1. Dimitrie Cantemir a lăsat o amprentă profundă în domeniul muzical.

Pe baza alfabetului
arab a elaborat sistemul teoretic și repertoriul de semne grafice convenționale (notele
muzicale) al muzicii clasice otomane, care a servit societatea otomană pe parcursul a
două secole. A salvat pentru posteritate 450 de melodii vechi turcești! A fondat o școală
muzicală unde preda după propria metodă. A colecționat instrumente muzicale și sub
numele de Kantemiroğlu a elaborat tratatul în limba turcă „Cartea științei muzicale după
felul literelor” (1703). În 1976, compozitorul, muzicologul din Istanbul Yalçin Tura a
publicat pentru prima dată integral tratatul cantemirean de muzică în limba turcă. În
2001, același autor a publicat două volume ale manuscrisului principelui erudit.  Acest
sistem permitea  notarea doar celor doi  parametri muzicali: durata şi înălţimea.
Intensitatea, lungimea, timbrul sunetelor se nota pe câmpuri. Prin intermedriul  muzicii
notate de Cantemir,  europenii au luat cunoştinîţă de specificul artei  sonore turceşti.
Fragmente din culegerile şi compoziţiile lui Cantemir au fost utilizate de către
compozitori europeni în opere «turceşti » pentru a le atribui un colorit specific oriental:
Christof Willibald Gluck  a folosit o melodie din culegerea lui Cantemir în opera lui  
Peregrinii din Mecca, iar Wolfgang Amadeus Mozart în renumita sa operă   Răpirea din
serai a aplicat o variantă modificată a Ariei Dervişilor.  Moştenirea muzicală a lui
Dimitrie Cantemir  include creaţii în genuri practicate în cadrul societăţii turce: 28
peşrevuri (piesă instrumentală care deschide compoziţia muzicală de anvergură, un fel de
uvertură), 10 semâ-îsi-uri (variantă instrumentală, provenită din forma vocală
omonimă), 2 beste (o piesă vocală de concert), 2 adjem tarab-uri (piesă de divertisment)
şi trei arii dintre care cele mai cunoscute rămân a fi Air de Cantemir şi Aria Dervişilor.
Încă din secolul al XVII-lea eruditul şi talentatul moldovean obţine faima de virtuoz al
instrumentelor orientale, tanbur şi nei, posedând un vast repertoriu de muzică
instrumentală
2. Dimitrie Cantemir a lăsat urme adînci în medicină. În operele științifice semnate de
cărturar se vorbește despre tratamentul cu ierburi, terapia medicamentoasă, terminologie
medicală, problemele de etică a practicii medicale. A făcut prima descriere a abordului
transabdominal al herniilor abdominale, pe cînd era la Constantinopol, în cercurile
apropiate de „Sublima Poartă” (ante 1710).
3. Vestitul istoric al cartografiei Leo Bagrow (1881–1957) îl înscrie pe D. Cantemir printre
cei mai cunoscuți 1435 de cartografi din întreaga lume. Principele moldovean este autorul
Planului topografic al Constantinopolului (ante 1711), în care a inclus cu mare precizie
un număr semnificativ de locuri memorabile și monumente din capitala Imperiului
Otoman. Este autorul hărții-plan a „Zidului Caucazian”, elaborat în timpul campaniei
persane a lui Petru I (1721–1722), campanie la care a luat parte și D. Cantemir în calitate
de consilier al țarului și primului împărat al Rusiei. De o deosebită valoare este Harta
Moldovei, anexă la Descriptio Moldaviae, lucrare cartografică publicată în 1737 la
Amsterdam și care i-a adus o faimă mondială.
4. Geografia era tratată de în acea epocă ca o ştiinţă vie care permite de a evidenţia bogăţiile
ţării şi posibilităţile ei de dezvoltare economică. Dimitrie Cantemir conştientiza
importanţa şi necesitatea utilizării raţionale a resurselor naturale. Produsele (hergheliile
de cai, turmele de vite cornute mari şi mici, lemnul de calitate înaltă, grâul, mierea ş. a. )
exportate peste hotare facilitau îmbogăţirea comercianţilor străini, pe când, conform
autorului, ţăranii moldoveni rămâneau cei mai săraci din lume. În acest context un
deosebit interes îl prezintă concluziile lui Dimitrie Cantemir referitor la utilizarea
potenţialului de resurse naturale şi evaluarea productivităţii solurilor. Drept confirmare a
celor spuse sunt rezultatele analizei datelor privind productivitatea gramineelor,
suprafeţelor ocupate de pomii fructiferi, viţă de vie, păduri, precum şi a indicilor de
calitate a producţiei (lemn, vin, miere, fructe ş.a.) obţinute din diferite regiuni ale
ţării.Merită atenţie analiza efectuată de Dimitrie Cantemir a stării componentelor de
mediu şi a rolului lor în viaţa oamenilor. Este indicată corect legătura dintre varietatea
condiţiilor climaterice ale ţării şi influenţa lor asupra cantităţii şi calităţii producţiei
agricole, precum şi asupra stării de sănătate a omului. Astfel, savantul moldovean scria:
„Clima Moldovei este diferită: în partea muntoasă suflă vânturi reci, însă clima este mai
sănătoasă, în câmpie este mai cald, însă clima este mai puţin favorabilă pentru sănătate”.
În munţi sunt păduri întregi de pomi fructiferi cu roade bogate, pe când în câmpie, după
părerea autorului, este necesar de depus muncă şi dibăcie, însă fructele sunt mult mai
gustoase. Această concluzie a lui Dimitrie Cantemir are la bază prezenţa particularităţilor
regimului climatic al munţilor şi câmpiilor. Reţeaua hidrografică a regiunii este
caracterizată de autor din punctul de vedere al lungimii şi lăţimii râurilor, regimului lor
hidrologic, faunei. Prezintă interes astăzi şi acel fapt, că savantul a atras atenţie asupra
prezenţei izvoarelor minerale cu proprietăţi curative, utile pentru tratarea tuturor bolilor.
Dimitrie Cantemir a remarcat cu bună cunoştinţă de cauză solurile înalt productive ale
Moldovei, care depăşesc cu mult bogăţia munţilor şi că fiind prelucrate îi hrănesc pe toţi.
Din punctul nostru de vedere este interesantă şi ideea savantului moldovean privind
influenţa condiţiilor geografice asupra caracterului oamenilor. Rezultatele cercetărilor
geografice deseori îşi găsesc reflectarea în formă de hărţi de diferită scară, care pot fi
concepute ca modele ale unor teritorii transpuse pe hârtie.
La 11 iulie, Dimitrie Cantemir este ales membru al

Academiei din Berlin, o inalta societate stiintifica

infiintata de Leibniz si patronata de regele Prusiei.

In diploma acordata cu acest prilej se subliniaza

rarul exemplu ca un principe (deci ostas si om

politic) sa--si consacre talentul si inforturile

cercetarii stiitifice. Este pentru prima data cind

un roman devine membru al unui important format

stiintific din strainatate, fapt care consemneaza

afirmare culturii romanesti pe plan european.

Savantul principe lucreaza intens in acesti ani, in

care Petru I calatoreste in Europa Apuseana.

Semne muzicale inventate de D.Cantemir
Harta întocmită de D.Cantemir pentru "Descrierea Moldovei"