorice;
3) strategii parțiale;
4) strategii economice;
5) strategii administrativ - economice.
Care din combinaţiile de mai jos reprezintă strategii principale în funcţie de sfera de
cuprindere:
a) 1,3
b) 2,3
c) 3,4
d) 4,5
46. În strategia managerială este implicată "......" ca variabilă care stă la baza orientării şi
pregătirii sistematice a viitorului firmei. Ce cuvânt (cuvinte) trebuie introdus (e) în
locul liniei punctate din fraza anterioară:
a) protecția mediului;
b) inovația;
c) gândirea intuitivă;
d) strategia de redresare.
47. Elaborarea şi aplicarea strategiilor nu reprezintă un scop în sine, ci constituie:
a) sfera de cuprindere a organizației;
b) esența managementului;
c) obiectivul de studiu al managerului;
d) o modalitate managerială majoră de profesionalizare a conducerii şi creșterii
competitivității firmei;
Alegeţi varianta corectă care scoate în evidenţă modul de elaborare şi aplicare a
127
strategiilor.
48. În conceperea şi fundamentarea activităţilor firmelor un rol esențial îl au strategiile şi
politicile elaborate de către:
a) mecanismele manageriale;
b) structurile guvernamentale;
c) structurile funcţionale;
d) subalterni;
Alegeţi varianta corectă care are legătură cu conceperea şi fundamentarea activităţilor
firmelor.
49. Justin Longenecker şi Charles D. Prigle prezintă strategia ca o concretizare a
previziunii, statuând că are drept obiect:
a) elaborarea unor cuprinzătoare programe de esență privind prezentul,
continuându-se cu o planificare mai detaliată şi de o natură specifică;
b) elaborarea unor cuprinzătoare programe de esență privind viitorul, continuându-
se cu o planificare mai detaliată şi de o natură specifică;
c) elaborarea unor strategii şi programe de esență privind trecutul, continuându-se
cu o planificare mai detaliată şi de o natură specifică;
d) elaborarea unor programe guvernamentale de esență privind trecutul, prezentul,
continuându-se cu o planificare mai detaliată şi de o natură specifică.
Alegeţi varianta corectă care are legătură cu strategia prezentată de Justin
Longenecker şi Charles D. Prigle.
50. Specialistul belgian Philippe de Woot concepe strategia ca fiind:
a) opțiunile importante ale întreprinzătorului în confruntarea cu mediul ținând cont
de resursele de care dispune;
b) opțiunile importante ale întreprinzătorului în confruntarea cu mediul ținând cont
de nevoile personale;
c) opțiunile importante ale clientului în confruntarea cu mediul ținând cont de
resursele de care dispune;
competitivității firmei.
Alegeţi varianta corectă care are legătură cu strategia prezentată de specialistul
belgian Philippe de Woot.
51. Specialistul M. Bower concepe strategia ca fiind:
a) opțiunile importante ale întreprinzătorului în confruntarea cu mediul ținând cont
de resursele de care dispune;
b) ştiinţa şi arta de a declanșa toate resursele întreprinderii pentru atingerea cu
succes a obiectivelor şi scopurilor fixate;
c) totalitatea operațiunilor de verificare a desfășurării procesului de producție;
d) arta de a declanșa toate resursele întreprinderii pentru atingerea cu succes a
scopurilor fixate;
Alegeţi varianta corectă care are legătură cu strategia prezentată de specialistul M.
Bower.
52. Strategia unei societăţi comerciale vizează în principal:
a) sfera de produse şi de piețe în care este angajată societatea comercială, ceea ce îi
oferă managerului avantajul de a se concentra asupra unor domenii complet
conturate atât pe planul aprovizionării cât şi al desfacerii produselor firmei;
128
Constantin BRAGARU
b) vectorul de creștere, care indică direcția în care se dezvoltă societatea comercială,

orientarea concretă a schimbării strategice;
c) avantajul competitiv, pus în evidenţă de către proprietățile specifice ale piețelor şi
produselor care vor asigura societăţii comerciale o poziție competitivă solidă;
competitivității firmei.
Ce anume vizează în principal strategia unei societăţi comerciale? Identificaţi varianta
de răspuns corectă.
53. Managementul strategic este definit ca:
a) un set de decizii şi acţiuni concretizat în formularea şi implementarea de planuri
proiectate pentru a realiza obiectivele firmei;
b) un set de funcţii manageriale şi acţiuni concretizat în formularea de planuri
c) un set de funcţiuni manageriale şi acţiuni concretizat în formularea de planuri
d) un set de procese manageriale şi acţiuni concretizat în formularea de planuri
Alegeţi varianta care definește corect managementul strategic.
54. Schendel şi Hofer, în binecunoscuta lor lucrare "Strategy Formulation and Analitical
Concepts", delimitează patru componente ale oricărei strategii:
a) domeniul abordat, ce se referă la interacţiunile prezente şi viitoare ale
organizației cu mediul;
b) avantajul competitiv, pus în evidenţă de către proprietățile specifice ale piețelor şi
produselor care vor asigura societăţii comerciale o poziție competitivă solidă;
c) desfăşurarea resurselor are în vedere nivelul şi structura resurselor organizației,
precum şi perfecționarea abilitaților ce contribuie la realizarea obiectivelor şi
scopurilor;
d) avantajul competitiv vizează poziția unică pe care o organizație o dezvoltă în
raport cu concurenții săi, prin structurile evoluției resurselor şi/sau deciziile
privind domeniul abordat;
Alegeţi varianta corectă care nu are legătură cu strategia prezentată de Schendel şi
Hofer, în binecunoscuta lor lucrare "Strategy Formulation and Analitical Concepts".
55. În etapa de tranziţie la economia de piaţă, în jurul societăţii comerciale evoluează:
a) furnizorii;
b) tehnica;
c) produsele;
d) piețele.
Alegeţi varianta corectă care nu are legătură cu societatea comercială aflată în etapa
de tranziție la economia de piaţă.
56. Pentru a formula strategia, managerul trebuie să stabilească un model în care să
clarifice cele patru componente ale strategiei manageriale:
a) oportunitatea pieței;
b) competentele şi resursele societăţii comerciale;
c) valorile şi aspirațiile personale ale cadrelor superioare;
d) sinergia, definită ca afecte sintetice ce se așteaptă, ca urmare a implementării
deciziilor şi utilizării resurselor organizației.
Alegeţi varianta corectă care nu are legătură cu formularea strategiei de către
manager.
129
57. Organizarea se clădește în funcţie de trei criterii:

1) divizarea lucrului general în vederea atingerii unui obiectiv, dintr-o
serie de activităţi şi de operaţii;
2) costuri mai mari decât precedentele dar relativ modeste;
3) forţa de muncă specializată cu pregătire continuu actualizabilă;
4) evitarea reverificării sarcinilor;
5) orientarea tuturor eforturilor către un obiectiv unic şi o funcţionare
corespunzătoare.
Care din combinaţiile de mai jos reprezintă criterii specifice organizării:
a) 2,3,4
b) 1,3,4
c) 1,4,5
d) 1,3,5
58. Semnificaţia organizării procesuale constă în faptul că:
a) informaţiile sunt necesare pentru previzionarea obiectivelor;
b) au un caracter excepţional, nerepetându-se într-un viitor previzibil;
c) eficacitatea lor depinde de potenţialul decizional al decidentului;
d) cu ajutorul ei se conturează, ordonează şi se antrenează ansamblul de procese de
muncă fizică şi intelectuală ce se desfăşoară în cadrul societăţii comerciale;
Alegeţi varianta corectă care scoate în evidenţă semnificaţia organizării procesuale.
59. Printre activităţile specifice funcţiunii de producţie enumerm:
1) programarea, lansarea în producţie şi urmărirea realizării producţiei;
2) controlul tehnic de calitate al materialelor de construcţie;
3) întreţinerea şi reparaţia instalaţiilor electrice;
4) asigurarea unor condiţii corespunzătoare de securitate şi de igienă a
muncii, dar şi controlul tehnic de calitate al materiilor prime,
semifabricatelor, subansamblelor pe întregul flux de fabricaţie, precum şi
al produselor finite potrivit metodelor, frecvenței şi cu mijloacele
prevăzute în documentaţia tehnică;
5) întreţinerea şi reparaţia instalaţiilor, maşinilor şi clădirilor.
Care din combinaţiile de mai jos reprezintă activităţi specifice funcţiunii
de producţie:
a) 2,3,4
b) 1,3,4
c) 1,4,5
d) 1,3,5
60. Organizarea structurală constă în:
a) gruparea funcţiunilor, activităţilor, atribuţiilor în funcţie de anumite criterii şi
repartizarea acestora pe grupuri de lucru;
b) investigarea sectoarelor susceptibile de perfecționare;
c) ordonarea şi sistematizarea sistemului informaţional managerial;
d) gruparea funcţiunilor activităţilor, atribuţiilor şi sarcinilor în funcţie de anumite
criterii şi repartizarea acestora în scopul realizării lor, pe grupuri de lucru şi
salariaţi în vederea concretizării condiţiilor care să asigure posibilităţi pentru
realizarea obiectivelor societăţii comerciale.
Alegeţi varianta care defineşte corect organizarea structurală.
130
Constantin BRAGARU
61. Elementele caracteristice postului sunt următoarele:

1) obiectivele postului;
2) sarcinile postului;
3) competenţa organizaţională sau autoritatea formală;
4) numărul de ore zilnic lucrate;
5) competenţa organizaţională şi operaţională;
6) competenţa sau autoritatea profesională;
7) responsabilitatea.
Care din combinaţiile de mai jos reprezintă elementele caracteristice postului:
a) 1,3,6,7
b) 1,4,5,6
c) 1,2,3,4
d) 3,4,6,7
62. În actuala etapă de tranziţie la economia de piaţă, activitatea societăţii comerciale
este posibil să se desfăşoare eficient numai:
a) pe fondul unei organizări raționale, bazată pe principii, metode şi tehnici
fundamentate ştiinţific;
b) pe fondul unei organizări structurale, bazată pe principii, metode şi tehnici
c) pe fondul unei organizări procesuale, bazată pe principii, metode şi tehnici
d) pe fondul unei organizări strategice, bazată pe principii, metode şi tehnici
Alegeţi varianta corectă care are legătură cu desfăşurarea eficientă a activităţii
societăţii comerciale în actuala etapă de tranziţie la economia de piaţă.
63. Organizarea, ca funcţie managerială reprezintă:
a) ansamblul acţiunilor întreprinse în vederea utilizării cu maximum de eficiență a
resurselor materiale;
b) ansamblul acţiunilor întreprinse în vederea utilizării cu maximum de eficiență a
resurselor materiale, umane şi financiare pe care le are la dispoziţie societatea
comercială;
c) ansamblul acţiunilor întreprinse în vederea utilizării cu maximum de eficiență a
resurselor materiale, umane;
d) ansamblul acţiunilor întreprinse în vederea utilizării cu maximum de eficiență a
resurselor financiare pe care le are la dispoziţie societatea comercială;
Alegeţi varianta care defineşte corect organizarea, ca funcţie managerială.
64. McGregor, C. Barmiaird. H.A. Simon, E. Bakke, R. Likert şi alţi teoreticieni ai
organizării întreprinderilor acorda o atenţie deosebită:
a) acţiunilor întreprinse în vederea utilizării cu minim de eficiență a resurselor
materiale;
b) resurselor materiale, umane şi financiare;
c) problemelor structurii organizatorice;
d) resurselor materiale, umane.
Spre ce anume şi-au aplecat atenţia McGregor, C. Barmiaird. H.A. Simon, E. Bakke,
R. Likert şi alţi teoreticieni în ceea ce priveşte organizarea întreprinderilor?
Identificaţi varianta de răspuns corectă.
131
65. McGregor, C. Barmiaird. H.A. Simon, E. Bakke, R. Likert şi alţi teoreticieni ai

organizării întreprinderilor susţin că pentru a fi eficientă, organizarea trebuie să se
bazeze pe:
a) ansamblul acţiunilor întreprinse în vederea utilizării cu maximum de eficiență a
b) structuri dinamice, adaptate continuu la obiectivele întreprinderii şi la oamenii
care le realizează;
resurselor umane pe care le are la dispoziţie societatea comercială;
d) metode, tehnici şi instrumente manageriale;
Alegeţi varianta corectă care are legătură cu ceea ce au spus McGregor, C. Barmiaird.
H.A. Simon, E. Bakke, R. Likert şi alţi teoreticieni ai organizării întreprinderilor în
legătură cu organizarea.
66. H. Fayol defineşte organizarea în felul următor:
a) a organiza întreprinderea înseamnă a o aproviziona cu tot ce-i necesar pentru
funcţionarea ei: materii prime, utilaj, bani, personal;
b) ansamblul acţiunilor întreprinse în vederea utilizării cu maximum de eficiență a
resurselor umane pe care le are la dispoziţie societatea comercială;
realizarea obiectivelor societăţii comerciale;
Alegeţi varianta corectă care are legătură cu definiţia data de H. Fayol în ceea ce
priveşte organizarea.
67. Prin organizare, managerul:
a) posibilităţile reale de a-şi realiza nevoile personale dar şi ale societăţii
comerciale;
b) conturează structura producţiei;
c) abordează înzestrarea tehnică şi procesele tehnologice;
d) selecţionează personalul;
Ce anume face managerul într-o întreprindere cu ajutorul organizării? Identificaţi
68. În funcţie de conţinut organizarea societăţilor comerciale se divide în următoarele
forme principale:
1) organizarea procesuală;
2) organizarea structurală;
3) organizarea fracţională;
4) organizarea legislativă;
5) organizarea participativă.
Care din combinaţiile de mai jos reprezintă forme principale ale organizării
societăţilor comerciale:
a) 1,3
b) 2,3
c) 3,4
d) 1,2
132
Constantin BRAGARU
69. Tratată ca obiect managerial, organizarea procesuală constă în:

a) descompunerea proceselor de muncă atât fizică, cât şi intelectuală în elementele
componente, adică în timpi, operaţii, mişcări, însoţită de analiza acestora în
scopul regrupării lor în funcţie de nivelul obiectivelor la realizarea cărora
participă;
b) descompunerea proceselor de muncă atât fizică, cât şi intelectuală în elementele
componente, adică în timpi;
c) gruparea funcţiunilor activităţilor, atribuţiilor şi sarcinilor în funcţie de anumite
realizarea obiectivelor societăţii comerciale;
salariaţi.
Alegeţi varianta corectă care are legătură cu organizarea procesuală tratată ca obiect
managerial.
70. În procesul de grupare a activităţilor pe funcţiuni managerul va ţine seama de
legăturile dintre obiective, funcţiuni şi activităţi, precum şi de anumite criterii, dintre
care mai semnificative ne apar:
1) criteriul de identitate, care cere ca gruparea unor activităţi identice ca
factură să ţină seama şi de necesitatea utilizării unor tehnici specializate
de lucru în acelaşi domeniu, precum şi de volumul de lucru care să
justifice tratarea lor distinctă;
2) criteriul de complementaritate care solicită gruparea unor activităţi ca
factură, dar cu legături indispensabile ceea ce impun activităţilor
respective raporturi de completare reciprocă sau de auxiliaritate;
3) criteriul de convergentă, care are în vedere gruparea activităţilor
diferite ca natură, care solicită tehnici specializate deosebit de diferite,
dar care converg spre realizarea aceloraşi obiective;
4) criteriul de reducere a costurilor de producţie care are în vedere
gruparea activităţilor diferite ca natură;
5) criteriul desfăşurării procesului de producţie în bune condiţii.
Care din combinaţiile de mai jos reprezintă criterii de care managerul trebuie să ţină
seama în procesul de grupare a activităţilor pe funcţiuni:
a) 2,3,4
b) 1,3,4
c) 1,4,5
d) 1,2,3
71. În practica managementului societăţii comerciale se utilizează următoarele feluri de
informaţii:
1) de comandă sau de dirijare (analiza fenomenelor manageriale,
declanşarea acţiunilor manageriale);
2) dificile în sensul că analiza fenomenelor manageriale nu reprezintă o
problemă în finalizarea obiectivelor firmei;
3) informaţiile legate de modul de desfăşurare a producţiei;
4) de reglare şi de cunoaştere şi raportare (îndreptarea mersului activităţii
economice, prin modificări cantitative şi calitative);
5) de planificare şi prognoză (necesare formulării de decizii privitoare la
dezvoltarea economiei societăţii comerciale).
133
Care din combinaţiile de mai jos reprezintă principalele feluri de informaţii specifice
practicii managementului firmei:
a) 2,3,4
b) 1,3,4
c) 1,4,5
d) 1,3,5
72. Prin circuit informaţional se înţelege:
a) cantitatea de informaţii care este vehiculată între emiţător şi destinatar pe
circuitul informaţional, caracterizat prin anumite caracteristici: viteza de
deplasare, lungime, fiabilitate, cost;
b) cantitatea de informaţii care este vehiculată între destinatar şi emiţător pe
circuitul informaţional;
c) numărul de caracteristici: viteza de deplasare, lungime, fiabilitate, cost;
d) traiectul pe care îl parcurge o informaţie sau o categorie de informaţii între
emiţător şi destinatar.
Alegeţi varianta care defineşte corect circuitul informaţional.
73. Fluxul informaţional reprezintă:
a) ansamblul datelor, informaţiilor, fluxurilor şi circuitelor informaţionale,
procedurile şi mijloacele de tratare a informaţiilor menite să contribuie la
stabilirea şi realizarea obiectivelor organizaţiei;
b) ansamblul proceselor de muncă omogene;
c) o varietate de circuite şi fluxuri informaţionale;
d) cantitatea de informaţii care este vehiculată între emiţătorul şi beneficiarul pe
circuitul informaţional, caracterizat prin anumite caracteristici: lungime, viteza de
deplasare, fiabilitate, cost.
Alegeţi varianta care defineşte corect fluxul informaţional.
74. Circuitele informaţionale se clasifică în:
1) exterioare şi interioare;
2) verticale, orizontale şi oblice;
3) periodice şi ocazionale;
4) publice;
5) semiautomate.
Care din combinaţiile de mai jos reprezintă criterii de clasificare a circuitelor
informaţionale:
a) 2,3,4
b) 1,3,4
c) 1,4,5
d) 1,2,3
75. Principalele etape necesare perfecţionării sistemului informaţional sunt următoarele:
1) definirea ariei studiului precum şi definirea cerinţelor;
2) descrierea grafică a fenomenelor informaţionale;
3) cunoaşterea sistemului actual precum şi stabilirea obiectivelor şi
cerinţelor sistemului informaţional;
4) formularea propunerilor de perfecţionare a sistemului informaţional;
5) proiectarea noului sistem.
Care din combinaţiile de mai jos reprezintă principalele etape necesare perfecţionării
sistemului informaţional:
a) 2,3,4
134
Constantin BRAGARU
b) 1,3,4
c) 1,4,5
d) 1,3,5
76. Sistemul informaţional managerial apare:
a) ca un complex de oameni şi activităţi practice, de echipamente şi de proceduri,
orientat către modelarea proceselor manageriale cu ajutorul unor operaţii de
prelucrare a informaţiilor;
b) ca un complex de oameni şi activităţi practice, de echipamente;
c) ca un complex de factori interni şi externi;
d) descrierea grafică a fenomenelor informaţionale;
Alegeţi varianta care defineşte corect sistemul informaţional managerial.
77. Tratarea sistemică a organizării managementului unităţii economice implică:
a) o analiză profundă şi analitică a aspectului sau informaţional;
b) o analiză corectă a aspectului sau informaţional;
c) o descrierea grafică a fenomenelor informaţionale;
d) descrierea grafică a fluxurilor informaţionale;
Alegeţi varianta corectă care are legătură cu tratarea sistemică a organizării
managementului unităţii economice.
78. Adoptarea deciziei la nivel de societate comercială generează:
a) circuite informaţionale care se transmit la executanţi sub formă de planuri;
b) informaţia decizională, care se transmite la executanţi sub formă de planuri,
sarcini, normative, comenzi şi le serveşte ca impuls spre acţiuni coordonate şi
orientate spre scopuri manageriale precise;
c) un complex de factori interni şi externi;
d) definirea ariei studiului precum şi definirea cerinţelor sistemului informaţional
managerial;
Ce anume generează adoptarea deciziei la nivel de societate comercială? Identificaţi
79. În sistemul managementului societăţii comerciale toţi conducătorii şi salariaţii sunt
legaţi între ei prin:
a) informaţii, care furnizează o reţea comunicaţionala unică;
b) acţiuni coordonate şi orientate spre scopuri manageriale precise;
c) fluxuri şi circuite informaţionale, menite să contribuie la stabilirea şi realizarea
obiectivelor organizaţiei;
d) ansamblul proceselor de muncă omogene.
Prin ce anume sunt legaţi între ei toţi conducătorii şi salariaţii în sistemul
managementului societăţii comerciale? Identificaţi varianta de răspuns corectă.
80. Sursele informaţionale la nivel de societate comercială se caracterizează prin:
1) conţinut;
2) distanţă;
3) intensitate;
4) procese de muncă omogene;
5) regim temporal.
Care din combinaţiile de mai jos reprezintă caracteristicile surselor informaţionale la
nivel de societate comercială:
a) 2,3,4
b) 1,3,4
135
c) 1,4,5
d) 1,3,5
81. Componenta primordială a sistemului informaţional managerial este:
a) informaţia care poate fi definită ca element de înştiinţare care provoacă
managerului şi celorlalte cadre de conducere reacţii ce declanşează decizii şi
acţiuni;
b) reprezentată de direcţionarea conştientă a procesului de producţie;
c) dată de totalitatea acţiunilor coordonate şi orientate spre scopuri manageriale
precise;
d) relativă;
Care este componenta primordială a sistemului informaţional managerial? Identificaţi
82. În managementul societăţii comerciale informaţiile furnizează:
a) date cu privire la activitatea productivă şi pun în evidenţă poziţia adoptată de
manager în legătură cu problemele ce urmează să fie rezolvate;
b) un complex de factori interni şi externi;
c) o analiză profundă şi analitică a societăţii comerciale;
d) o analiză corectă a societăţii comerciale;
Ce anume furnizează informaţiile în managementul societăţii comerciale? Identificaţi
83. În concordanţă cu diferite faze ale procesului managerial, fluxul informaţional poate
fi împărţit în următoarele etape componente:
a) stabilirea liniei generale a politicii economice a societăţii comerciale (elaborarea
planului de dezvoltare în perspectivă);
b) stabilirea strategiei societăţii comerciale (în cadrul perspectivei concepute de
către manager), elaborarea planului operativ al societăţii comerciale;
c) definirea ariei studiului precum şi definirea cerinţelor sistemul informaţional
managerial;
d) alegerea tacticii în realizarea planurilor operative (managementul operativ al
societăţii comerciale);
Alegeţi varianta corectă care nu reprezintă o etapă a fluxului informaţional în
concordanţă cu diferite faze ale procesului managerial.
84. Ca principale caracteristici ale procedurilor informaţionale ale managementului
societăţii comerciale menţionăm:
a) informaţiile pot fi definite ca elemente de înştiinţare care provoacă managerului
şi celorlalte cadre de conducere, reacţii ce declanşează decizii şi acţiuni;
b) în prelucrarea informaţiilor se utilizează metode matematice, economice,
statistice, sociologice, psihologice etc.;
c) gradul sporit de formalizare, subliniat de accentul deosebit acordat tipizării,
standardizării şi codificării informaţiilor şi situaţiilor, informaţionale;
d) caracterul operaţional accentuat, capabil să asigure o tratare rapidă a informaţiei,
cu consecinţe pe planul deciziei şi acţiunii.
Alegeţi varianta corectă care nu reprezintă caracteristica principală a procedurilor
informaţionale ale managementului societăţii comerciale.
85. În management, menirea actului decizional constă în:
a) elaborarea deciziei corecte;
b) fundamentarea deciziei;
136
Constantin BRAGARU
c) elaborarea strategiei de marketing;

d) direcţionarea conştientă a activităţii economice şi sociale a societăţii comerciale.
Alegeţi varianta corectă care scoate în evidenţă menirea actului decizional într-o
societate comercială.
86. Actul de decizie într-o firmă presupune cu necesitate:
1) existenţa forului de decizie, prezentat printr-o persoană (managerul,
preşedintele consiliului de administraţie, preşedintele comitetului de
direcţie);
2) un colectiv format din: consiliul de administraţie, comitetul de
direcţie);
3) analiza economică a firmei;
4) creşterea profitului;
5) respectarea legilor.
Care din combinaţiile de mai jos reprezintă o necesitate în vederea adoptării actului
de decizie într-o firmă:
a) 1,2
b) 2,3
c) 3,4
d) 4,5
87. Metodele şi tehnicile decizionale specializate sunt destinate să asigure într-o firmă:
a) creşterea nivelului de trai al populaţiei;
b) sporirea numărului de comenzi;
c) operativitatea deciziei;
d) raţionalizarea procesului de elaborare a deciziei în ansamblul său şi se utilizează
în cazul situaţiilor decizionale de mare complexitate şi cu o periodicitate ridicată.
Alegeţi varianta corectă care scoate în evidenţă metodele şi tehnicile decizionale
specializate.
88. Execuţia deciziei se bazează pe:
a) oportunitatea luării deciziei;
b) necesitatea atingerii obiectivelor;
c) numărul de decidenţi care îndeplinesc ordinele;
d) aportul propriu de gândire al fiecărui executant, pe iniţiativa şi receptivitatea
acestuia la elementele nou apărute.
Pe ce anume se bazează execuţia deciziei? Identificaţi varianta de răspuns corectă.
89. Elementele constitutive specifice mecanismului decizional sunt următoarele:
1) oportunitatea luării deciziei;
2) aportul propriu de gândire al fiecărui executant, pe iniţiativa şi
receptivitatea acestuia la elementele nou apărute;
3) operativitatea deciziei;
4) factorul de luare a deciziei sau decidentul;
5) mediul ambiant în care este adoptată decizia.
Care din combinaţiile de mai jos reprezintă elementele constitutive specifice
mecanismului decizional:
a) 1,2
b) 2,3
c) 3,4
d) 4,5
137
90. În procesul managerial al societăţii comerciale, cu ajutorul deciziilor se stabilesc:

a) obiectivele derivate din plan şi modalităţile de realizare a acestora;
b) politicile economice a societăţii comerciale (elaborarea planului de dezvoltare în
perspectivă);
c) acţiunile şi comportamentele executanţilor;
d) programele corespunzătoare;
Ce anume se stabilesc cu ajutorul deciziilor în procesul managerial al societăţii
comerciale? Identificaţi varianta de răspuns corectă care nu are legătură cu cele
prezentate mai sus.
91. Rolul deosebit al deciziei în managementul societăţii comerciale este subliniat de
faptul că:
a) prin intermediul ei se determină locul fiecărei verigi organizaţionale a societăţii
comerciale, a fiecărei subunităţi şi a fiecărui salariat la soluţionarea sarcinilor
preconizate;
b) fiecare salariat participă la progresul societăţii comerciale;
c) se adoptă perfecţionările şi corecturile necesare pentru desfăşurarea eficientă a
activităţii în societatea comercială;
d) se adoptă perfecţionările necesare pentru desfăşurarea eficientă a activităţii în
societatea comercială;
Alegeţi varianta corectă care are legătură cu rolul deosebit al deciziei în
managementul societăţii comerciale.
92. Diversitatea deosebită a deciziilor manageriale în managementul societăţii
comerciale pune în evidenţă:
a) obiectivele derivate din plan şi modalităţile de realizare a acestora;
b) politicile economice a societăţii comerciale (elaborarea planului de dezvoltare în
perspectivă);
c) necesitatea cunoaşterii tipologiei acestor decizii în vederea raţionalizării
componentelor sale, pentru adoptarea şi aplicarea unor decizii calitativ
superioare.
d) acţiunile şi comportamentele executanţilor;
Ce pune în evidenţă diversitatea deosebită a deciziilor manageriale în managementul
societăţii comerciale? Identificaţi varianta de răspuns corectă.
93. În raport cu nivelul de elaborare, deciziile se clasifică în:
1) strategice;
2) tactice;
3) multicriteriale;
4) operaţionale;
5) repetitive.
Care din combinaţiile de mai jos reprezintă decizii de management clasificate în
raport cu nivelul de elaborare?
a) 1,2,4
b) 3,4,5
c) 1,4,5
d) 1,2,5
94. În funcţie de certitudinea atingerii obiectivelor distingem decizii:
1) certe;
2) repetitive;
3) multicriteriale;
138
Constantin BRAGARU
4) incerte;
5) risc.
Care din combinaţiile de mai jos reprezintă decizii de management clasificate în
funcţie de certitudinea atingerii obiectivelor:
a) 1,2,3
b) 3,4,5
c) 1,4,5
d) 1,2,5
95. Procesul luării şi transmiterii deciziilor manageriale comportă trei etape principale:
1) etapa de pregătire a deciziei, în cadrul căreia se conturează soluţiile
posibile pentru rezolvarea problemei;
2) etapa de determinare a soluţiei optime, realizabilă în condiţiile
existente şi de luare propriu-zisă a deciziei;
3) etapa de raţionalizare a procesului de elaborare a deciziei în ansamblul
său;
4) etapa de motivare, transmitere şi control al deciziei;
5) etapa stabilirii obiectivelor derivate principale şi secundare.
Care din combinaţiile de mai jos reprezintă etape principale specifice procesului luării
şi transmiterii deciziilor manageriale:
a) 1,2,4
b) 3,4,5
c) 1,4,5
d) 1,2,5
96. Cu ajutorul metodelor specifice elaborării deciziei manageriale se reuşeşte să se
aprecieze cu o precizie mai mică sau mai mare valoarea şi utilitatea diferitelor
alternative. Aceste metode au în vedere:
a) perfecţionarea stabilirii criteriilor de apreciere a diferitelor aspecte ale fiecărei
alternative propuse;
b) stabilirea valorii ponderii factorilor implicaţi de diferite criterii;
c) oferirea de soluţii pentru rezolvarea situaţiilor conflictuale şi eliminarea unor
erori dar şi efectuarea de studii de comparare;
d) aportul propriu de gândire al fiecărui executant.
Alegeţi varianta corectă care nu are legătură cu metodele specifice elaborării deciziei
manageriale.
97. Deciziile la nivel de societate comercială pot fi adoptate:
1) pe baza intuiţiei;
2) în funcţie de cerere şi ofertă;
3) pe baza judecăţii;
4) raţional;
5) cu ajutorul metodei soluţionării raţionale a problemelor.
Care din combinaţiile de mai jos reprezintă criterii de adoptare a deciziilor la nivel de
societate comercială:
a) 1,2,4
b) 3,4,5
c) 1,4,5
d) 1,3,5
139
98. Pentru a adopta decizii eficiente într-o firmă, managerul este obligat să înţeleagă:
a) interrelaţia dintre acestea şi să adopte variabile care aduc contribuţia cea mai
mare în obţinerea scopurilor generale;
b) obiectivele derivate din plan şi modalităţile de realizare a acestora;
c) politicile economice ale societăţii comerciale (elaborarea planului de dezvoltare
în perspectivă);
d) necesitatea cunoaşterii tipologiei acestor decizii în vederea raţionalizării
componentelor sale, pentru adoptarea şi aplicarea unor decizii calitativ
superioare;
Ce trebuie să înţeleagă managerul în vederea adoptării deciziilor eficiente într-o
firmă? Identificaţi varianta de răspuns corectă.
99. Bugetul reprezintă instrumentul cu ajutorul căruia:
1) managerul răspunde cerinţelor de pe piaţă;
2) managerul fundamentează şi înfăptuieşte deciziile;
3) îşi asumă răspunderi pentru utilizarea eficientă a resurselor;
4) se asigură cunoaşterea şi evaluarea obiectivelor de atins;
5) controlează nivelul veniturilor, cheltuielilor şi profitului.
Care din combinaţiile de mai jos definesc corect bugetul:
a) 2,3,5
b) 1,3,4
c) 1,4,5
d) 1,2,3
100. Metoda managerială reprezintă:
a) ansamblul datelor, informaţiilor şi fluxurilor informaționale;
b) modalitatea prin care managerul acţionează pe piaţă financiară;
c) modalitatea în care managerul realizează procesul managerial, transformând
informaţiile în acţiune cu ajutorul deciziilor, prin armonizarea resurselor cu
cerinţele şi urmărind rezultatele maxime;
d) nivelul veniturilor, cheltuielilor şi profitului.
Alegeţi varianta care defineşte corect metoda managerială.
140
Constantin BRAGARU
RĂSPUNSURI MANAGEMENT GENERAL

Nr. grilă A B C D
1 ●
2 ●
3 ●
4 ●
5 ●
6 ●
7 ●
8 ●
9 ●
10 ●
11 ●
12 ●
13 ●
14 ●
15 ●
16 ●
17 ●
18 ●
19 ●
20 ●
21 ●
22 ●
23 ●
24 ●
25 ●
26 ●
27 ●
28 ●
29 ●
30 ●
31 ●
32 ●
33 ●
34 ●
35 ●
36 ●
37 ●
38 ●
39 ●
40 ●
41 ●
42 ●
43 ●
44 ●
45 ●
46 ●
47 ●
141
Nr. grilă A B C D
48 ●
49 ●
50 ●
51 ●
52 ●
53 ●
54 ●
55 ●
56 ●
57 ●
58 ●
59 ●
60 ●
61 ●
62 ●
63 ●
64 ●
65 ●
66 ●
67 ●
68 ●
69 ●
70 ●
71 ●
72 ●
73 ●
74 ●
75 ●
76 ●
77 ●
78 ●
79 ●
80 ●
81 ●
82 ●
83 ●
84 ●
85 ●
86 ●
87 ●
88 ●
89 ●
90 ●
91 ●
92 ●
93 ●
94 ●
95 ●
142
Constantin BRAGARU
Nr. grilă A B C D
96 ●
97 ●
98 ●
99 ●
100 ●
143
ANTREPRENORIAT
Lector univ. dr. MIHAELA ILIESCU
1. Rata rentabilității activelor totale reprezintă:
a) profitul obṭinut la 100 u.m. cifră de afaceri;
b) raportul procentual dintre profitul net ṣi valoarea activelor totale;
c) raportul procentual dintre profitul fiscal ṣi valoarea activelor totale utilizate;
d) raportul procentual dintre profitul net ṣi valoarea activelor circulante utilizate.
2. Cifra de afaceri reprezintă un indicator folosit pentru a evalua vânzările realizate de o
entitate pe parcursul unei anumite perioade, conform obiectului său de activitate.
Conform reglementărilor contabile ȋn vigoare, cifra de afaceri netă cuprinde sumele
rezultate din vanzarea de produse şi furnizarea de servicii care se ȋnscriu ȋn
activitatea curentă a entităţii, după deducerea reducerilor comerciale şi a taxei pe
valoarea adaugată, precum şi a altor taxe legate direct de cifra de afaceri.
d) prima afirmație este falsă și a doua adevărată
3. Pragul de rentabilitate semnifică:
a) punctul ȋn care economiile entității sunt nule;
b) punctul optim al activităṭii antreprenoriale;
c) profitul minim care ȋl motivează pe ȋntreprinzător să continue activitatea;
d) punctul ȋn care profitul este zero.
4. Rata profitului ȋn funcṭie de cifra de afaceri exprimă:
a) cifra de afaceri ȋn funcṭie de capitalul investit;
b) profitul obṭinut la 100 u.m. cost de productie;
c) profitul obṭinut la 100 u.m. cifră de afaceri;
d) valoarea procentuală a profitului.
5. Se cunosc urmatoarele informații la nivelul unei firme care produce bunul “X”:
- cantitatea produsă 200 de bucăți;
- prețul de vânzare 750 lei;
- costul total fix 7000 lei;
- costul variabil mediu 50 lei.
Având ȋn vedere că firma obține venituri exclusiv din comercializarea bunului
economic „X”, pragul de rentabilitate exprimat cantitativ este de:
a) 100 bucăți;
b) 10 bucăți;
c) 85 bucăți;
d) 150 bucăți.
6. Care este cea mai frecventă categorie de IMM-uri, ȋn funcṭie de relaṭia cu alte
ȋntreprinderi:
a) nu există date statistice ȋn acest sens;
b) firmele partenere;
c) firmele legate;
d) firmele autonome.
144
Mihaela ILIESCU
7. Antreprenoriatul implică:
a) crearea unei organizaṭii cu scopul de a obṭine profit;
b) crearea unei organizaṭii nonprofit;
c) crearea unei organizaṭii profit sau nonprofit;
d) crearea unei societăṭi comerciale.
8. Nu reprezintă un aspect specific antreprenoriatului ȋn sens clasic:
a) inovaṭia;
b) ȋntreprinzătorul;
c) valoarea creată;
d) consumul.
9. Motivațiie intrării ȋn afaceri pot fi de natură:
a) materială;
b) profesională;
c) psihologică;
10. Stakeholderii ȋncorporează:
a) atȃt factori interni cȃt ṣi factori externi ai firmei;
b) exclusiv factori interni;
c) exclusiv factori externi;
11. Ȋn categoria societăṭilor comerciale nu sunt incluse:
a) societăṭile pe acṭiuni;
b) societăṭile cu răspundere limitată;
c) persoanele fizice autorizate;
d) societăṭile ȋn comandită simplă.
12. Conform legii, ȋn categoria ȋntreprinderilor sunt incluse:
a) societățile comerciale, societățile pe acțiuni, persoanele fizice autorizate,
ȋntreprinderile individuale și ȋntreprinderile familiale;
b) societățile comerciale, cooperativele, persoanele fizice autorizate, ȋntreprinderile
individuale și ȋntreprinderile familiale;
c) societățile pe acțiuni, societățile cu răspundere limitată, societăṭile ȋn comandită
simplă, societăṭile ȋn comandită pe acțiuni, societățile ȋn nume colectiv;
d) societățile comerciale, organizațiile nonguvernamentale, persoanele fizice
autorizate, ȋntreprinderile individuale și ȋntreprinderile familiale.
13. Ȋn cazul societăṭilor comerciale ȋntocmirea actului constitutiv reprezintă:
a) o condiṭie pentru ȋnregistrarea la Oficiul Naṭional al Registrului Comerṭului;
b) o etapă ulterioară ȋnregistrării la Oficiul Naṭional al Registrului Comerṭului;
c) un document a cărui ȋntocmire se realizează la alegerea ȋntreprinzătorilor;
d) un document contabil.
14. Francizorul:
a) cumpără dreptul de a exploata / dezvolta o afacere, un produs, un serviciu, sau o
tehnologie;
b) acorda beneficiarului dreptul de a exploata / dezvolta o afacere, un produs, un
serviciu, sau o tehnologie;
c) utilizează numele, marca, tehnologia francizatului ȋn schimbul unei taxe de
franciză;
145
Culegere teste grilă Antreprenoriat
d) beneficiază de recunoaṣtere imediată.

15. Care din următoarele afirmaṭii referitoare la sinteza planului de afaceri este
adevărată:
a) reprezintă prima etapă ȋn elaborarea planului de afaceri ṣi redă numai elementele
cheie, astfel ȋncȃt să stȃrnească interesul celui care ȋl citeṣte ;
b) se elaborează la ȋnceputul planului de afaceri, dar este inclusă la finalul acestuia;
c) nu reprezintă un capitol obligatoriu ȋn structura planului de afaceri.
d) se ȋntocmeṣte ultima, dar este inclusă la ȋnceputul planului de afaceri, prezentȃnd
succint elementele cele mai importante, astfel ȋncȃt să stȃrnească interesul celui
care ȋl citeṣte .
16. Planul financiar, capitol important al planului de afaceri, nu cuprinde :
a) situaṭia cheltuielilor ṣi a veniturilor;
b) cash - flow-ul;
c) analiza pragului de rentabilitate;
d) politica de preṭ.
17. Leadershipul reprezintă:
a) abilitatea ȋntreprinzătorilor de a obṭine performanṭe ale subordonaṭilor, la nivel
individual, de grup sau de organizaṭie;
b) un stil de conducere;
c) o abilitate comună a tuturor ȋntreprinzătorilor;
d) un instrument de măsură a performanṭelor ȋntreprinzătorului.
18. Mediul antreprenorial real desemnează:
a) mediul de firmă;
b) totalitatea elementelor exogene firmei, ce influenṭează semnificativ derularea ṣi
rezultatele acesteia;
c) totalitatea elementelor contextuale, endogene sau exogene, ce influenṭează
demersurile ȋntreprinzătorului, ȋn toate fazele activitătii organizaṭiei;
d) totalitatea elementelor endogene firmei, ce influenṭează semnificativ derularea ṣi
rezultatele acesteia.
19. Sursele de finanțare ale IMM-urilor se ȋmpart ȋn două două categorii: convenționale
și neconvenționale. Ȋn categoria surselor de finanțare neconvenționale se regăsesc:
fondurile cu capital de risc, factoringul, cooperativele de credit, băncile comerciale și
finanțările de tip seed.
Precizați valoarea de adevăr a celor două afirmații:
a) prima afirmație este adevărată și a doua falsă;
b) prima afirmație este falsă și a doua adevărată;
c) ambele afirmații sunt false;
d) ambele afirmații sunt adevărate.
20. Cota absolută de piaṭă se calculează ca:
a) raport procentual ȋntre cifra de afaceri a firmei ṣi cifra de afaceri a pieṭei;
b) raport procentual ȋntre cifra de afaceri a pieṭei ṣi cifra de afaceri a firmei;
c) diferență ȋntre cifra de afaceri a pieṭei ṣi cifra de afaceri a firmei;
d) raport procentual ȋntre cifra de afaceri a firmei ṣi cifra de afaceri a firmei lider.
21. Cota relativă de piaṭă se calculează ca:
a) raport procentual ȋntre cifra de afaceri a firmei ṣi cifra de afaceri a pieṭei;
146
Mihaela ILIESCU
b) raport ȋntre cifra de afaceri a firmei ṣi cifra de afaceri a a celui mai important
concurent;
c) raport ȋntre cota de piață a celui mai important concurent ṣi cota de piață a firmei;
d) raport ȋntre cota de piață a firmei ṣi cota de piață a celui mai important concurent.
22. Potrivit unui raport al Consiliului Concurenței, pe piața de telefonie mobilă din
România, la sfârșitul anului 2014, cota de piață absolută liderului (Orange) a fost de
aproximativ 43%, iar a concurentului principal (Vodafone) de 29,2 %. Ȋn aceste
condiții, cota de piată absolută ȋmpărțită ȋntre ceilalti operatori și cota relativă de
piață a concurentului principal a fost de:
a) 57% și 1,47;
b) 27,8% și 0,68;
c) 0,68 și 27,8%;
d) 27% și 1,47.
23. Presupunem că pe piața bunului economic „X”, ȋn anul 2015 au existat numai trei
producători, cu următoarele cifre de afaceri:
Nr. curent FIRMA CIFRA DE AFACERI ȋn 2015
(milioane lei)
1. Alfa S.R.L. 3770
2. Beta S.R.L. 2833
3. Gama S.A. 7458
4. Mega S.R.L. 889
5. Total 14950
Ȋn aceste condiții, firma lider este de Gama S.A. cu o cota de piață

absolută de 49,89%, și o cota relativă de 1,98. Ȋn ceea ce privește firma
Mega S.R.L., cota absolută de piată este de 5,95%, iar cota relativă
0,12.Precizați în care din următoarele variante se ȋncadrează cele două
afirmații:
a) ambele afirmații sunt false;
b) ambele afirmații sunt adevărate;
24. Structura de conducere întâlnită în organizațiile de mici dimensiuni, în care
managerul conduce în mod direct angajații, se numește:
a) structură antreprenorială;
b) structură matriceală;
c) structură ierarhică;
d) structură funcțională.
25. Planul de afaceri reprezintă:
a) un instrument de comunicare;
b) un instrument de conducere;
c) un instrument de măsură și control;
d) toate variantele enumerate.
26. Se cunosc următoarele informații:
1.situația cheltuielilor și a veniturilor
2.proiecțiile de flux de numear
3.bilanțul contabil
147
4.analiza pragului de rentabilitate

5.ierarhizarea clienților ȋn funcție de aportul la veniturile firmei
6.cota relativă de piață a firmei;
7.organigrama firmei;
8.structura departamentului financiar - contabil al firmei.
Care dintre variantele de mai jos se regăsesc ȋn structura planului financiar al
afacerii?
a) 4-5-6-7;
b) 1-2-3-4;
c) 1-3-5-8;
d) 2-4-6-7.
27. O firmă producătoare de ȋncălțăminte produce 500 de perechi de pantofi cu un cost
fix de 35.000 lei și un cost variabil de 50.000de lei. Firma comercializează ȋntreaga
producție de pantofi la un preț de 500 lei. Pragul de rentabilitate al firmei, exprimat
valoric, având ȋn vedere că obține venituri exclusiv din comercializarea pantofilor
este:
a) 6250 lei;
b) 170 lei;
c) 43.750 lei;
d) 87,5 lei.
28. O societate comercială realizează o cifră de afaceri de 100 milioane euro, ȋn
condițiile unei cifre de afaceri aferente pragului de rentabilitate de 75 milioane euro.
Marja de securitate și indicele de securitate sunt:
a) 25 milioane euro și 25%;
b) 25% și 25 milioane euro;
c) 25 de milioane euro și 75%;
d) 75% și 25 de milioane euro.
29. O microȋntreprindere care comercializează bunul economic „X” la un preț de 10 lei,
realizează o cifră de afaceri de 9000 lei. Cantitatea aferenta pragului de rentabilitate
este de 550 de bucăți. Ȋn aceste condiții, indicele de securitate și marja de securitate
sunt:
a) nu se pot determina;
b) 38,89% și 3500 lei;
c) 3500 lei și 38,89%;
d) 200% și 5500 lei.
30. Din situațiile financiare aferente anului fiscal 2015, firma Alfa S.R.L se cunosc
următoarele date.:
- ȋncasări clienți: 35.000 lei;
- plăți către furnizori: 19.800 lei;
- impozite și taxe achitate: 7800 lei;
- salarii plătite: 6800 lei;
- cumpărări de active imobilizate: 5000 lei;
- ȋmprumuturi bancare: 6000 lei;
- dividende plătite: 7.000 lei;
- venituri din cedarea activelor: 7800 lei;
- venituri din penalități: 5700 lei.
Cash-flow-ul firmei prin metoda directă de ȋntocmire a fluxului de numerar, conform
datelor este:
148
Mihaela ILIESCU
a) 8.100 lei;
b) 13.100 lei;
c) 8880;
d) – 8100.
31. Profitul contabil și profitul fiscal sunt doi indicatori de rezultate identici. Astfel,
ambii indicatori se calculează ca diferență intre veniturile totale și cheltuielile totale
ale firmei. Stabiliți valoarea de adevăr a celor doua afirmații:
32. Recunoașteți formula corectă:
a) profitul contabil = total venituri – total cheltuieli – impozit pe profit;
b) profitul fiscal = total venituri – total venituri neimpozabile – total cheltuieli +
total cheltuieli nedeductibile;
c) profitul fiscal = total venituri neimpozabile + total venituri – total cheltuieli +
total cheltuieli nedeductibile;
d) profit contabil = profitul fiscal – impozit pe profit.
33. Ȋntre etapa ciclului de viață al unei afaceri și ciclul de viață al afacerii, există o
relație:
a) de la parte la ȋntreg;
b) de la ȋntreg la parte;
c) nu există nicio relație, fiind concept independente;
d) sunt concept sinonime, interschimbabile.
34. Antreprenoriatul se poate manifesta sub următoarele forme:
a) antreprenoriat economic și antreprenoriat social;
b) exclusiv antreprenoriat economic;
c) antreprenoriat economic, antreprenoriat politic, antreprenoriat social sau
antreprenoriat cultural;
d) antreprenoriat economic, ȋntreprenoriat și intraprenoriat.
35. Situațiile financiare ale firmei Mag S.R.L pentru anul fiscal 2010, reflectă
următoarele date:
- ȋncasări din vânzări: 40.000 lei;
- plăți către furnizori: 29.000 lei;
- impozite și taxe achitate: 2.100 lei;
- salarii plătite: 9.000 lei;
- cumpărări de active imobilizate: 4.000 lei;
- ȋmprumuturi bancare: 1.000 lei;
- dividende plătite: 4.000 lei
- T.V.A. recuperat: 10.500 lei
- rambursări ȋmprumuturi: 8.000 lei;
- plăţi aferente contractelor de leasing (inclusiv dobânzi): 5.000 lei;
- plata dobânzilor pentru creditele existente: 500 lei;
- alte încasări din activitatea firmei 6.000 lei;.
- vânzari de active şi alte încasări din activitatea extraordinară: 4000 lei.
Această situație a determinat un cash – flow:
a) pozitiv;
149
b) negativ;
c) echilibrat;
d) nu se poate determina, datele furnizate fiind insuficiente.
36. Introducerea în literatura de specialitate a termenului de antreprenoriat îi este
atribuită economistului:
a) J. B. Say;
b) Richard Cantillon;
c) Joseph Schumpeter;
d) Alfred Marshall.
37. Schumpeter pentru a exprima faptul că unii agenţii economici sunt înlăturaţi şi
înlocuiţi de către cei care aduc metode şi tehnici noi şi mai eficiente a folosit
termenul de „distrugere creatoare”. Antreprenoriatul este prezentat astfel, drept
motor principal al sistemului economic. Stabiliți valoarea de adevăr a celor două
afirmații:
38. Recunoașteți definiția antreprenoriatului:
a) antreprenoriatul este procesul prin care o entitate legal constituită, generează
plus valoare prin acţiunea unor persoane inovatoare, capabile să valorifice
oportunităţi, dar şi să îşi asume responsabilitatea riscurilor imanente;
b) antreprenoriatul este procesul prin care o organizație legal constituită, generează
plus valoare prin acţiunea unor persoane inovatoare, capabile să valorifice
oportunităţi, dar fără să îşi asume responsabilitatea riscurilor imanente;
c) antreprenoriatul este procesul prin care o organizație legal constituită, generează
plus valoare prin acţiunea unor persoane inovatoare ȋn contextul economiei
sociale;
d) antreprenoriatul este procesul prin care o ȋntreprindere generează plus valoare
prin acţiunea unor persoane inovatoare, capabile să valorifice oportunităţi, dar şi
să îşi asume responsabilitatea riscurilor imanente.
39. Indiferent de categoria de antreprenoriat la care ne referim, trebuie luate în discuţie
urmatoarele aspecte :
a) inovare, risc, responsabilitate socială;
b) risc, inovare, entitate legal constituită, profit;
c) enitate legal constituită, inovare, risc, asumarea responsabilităţii;
d) enitate legal constituită, inovare, asumarea responsabilităţii, plan de afaceri.
40. Principalul scop al antreprenoriatul economic ȋl reprezintă obținerea de profit. Spre
deosebire de antreprenoriatul economic, celelalte activități antreprenoriale (social,
cultural, politic) au și scopuri sociale. Stabiliți valoarea de adevăr a celor două
afirmații:
150
Mihaela ILIESCU
41. Alegeți răspunsul corect pentru a descrie relația dintre strategia și tactica
antreprenorială:
a) sunt concepte interschimbabile;
b) stategia este un concept specific antreprenoriatului economic, ȋn timp ce tactica
este un instrument specific antreprenoriatului politic;
c) strategia antreprenorială reflectă instrumentele, mijloacele efective cu ajutorul
cărora se urmărește atingerea obiectivelor, iar tactica reflectă modul ȋn care se
urmărește atingerea obiectivelor stabilite ȋn cadrul organizației;
d) strategia antreprenorială reflectă modul ȋn care se urmărește atingerea
obiectivelor stabilite, iar tactica reflectă instrumentele, mijloacele efective cu
ajutorul cărora se urmărește atingerea obiectivelor stabilite ȋn cadrul organizației.
42. Eficiența și eficacitatea sunt două concepte:
a) sinonime;
b) specifice activităților sociale, fără legătură cu activitatea economică;
c) diferite, eficiența exprimând rezultatele obținute având ȋn vedere efortul depus, ȋn
timp ce, eficacitatea exprimă gradul ȋn care au fost atinse obiectivele stabilite;
d) opuse, eficiența calculându-se ca raport ȋntre efecte și efort, ȋn timp ce
eficacitatea se calculează ca raport ȋntre efort și efect.
43. O afacere care are o vechime de 5 ani se ȋncadrează ȋn categoria antreprenoriatului:
a) incipient;
b) potențial;
c) consacrat;
d) ȋn formare.
44. O afacere care are o vechime de 2 ani se ȋncadrează ȋn categoria antreprenoriatului:
a) incipient;
b) potențial;
c) consacrat;
d) ȋn formare.
45. Conform Legii 346/2004, IMM-urile trebuie să ȋndeplinească cumulativ, următoarele
condiții:
a) au un număr mediu anual de salariaţi mai mic de 250 și realizează o cifră de
afaceri anuală netă de până la 50 milioane euro, echivalent în lei, sau deţin active
totale care nu depăşesc echivalentul în lei a 43 milioane euro, conform ultimei
situaţii financiare aprobate;
b) au un număr mediu anual de salariaţi mai mic de 250, realizează o cifră de
afaceri anuală netă de până la 50 milioane euro, echivalent în lei, si deţin active
situaţii financiare aprobate;
c) au un număr mediu anual de salariaţi mai mic de 10, realizează o cifră de afaceri
anuală netă de până la 2 milioane euro, echivalent în lei, si deţin active totale
care nu depăşesc echivalentul în lei a 2 milioane euro, conform ultimei situaţii
financiare aprobate;
d) au un număr mediu anual de salariaţi mai mic de 50 și realizează o cifră de
afaceri anuală netă de până la 10 milioane euro, echivalent în lei, sau deţin active
situaţii financiare aprobate.
151
46. Ȋn funcție de relația cu alte ȋntreprinderi, există următoarele tipuri de ȋntreprinderi:

a) partenere și autonome;
b) microȋntreprinderi, mici și mijlocii;
c) autonome, partenere și legate;
d) autonome, dependente și asociate.
47. Reprezintă piloni ai antreprenoriatului:
a) accesul la finanţare, reglementare şi impozitare, sprijin coordonat, educaţie şi
formare, cultura antreprenorială;
b) finanțarea, legislația, infrastructura, starea economiei și cultura antreprenorială;
c) nivelul impozitelor și taxelor, infrastructura, atitudinea față de risc, starea
economiei;
d) ȋntreprinderile mici și mijlocii.
48. Furnizorii reprezintă:
a) mediul antreprenorial real;
b) stakeholderi;
c) factori interni ai activitații antreprenoriale;
d) mediul firmei.
- improvizarea și intuiția au un rol important;
- canale informaționale scurte, directe;
- flexibilitate ridicată;
- poziție pe piață instabilă;
a) caracteristici ale IMM-urilor;
b) caracteristici ale ȋntreprinderilor;
c) trăsături ale afacerilor;
d) trăsături ale microȋntreprinderilor.
50. Se cunosc urmatoarele elemente:
- natura și marimea organizației;
- antreprenorul;
- nivelul de pregatire profesională al resurselor umane;
- cultura antreprenorială a personalului.
a) factori exogeni ai antreprenoriatului;
b) factori endogeni ai antreprenoriatului;
c) factori interni și externi ai antreprenoriatului;
d) nici o variantă nu este corectă.
51. Se cunosc urmatoarele elemente:
- antreprenorul;
- nivelul de pregatire profesională al resurselor umane;
- starea economiei ;
- contextul social – politic intern și internațional;
- natura și marimea organizației;
- specificul domeniului vizat;
- cadrul instituțional.
a) exclusiv factori exogeni ai antreprenoriatului;
152
Mihaela ILIESCU
b) exclusiv factori endogeni ai antreprenoriatului;

c) atât factori endogeni cât și factori exogeni ai antreprenoriatului;
- urmăresc, identifică și abordează oportunități;
- caracter inovativ;
- creează plus valoare;
- proces holistic;
- proces dinamic;
- se produc la nivelul unei entități legal constituite.
a) caracteristici ale antreprenoriatului;
b) avantaje ale antreprenoriatului;
c) dezavantaje ale antreprenoriatului;
d) caracteristici ale comportamentului antreprenorial.
53. Cooperativele, alături de ONG-uri sunt organizații prin care se manifestă interesul
social. Cooperativele, asemenea ONG-urilor sunt organizații nonprofit, deoarece pun
accentul numai pe solidaritate şi cooperare socială, fără a avea ca scop obținerea de
profit. Stabiliți valoarea de adevăr a celor două propoziții:
54. La nivelul firmelor mari, pot exista următoarele tipuri de structuri organizatorice:
a) ierarhic – funcțională;
b) matriceală;
c) funcțională;
55. Actul constitutiv al unei societăți nu cuprinde:
a) datele de identificare a asociaților/acționarilor;
b) forma, denumirea și sediul social;
c) obiectul de activitate;
d) structura organizatorică a societății.
56. Totalitatea elementelor exogene firmei care influenţeză derularea şi rezultatele
activităţii firmei reprezintă:
a) mediul de firmă;
b) mediul antreprenorial real;
c) mediul antreprenorial perceput;
d) totalitatea stakeholderilor.
57. Nu reprezintă o trăsătura a clusterelor:
a) sunt formate din cel puțin trei ȋntreprinderi care semnează un contract de
colaborare;
b) pot conține rețele de afaceri;
c) au un număr constant de membri;
d) reprezintă concentrări geografice de instituţii şi companii interconectate, dintr-un
anumit domeniu.
153
58. Societatea în comandită simplă se înființează de către cel puțin doi asociați, un
asociat comanditat și un asociat comanditar. Asociatul comanditat răspunde numai
până la concurența capitalului social subscris, nu poate îndeplini funcția de
administrator, dar poate delibera și decide în societate. Stabiliți valoarea de adevăr a
celor două propoziții:
59. Identificați afirmația falsă cu privire la societățile pe acțiuni:
a) capitalul social al unei societăți pe acțiuni reprezintă echivalentul în lei a sumei
de 25.000 euro, calculate la cursul se schimb valutar stabilit de BNR pentru ziua
subscrierii și vărsării capitalului social, dar nu poate fi mai mic de 90.000 lei;
b) o societate pe acțiuni poate fi constituită în una din cele două forme: SA închisă
sau SA deschisă;
c) organul deliberativ în cadrul societăților pe acțiuni este Consiliu de supraveghere,
care poate avea ȋntâlniri ordinare sau extraordinare;
d) ȋn cazul sistemului de adminitrare unitar, societatea este condusă de unul sau mai
mulți administratori, totdeauna în număr impar, organizați într-un consiliu.
60. Identificați afirmația adevărată cu privire la societățile cu răspundere limitată:
a) răspunderea asociaților pentru datoriile societății este limitată la aporturile la
capitalul social subscris și vărsat;
b) capitalul social al unei societăți cu răspundere limitată trebuie să fie de minim
90.000 lei dar, nu mai puțin de 200 lei divizat în părți sociale cu o valoare
nominală de cel puțin 10 lei fiecare;
c) o societate cu răspundere limitată poate fi înființată de cel puțin 1 asociat (asociat
unic) și de cel mult 50 de asociați personae fizice;
d) o societate cu răspundere limitată nu poate avea ca salariat o persoana fizică
ȋnregistrată și ca persoana fizică autorizată.
61. Se cunosc următoarele informații cu privire la dimensiunea unei ȋntreprinderi:
- are 8 salariați;
- o cifră de afaceri anuală de 1,5 milioane de euro;
- un bilanț total de 50 milioane de euro.
Ȋn aceste condiții, conform recomandării UE 2003/361/CE pentru identificarea IMM-
urilor firma se incadrează ȋn categoria:
a) microȋntreprinderilor;
b) ȋntreprinderilor mici;
c) ȋntreprinderilor mijlocii;
d) ȋntreprinderilor mari.
62. Se cunosc următoarele informații cu privire la dimensiunea unei ȋntreprinderi:
- are 300 de salariați;
- o cifră de afaceri anuală de 45 milioane de euro;
- un bilanț anual total de 48 milioane de euro.
Ȋn aceste condiții, conform recomandării UE 2003/361/CE pentru identificarea IMM-
urilor firma se incadrează ȋn categoria:
a) microȋntreprinderilor;
b) ȋntreprinderilor mici;
c) ȋntreprinderilor mijlocii;
154
Mihaela ILIESCU
d) ȋntreprinderilor mari.
63. O ȋntreprindere A deține participații de 30%. ȋn ȋntreprinderea B. Ȋn aceste condiții,
conform recomandării UE 2003/361/CE privind definirea întreprinderilor mici și
mijlocii, cele două ȋntreprinderi sunt:
a) autonome;
b) afiliate;
c) partenere;
d) incluse ȋn categoria IMM-urilor.
64. Firma X este actionar majoritar al firmei Y, deținând un pachet de control de 51%
din aceasta. Ȋn aceste condiții, conform recomandării UE 2003/361/CE privind
definirea întreprinderilor mici și mijlocii, cele două ȋntreprinderi sunt:
a) autonome;
b) afiliate;
c) partenere;
d) complementare.
65. Reprezintă o nouă entitate formată prin desprinderea dintr-o alta mai mare,
organizația:
a) virtuală;
b) de tip spinn-off;
c) micro-multinațională;
d) de tip rețea de afaceri.
66. O ȋntreprindere deține participații de 22%. ȋntr-o altă ȋntreprindere. Ȋn aceste condiții,
conform recomandării UE 2003/361/CE privind definirea întreprinderilor mici și
mijlocii, cele două ȋntreprinderi sunt:
a) autonome;
b) afiliate;
c) partenere;
d) legate.
67. Factoringul reprezintă un contract comercial prin care un aderent primeşte de la un
factor finanţare pe baza unor facturi pe care trebuie să le încaseze în viitor. În
general, finanţarea este de 100% din suma care urmează să fie încasată. Precizați
valoarea de adevăr a celor două afirmații:
68. Ȋn cazul finanțărilor de tip crowdfunding, cei interesaţi să susţină proiectele în care
cred, donează bani sau cumpără produse în avans, utilizând platforme online.
Finanțarea peer to peer se poate realiza atât pentru ȋntreprinzători, cât și pentru
persoane fizice și se bazează pe creditarea de la „persoană la persoană”. Precizați
valoarea de adevăr a celor două afirmații:
155

- transformarea contului bancar în care s-a depus capitalul social în cont
curent, în cazul SRL/ deschiderea unui cont bancar curent, în cazul PFA,
II şi IF;
- achiziţionarea registrului unic de control;
- înregistrarea fiscală;
- obţinerea avizelor de funcţionare, după caz, raportat la obiectul de
activitate;
- angajarea salariaţilor, după caz, şi înregistrarea contractelor ȋn
REVISAL.
a) activităţi premergătoare înregistrării la ONRC;
b) condiții pentru ȋnregistrarea la ONRC;
c) acțiuni ulterioare înregistrării la ONRC;
d) niciuna din cele de mai sus.
- rezistenţa consumatorilor;
- timpul de lansare îndelungat;
- dificultăţi în finanţare;
- dificultatea formării unei imagini proprii.
a) avantajele inițierii unei afaceri proprii;
b) avantajele cumpărării unei afaceri existente;
c) dezavantajele cumpărării unei afaceri existente;
d) avantajele inițierii unei afaceri proprii.
71. Ȋntre antreprenoriat și competitivitate există o relație:
a) de intercondiționare;
b) unidirecționată, ȋn sensul antreprenoriat – competitivitate;
c) unidirecționată, ȋn sensul competitivitate – antreprenoriat;
d) de substituibilitate ȋn calitate de variabile ale dezvoltării economice.
72. Dezvoltarea economică este un indicator calitativ ce reflectă progresul din
perspectiva schimbărilor pozitive la nivelul structurilor sociale, instituţiilor naţionale
și atitudinii populației. Competitivitatea și antreprenoriatul reprezintă doi indicatori
cheie ai dezvoltării economice. Precizați în care din următoarele variante se
ȋncadrează cele două afirmații:
- stilul foarte autoritar;
- stilul autoritar – binevoitor;
- stilul participativ;
- stilul extrem de participativ.
a) stiluri de conducere ȋn funcție de modul de exercitare a autorității;
b) stiluri de conducere ȋn funcție de modalitatea de motivare a subordonaților;
156
Mihaela ILIESCU
c) stiluri de conducere ȋn funcție de atitudinea fața de asumarea responsabilității

conducerii;
74. Din punct de vedere al modului de ordonare a compartimentelor şi relaţiilor dintre
ele, organigramele pot fi piramidale, circulare sau orientate de la dreapta la stânga.
Din punct de vedere al sferei de cuprindere, organigramele pot fi descendente,
ascendente sau parțiale.
75. Recunoașteți afirmația corectă:
a) structura organizatorică cuprinde structura funcțională și structura operațională;
b) relațiile organizatorice și structura organizatorică reprezintă concepte sinonime;
c) structura de conducere matriceală este ȋntâlnită ȋn organizațiile mari;
d) funcția este alcătuită din ansamblul obiectivelor, sarcinilor, competențelor și
responsabilităților desemnate pe anumite perioade de timp, fiecărui component al
firmei.
76. Recunoașteți afirmația incorectă:
a) la nivelul economiilor naționale, comportamentul antreprenorial este diferit, chiar
și ȋn condițiile ȋn care țările sunt membre ale aceleiași uniuni economice și
politice europene;
b) spiritul antreprenorial poate fi dezvoltat prin sporirea gradului de cultură
antreprenorială al populației;
c) procesul antreprenorial poate fi stimulat și prin crearea unui cadru legislativ
favorabil sprijinirii coordonate a procesului antreprenorial, prin intermediul
incubatoarelor de afaceri, mentoratului, centrelor de afaceri;
d) toate afirmațiile de mai sus sunt false.
77. Firma X și-a stabilit ȋn planul de afaceri următoarele trei obiective:
- ȋmbunătățirea calității serviciilor oferite;
- optimizarea costurilor
- dublarea profitului ȋn primii doi ani de funcționare.
Alegeți afirmația corectă:
a) toate obiectivele sunt SMART;
b) numai primul obiectiv este SMART;
c) numai ultimul obiectiv este SMART;
d) ultimele două obiective sunt SMART.
78. Analiza macromediului unei firme poate fi realizată cu ajutorul modelului PESTEL
care analizează influența următorilor factori: Politic, Economic, Social, Tehnologic,
Ecologic și Legal. Uneori, analiza poate fi restrânsă la nivelul micromediului, cu
ajutorul modelului PEST.
157
79. Firma “X”, care deține poziția de lider pe piața produselor de birotică, a ȋnregistrat
ȋn anul anterior, o cifră de afaceri de 220.000 de lei. Ȋn condițiile ȋn care se cunoaște
că firma ce ocupă locul secund ȋn acest domeniu a obținut o cotă relativă de piață de
28%, cifra de afaceri ȋnregistrată de aceasta a fost de:
a) 61.600 lei;
b) 7.857,14 lei;
c) 785.714,29 lei;
d) 616.000 lei.
80. Introducerea în literatura de specialitate a termenului de antreprenoriat îi este
atribuită economistului Richard Cantillon care a definit atreprenorul ca inovator,
lider și agent al schimbării. Ȋn prezent, indiferent de categoria de antreprenoriat la
care ne referim, trebuie luate în discuţie patru aspecte: societate legal constituită,
inovare, risc, asumarea responsabilităţii.
81. Societatea Auto SRL a ȋnregistrat ȋn anul 2017 o cifră de afaceri de 825. 000 de euro
și o marjă de securitate de 50.000 de euro. Ȋn aceste condiții, putem spune că firma se
află ȋntr-o situație :
a) instabilă;
b) relativ instabilă;
c) relativ stabilă;
d) confortabilă.
82. Societatea Licențiat S.A. a ȋnregistrat ȋn anul precedent o marjă de securitate de
50.000 de euro ȋn situația ȋn care cifra de afaceri aferentă pragului de rentabilitate a
fost de 120.000 de euro. Ȋn aceste condiții, putem spune că firma se află ȋntr-o
situație :
a) instabilă;
b) relativ instabilă;
c) relativ stabilă;
d) confortabilă.
83. O firmă deține active totale ȋn valoare de 826.000 de $ și ȋnregistrează datorii de
250.000 de $. Gradul de ȋndatorare al firmei ȋn funcție de capitalul propriu este de:
a) 0,43;
b) 0,70;
c) 0,30
d) 3.3.
84. O societate pe acțiuni deține active totale ȋn valoare de 700. 000 de lei și
ȋnregistrează datorii de 500.000 de lei. Gradul de ȋndatorare ȋn funcție de activele
totale și capitalul propriu al firmei este de:
a) 1,4 și 200.000 de lei;
b) 2,5 și -200.000 de lei;
c) 0,71 și 200.000 de lei;
d) 2,7 și 200.000.
158
Mihaela ILIESCU
85. Firma ABC conform datelor din bilanțul aferent anului anterior a ȋnregistrat un profit
net de 15.000 de lei ȋn condițiile unor active totale de 100.000 de lei. Conform
acelorași date, datoriile societății s-au ridicat la 10.000 de lei. Ȋn aceste condiții, rata
rentabilității economice (ROA) și rata rentabilității financiare (ROE) au reprezentat:
a) 15% și 16,67%;
b) 16,67% și 15%;
c) 13,63% și 15%;
d) 16,67 și 13,63%.
159
RĂSPUNSURI ANTREPRENORIAT
Nr. grilă A B C D
1 ●
2 ●
3 ●
4 ●
5 ●
6 ●
7 ●
8 ●
9 ●
10 ●
11 ●
12 ●
13 ●
14 ●
15 ●
16 ●
17 ●
18 ●
19 ●
20 ●
21 ●
22 ●
23 ●
24 ●
25 ●
26 ●
27 ●
28 ●
29 ●
30 ●
31 ●
32 ●
33 ●
34 ●
35 ●
36 ●
37 ●
38 ●
39 ●
40 ●
41 ●
42 ●
43 ●
44 ●
45 ●
46 ●
47 ●
160
Mihaela ILIESCU
Nr. grilă A B C D
48 ●
49 ●
50 ●
51 ●
52 ●
53 ●
54 ●
55 ●
56 ●
57 ●
58 ●
59 ●
60 ●
61 ●
62 ●
63 ●
64 ●
65 ●
66 ●
67 ●
68 ●
69 ●
70 ●
71 ●
72 ●
73 ●
74 ●
75 ●
76 ●
77 ●
78 ●
79 ●
80 ●
81 ●
82 ●
83 ●
84 ●
85 ●
161

Culegere Grile 2018

Încărcat de

Informații document

Descriere:

Titlu original

Drepturi de autor

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Descriere:

Drepturi de autor:

Culegere Grile 2018

Titlu original:

Încărcat de

Descriere:

Drepturi de autor:

Valentina Vasile, Mariana Gurău, Adina Creţan, Constantin

Bragaru, Mihaela Iliescu, Andreea Stroe, Otilia Platon

EDITURA UNIVERSITĂŢII „NICOLAE TITULESCU”

Licenţă 2018. Culegere. Teste grilă.

Calea Văcăreşti, nr. 185, sector 4, Bucureşti

CONTABILITATE FINANCIARĂ .......................................................................................... 6

RASPUNSURI CONTABILITATE FINANCIARĂ .............................................................. 31

GRILE ANALIZĂ ECONOMICO-FINANCIARĂ ................................................................ 34

RĂSPUNSURI ANALIZA ECONOMICO-FINANCIARĂ ................................................... 55

BAZE DE DATE - Microsoft Access ...................................................................................... 58

RĂSPUNSURI BAZE DE DATE MICROSOFT ACCESS ................................................... 66

SISTEME INFORMATICE DE GESTIUNE .......................................................................... 68

RĂSPUNSURI SISTEME INFORMATICE DE GESTIUNE ................................................ 77

MARKETING ........................................................................................................................ 101

RĂSPUNSURI MARKETING .............................................................................................. 115

MANAGEMENT GENERAL ............................................................................................... 118

RĂSPUNSURI MANAGEMENT GENERAL ..................................................................... 141

ANTREPRENORIAT ............................................................................................................ 144

RĂSPUNSURI ANTREPRENORIAT .................................................................................. 160

7. Capitalul propriu reprezintă:

c) provenienţa, natura, destinaţie;

17. Fluxul de trezorerie provine din următoarele activităţi:

c) Inregistrarea (recunoasterea) creantelor/veniturilor cu ocazia nasterii lor si a

45. Imobilizările corporale reprezintă active care:

54. Ce semnifică următoarea înregistrare contabilă: 261 = 269

b) se caracterizează prin aceea că pentru ieşirile din stoc se utilizează costul

78. Ce semnifică următoarea formulă contabilă: 419 = 4111

c) închiderea conturilor de TVA;

b) în mod consecvent pentru tranzacţii, alte evenimente şi condiţii similare, cu

119. Se cunosc următoarele informaţii despre stocul de mărfuri la 31.12.N: costul

129. Firma X, neînregistrată în scopuri de TVA, vinde mărfuri firmei Y, la preţul de

- reducere comercială primită de la furnizor 700 lei;

RASPUNSURI CONTABILITATE FINANCIARĂ

b) creşterea volumului vânzărilor prin reducerea stocurilor;

22. Se dau datele:

27. Se dau datele:

c) Se diminuează productivitatea muncii, cresc costurile totale şi scade profitul pe

43. Interpretaţi cazul:

47. Pe baza indicatorilor:

Datorii pe termen scurt 208 209

b) s-a redus numărul de personal şi au crescut cheltuielile cu salariile la 1000 lei

b) a crescut gradul de îndatorare şi s-au redus viteza de rotaţie a activului şi rata

80. Se dau datele:

d) scăderea productivităţii muncii şi creşterea gradului de valorificare a resurselor

∑𝑞𝑞𝑞𝑞1 ∑𝑐𝑐𝑐𝑐1 ∑𝑞𝑞𝑞𝑞1 ∑𝑐𝑐𝑐𝑐0

d) indicelui preţului creşte contribuind la creşterea preţului cu 645 u.m.

RĂSPUNSURI ANALIZA ECONOMICO-FINANCIARĂ

c) o coloana dintr-o tabela a unei baze de date

17. O cheie primară reprezintă:

25. Un index poate fi definit:

32. Efectul executării instrucţiunii SQL: Delete Client este:

40. Instructiunea SQL: UPDATE Produse SET pret=1.15*pret are ca efect:

49. În MS Access formularele sunt utilizate pentru:

57. În MS Access rapoartele au la bază:

RĂSPUNSURI BAZE DE DATE MICROSOFT ACCESS

16. Mentenanţa unui sistem reprezintă:

CLIENT semnează CONTRACT

CLIENT semnează CONTRACT

BonConsum conţine Articol

22. Se consideră entităţile din figură care au ca identificatori NrBonConsum

BonConsum conţine Articol

a) CodArticol se adaugă entităţii BonConsum