Sunteți pe pagina 1din 3

DREPT CIVIL – DREPTURILE REALE PRINCIPALE

Seminar nr. 7
Tematica: Modalitățile dreptului de proprietate privată
I. BIBLIOGRAFIE

 Fl. A. Baias, E. Chelaru, R. Constantinovici, I. Macovei (coordonatori), Noul Cod civil.


Comentariu pe articole, ed. 2, Ed. C. H. Beck, Bucureşti, 2014, p. 751 - 804;
 C. Bîrsan, Drept civil. Drepturile reale principale, Ed. Hamangiu, Bucureşti, 2013, p. 197-249 și
p. corespunzătoare edițiilor subsecvente;
 V. Stoica, Drept civil. Drepturile reale principale, ed. 3, Ed. C.H.Beck, Bucureşti, 2017, p. 269-
332. G. Boroi, C.A. Anghelescu, B. Nazat, Curs de drept civil. Drepturile reale principale,
ediția 2, Ed. Hamangiu, București, 2013, p. 13–22; p. 34–38.
 G. Boroi, C.A. Anghelescu, B. Nazat, Curs de drept civil. Drepturile reale principale, ed. 2, Ed.
Hamangiu, București, 2013, p. 90 - 126.

II. GRILE

1. În cazul pronunțării unei hotărâri judecătorești în cadrul unui proces dintre un terț și unul
dintre coproprietari această hotărârea va produce efecte și față de restul coproprietarilor:
a. în toate situațiile;
b. numai în cazul în care este pronunțată în folosul coproprietăţii;
c. numai în cazul în care a fost pronunţată într-o acţiune în revendicare şi este în folosul
coproprietăţii.

2. În materia coproprietăţii:
a. actele de conservare se realizează cu acordul tuturor coproprietarilor;
b. dacă bunul este stăpânit în comun, coproprietatea se prezumă, până la proba contrară;
c. actele juridice de dispoziție încheiate de unul dintre coproprietari, fără acordul celorlalți
coproprietari, sunt anulabile.

3. Se află în coproprietate-forțată:
a. bunurile comune afectate utilizării a două sau mai multe fonduri vecine;
b. fructele produse de bunul aflat în coproprietate obișnuită;
c. despărțiturile comune, chiar dacă unul dintre coproprietari a notat în cartea funciară
declarația sa de renunțare la dreptul de proprietate asupra acestora.

4. În ceea ce privește proprietatea periodică:


a. în cazul în care unul dintre coproprietari tulbură în mod grav exercitarea proprietății
periodice, acesta nu va putea fi exclus;
b. încetarea proprietății periodice nu poate avea loc prin partaj judiciar;
c. în raporturile cu terții cocontractanți de bună-credință, actele de dispoziție privind intervalul
de timp aferent unui alt coproprietar sunt nule.

1
5. În cazul coproprietății asupra unui imobil care are și părți comune sunt supuse regulii
majorității:
a. actele care urmăresc exclusiv înfrumusețarea bunului;
b. împrumuturile de folosință (comodatele) încheiate pe durată de 1 an;
c. actele de atribuire în folosință exclusivă a părților comune.

6. Coproprietarul care a participat singur la producerea fructelor industriale:


a. este singurul care are dreptul la aceste fructe;
b. nu poate avea nicio pretenție de la celălalt coproprietar care nu a contribuit la producerea
acestora;
c. nicio variantă corectă.

7. În materia coproprietăţii obişnuite pe cote-părți:


a. coproprietarii nu pot deroga prin convenție de la regula unanimității;
b. nu este permis partajul de folosință;
c. nicio variantă corectă.

8. Contractul de închiriere încheiat pe o perioadă de 4 ani de coproprietarul care deține 51%


din dreptul de proprietate asupra unui apartament:
a. este valabil, întrucât reprezintă un act de administrare prin care se pune în valoare bunul,
putând fi încheiat singur de coproprietarul care deține majoritatea cotelor-părți;
b. este lovit de nulitate, pentru lipsa consimțământului celuilalt coproprietar;
c. nu este opozabil coproprietarului care nu și-a exprimat acordul la încheierea actului, în mod
expres sau tacit.

9. În materia dreptului de proprietate comună:


a. între titularii dreptului de proprietate comună în devălmășie există doar o diferențiere
cantitativă;
b. poate fi cerut partajul judiciar asupra despărțiturilor comune dintre proprietățile vecine;
c. proprietatea periodică poate avea ca obiect atât bunuri mobile cât și bunuri imobile.

III. SPEȚE
SPEȚA NR. 1
Frații A și B au dobândit în urma decesului tatălui lor, un teren agricol în extravilan în
suprafața de 30 ha în comuna Lunca, judetul T. Fiind ocupat cu conducerea unei afaceri în
București, B nu a avut timpul necesar pentru valorificarea terenului, de acest aspect preocupându-
se A, de altfel, domiciliat în comună.
Între cei doi apar în curând neîntelegeri referitoare la împărțirea recoltei, culminând cu
introducerea da către B a unei acțiuni în justiție în noiembrie 2012 împotriva fratelui său,
solicitând contravaloarea recoltei culese de către acesta în ultimii patru ani, proporțional cu cota
sa de ½ din dreptul de proprietate asupra terenului.

2
A se apară, considerând abuzivă cererea reclamantului, care nu este în drept să emită
pretenții la recolta, datorită lipsei sale de interes manifestata de-a lungul timpului față de
cultivarea terenului. În plus, pârâtul arată că B nu și-a îndeplinit astfel obligația de valorificare a
terenurilor, astfel cum este ea reglementata prin Legea nr. 18/1991.
Cerințe:
1. Precizati sediul materiei abuzului de drept și specificul sau prin raportare la datele din speță.
2. Poate fi învinuit B de neîndeplinirea obligației de valorificare a terenurilor agricole?
Argumentati.
3. Solutionați cererea introdusă de reclamant.

SPEȚA NR. 2
A și B dețin în coproprietate în cote de 25 % și respectiv, 75% o casă compusă din 4 camere
plus dependințe. A a lucrat în străinătate în cursul anului 2012, iar B s-a confruntat cu următoarele
probleme legate de imobil:
a) În primăvara aceluiași an s-a stricat acoperișul, existând pericolul ca apa de ploaie să
pătrundă în casă, fapt pentru care a avut o convorbire telefonică cu A pentru a-l informa că s-a
hotărât să cumpere materialul de construcție necesar pentru a schimba acoperișul. A s-a opus
unei asemenea investiții majore, sfătuindu-l pe B doar să repare pe alocuri acoperișul deteriorat.
b) În timp ce se afla în vacanță, în luna august, casa este ocupată de către X, vărul lui A,
care se pretinde a fi adevăratul proprietar al imobilului; B se vede nevoit a introduce o acțiune în
justiție de revendicare, cerându-i în acest sens concursul lui A; acesta însă consideră că o
asemenea atitudine nu ar fi oportună, temându-se să nu-și deterioreze relațiile de familie.
În calitate de avocat al lui B cum îl sfătuiți să acționeze în fiecare caz în parte?

SPEȚA NR. 3
A formulează o acțiune în justiție împotriva lui B și C solicitând instanței să–i oblige pe
aceștia la eliberarea spațiului pe care l-au ocupat în disprețul dreptului de folosință comună.
Din datele dosarului rezultă că A a devenit proprietarul unui apartament situat la etajul 1,
în urma contractului de vânzare-cumpărare încheiat cu X, iar pârâții sunt proprietarii
aparatamentelor de la ultimul nivel al blocului, fiind singurii care folosesc uscătoria aflată la același
etaj.
Pârâții se opun admiterii acțiunii, invocând următoarele argumente:
a) reclamantul nu are calitatea procesuală activă necesară introducerii acțiunii, demersul
sau nefiind susținut și de ceilalți proprietari ai apartamentelor din bloc;
b) în plus, nu a făcut dovada dreptului său de proprietate asupra spațiului a cărui folosință
o solicită, deoarece în contractul de vânzare-cumpărare nu figurează și spațiul în litigiu, ceea ce
înseamnă că nu i-a fost transmis în proprietate.
Solutionați acțiunea introdusă de reclamant, analizând și apărarea formulată de pârâți.