Rezolvari Subiecte ONL 2015 2016

SUBIECTUL 1: Relații semantice
REZOLVARE
1.
cal-de-mare casă de lemn vin de butoi vacanță de vară creier de găină
buhai-de-baltă drum-de-fier apă de izvor cireșe de mai labă de urs
dihor de stepă dulceață de hoț de buzunare mână de copil
vișine
untdelemn
A B C D E
2. În categoria A, cel de-al doilea termen indică localizarea, în categoria B, compoziția, în categoria
C, sursa, în categoria D, plasarea temporală, iar în categoria E, întregul din care o parte este primul
termen (posesia inalienabilă). Cel mai dificil de încadrat este substantivul untdelemn (< unt de lemn,
în care lemn „măslin” și reprezintă sursa, nu compoziția).
3. În sintagma rochie de petrecere, cel de-al doilea termen indică destinația, scopul. Se pot da exemple
de tipul: unealtă de pescuit, costum de baie, pistă de alergare, câine de vânătoare etc.
BAREM
1. Se acordă câte 1 punct pentru fiecare substantiv compus și sintagmă încadrate corect (1 p. x 10 =
10 p.).
2. Cele 10 puncte se acordă astfel:
− 2 puncte, pentru observarea faptului că substantivele compuse și sintagmele date trebuie încadrate
în funcție de sensul celui de-al doilea termen;
− 5 puncte, pentru explicitarea sensului celui de-al doilea termen pentru fiecare categorie: localizare,
compoziție, sursă, plasare temporală, posesie inalienabilă; se acceptă orice variantă sinonimă care
surprinde specificul semantic al claselor;
− 3 puncte, pentru corectitudinea și logica redactării explicației.
3. Se acordă câte 5 puncte pentru fiecare exemplu corect (5 p. x 2 = 10 p.). Se acceptă orice variantă
în care cel de-al doilea termen exprimă destinația, scopul.
SUBIECTUL 2: Accentul în limba latină
REZOLVARE
1. amāmus, argūmentum, cōnfōrmō, magistrārum, postpōnō, prōvocō, servāre, Sōcrates, solitūdo,
superior
2.
PASUL 1
Despărțim în silabe cuvintele date: for-tū-na, or-chēs-tra, pe-cū-ni-a, ru-dī-men-tum, vēs-tī-gi-um,
vi-dē-re.
Observăm că patru cuvinte au accentul pe penultima silabă: for-tū-na, or-chēs-tra, ru-dī-men-tum,
vi-dē-re, iar două cuvinte au accentul pe antepenultima silabă: pe-cū-ni-a,
vēs-tī-gi-um.
PASUL 2
Extragem regulile de accentuare:
1. Accentul cade pe penultima silabă dacă aceasta conține o vocală lungă (for-tū-na, vi-dē-re) și/sau
dacă aceasta se termină în consoană (or-chēs-tra, ru-dī-men-tum).
2. Accentul cade pe antepenultima silabă dacă penultima nu conține o vocală lungă și nu se termină
în consoană (pe-cū-ni-a, vēs-tī-gi-um).
BAREM
1. Se dau câte 2 puncte pentru fiecare cuvânt accentuat corect (2 p. x 10 = 20 p.).
- 2 puncte pentru observarea faptului că accentul este condiționat de structura silabică a cuvântului;
- 2 puncte pentru observarea faptului că structura penultimei silabe este esențială;
- câte 2 puncte pentru fiecare regulă de accentuare, în funcție de structura silabei, în total 4 puncte;
- 2 puncte pentru organizarea explicației.
SUBIECTUL 3: Lau
REZOLVARE
1.
(a) mâna sa = limana
(b) ochiul său = maana
(c) tatăl său = maa nia
(d) copilul meu = mwela nau
2.
PASUL 1
Observăm că, în exemplele date, apar trei categorii de substantive:
− substantive care exprimă grade de rudenie: tată, frate, copil;
− substantive care exprimă părți ale corpului: mână, ochi, spate;
− substantive abstracte: moarte, cuvânt.
PASUL 2
Observăm că în sintagmele limagu = mâna mea, maagu = ochiul meu, baelagu = cuvântul meu,
burigu = (în) spatele meu, sasigu = fratele meu se repetă segmentul -gu, iar de aici deducem că -gu
= meu, mea (fără diferenţe de gen).
Din segmentarea maa-gu = ochiul meu şi folosind informaţia din notă, deducem că, în sintagma
maa nau = tatăl meu, nau = meu. De asemenea, în mwela nia = copilul său, nia = său.
PASUL 3
Analizăm modul în care se exprimă posesia pentru aceste categorii de substantive:
− pentru gradele de rudenie, avem două posibilități:
a. printr-un segment atașat substantivului: sasi-gu = fratele meu;
b. printr-un cuvânt independent: maa nau = tatăl meu, mvela nia = copilul său;
− pentru părțile corpului, posesia se exprimă printr-un segment atașat substantivului: lima-gu =
mâna mea, maa-gu = ochiul meu, buri-gu = (în) spatele meu;
− pentru substantivele abstracte, posesia se exprimă printr-un segment atașat substantivului: maela-
na = moartea sa, baela-gu = cuvântul meu.
3. Sasigu se poate reda nu numai prin fratele meu, ci şi prin frate-meu sau frati-miu. Analizând cele
două posibilităţi de a traduce în română structura sasigu din lau, constatăm că aceasta se aseamănă
mai mult ca structură cu frate-meu sau frati-miu, în care cuvântul exprimând posesia nu este
independent, ci este ataşat substantivului.
BAREM
1. Se acordă câte 3 puncte pentru fiecare traducere corectă (3 p. x 4 = 12 p.). Nu se acordă punctaj
parţial.
− 2 puncte pentru identificarea celor trei clase de substantive;
− 2 puncte pentru identificarea segmentelor şi a cuvintelor care exprimă posesia;
− 2 puncte pentru explicitarea modului în care se exprimă posesia cu fiecare clasă de substantive;
− 6 puncte pentru redactarea clară, corectă, logică, a explicaţiei.
3. Se acordă 4 puncte pentru indicarea celeilalte variante de traducere şi 4 puncte pentru formularea
unei explicaţii legate de asemănările şi/sau deosebirile dintre lau şi română.
SUBIECTUL 4: Solresol
REZOLVARE
1. a. Reláá ladore rere laredola la dolasollá.
b. La ladoré solmi do domiremi resól refaredo fasolsolre.
c. La resimire fasi fasolsoldo do mimi domiresi resí faresimi soldorela fasi.
2. a. Eleva aude pisicile.

b. Surorile grase cumpără dulapurile mele.
c. Câinii săi negri nu vor vedea niciodată pisica cea mai mică.
3. Comparăm exemplele următoare sub aspectul cuvintelor care se repetă:
1. La ladore misol do domiremi redo faresimi laredosol.

Profesorul bun nu vede pisica mea albă.
4. Refá resimire mimi domiremi la faresire fasi miresolla.
Fraţii lor vor vedea câinele foarte mic.
5. La resimiree dosolsolfa fasi do rere ladorela la refaredo fasi resolsolfa.
Sora cea mai slabă nu a vândut dulapul foarte vechi.
Putem deduce faptul că ordinea cuvintelor în solresol este: Subiect – Verb – Obiect.
Verbul
Analizăm exemplele:
1. La ladore misol do domiremi redo faresimi laredosol.
Profesorul bun nu vede pisica mea albă.
2. Remii residosi rere domiresi resóól ladore.

Mama ta a auzit profesoarele noastre.
3. La ladomi lasolremi laredola solla la dolasolla misol fasi.

Elevul mare cumpără tot timpul tortul cel mai bun.
4. Refá resimire mimi domiremi la faresire fasi miresolla.

Fraţii lor vor vedea câinele foarte mic.
5. La resimiree dosolsolfa fasi do rere ladorela la refaredo fasi resolsolfa.

Sora cea mai slabă nu a vândut dulapul foarte vechi.
Observăm că:
− negaţia se marchează prin particula do înaintea verbului;
− timpul prezent nu se marchează, trecutul se marchează prin rere, iar viitorul prin mimi;
− forma verbului nu se schimbă în funcţie de persoană şi număr.
Substantivul
Analizând exemplele date, putem observa faptul că:
− adjectivul pronominal posesiv apare înaintea substanivului, iar atunci când adjectivul pronominal
posesiv lipseşte, apare articolul hotărât la;
− adjectivul apare după substantiv (prin analogie, putem deduce că adverbul apare după verb);
− forma de plural a substantivelor este marcată prin accentuarea ultimei vocale din cuvânt, iar
corespondentul feminin al unui cuvânt (de exemplu, nume de profesie sau grade de rudenie) se
formează prin dublarea ultimei vocale; femininul plural se formează prin dublarea şi accentuarea
ultimei vocale;
Exemplu: resimire – frate, resimiree – soră
resimiré – fraţi, resimiréé – surori
− dacă substantivul este precedat de un adjectiv pronominal posesiv, acesta va primi mărcile de
feminin şi plural, iar substantivul va rămâne invariabil
Exemplu: redo resimire – fratele meu
redoo resimire – sora mea
redó resimire – fraţii mei
redóó resimire – surorile mele
Adjectivul
− este invariabil;
− forma „foarte + adjectiv” se exprimă în solresol prin „fasi + adjectiv”, iar forma „cel mai adjectiv”
se exprimă prin „adjectiv + fasi”;
− adjectivul pronominal posesiv are formele:
redo – meu/mea
remi – tău/ta
resi – lor
resol – nostru
refa – său/sa, rela – vostru (pe care le putem deduce: re+do = meu/mea, re+mi
= tău/ta, re+fa = său/sa, re+sol = nostru/noastră, re+la = vostru/voastră, re+si =
lor).
Se remarcă faptul că antonimul cuvintelor în solresol se formează prin scrierea în ordine inversă a
notelor ce alcătuiesc cuvântul: La-Do-Re-La = a vinde, La-Re-Do-La = a cumpăra.
BAREM
1. Se acordă câte 2 puncte pentru fiecare propoziţie tradusă corect (2 p. x 3 = 6 p.).
2. Se acordă câte 2 puncte pentru fiecare propoziţie tradusă corect (2 p. x 3 = 6 p.).
− 0,5 p. pentru observaţia că fiecare cuvânt e alcătuit din notele muzicale;
− 1 p. pentru observarea faptului că articolul hotărât este omis în cazul existenţei adjectivului
pronominal posesiv;
− 3 p. pentru identificarea topicii corecte;
− 4 p. pentru indicarea modului de formare a pluralului şi a femininului;
− 2 p. pentru observarea faptului că dacă există adjectiv pronominal posesiv, terminaţiile de
plural şi feminin sunt primite de adjectiv;
− 2 p. pentru indicarea corespondentelor lui „foarte” şi „cel mai” în domeniul adjectival;
− 1,5 p. pentru descrierea modului de formare a negaţiei şi a timpurilor verbului;
− 2 p. pentru observaţia că verbul şi adjectivul sunt invariabile în funcţie de persoană, număr,
gen;
− 1 p. pentru observarea regulii de formare a adjectivelor pronominale posesive;
− 1 p. pentru observarea regulii de formare a antonimelor.
Nu se punctează folosirea terminologiei lingvistice.
SUBIECTUL 5: Hidrocarburi
REZOLVARE
1. 1-e, 2-a, 3-g, 4-c, 5-b, 6-h, 7-f, 8-i, 9-d, 10-j
2.
3.
a. 5-etil-2,2-dimetilhept-5-en-3-ină
b. hepta-3,4-dien-1,6-diină
c. 3,3-dietilpent-1-en-4-ină
4. Explicații:
I. Denumirile se pot grupa după terminaţie:
butan 2,2-dimetil-3-pentină 2-butenă
etan 2-etil-5-metilhexa-1,5-dien-3-ină 2-metilpenta-1,4-dienă
2,3-dimetilhexan 4-propilhepta-3-en-1,5-diină
3-etilpentan
4-etil-2,2,4-trimetilheptan
De asemenea, reprezentările se pot grupa după structură astfel:

− cu structură simplă (o linie):
− cu structură complexă dublă (două linii):

− cu structură complexă dublă şi triplă (trei linii):
II. Se compară denumirile şi reprezentările următoare:

etan, butan, butenă
De aici rezultă că:
etan = , butan = , butenă =
III. Analizăm grupul -an şi observăm că putem grupa hidrocarburile rămase în funcţie de
complexitatea denumirii şi a reprezentării:
3-etilpentan 2,3-dimetilhexan 4-etil-2,2,4-trimetilheptan
, ,
Astfel,
3-etilpentan =
2,3-dimetilhexan =
4-etil-2,2,4-trimetilheptan =
Observaţii:
− numărul din faţa denumirii indică poziţia ramificaţiei, numărând fiecare capăt:
− segmentele -pent-, -hex-, -hept-, din rădăcina denumirii, indică numărul de capete:
-pent- = cinci capete
-hex- = şase capete
-hept- = şapte capete
− prin analogie, et- = două capete, but- = patru capete;
− numele ramificaţiilor:
etil: două capete , metil: un capăt ,
Ramificaţiile au acelaşi nume ca denumirea hidrocarburii, doar că -an se schimbă în -il;

− -di- = doi, -tri- = trei (însemnând câte astfel de ramificaţii sunt în reprezentare);
− denumirea se face prin menţionarea poziţiei (în ordine crescătoare: 2,3,4 etc.) ramificaţiei în ordinea
descrescătoare a tipului de ramificaţie: etil ˃ metil sau în ordine alfabetică.
Regula1: numărul poziţiei ramificaţiei + numărul de ramificaţii de acelaşi tip (pentru 1 se omite) +
denumirea ramificaţiei în funcţie de numărul de capete + numărul capetelor liniare + numărul poziţiei
structurilor complexe + numărul de structuri complexe + terminaţia corespunzătoare pentru structură.
Numerele se separă prin virgule, iar restul structurilor, prin cratime:
= 4-etil-2,2,4-trimetilheptan
IV. Analizând grupul terminat cu -enă şi ştiind faptul că 2-butenă = , atunci
2-metilpenta-1,4-dienă = , denumire care respectă ordinea de mai sus: numărul

poziţiei ramificaţiei (2) + numărul de ramificaţii de acelaşi tip + denumirea ramificaţiei în funcţie de
numărul de capete (metil) + numărul capetelor liniare (penta) + numărul poziţiei structurilor complexe
(1,4) + numărul de structuri complexe (-di-) + terminaţia corespunzătoare pentru structură (-enă).
V. Analizând grupul terminat cu -ină, se poate observa că:
2,2-dimetil-3-pentină =
2-etil-5-metilhexa-1,5-dien-3-ină =
4-propilhepta-3-en-1,5-diină = → -prop- = trei
Regula2: În cazul în care într-o structură complexă apare atât o reprezentare dublă, cât şi una triplă,
ordinea în denumire este crescătoare (poziţia structurii duble, urmată de poziţia structurii triple): 2-
etil-5-metilhexa-1,5-dien-3-ină. (sau ordinea este alfabetică).
BAREM
Se acordă câte 1 p. pentru fiecare corespondență găsită corect (1 p. x 10 = 10 p.).
1. Se acordă câte 2 p. pentru fiecare reprezentare corectă (2 p. x 2 = 4 p.).
2. Se acordă câte 2 p. pentru fiecare denumire corectă a hidrocarburilor (2 p. x 3 = 6 p.).
3. Se acordă 10 p. pentru explicații:
− 4 p. pentru identificarea sufixelor -an, -enă, -ină, -il (1 p. x 4 = 4 p.);
− 4 p. pentru identificarea celor două reguli privind ordinea în denumirea hidrocarburii (2 p. x
2 = 4 p.);
− 2 p. pentru o explicație clară și schematică din care să rezulte pașii rezolvării;
Nu se punctează folosirea terminologiei din chimie sau a celei lingvistice.
SUBIECTUL 6: Tepehuan
REZOLVARE
1.
Singular Plural Traducere
toši totoši iepure
kʌli kʌkʌli bărbat
obai obai străin
uši uši copac
mara mamara fiu
voita vopoita mătuşă
aduñi aaduñi prieten
uyi uxuyi săgeată
vavoi vapavoi stâncă
tova totova curcan
adatomali aadatomali specii de păsări
oyi oxoyi ac
sukuli susukuli frate mai mic
dʌgi dʌdʌgi şobolan
vuxi vupuxi ochi
ayi axayi borcan cu apă
2.
šiʌgi = šišiʌgi
aaši = aaši
abuna = aabuna
vama = vapama
iyi = ixiyi
3. Sunt patru tipuri de substantive:
(A) Substantive formate din două silabe CV-CV: toši, kʌli, mara, tova, sukuli, dʌgi. Aceste
substantive formează pluralul prin repetarea primei silabe: totoši, kʌkʌli, mamara, totova, susukuli,
dʌdʌgi.
(B) Substantive formate din două silabe V-CV: obai, uši. Forma de plural a acestor substantive este
identică cu forma de singular.
(C) Substantive formate dintr-o singură silabă de forma VVV: uyi, oyi, ayi. Aceste substantive
formează pluralul prin atașarea prefixului format din vocala inițială a cuvântului + „x”: ux-, ox-, ax-.
(D) Substantive formate din două sau mai multe silabe a căror silabă inițială conține sunetul „v”: voita,
vavoi, vuxi. Aceste substantive formează pluralul prin repetarea primei silabe. Spre deosebire de
substantivele din grupul (A), consoana v intervocalică se transformă în p: vopoita, vapavoi, vupuxi.
(E) Substantive formate din trei sau mai multe silabe a căror primă silabă este o vocală: aduñi,
adatomali. Aceste substantive formează pluralul prin alungirea vocalei inițiale: aaduñi, aadatomali.
BAREM
1. Se acordă câte 1 p. pentru fiecare formă găsită corect (1 p. x 10 = 10 p.).
2. Se acordă câte 1 p. pentru fiecare formă de plural (1 p. x 5 = 5 p.).
3. Se acordă 15 p. pentru explicații:
− 2,5 p. pentru fiecare categorie de substantive identificată și pentru explicarea regulii corespunzătoare
categoriei (regula pe baza căreia se formează pluralul) (2,5 p. x 5 = 12,5 p.)
− 2.5 p. pentru o explicație clară și schematică.
Nu se (de)punctează folosirea termenilor lingvistici.
SUBIECTUL 7: Nenets
REZOLVARE
1. sar’o = ploaie
yal’a = zi/lumină
xayer = soare
xa’masi = a cădea
yal’a tarp = zori
xə’ = tunet
sar’olank yal’a = zi ploioasă
xayerlank yal’a = zi însorită
sar’o səwkocya = picătură de ploaie
səwkocya = picătură
wəba = frunze
wəba’ xa’m = toamnă
xəxə’ sar’o = furtună
xəxə’ ty’ = fulger
tarpa’si = a apărea
ty’ = foc
sar’omsi = a ploua
2. a. yal’a pad = amurg, apus

b. săptămână = s’iyq yal’a
3.
PASUL 1
Grupăm structurile din nents în funcție de elementul comun astfel:
a.
sar’o yal’a xə’ wəba
sar’olank yala yal’a tarp xəxə’ sar’o wəba xa’m
sar’o səwkocya sar’olank yal’a xəxə’ ty’ xa’masi
xəxə’ sar’o xayerlank yal’a
sar’omsi
b.
sar’o səwkocya xayerlank yal’a xəxə’ ty’ yal’a tarp
səwkocya xayer ty’ tarpa’si
Observăm din primul tabel că saro(-) are cele mai multe ocurențe (5), iar în limba română structurile
care exprimă ideea de ploaie sunt tot 5:
ploaie
picătură de ploaie
a ploua
zi ploioasă
furtună (ploaie + tunete/fulgere)
Putem deduce de aici că sor’o = ploaie.
PASUL 2
Observăm structura yal’a, care apare de 4 ori. Pentru a găsi corespondentul din limba română este
necesar să grupăm structurile care conțin zi și soare astfel:
zi
zi însorită
zi ploioasă
soare
zi însorită
Zori poate fi adăugat atât primului grup („apariția zilei/luminii”), cât și celui de-al doilea grup
(„apariția soarelui”). Pentru că nicio altă structură din limba română nu apare de 4 ori, presupunem
că zori este exprimat în limba nenets prin a apărea + zi/lumină, de unde deducem că yal’a =
zi/lumină.
Pe baza observațiilor de mai sus, putem afla corespondentele românești ale expresiilor ce conțin
structura yal’a:
yal’a = zi
sar’olank yal’a = zi ploioasă
Prin analogie cu zi ploioasă (sar’olank yal’a, unde -lank este marcă de adjectiv), putem afla
corespondentul pentru zi însorită, respectiv pentru soare:
xayerlank yal’a = zi însorită
xayer = soare.
Prin excludere, rezultă că: yal’a tarp = zori
PASUL 3
Observăm structurile cu terminația -si:
xa’masi
tarpa’si
sor’omsi
Din cerința 2 deducem că -si marchează verbul. De aici, rezultă că: sor’omsi = a ploua, tarpa’si = a
apărea (unde tarp înseamnă „ivire/apariție”, cf. yal’a tarp = zori) și xa’masi = a cădea.
PASUL 4
Pentru a afla corespondențele pentru cele două structuri rămase, care exprimă ideea de ploaie (sar’o
səwkocya, xəxə’ sar’o), observăm că səwkocya mai apare o singură dată, la fel ca picătură, iar xə(xə’)
apare încă de două ori.
Deducem că:
sar’o səwkocya = picătură de ploaie
səwkocya = picătură
xəxə’ sar’o = furtună
PASUL 5
Grupăm sintagmele care conțin structura xə(xə’) și cele care exprimă ideea de furtună (ploaie +
fulger/tunet) astfel:
xəxə’ sar’o
xəxə’ ty’
xə’
furtună
fulger
tunet
Știind că fulger înseamnă tunet + foc, deducem că xəxə’ ty’ = fulger, unde xə’ = tunet, iar ty’ =
foc.
Au mai rămas wəba și wəba xa’m, respectiv toamnă și frunze. Știind că xa’masi = a cădea, putem
deduce că wəba xa’m = toamnă (a cădea + frunze), iar wəba = frunze.
Pe baza observațiilor de mai sus, pot fi traduse structurile de la cerința 2:

a. yal’a pad („dispariția zilei”) = amurg/apus prin analogie cu yal’a tarp („apariția zilei”) =
zori/răsărit;
b. săptămână = s’iyq yal’a (șapte + zi).
BAREM
1. Se acordă câte 1 p. pentru fiecare corespondență găsită corect (1 p. x 17 = 17 p.).
2. Se acordă câte 1,5 p. pentru fiecare traducere corectă (1,5 p. x 2 = 3 p.).
3. Cele 10 p. pentru explicații se acordă astfel:
− 2 p. pentru gruparea expresiilor din nenets și din română în funcție de elementul care se repetă sau
de conținutul semantic exprimat;
− câte 1 p. pentru descompunerea/compunerea următoarelor structuri: furtună = ploaie +
tunete/fulgere; zori = apariția zilei; fulger = tunet + foc; toamnă = a cădea + frunze (în total 4 p.);
− câte un p.pentru observarea mărcii adjectivale (-lank) și a mărcii verbale (-si) (în total 2 p.);
− 2 p. pentru o explicație clară și schematică din care să rezulte pașii rezolvării.
SUBIECTUL 8: Kalagan
REZOLVARE
1. Corespondenţe corecte:
1. → k 9. → f
2. → m 10. → h
3. → i 11. → l
4. → e 12. → g
5. → j 13. → b
6. → a 14. →o
7. → c 15. → n
8. → d
2.
Bărbatul, el a cărat. = Migdala ya eseg.
Femeia va căra cu coşul orezul spre bărbat. = Pagdala na bubay ya beˀen sa umay adti eseg.
Femeia va căra câinele spre bărbat. = Dalaˀen na bubay ya iduˀ adti eseg.
Calul a adunat orezul. = Kamangen na kudaˀ ya umay.
Câinele a bătut în coş calul. = Labetan na iduˀ ya beˀen sa kudaˀ.
3. PASUL 1: Grupăm propoziţiile din română în funcţie de verbe, de timpul la care acestea apar şi în
funcţie de elementul accentuat din propoziţie (subiect, obiect direct sau obiect prepoziţional
(prepoziţie de loc/de direcţie sau prepoziţia cu − instrument)):
Focus a sări a aduna a căra a bate

Trecut Subiect: Bărbatul, el a bătut
calul cu băţul.
Obiect:
Obiect Calul a sărit în coş.

prepozițional
(în/spre):
Obiect Calul a cărat cu Femeia a bătut cu

prepozițional Câinele a sărit cu băţul coşul orezul spre băţul câinele în câmpul
(cu): peste cal. bărbat. de orez.
Bărbatul a sărit cu
băţul peste câine.
Viitor Subiect: Câinele, el va sări peste Femeia, ea Calul, el va căra

lemn. va aduna omul.
orezul în
coş.
Obiect: Câinele va sări peste Câinele va
cal. aduna băţul
în câmpul de
orez.
Obiect Calul va sări în câmpul Bărbatul va căra Bărbatul va bate în

prepozițional de orez peste lemn spre coş orezul câmpul de orez
(în/spre): câinele.
Obiect Femeia va sări cu băţul

prepozițional peste coş.
(cu):
Tabelul 1
Se observă faptul că verbul a sări are cele mai multe ocurenţe: apare în șapte propoziţii. Verbele a
bate şi a căra au câte trei ocurenţe, iar verbul a aduna are două ocurenţe.
PASUL 2: Grupăm propoziţiile din kalagan în funcţie de primul cuvânt din propoziţie (după o analiză
a datelor oferite, se poate deduce faptul că verbul este pe prima poziţie în propoziţie):
-lugpat- -kamang- -dala- -labet-

(A) (A) (A) (A)
5. Paglugpat na bubay ya 13. Pigdala na kudaˀ ya 4. Piglabet na bubay ya
kauy sa beˀen. beˀen sa umay adti eseg. kauy sa iduˀ adti umay.
7. Piglugpat na eseg ya
kauy sa iduˀ.
14. Piglugpat na iduˀ ya
kauy sa kudaˀ.
(B) (B) (B) (B)

10. Lugpatan na kudaˀ ya 9. Dalaˀan na eseg ya 1. Labetan na eseg ya
beˀen. beˀen sa umay umay sa iduˀ.
11. Lugpatan na kudaˀ ya
umay sa kauy.
(C) (C) (C) (C)

12. Lugpaten na iduˀ ya 2. Kamangen na iduˀ ya
kudaˀ. kauy adti umay.
(D) (D) (D) (D)

8. Maglugpat ya iduˀ sa 15. Magkamang ya bubay 6. Magdala ya kudaˀ sa 3. Miglabet ya eseg sa
kauy. sa umay adti beˀen. eseg. kudaˀ na kauy.
Tabelul 2
Corelând informația din Notă (În propoziţiile din limba română sunt marcate prin bold structurile care
reprezintă constituenți topicalizați, adică informaţia cea mai relevantă în enunț din punct de vedere
informațional) cu gruparea propoziţiilor din kalagan în funcţie de primul cuvânt, observăm că:
- în română sunt patru propoziții (cu verbe diferite) în care poziția sintactică de subiect este
topicalizată (accentuată) → în kalagan sunt patru propoziții (cu verbe diferite) în care apar
prefixele mag- și mig- + rădăcina verbului. Trei dintre aceste propoziții au verbe la timpul
viitor (= mag-), iar într-o propoziție verbul este la timpul trecut (= mig-);
- în română apar cinci propoziții în care este topicalizat (accentuat) obiectul prepozițional de
tipul [cu + substantiv (instrument)] → în kalagan sunt cinci propoziții în care apar prefixele
pag- și pig- + rădăcina verbului. Patru dintre aceste propoziții au verbe la timpul trecut (= pig-
), iar într-o propoziție verbul este la timpul viitor (= pag-). În plus, obiectul prepozițional de
tipul [cu + substantiv (instrument)] apare în trei propoziții cu același verb (a sări);
- în română apar patru propoziții în care este topicalizat (accentuat) obiectul prepozițional de
tipul [în/spre + substantiv (loc/direcție)] → în kalagan sunt patru propoziții în care apare
sufixul -an după rădăcina verbului. Spre deosebire de cele patru propoziții în care care poziția
sintactică de subiect este topicalizată (accentuată), în acest caz obiectul prepozițional de tipul
[în/spre + substantiv (loc/direcție)] apare ocurent de două ori cu același verb (a sări). De
asemenea, sufixul -an nu are flexiune de timp (el apare cu același verb atât la viitor, cât și la
trecut).
- în română sunt două propoziții în care este este topicalizat (accentuat) obiectul direct → în
kalagan sunt două propoziții în care apare sufixul -en după rădăcina verbului.
Focus a sări a aduna a căra a bate

Trecut Subiect: Miglabet ya eseg sa
kudaˀ na kauy.
.
Obiect:
Obiect Lugpatan na kudaˀ

prepozițional ya beˀen
(în/spre):
Obiect Pigdala na kudaˀ ya Piglabet na bubay ya

prepozițional Piglugpat na eseg ya beˀen sa umay adti kauy sa iduˀ adti
(cu): kauy sa iduˀ. eseg. umay.
Piglugpat na iduˀ ya
kauy sa kudaˀ.
Viitor Subiect: Maglugpat ya iduˀ sa Magkamang ya Magdala ya kudaˀ

kauy. bubay sa umay sa eseg.
adti beˀen.
Obiect: Lugpaten na iduˀ ya Kamangen na

kudaˀ iduˀ ya kauy adti
umay.
Obiect Lugpatan na kudaˀ Dalaˀan na eseg ya Labetan na eseg ya
prepozițional ya umay sa kauy. beˀen sa umay umay sa iduˀ.
(în/spre):
Obiect Paglugpat na bubay

prepozițional ya kauy sa beˀen
(cu):
.
Tabelul 3
PASUL 3: Pe baza observațiilor de mai sus și pe baza corespondențelor făcute (din Tabelul 1 și
Tabelul 2), putem traduce:
-lugpat- = a sări
-kamang- = a aduna
-labet- = a bate
-dala- = a căra
kudaˀ = cal
beˀen = coş
kauy = lemn/băţ
umay = câmp de orez/ orez,
iduˀ = câine
bubay = femeia
adti = în/spre
Alte observații utile:

 Substantiv: Ordinea cuvintelor şi marcarea pozițiilor topicalizate (accentuate) din propoziţie:
1. Verb + ya Subiect + sa Obiect direct
2. Verb + na Subiect + ya Obiect direct + adti Obiect prepoziţional
3. Verb + na Subiect + ya Obiect prepoziţional + sa Obiect direct
4. Verb + na Subiect + ya Obiect prepozițional (instrument) + sa Obiect direct + adti
Obiect prepoziţional
- ya = marcarea poziției topicalizate;
- na = marcarea poziției subiectului netopicalizat și a obiectului marcat prepozițional prin cu
netopicalizat (atunci când subiectul este topicalizat, iar obiectul direct este exprimat);
- sa = marcarea poziției obiectului netopicalizat;
 Verb – marcarea pozițiilor topicalizate:

(i) Dacă este topicalizat subiectul, apar prefixele mag- (viitor) și mig- (trecut).
(ii) Dacă este topicalizat obiectul direct, apare sufixul -en (fără flexiune de timp).
(iii) Dacă este topicalizat obiectul prepoziţional (de tipul [în/spre + substantiv (loc/direcție)]
), apare sufixul -an (fără flexiune de timp); dispare marca prepozițională adti.
(iv) Dacă este accentuat obiectul prepoziţional de tipul [cu + substantiv (instrument)], apar
prefixele pag- (viitor) și pig- (trecut).
 În cuvântul dalaˀan, pentru că rădăcina verbului se termină în vocala a, sufixul -an se leagă de
rădăcină prin sunetul/semnul ˀ.
BAREM
1. Se acordă 0.80 p. pentru fiecare corespondență corectă (0,80 p. x 15 = 12 p.).
2. Se acordă câte 1,5 p. pentru fiecare traducere corectă (1,5 p. x 5 = 7,5 p.).
3. Se acordă 10,5 p. pentru explicații, astfel:
− 4 p. pentru sintetizarea observațiilor legate de structura propozițiilor sub formă tabelară sau sub
orice altă formă schematică;
− 2,2 p. pentru traducerea cuvintelor (0,20 p. x 11 = 2,2 p.);
− 0,30 p. pentru observația sunetului/semnului de legătură ˀ;
− 2 p. pentru observațiile utile legate de marcarea poziției topicalizate atât la verb, cât și la substantiv;
− 2 p. pentru o explicație clară și schematică.
SUBIECTUL 9: Totonac (1)
REZOLVARE
1. Corespondențe:
câinele meu = kinčíči
vipera mea cu corn = kinxuːkilúːwa
acești coioți enervați = camáː laksiːʔtsíː sipéx čičín
tufișuri = sipéxne
rața sălbatică drăguță = šacewamíː sipéx spúːn
copacul meu tăiat = káː kinkíwi
acești cerbi drăguți = camáː lakcewamíː xuːkín
urechile mele = kinaʔháːna
creangă tăiată = káː aʔháːn
pădurea = kaːkiwín
casa = šačík
în orașul meu = nakkinkaːčíkni
cerb tăiat = káː xúːki
acul = šaliːštóʔo
2. Traduceri:
a. câinele = šačíči
b. cerbul meu drăguț = cewamíː kinxúːki
c. aceste urechi ascuțite = camáː lakliːštóʔo aʔháːna
d. în tufiș = naksipéx
e. rața sălbatică tăiată = šakáː sipéx spúːn
3. Cuvântul aʔháːn poate avea două sensuri: ureche și creangă („urechile pomului”).
4. Explicații1:
I. Grupăm structurile din română în funcție de marcarea substantivelor (prin articol hotărât, prin
adjectiv posesiv și demonstrativ, prin adjective participiale sau propriu-zise):
1
Pentru stabilirea corespondențelor nu există o metodă anume. În explicațiile date este prezentată doar una dintre metodele
posibile prin care pot fi găsite corespondențele corecte. Orice altă metodă este acceptată!
- Substantivele „marcate”:
[+adjectiv posesiv] [+articol hotărât] - [+adjectiv demonstrativ] [+adjectiv]
[+/-adjectiv] - [+adjectiv]
câinele meu rața sălbatică drăguță acești coioți enervați cerb tăiat
vipera mea cu corn casa acești cerbi drăguți creangă tăiată
în orașul meu pădurea
urechile mele acul
copacul meu tăiat
Tabel 1
- Substantiv „nemarcat”: tufișuri.
II. Grupăm structurile din totonac în funcție de elementele/segmentele care se repetă:
kinčíči šačík camáː laksiːʔtíː sipéx čičín
kinxuːkilúːwa šaliːštóʔo camáː lakcewamíː xuːkín
kinaʔháːn šacewamíː sipéx spúːn
nakkinkaːčíkni
káː kinkíwi
Tabel 2
III. Analogii și observații prin compararea celor două tabele:
1. Adjectivul demonstrativ este marcat prin camáː:
- deducem că: acești = camáː
enervați = siːʔtsíː
drăguți = cewamíː (se compară exemplul camáː lakcewamíː xuːkín
cu un alt exemplu are conține acest adjectiv šacewamíː sipéx spúːn → rața
sălbatică drăguță, iar rață sălbatică = sipéx spúːn);
coioți = sipéx čičín
cerbi = xuːkín
2. Adjectivul posesiv din limba română se marchează în totonac prin (-)kin-, care se atașează la
substantivul pe care îl precedă:
a. câinele meu = kinčíči
Observații:
- číči = câine, analogie cu substantivul compus coiot (sipéx + číči = sipéx čičín, unde sipéx
(care mai apare și în exemplul šacewamíː sipéx spúːn = rața sălbatică drăguță) poate însemna
ceva care are legătură cu mediul sălbatic. De asemenea, cuvântul sipéx apare și singur, cu o
formă diferită, sipéxne, și singurul substantiv nemarcat care poate fi asociat cu ideea de mediu
sălbatic este tufișuri;
b. vipera mea cu corn = kinxuːkilúːwa
Observații:
- substantivul viperă cu corn este un substantiv compus (prin sudare) din cuvintele xúːki (=
cerb) și lúːwa (= presupunem că înseamnă șarpe);
c. în orașul meu = nakkinkaːčíkni

Observații:
- nak- = marca prepoziției în din română, pentru că nu mai apare în niciun alt context;
- oraș → asociere cu casă (čík), care apare ca un substantiv determinat; de aici rezultă că šačík
= casa, iar ša- este marca determinării;
- segmentul kaː- reprezintă marca relației semantice parte-întreg: „mai multe case formează un
oraș”. Pentru a forma acest cuvânt, apare următorul tipar: kaː + substantiv + marca de plural;
- Atenție! Atunci când apare segmentul kaː-, marca determinării ša- dispare!
d. urechile mele = kinaʔháːna

e. copacul meu tăiat = káː kinkíwi
Observații:
- marca de posesie kin- se atașează la substantiv;
Atenție! Morfemul (-)kin- = posesie + determinare;
3. Determinarea cu articol hotărât în limba română se marchează în totonac (așa cum am văzut prin
asocierea semantică de mai sus, 2c., šačík = casa) prin ša-:
- știm că:
šačík = casa
šacewamíː sipéx spúːn = rața sălbatică drăguță
- în totonac un singur cuvânt apare cu marca ša-: šaliːštóʔo, iar în română sunt două cuvinte
care apar cu articol hotărât: acul și pădurea;
- în lista de cuvinte din limba română apar câteva cuvinte pe care le putem asocia cu ideea de
pădure (creangă, copac); putem face analogie cu asocierea semantică de mai sus, casă →
oraș, și putem deduce că pădurea trebuie să însemne „locul unde sunt mai mulți copaci”.
Astfel, cuvântul pentru pădure trebuie să conțină segmentul kaː-, marca relației semantice
parte-întreg („mai mulți copaci formează o pădure”) care exclude marca determinării propriu-
zise, prin ša- (apare același tipar kaː + substantiv + marca de plural);
- de aici rezultă că šaliːštóʔo = acul;
4. Marcarea pluralului:
a. pentru substantive:
Regula 1: La finalul substantivului care se termină în vocală se adaugă -n; dacă vocala de la
finalul substantivului nu este accentuată, prin adăugarea mărcii de plural –n, devine accentuată
( _V +-n → _ Vn):
Exemple:
sipéx číči → sipéx čičín
kíwi → kiwín
xúːki → xuːkín (analogie cu kíwi → kiwín)
Regula 2: La finalul substantivului care se termină în consoană (fără n) se adaugă –n + vocala

din silaba precedentă → armonie vocalică ( _VC +-nV(armonie vocalică) → _CnV(armonie vocalică)):
Exemple:
sipéx → sipéxne
Regula 3: La finalul substantivului care se termină în consoana –n se adaugă doar vocala din
silaba precedentă → armonie vocalică ( _Vn + -V(armonie vocalică)2 → _nV(armonie vocalică)):
Exemple:
aʔháːn → kinaʔháːna
(sipéx) spúːn → (sipéx) spúːnu
b. pentru adjective: apare morfemul atașat lak- atunci când adjectivul precedă un substantiv la
plural;
IV. Asocieri semantice pentru sintagmele rămase:

káː aʔháːn = creangă tăiată
káː xúːki = cerb tăiat
V. Marcarea accentului:
Regula 1: Dacă ultima silabă a cuvântului conține o vocală lungă, atunci această vocală este
accentuată;
Exemple: cewamíː
camáː
siːʔtsíː
Regula 2: Dacă ultima silabă a cuvântului este o silabă închisă (CvC), atunci accentul cade pe
vocala din această ultimă silabă;
Exemple: si-péx
aʔháːn
(Pentru cuvintele monosilabice spúːn și čík se aplică regula 2: dacă silaba este închisă, atunci
accentul cade pe vocala din acea silabă);
Regula 3: Accentul cade pe vocala din penultima silabă dacă cuvântul se termină cu o vocală
scurtă (în exemplele din totonac, vocala nemarcată).
Exemple: číči kíwi
lúːwa xúːki
liːštóʔo
VI. Observații finale:
1. Pentru substantivele simple și compuse: morfemul de plural se atașează la sfârșitul cuvântului
format din cele două segmente (fie că sunt sudate, fie că sunt alăturate): sipéx čičín;
2. În tiparul adjectiv + substantiv (cu determinare prin articol hotărât în română), morfemul ša- se
atașează la adjectiv: šacewamíː sipéx spúːn;
3. În tiparul complex care conține o prepoziție și un adjectiv posesiv, în română, și o marcă a relației
parte-întreg, în totonac, ordinea morfemelor este: morfem care indică prepoziția + marca de posesie
+ marca relației parte-întreg + substantiv cu marca de plural;
4. Pentru formarea relației semantice parte-întreg (casă – oraș / copac – pădure), apare următoarea
structură: kaː + substantiv + marca de plural;
5. Substantivele compuse semantic se formează prin simpla alăturare a cuvintelor (sipéx čičín) sau
prin sudarea lor (xuːkilúːwa).
2
Regula 2, doar că -n + -n = -n
BAREM
1. Se acordă câte 0,5 p. pentru fiecare corespondență corectă (14 x 0,5 = 7 p.).
2. Se acordă câte 2 p. pentru fiecare traducere corectă (5 x 2 = 10 p.). Nu se acordă punctaj parțial!
3. Se acordă 0,5 p. pentru identificarea celor două sensuri ale cuvântului aʔháːn (2 x 0,5 = 1 p.).
4. Se acordă 12 p. pentru o explicație clară și concisă, astfel:
- 5 p. pentru identificarea următoarelor mărci: a. de posesie; b. de acord între substantiv la plural
și adjectiv; c. de determinare prin adjectiv demonstrativ; d. de determinare (prin ce echivalează
în română cu articolul definit); e. marca relației semantice parte-întreg (5 x 1 = 5 p.);
- 1 p. pentru identificarea poziției și a ordinii acestor mărci în raport cu substantivul;
- 2,25 p. pentru identificarea regulilor de marcare a pluralului la substantive (3 x 0,75 = 2,25
p.);
- 1,5 p. pentru identificarea regulilor de accentuare a cuvintelor (3 x 0,5 = 1, 5 p.);
- 2,25 p. pentru structurare observațiilor și pentru claritatea exprimării.
Nu se (de)punctează (ne)utilizarea terminologiei lingvistice în explicarea rezolvării!
SUBIECTUL 10: Chichewa (1)
REZOLVARE
1. 1-g; 2-a; 3-b; 4-l; 5-j; 6-h; 7-e; 8-c; 9-f; 10-i; 11-k; 12-d.
2. a. Un cuib va apăra trei vizitatori de cinci șerpi.

b. Doi elefanți au distrus capcanele acelea.
c. Copacii apără doi lei de o femeie.
3. a. Mkazi uja anathyda misampha miwiri ndi mwala umodzi.

b. Njoka ikumagera zisa zitatu njovu ziwiri.
c. Njovu imodzi inateteza zipembere zija ku akazi.
4. PASUL 1. Corespondențele3
a. Analizăm enunțurile din chichewa și observăm că: 3 enunțuri încep cu mkango; 2 enunțuri cu
mlendo; 2 enunțuri încep cu chi-pembere (observăm și zi-pembere care apare o singură dată la
început de enunț); a-kazi și m-kazi care apar o singură dată (la început de enunț) și n-jovu și n-joka,
care apar tot o singură dată.
b. Analizăm enunțurile din română și observăm că: leu apare de trei ori la început de enunț în
structurile leul acela, leul, un leu; rinocer apare tot de 3 ori, o dată la plural (trei rinoceri) și de două
ori la singular (un rinocer, rinocerul); femeie apare de două ori, o dată la plural în structura cinci femei
și o dată la singular cu articol hotărât femeia. Mai apar structurile trei șerpi și elefantul acela.
c. Putem deduce astfel că: leu = mkango; rinocer = chipembere; rinoceri = zipembere. De aici
stabilim prima corespondență: 3 = b.
d. Așadar, deducem că: în chichewa subiectul ocupă prima poziție în enunț, la fel ca în limba română,
iar distincția singular – plural se face pe baza unor afixe atașate la începutul cuvântului.
3
Pentru stabilirea corespondențelor nu există o metodă anume. În explicație este prezentată doar una dintre metodele
e. Analizăm enunțurile în care leul este subiectul (a, e, h), apoi le comparăm cu enunțurile 2, 6 și 7
din chichewa. În enunțul e apare rinoceri în poziție de obiect, iar corespondentul lui din chichewa
apare în enunțul 7.
f. Pe baza corespondențelor stabilite (7–e, 3–b) și a observațiilor de mai sus, putem deduce că: alendo
= vizitatori, mikango = lei. Observăm că afixele atașate pentru a marca numărul se schimbă în funcție
de clasă. Pentru început putem stabili de trei clase de substantive în funcție de marcarea numărului:
sg. pl.
clasa 1: m-lendo = vizitator a-lendo = vizitatori
m-kazi = femeie a-kazi = femei
clasa 2: m-kango = leu mi-kango = lei
clasa 3: chi-pembere = rinocer zi-pembere = rinoceri
g. Pe baza acestor informații, pot fi stabilite și celelalte corespondențe: 1 = g; 2 = a; 4 = l; 5 = j; 6 =

h; 8 = c; 9 = f; 10 = i; 11 = k; 12 = d.
PASUL 2. Clasele de substantive
a. Am observat că topica în chichewa este SVO. Subiectul poate fi un substantiv determinat de un

adjectiv demonstrativ sau de un numeral adjectival (în chichewa, distincția articol hotărât – articol
nehotărât nu este relevantă). Atunci când în enunț avem atât obiect direct, cât și obiect indirect, ordinea
este OD – OI.
c. Completăm clasele de substantive identificate mai sus cu celelalte substantive care ocupă poziția
de obiect direct sau indirect astfel:
sg. pl.
clasa 1: m-lendo = vizitator a-lendo = vizitatori
m-kazi = femeie a-kazi = femei
clasa 2: m-kango = leu mi-kango = lei
m-panda = gard mi-panda = garduri
m-sampha = capcană mi-sampha = capcane
m-tengo = copac mi-tengo = copaci
m-wala = piatră (pentru cerința 3) mi-wala = pietre
clasa 3: chi-pembere = rinocer zi-pembere = rinoceri
chi-sa = cuib zi-sa = cuiburi
sg. pl.
clasa 1 m- a-
clasa 2 m- mi-
clasa 3 chi- zi-
clasa 4 n- n-
d. Observăm că substantivele elefant și șarpe au aceeași formă la singular și plural (n-jovu și n-joka),
pe care le trecem într-o clasă separată:
clasa 4: n-jovu = elefant n-jovu = elefanți

n-joka = șarpe n-joka = șerpi
e. Observăm că adjectivele demonstrative și numeralele adjectivale apar întotdeauna după

substantivele pe care le determină și se marchează diferit, în funcție de clasa din care face parte
substantivul:
Adjectivul demostrativ
sg. pl.
clasa 1 vizitatorul acela = mlendo u-ja vizitatorii aceia = alendo a-ja
clasa 2 leul acela = m-kango u-ja leii aceia = mi-kango i-ja

capcana aceea = m-sampha u-ja -
- gardurile acelea = mi-panda i-ja
clasa 3 cuibul acela = chi-sa chi-ja -
- rinocerii aceia = zi-pembere zi-ja
clasa 4 șarpele acela = n-joka i-ja -

elefantul acela = n-jovu i-ja elefanții aceia = n-jovu zi-ja
sg. pl.
clasa 1 u-ja a-ja
clasa 2 u-ja i-ja
clasa 3 chi-ja zi-ja
clasa 4 i-ja zi-ja
1 2 3 5
Numeralul cu valoare adjectivală
cl. 1 m-modzi a-tatu a-sanu
(pentru
cinci femei = akazi a-sanu
cerința
cinci cuiburi = zisa zi-sanu
2)
cinci capcane = misampha mi-sanu
cl. 2 u-modzi mi-wiri mi-tatu mi-sanu
(pentru
trei rinoceri = zipembere zi-tatu
cerința 3)
trei șerpi = njoka zi-tatu
cl. 3 chi-modzi zi-tatu zi-sanu
trei pietre = miwala mi-tatu
trei copaci = mitengo mi-tatu
cl. 4 i-modzi zi-wiri zi-tatu zi-sanu
doi șerpi = njoka zi-wiri (pentru
cerința 3)
un elefant = njovu i-modzi
un rinocer = chipembere chi-modzi
un leu = mkango u-modzi
un vizitator = mlendo m-modzi
PASUL 3. Verbul și prepoziția
a. În chichewa, structura verbală se compune astfel:
negația – marcă de subiect (care se schimbă în funcție clasa și numărul substantivului în poziție de
subiect) – marcă de timp – rădăcina verbală – marcă de beneficiar (exprimată în română prin prep.
pentru) – vocală finală sau marcă de indicativ.
b. Pentru a observa acest lucru, descompunem mai întâi verbele în ordinea enunțurilor în care apar,
detașând segmentele care se repetă:
1. a-dzi-tch-er-a 7. si-u-dzi-tetez-a
2. u-dzi-thyd-er-a 8. a-ku-thyd-a
3. zi-dzi-mag-er-a 9. a-na-mag-a
4. a-ku-tetez-a 10. si-i-ku-mag-er-a
5. chi-ku-mag-a 11. si-chi-na-mag-er-a
6. u-na-tch-a 12. zi-ku-tch-er-a
c. Se poate observa că toate structurile verbale din chichewa se termină în vocala -a, care poate fi
considerată atât marcă de indicativ, întrucât toate verbele sunt la indicativ, cât și vocală finală care
face parte din rădăcina verbului.
d. Mărcile de timp sunt: -dzi- pentru viitor, -ku- pentru prezent și -na- pentru trecut, iar si- care
marchează negația.
e. Observăm că mărcile de subiect atașate la verb se schimbă în funcție de clasa și numărul

substantivului în poziție de subiect:
sg. pl.
clasa 1 a- a-
clasa 2 u- i-
clasa 3 chi- zi-
clasa 4 i- zi-
f. Observăm marca -er- care se atașează imediat după rădăcina verbului, înainte de vocala finală.
Aceasta exprimă ideea de beneficiar care corespunde prepoziției pentru din limba română. Pentru a
putea detașa această marcă, comparăm verbele care apar atât în enunțuri care exprimă ideea de
beneficiar (1, 2, 3, 10, 11, 12), cât și în enunțuri în care nu se exprimă această idee (5, 6, 8, 9). Apoi,
grupăm verbele după sens astfel:
a pune a distruge a construi

a-dzi-tch-er-a u-dzi-thyd-er-a zi-dzi-mag-er-a
zi-ku-tch-er-a a-ku-thyd-a si-i-ku-mag-er-a
u-na-tch-a si-chi-na-mag-er-a
chi-ku-mag-a
a-na-mag-a
g. Prepozițiile cu, în, pe și de au următoarele corespondențe în chichewa (în aceeași ordine): ndi, mu,
pa și ku4.
BAREM
1. Se acordă câte 0,5 p. pentru fiecare corespondență găsită corect (12 x 0,5 = 6 p.).
2. Se acordă câte 2 p. pentru fiecare enunț tradus corect din chichewa în română (3 x 2 = 6 p.). Nu se
acordă punctaj parțial!
3. Se acordă câte 2 p. pentru fiecare enunț tradus corect din română în chichewa (3 x 2 = 6 p.). Nu se
acordă punctaj parțial!
- 2 p. pentru gruparea corectă a substantivelor pe clase și detașarea mărcilor de singular și
plural (câte 0,25 p. pentru fiecare marcă);
- 2 p. pentru observarea faptului că demonstrativul primește o marcă specială în funcție de
clasa și numărul substantivului pe care îl determină și pentru detașarea corectă a acestor mărci
(câte 0,25 p. pentru fiecare marcă);
- 2 p. pentru observarea faptului că numeralul primește o marcă specială în funcție de clasa și
numărul substantivului pe care îl determină și pentru detașarea corectă a acestor mărci (câte
0,25 p. pentru fiecare marcă);
- 2 p. pentru detașarea corectă a mărcilor de subiect atașate la verb;
- 1 p. pentru observarea negației și a mărcilor de timp (4 x 0,25 = 1 p.);
- 0,5 p. pentru detașarea mărcii -er- și găsirea corespondentului în limba română;
- 0,5 p. pentru identificarea topicii (SVO);
- 2 p. pentru organizarea schematică, clară și coerentă a observațiilor.
Nu se (de)punctează (ne)utilizarea termenilor lingvistici!
SUBIECTUL 11: PATRU LIMBI
REZOLVARE
1. Clasificarea celor 16 propoziții în 4 grupe, în funcție de limba în care au fost traduse:
Limba 1 (dyirbal) Limba 2 (tahitiană)
1. Bayi jugumbil baŋgul gúdaŋgu buŗan 2. ’ua hi’o te tamari'i
3. Bayi yaŗa buŗan 6. ’ua hi’o te 'ūrī ’i te vahine
8. Bayi gagara baŋgul yaŗaŋgu buŗan 11. ’ua hi’o te tamari'i ’i te 'āva'e
15. Bayi yaŗa baŋgul jugumbilŋgu buŗan 13. ’ua hi’o te vahine ’i te tamari'i
Limba 3 (nez-perce) Limba 4 (wappo)

5. Cíq'ămqalnim peexne ’áyatne 4. Pol'eʔi hina nawta
7. Háma peexne 9. Met’aii pol'eʔ nawta
10. ’áyatnim peexne hámane 12. Pol'eʔi nawta
14. Hámanim peexne hísemtuksne 16. Tsu’itsui met’ai nawta
2. Clasificarea celor 16 propoziții în 4 grupe, în funcție de înțelesul propoziției:
4
Ku este și marcă de prezent, dar numai atunci când apare în interiorul structurii verbale. Atunci când e cuvânt autonom
(morfem liber), este prepoziție.
P Limba 1 Limba 2 Limba 3 Limba 4
S1 3. Bayi yaŗa buŗan. 2. ’ua hi’o te tamari'i. 7. Háma peexne. 12. Pol'eʔi nawta.
S2 8. Bayi gagara baŋgul 11. ’ua hi’o te tamari'i 14. Hámanim 4. Pol'eʔi hina
yaŗaŋgu buŗan. ’i te 'āva'e. peexne hísemtuksne. nawta.
S3 15. Bayi yaŗa baŋgul 13. ’ua hi’o te vahine 10. ’áyatnim peexne 9. Met’aii pol'eʔ
jugumbilŋgu buŗan. ’i te tamari'i. hámane. nawta.
S4 1. Bayi jugumbil 6. ’ua hi’o te 'ūrī ’i te 5. Cíq'ămqalnim 16. Tsu’itsui met’ai
baŋgul gúdaŋgu buŗan. vahine. peexne ’áyatne. nawta.
3. Identificarea și rescrierea corectă a celor șase propoziții:
P1. ’ua hi’o ’i te vahine. ’ua hi’o te vahine.

P5. ’ua te hi’o ’i te tamari vahine. ’ua hi’o te tamari’i ’i te vahine.
P2. Met’ai pol’eʔi nawta. Met’aii pol’eʔ nawta.
P6. Bayi jugumbilŋgu baŋgul yaŗa buŗan. Bayi jugumbil baŋgul yaŗaŋgu buŗan.
P4. Cíq'ămqalnim peexne. Cíq’ămqal peexne.
P8. Peexne ’áyatnim háma. ’áyatnim peexne hámane.
4. Traducerile celor două propoziții corecte în toate limbile din problemă (dyirbal, nez-perce, tahitiană
și wappo):
P3 P7
diyrbal Bayi gúda buŗan. Bayi yaŗa baŋgul yaŗaŋgu buŗan.
nez-perce Cíq'ămqal peexne. Hámanim peexne hámane.
tahitiană ’ua hi’o te 'ūrī ’ua hi’o te tamari'i ’i te tamari'i
wappo Tsu'itsui nawta. Pol'eʔi pol'eʔ nawta.
5. Explicații:
I. Clasificarea propozițiilor în funcție de limbă5 se face ținând cont de faptul că în toate propozițiile
din Limba 1 (dyirbal) apare cuvântul buŗan, în toate propozițiile din Limba 2 (nez-perce) apare
cuvântul peexne, toate propozițiile din Limba 3 (tahitiană) încep cu ’ua hi’o și toate propozițiile din
Limba 4 (wappo) se termină cu cuvântul nawta. Propozițiile se grupează astfel:
Limba 1 (dyirbal) Limba 2 (tahitiană)

1. Bayi jugumbil baŋgul gúdaŋgu buŗan 2. ’ua hi’o te tamari'i
3. Bayi yaŗa buŗan 6. ’ua hi’o te 'ūrī ’i te vahine
8. Bayi gagara baŋgul yaŗaŋgu buŗan 11. ’ua hi’o te tamari'i ’i te 'āva'e
15. Bayi yaŗa baŋgul jugumbilŋgu buŗan 13. ’ua hi’o te vahine ’i te tamari'i
Limba 3 (nez-perce) Limba 4 (wappo)

5. Cíq'ămqalnim peexne ’áyatne 4. Pol'eʔi hina nawta
7. Háma peexne 9. Met’aii pol'eʔ nawta
10. ’áyatnim peexne hámane 12. Pol'eʔi nawta
5
Pentru clasificarea propozițiilor în funcție de limbă nu există o metodă anume. În explicațiile date este prezentată doar
una dintre metodele posibile prin care pot fi grupate propozițiile date în funcție de limbi. Orice altă metodă este acceptată!
14. Hámanim peexne hísemtuksne 16. Tsu’itsui met’ai nawta
II. Gruparea propozițiilor în funcție de sens, se poate face, mai întâi, pe baza observației preliminare
de la I. : cuvintele buŗan, ’ua hi’o, peexne, nawta apar în toate propozițiile din limbile în care sunt
încadrate. Apoi, se pot face alte observații și analogii:
1. Se observă că în fiecare limbă există o propoziție mai scurtă decât celelalte. Putem deduce astfel că
acestea reprezintă traducerile aceleiași propoziții:
3 = 2 = 7 = 12
2. Pornind de la propoziția cea mai scurtă, de exemplu, pentru Limba 1 Bayi yaŗa buŗan, se observă
faptul că yaŗa apare în trei dintre propozițiile din această limbă: o dată într-o propoziție care conține
un alt cuvânt care nu se mai repetă în nicio altă propoziție și a doua oară într-o propoziție care conține
un cuvânt care se mai repetă într-o altă propoziție:
3. yaŗa
8. gagara – yaŗaŋgu
15. yaŗa – jugumbilŋgu (acest cuvânt se mai repetă în propoziția 1. jugumbil – gúdaŋgu)
3. Aceeași metodă se poate folosi și pentru celelalte trei limbi:
- limba 2: 2. tamari'i
11. tamari – 'āva'e
13. vahine – tamari (6. 'ūrī ’i – vahine)
- limba 3: 7. háma
14. hámanim – hísemtuksne
10. ’áyatnim – hámane (5. cíq'ămqalnim – ’áyatne)
- limba 4: 12. pol'eʔi
4. pol'eʔi – hina
9. met’aii pol'eʔ (16. tsu’itsui – met’ai)
4. Gruparea propozițiilor în funcție de sens este următoarea:

S1 3. Bayi yaŗa buŗan. 2. ’ua hi’o te tamari'i. 7. Háma peexne. 12. Pol'eʔi nawta.
S2 8. Bayi gagara baŋgul 11. ’ua hi’o te tamari'i 14. Hámanim 4. Pol'eʔi hina
yaŗaŋgu buŗan. ’i te 'āva'e. peexne hísemtuksne.nawta.
S3 15. Bayi yaŗa baŋgul 13. ’ua hi’o te vahine 10. ’áyatnim peexne9. Met’aii pol'eʔ
jugumbilŋgu buŗan. ’i te tamari'i. hámane. nawta.
S4 1. Bayi jugumbil 6. ’ua hi’o te 'ūrī ’i te 5. Cíq'ămqalnim 16. Tsu’itsui met’ai
baŋgul gúdaŋgu buŗan. vahine. peexne ’áyatne. nawta.
Tabel 1
III. În urma corepondențelor făcute, putem deduce câteva reguli legate de formarea propozițiilor în
toate cele patru limbi:
- înlocuim cuvântul care se repetă în toate limbile cu A;
- păstrăm cuvintele pe care le-am identificat la II 2. și II 3. cu forma lor nemarcată în toate
exemplele;
- notăm celelalte elemente cu X, Y și Y’ (acolo unde este cazul) astfel:

S1 3. X yaŗa A. 2. A X tamari’i. 7. Háma A. 12. Pol’eʔ-X A.
S2 8. X gagara Y yaŗa-Y’ 11. A X tamari’i Y X 14. Háma-X A hísemtuks- 4. Pol’eʔ-X hina A.
A. ‚āva’e. Y.
S3 15. X yaŗa Y jugumbil- 13. A X vahine Y X 10. ’áyat-X A háma-Y. 9. Met’ai-X pol’eʔ A.
Y’ A. tamari’i.
S4 1. X jugumbil Y gúda- 6. A X ‚ūrī Y X vahine. 5. Cíq’ămqal-X A’áyat-Y. 16. Tsu’itsu-X met’ai
Y’ A. A.
Tabel 2
Observații:
Pentru limba 1: - în propoziția complexă Bayi gagara baŋgul yaŗaŋgu buŗan, atunci când apare
baŋgul (Y), cuvântul care urmează se termină în sufixul -ŋgu (Y’); Topica este:
Bayi cuvânt (subst.) buŗan.
Bayi cuvânt (subst.) baŋgul cuvânt (subst.)-ŋgu buŗan.
Pentru limba 2: - cele trei propoziții complexe (11, 13, 6) au forma:
’ua hi’o te cuvânt (subst.) ’i te cuvânt (subst.).
Pentru limba 3: - propoziția simplă are forma:
cuvânt (subst.) peexne;
- cele trei propoziții complexe (14, 10, 5) au forma:
cuvânt (subst.)-nim peexne cuvânt (subst.)-ne
Pentru limba 4: - propoziția simplă are forma:
cuvânt (subst.)-i nawta;
- cele trei propoziții complexe (4, 9, 16) au forma:
cuvânt (subst.)-i cuvânt (subst.) nawta
- Facem aceleași înlocuiri din Tabelul 2 și în exemplele de la cerința 3:
P1. ’ua hi’o ’i te vahine. P5. ’ua te hi’o ’i te tamari vahine.

A Y X vahine A X A Y tamari vahine.
P2. Met’ai pol’eʔi nawta. P6. Bayi jugumbilŋgu baŋgul yaŗa buŗan.
Met’ai pol’eʔ-X A. X jugumbil-Y’ Y yaŗa A.
P3. Bayi gúda buŗan. P7. Pol'eʔi pol'eʔ nawta.
X gúda A. Pol'eʔ-X pol'eʔ A.
P4. Cíq'ămqalnim peexne. P8. Peexne ’áyatnim háma.
Cíq’ămqal-X A. A ’áyat-X háma.
- Analizând datele din tabelul 2 și exemplele de la cerința 3, putem identifica propozițiile care
nu sunt bine formate în limbile din care provin:
Propoziția greșită Varianta coretă

P1. ’ua hi’o ’i te vahine. ’o te vahine.
A Y X vahine. A X vahine.
P5. ’ua te hi’o ’i te tamari vahine. ’ua hi’o te tamari’i ’i te vahine
A X A Y tamari vahine. A X tamari’i Y X vahine.
P2. Met’ai pol’eʔi nawta Met’aii pol’eʔ nawta.
Met’ai pol’eʔ-X A. Met’ai-X pol’eʔ A.
P6. Bayi jugumbilŋgu baŋgul yaŗa buŗan. Bayi jugumbil baŋgul yaŗaŋgu buŗan.
X jugumbil-Y’ Y yaŗa A. X jugumbil Y yaŗa-Y’ A.
P4. Cíq'ămqalnim peexne. Cíq’ămqal peexne.
Cíq’ămqal-X A Cíq’ămqal A.
P8. Peexne ’áyatnim háma. ’áyatnim peexne hámane.
A ’áyat-X háma. ’áyat-X A háma-Y.
- Propozițiile corecte sunt:

P3. Bayi gúda buŗan. P7. Pol'eʔi pol'eʔ nawta.
X gúda A. Pol'eʔ-X pol'eʔ A.
- Acestea pot fi traduse pe baza tuturor observațiilor de structură din toate cele patru limbi
identificate mai sus:
- P3 P7
diyrbal Bayi gúda buŗan. Bayi yaŗa baŋgul yaŗaŋgu buŗan.
nez-perce Cíq'ămqal peexne. Hámanim peexne hámane.
tahitiană ’ua hi’o te 'ūrī ’ua hi’o te tamari'i ’i te tamari'i
wappo Tsu'itsui nawta. Pol'eʔi pol'eʔ nawta.
BAREM
1. Se acordă 0,5 p. pentru fiecare grup identificat corect (4 x 0,5 = 2 p.).
2. Se acordă 1 p. pentru fiecare grupare în funcție de sensul propozițiilor (4 x 1 = 4 p.).
3. Se acordă 6 p. pentru identificarea propozițiilor care nu respectă regulile din limbile date și pentru
rescrierea corectă a acestora (pentru identificare: 6 x 0,25 = 1,5 p. și pentru rescrierea corectă a
propozițiilor 6 x 0,75 = 4,5 p.).
4. Se acordă câte 1 p. pentru traducerea celor două propoziții corecte în celelalte trei limbi date (3 x 2
= 6 p.).
5. Se acordă 12 p. pentru o explicație clară și concisă din care să rezulte pașii rezolvării:
- 1 p. pentru orice observație preliminară legată de structura enunțurilor din cele patru limbi (de
exemplu, pentru observarea cuvintelor buŗan, ’ua hi’o, peexne, nawta care apar în toate
propozițiile din limbi în care sunt încadrate;
- 2 p. pentru explicarea metodei (în mod schematic) prin care s-au grupat propozițiile din cele
patru limbi în funcție de sens;
- 4 p. pentru identificarea structurii de bază a propozițiilor date pentru fiecare limbă prin scheme,
înlocuiri sau alte metode, în care nu este necesară cunoașterea propriu-zisă a părților de
propoziție (substantiv, verb etc.) (4 x 1 = 4 p.);
- 2 p. pentru explicarea metodei prin care au fost identificate propozițiile greșite din limbile date
și prin care au fost traduse corect;
- 3 p. pentru structurare observațiilor și pentru claritatea exprimării.
Nu se (de)punctează (ne)utilizarea terminologiei lingvistice în explicarea rezolvării! De asemenea, nu
se (de)punctează (ne)identificarea nominală a limbilor (de exemplu, faptul că Limba 1 este dyirbal
etc.)
SUBIECTUL 12: Totonac (2)
REZOLVARE
1. Corespondențe:
câinele meu = kinčíči
femeia bătrână = šatáʔo
șarpele meu boa = kinxuːkilúːwa
acești coioți enervați = camáː laksiːʔtíː sipéx čičín
tufișuri = sipéxne
rața sălbatică drăguță = šacewamíː sipéx spúːn
ac = liːštóʔo
copac tăiat = káː kíwi
plante ghimpoase = liːštóʔo taʔón
ghimbir = pinkúču
urechile mele fierbinți = lakčičíː kinaʔháːna
vraci bătrân = ʔolúː kúču čiškúː
creangă tăiată = káː aʔháːn
pădurea = kaːkiwín
casa = šačík
în orașul meu = nakkinkaːčíkni
ceaiuri fierbinți = lakčičíː kíwi péhne
cerb tăiat = káː xúːki
bărbat iute (la mânie) = pín čiškúː
2. Traduceri:
a. câinele = šačíči
b. cerbul meu drăguț = cewamíː kinxúːki
c. frunza tăiată = šakáː péh
d. aceste urechi ascuțite = camáː lakliːštóʔo aʔháːna
e. prerie = kaːsipéxne
3. Segmentul aʔháːn poate avea două sensuri: ureche și creangă („urechile pomului”).
4. Explicații6:
I. Grupăm structurile din română în funcție de marcarea substantivelor (prin articol hotărât, prin
adjectiv posesiv și demonstrativ, prin adjective participiale sau propriu-zise):
- Substantivele „marcate”:
[+adjectiv posesiv] [+articol hotărât] - [+adjectiv [+adjectiv]
[+/-adjectiv] demonstrativ]
- [+adjectiv]
câinele meu femeia bătrână acești coioți enervați plante ghimpoase
șarpele meu boa rața sălbatică drăguță acești cerbi drăguți ceaiuri fierbinți
în orașul meu casa medic bătrân
urechile mele fierbinți pădurea bărbat iute (la mânie)
copac tăiat
6
Pentru stabilirea corespondențelor nu există o metodă anume. În explicațiile date este prezentată doar una dintre metodele
cerb tăiat
creangă tăiată
Tabel 1
- Substantive „nemarcate”: ac, ghimbir, tufișuri.
II. Grupăm structurile din totonac în funcție de elementele/segmentele care se repetă:

kinčíči šatáʔo camáː laksiːʔtsíː sipéx čičín
kinxuːkilúːwa šačík camáː lakcewamíː xuːkín
lakčičíː kinaʔháːn šacewamíː sipéx spúːn
nakkinkaːčíkni
Tabel 2
III. Analogii și observații prin compararea celor două tabele:
1. Adjectivul demonstrativ este marcat prin camáː :
- deducem că: acești = camáː
enervați = siːʔtsíː
drăguți = cewamíː (se compară exemplul camáː lakcewamíː xuːkín
cu un alt exemplu are conține acest adjectiv šacewamíː sipéx spúːn → rața
sălbatică drăguță, iar rață sălbatică = sipéx spúːn);
coioți = sipéx čičín
cerbi = xuːkín
2. Adjectivul posesiv din limba română se marchează în totonac prin (-)kin-, care se atașează la
substantiv și îl precedă:
a. câinele meu = kinčíči
Observații:
- číči = câine, analogie cu substantivul compus coiot (sipéx + číči(-marca de plural) = sipéx čičín,
unde sipéx (care mai apare și în exemplul šacewamíː sipéx spúːn = rața sălbatică drăguță)
poate însemna ceva care are legătură cu ideea de sălbăticie, mediu sălbatic; de asemenea,
cuvântul sipéx apare și singur, cu o formă diferită, sipéxne, iar dintre cuvintele nemarcate
(ac, ghimbir și tufișuri), putem asocia ideea de mediu sălbatic cu tufișuri;
- Atenție! Cuvântul číči este diferit de cuvântul čičíː, din exemplele lakčičíː kinaʔháːna și
lakčičíː kíwi péhne. Este vorba despre o diferență lexicală determinată de accent: în cuvântul
číči este accentuată vocala din penultima silabă (sau prima silabă), iar în cuvântul čičíː accentul
este pe vocala din ultima silabă care este și o vocală lungă);
b. șarpele meu boa = kinxuːkilúːwa

Observații:
- substantivul șarpe boa este un substantiv compus (prin sudare) din cuvintele xúːki (= cerb)
și lúːwa (= presupunem că înseamnă șarpe);
c. în orașul meu = nakkinkaːčíkni

Observații:
- nak- = marca prepoziției în din română, pentru că nu mai apare în niciun alt context;
- oraș → asociere cu casă (čík), care apare ca un substantiv determinat; de aici rezultă că šačík
= casa, iar ša- este marca determinării;
- segmentul kaː- reprezintă marca relației semantice parte-întreg: „mai multe case formează un
oraș”. Pentru a forma acest cuvânt, apare următorul tipar: kaː + substantiv + marca de plural;
- Atenție! Atunci când apare segmentul kaː-, marca determinării ša- dispare!
d. urechile mele fierbinți = lakčičíː kinaʔháːna

Observații:
- în această structură apare cuvântul čičíː, care, după cum am observat mai sus (vezi 2a.), este
diferit de cuvântul číči (= câine);
- comparând această structură cu exemplele camáː laksiːʔtsíː sipéx čičín și camáː lakcewamíː
xuːkín, observăm că adjectivul precedă substantivul; putem deduce că čičíː = fierbinte;
- marca de posesie -kin- se atașează la substantiv, iar adjectivul este precedat de marca lak-,
marca acordului dintre substantiv și adjectiv, atunci când substantivele sunt la plural (lak- nu
poate fi considerată o simplă marcă a adjectivului pentru că în exemplele date apare o structură
în care un substantiv singular este însoțit de un adjectiv, iar în totonac nu mai apre marca lak-
, vraci bătrân);
Atenție! Morfemul (-)kin- = posesie + determinare;
3. Determinarea cu articol hotărât în limba română se marchează în totonac (așa cum am văzut prin
asocierea semantică de mai sus, 2c., šačík = casa) prin ša-:
- știm că: šačík = casa
šacewamíː sipéx spúːn = rața sălbatică drăguță
- în totonac un singur cuvânt apare cu marca ša-: šatáʔo, iar în română sunt două structuri care
apar cu articol hotărât: cuvântul pădurea și sintagma femeia bătrână;
- în lista de cuvinte din limba română apar câteva cuvinte pe care le putem asocia cu ideea de
pădure (creangă, copac); putem face analogie cu asocierea semantică de mai sus, casă →
oraș, și putem deduce că pădurea trebuie să însemne „locul unde sunt mai mulți copaci”.
Astfel, cuvântul pentru pădure trebuie să conțină segmentul kaː-, marca relației semantice
parte-întreg („mai mulți copaci formează o pădure”), care exclude marca determinării propriu-
zise, prin ša- (apare același tipar kaː + substantiv + marca de plural);
- de aici rezultă că šatáʔo = femeia bătrână (sintagma femeie bătrână nu presupune asocierea
substantiv + adjectiv, ci reprezintă un cuvânt autonom în totonac;
4. Marcarea pluralului:
a. pentru substantive:
Regula 1: La finalul substantivului care se termină în vocală se adaugă -n; dacă vocala de la
finalul substantivului nu este accentuată, prin adăugarea mărcii de plural -n, devine accentuată
( _V +-n → _ Vn):
Exemple:
sipéx číči → sipéx čičín
kíwi → kiwín
xúːki → xuːkín (analogie cu kíwi → kiwín)
táʔon → taʔón
Regula 2: La finalul substantivului care se termină în consoană (fără n) se adaugă -n + vocala
din silaba precedentă → armonie vocalică ( _VC +-nV(armonie vocalică) → _CnV(armonie vocalică)):
Exemple:
sipéx → sipéxne
péh → péhne
Regula 3: La finalul substantivului care se termină în consoana -n se adaugă doar vocala din
silaba precedentă → armonie vocalică ( _Vn + -V(armonie vocalică)7 → _nV(armonie vocalică)):
Exemple:
aʔháːn → kinaʔháːna
(sipéx) spúːn → (sipéx) spúːnu
b. pentru adjective: apare morfemul atașat lak- atunci când adjectivul precedă un substantiv la
plural;
IV. Asocieri semantice pentru sintagmele rămase:
a. putem grupa sintagmele din totonac astfel:
káː aʔháːn pinkúču liːštóʔo taʔón kaːkiwín
káː kíwi ʔolúː kúču čiškúː liːštóʔo lakčičíː kíwi péhne
káː xúːki pín čiškúː
b. putem grupa structurile din română astfel:
creangă tăiată ghimbir ac pădurea
copac tăiat vraci bătrân plante ghimpoase ceaiuri fierbinți
cerb tăiat bărbat iute la mânie
c. Știm deja că pădurea este kaːkiwín și astfel putem descompune sintagma care conține copac
(kíwi) și fierbinte (čičíː) în: lak-čičíː (fierbinte) + kíwi (copac) + péhne (frunze – informație care
se poate afla indirect prin citirea cerinței 2, în care trebuie să se traducă sintagma frunza tăiată).
Așadar, cuvântul ceai se compune semantic din copac + frunze;
d. Comparăm sintagmele care conțin cuvântul káː în totonac și cuvântul tăiat(ă) în română:
káː aʔháːn = creangă tăiată
káː kíwi = copac tăiat → káː = tăiat(ă)
káː xúːki = cerb tăiat
e. Asociem în română cuvântul ac cu plante ghimpoase („care înțeapă”). În totonac sunt două
structuri: liːštóʔo și liːštóʔo taʔón. Se poate observa că sintagma liːštóʔo taʔón se poate descompune
semantic în liːštóʔo (ac) + taʔón (femei bătrâne). De aici rezultă că liːštóʔo taʔón = plante ghimpose
(în română, această plantă ar corespunde cu ceea ce noi numim popular limba soacrei);
f. Analizând structurile pinkúču, ʔolúː kúču čiškúː și pín čiškúː, observăm că:
- cuvântul pe care nu îl putem descompune semantic, din seria dată, dar care poate apărea în
compunerea semantică a altui cuvânt este bărbat: apare singur (cu un adjectiv) și în compunere
sensului bătrân = bărbat bătrân; de aici deducem că: čiškúː = bărbat, iar ideea de bătrânețe
este redată prin forma adjectivală care precedă un substantiv: ʔolúː = bătrân. Astfel: kúču =
vraci, iar pín = iute (la mânie);
7
Regula 2, doar că -n + -n = -n
- cuvântul ghimbir este format din ideea iute (gust) și ideea de vindecare: pin (iute) + kúču
(vraci) = pinkúču (ghimbir);
V. Marcarea accentului:
Regula 1: Dacă ultima silabă a cuvântului conține o vocală lungă, atunci această vocală este
accentuată;
Exemple: čiškúː ʔolúː
čičíː cewamíː
camáː siːʔtíː
Regula 2: Dacă ultima silabă a cuvântului este o silabă închisă (CvC), atunci accentul cade pe
vocala din această ultimă silabă;
Exemple: sipéx
aʔháːn
(Pentru cuvintele monosilabice spúːn și čík se aplică regula 2: dacă silaba este închisă, atunci
accentul cade pe vocala din acea silabă);
Regula 3: Accentul cade pe vocala din penultima silabă dacă cuvântul se termină cu o vocală
scurtă (în exemplele din totonac, vocala nemarcată).
Exemple: číči kíwi
táʔo lúːwa
liːštóʔo xúːki
kúču
VI. Observații finale:
1. Pentru substantivele simple și compuse: morfemul de plural se atașează la sfârșitul cuvântului
format din cele două segmente (fie că sunt sudate, fie că sunt alăturate): sipéx čičín, xuːkiluːwán;
2. În tiparul adjectiv + substantiv, morfemul care indică posesia se atașează la substantiv: lakčičíː
kinaʔháːna;
3. În tiparul adjectiv + substantiv (cu determinare prin articol hotărât în română), morfemul ša- se
atașează la adjectiv: šacewamíː sipéx spúːn;
4. În tiparul complex care conține o prepoziție și un adjectiv posesiv, în română, și o marcă a relației
parte-întreg, în totonac, ordinea morfemelor este: morfem care indică prepoziția + marca de posesie
+ marca relației parte-întreg + substantiv cu marca de plural;
5. Pentru formarea relației semantice parte-întreg (casă – oraș / copac – pădure), apare următoarea
structură: kaː + substantiv + marca de plural;
6. Majoritatea substantivelor compuse semantic se formează prin simpla alăturare a cuvintelor.
Excepție: cuvintele compuse xuːkilúːwa și pinkúču care apar sudate!
BAREM
2. Se acordă câte 1,5 p. pentru fiecare traducere corectă (5 x 1,5 = 7,5 p.). Nu se acordă punctaj parțial!
3. Se acordă 0,25 p. pentru identificarea celor două sensuri ale cuvântului aʔháːn (2 x 0,25 = 0,5 p.).
4. Se acordă 12 p. pentru o explicație clară și concisă, astfel:
- 5 p. pentru identificarea următoarelor mărci: a. de posesie; b. de acord între substantiv la plural
și adjectiv; c. de determinare prin adjectiv demonstrativ; d. de determinare (în română cu
articolul definit); e. marca relației semantice parte-întreg (5 x 1 = 5 p.);
- 1 p. pentru identificarea poziției și a ordinii mărcilor de mai sus în raport cu substantivul;
- 2,25 p. pentru identificarea regulilor de marcare a pluralului la substantive (3 x 0,75 = 2,25
p.);
- 2,25 p. pentru identificarea regulilor de accentuare a cuvintelor (3 x 0,75 = 2,25 p.);
- 1,5 p. pentru structurarea observațiilor și pentru claritatea exprimării.
Nu se (de)punctează (ne)utilizarea terminologiei lingvistice în explicarea rezolvării!
SUBIECTUL 2: Chichewa (2)
REZOLVARE
1. 1-c; 2-f; 3-e; 4-d; 5-l; 6-b; 7-a; 8-h; 9-j; 10-k; 11-i; 12-g.
2. a. Un vânător va mânca două boabe înainte să bea bere.

b. Leopardul nu trebuie să meargă să bea bere înainte să-i hrănească pe lei.
c. Doi babuini care mănâncă porumb trebuie să meargă să fure și carne.
3. a. Anyani aja sianangodyetsa mikango, anadyetsanso mikangombwa miwiri.

b. Mikangombwa imene inaba mowa ikunadya mikandambwa.
c. Mikango imene izikadyetsa mikangombwa ija siikufuna ikudya nyama.
4. Explicații
1. Corespondențele
a. Analizăm enunțurile din chichewa și observăm că: 3 enunțuri încep cu mi-kango, 3 cu m-knago;
2 enunțuri încep cu a-nyani, 1 cu m-nyani; m-lenje și a-lenje apar câte o singură dată, la fel și
mikangombwa.
b. Analizăm enunțurile din română și observăm că leu, în poziție de subiect, apare de 3 ori la singular
(leul care, leul acela care, un leu) și de 3 ori la plural. Cuvântul babuini apare de două ori și babuin
o singură dată; vânător și vânători apar câte o singură dată, la fel și cuvântul leoparzi.
c. Putem deduce de aici că, la fel ca în română, subiectul ocupă prima poziție în enunț și că distincția
singular – plural se face pe baza unor afixe atașate la începutul cuvântului. Așadar, mi-kango și m-
kango corespunde perechii leu – lei (deocamdată nu putem spune care e forma de singular și care e
forma de plural); m-nyani = babuin, a-nyani = babuini; mikangombwa = leoparzi; m-lenje și a-
lenje = vânător – vânători (în aceeași ordine, prin analogie cu babuin – babuini).
d. Pe baza acestor observații putem stabili primele corespondențe, respectiv 1=c, 6=b, 5=l, 9=j.
e. Observăm mkangobwa în 5 și 9. Știind că mikangombwa (6) = leoparzi, putem deduce că

mkangombwa = leopard, care apare în poziție de obiect în enunțurile (l) și (j). Prin analogie, putem
deduce că m-kango = leu și mi-kango = lei.
f. Pe baza acestor informații, putem găsi cu ușurință și celelalte corespondențe.
2. Clasele de cuvinte
a. Observăm că pluralul se marchează în două feluri: a- și mi-, de unde putem deduce că există două
clase de substantive:
sg. pl.
clasa 1 m-nyani a-nyani
m-lenje a-lenje
clasa 2 m-kangombwa mi-kangombwa

m-kango mi-kango
b. Observăm că adjectivele demonstrative și numeralele adjectivale apar întotdeauna după

substantivele pe care le determină și sunt marcate diferit în funcție de clasa din care face parte
substantivul:
c. Analizăm substantivele care apar determinate cu adjectiv demonstrativ (atât în poziția de subiect,
cât și în poziția de obiect):
Sg. Pl.
Clasa 1 babuinul acela = m-nyani u-ja babuinii aceia = a-nyani a-ja
vânătorul acela = m-lenje u-ja vânătorii aceia = a-lenje a-ja
Clasa 2 leul acela = m-kango u-ja leii aceia = mi-kango i-ja
sg. pl.
cl.1 u-ja a-ja
cl.2 u-ja i-ja
d. Observăm că pentru substantivele din clasa 1 demonstrativul e uja la singular și aja la plural; pentru
cele din clasa a doua, demonstrativul e uja la singular și ija la plural.
f. Numeralul:
1 2 3 5
un leu = mkango u-modzi
un leopard = mkangombwa u-modzi cl.1 m-modzi a-wiri a-sanu
un babuin = mnyama m-modzi
cl.2 u-modzi mi-wiri mi-tatu
doi lei = mikango mi-wiri
doi vânători = alenje a-wiri
trei leoparzi = mikangombwa mi-tatu

cinci vânători = alenje a-sanu
g. Pronumele relativ care are două corespondențe în chichewa, în funcție de clasa din care face parte
substantivul: a-mene (clasa 1, singular și plural)
u-mene (clasa 2, singular și plural)
3. Structurile verbale
a. Analizăm enunțurile e, h din română (în care verbul apare de două ori) și corespondentele lor din
chichewa (3, 8):
e. Un leu n-a mâncat doar carne, a mâncat și porumb.
3. Mkango umodzi siunangodya nyama, unadyanso chimanga.
h. Leii nu i-au păcălit doar pe vânătorii aceia, au păcălit și un babuin.

8. Mikango siinangonamiza alenje aja, inanamizanso anyani mmodzi.
Putem deduce că -dya și –namiza sunt rădăcinele verbelor a mânca și a păcăli. Acestea mai apar în
enunțurile 4, 5, 10 și 11.
b. Extragem structurile verbale care conțin –dya și –namiza din enunțurile de mai sus și le segmentăm
astfel:
3. si-u-na-ngo-dya 8. si-i-na-ngo-namiza
3. u-na-dya-nso 8. i-na-namiza-nso
4. u-ku-ngo-dya 10. i-sana-namize
5. a-zi-dya 11. u-kuna-namiza
Corepsondentele lor din română sunt:
e. (un leu) n-a mâncat (doar) h. (leii) nu i-au păcălit (doar)

e. (un leu) a mâncat (și) h. (leii) au păcălit (și)
d. (leul) mănâncă (doar) k (leii) (înainte) să-i păcălească
l. (vânătorul acela) trebuie să mănânce i. (leul acela) (încă) păcălește
c. Observăm de aici că:

(i) si- marchează negația;
(ii) -na- este marcă de trecut;
(iii) -ngo- și -nso sunt mărci verbale ce corespund cuvintelor autonome doar și și din limba
română;
(iv) mărcile de subiect se atașează la începutul structurii verbale, atunci când propozițiile sunt
afirmative și urmează negației în propoziții negative, și se schimbă în funcție de clasa și numărul
subiectului:
sg. pl.
cl.1 a- a-
cl.2 u- i-
d. Analizăm structurile care conțin în limba română verbele a fura (a, c, k) și a bea (b, d, g) și
corespondențele lor în chichewa (7, 1, 10; 6, 4, 7/12):
a. (babuinii) fură b. (trei leoparzi) au băut

c. (babuinul acela) va fura d. (leul) nu bea
k. (leii) trebuie să meargă să fure a./g. (babuinii) încă beau
7. a-ku-ba 6. i-na-mwa
1. a-dzi-ba 4. si-u-ku-mwa
10. i-zi-ka-ba 7./12. a-kuna-mwa
De aici putem deduce că marca de subiect pentru clasa a doua plural este a- (o trecem în tabelul de
mai sus); -ku- marchează timpul prezent și -dzi- este marcă de viitor; -kuna-, care reprezintă
alăturarea a două mărci, de prezent și trecut, corespunde adverbului încă din română.
e. Analizăm structurile verbale cu trebuie din limba română (j, k, l) și le comparăm cu corespondentele
lor din chichewa (9, 10):
j. (doi vânători) trebuie să meargă să hrănească 9. a-zi-ka-ngo-dyetsa

k. (leii) trebuie să meargă să fure 10. i-zi-ka-ba
l. (vânătorul acela) trebuie să mănânce 5. a-zi-dya
Observăm că -zi- corespunde lui trebuie din limba română, -ka- corespunde lui să meargă, iar -dyetsa
corespunde verbului a hrăni.
f. Analizăm toate structurile verbale din chichewa și observăm că acestea se termină în vocala -a sau
în vocala -e.
Extragem structurile verbale care se termină în vocala -e din enunțurile 1, 5, 6, 10, 12, pe care le
grupăm astfel:
i-sana-mwe u-be
i-sana-be i-be
i-sana-namize
g. Observăm că structurile care conțin -sana- au drept corespondent în română: înainte să bea, înainte
să fure, înainte să-i păcălească. Deducem de aici că -sana- = înainte, iar -e final reprezintă o posibilă
marcă de conjunctiv.
h. -e final mai apare și în structurile verbale u-be și i-be din enunțurile 5 și 12. Observăm că, în aceste
enunțuri, subiectul verbului a vrea este diferit de subiectul verbului a fura:
g. Babuinii care încă beau bere vor ca leii aceia să fure și boabe.
12. Anyani amene akunamwa mowa akufuna kuti mikango ija ibe mikanda.
l. Vânătorul acela care trebuie să mănânce boabe vrea ca leopardul să fure porumb.
5. Mlenje uja amene azidya mikanda, akufuna kuti mkangombwa ube chimanga.
Așadar, verbele care primesc -e final (o posibilă marcă de conjunctiv) fac parte din următoarea
structură: subiect1 + a vrea + ca + subiect2 + să + verb la conjunctiv. Tot marcă de conjunctiv
primesc și verbele precedate de înainte să. Verbele din celelalte enunțuri (care sunt la conjunctiv în
limba română, dar care nu se încadrează în tiparele de mai sus) se termină în vocala –a în chichewa
(care poate fi o marcă a modului indicativ).
h. Observăm că a vrea, care mai apare în enunțurile f și i, este un verb autonom în chichewa. În
schimb, verbele a trebui și a merge se exprimă prin atașarea unor mărci speciale la rădăcina verbului.
5. Sintetizăm observațiile referitoare la structurile verbale astfel:

(i) -ba = a fura -funa = a vrea
-mwa = a bea -namiza = a păcăli
-dya = a mânca -dyetsa = a hrăni
(ii) a merge și a trebui nu sunt verbe autonome în chichewa și se atașează la verbe sub formă
de mărci:
-ka- = a merge
-zi- = a trebui
(iii) doar, înainte, încă, și sunt mărci care fac parte din structura verbală:
-ngo- = doar
-sana- = înainte
-kuna- = încă
-nso = și
(iv) mărcile de timp sunt: -na- pentru trecut, -ku- pentru prezent, -dzi- pentru viitor;
(v) ca din română are în chichewa corespondent autonom – kuti.
6. Observație pentru cerința 3

Corespondentul în chichewa pentru boabe pestrițe poate fi găsit prin compararea
corespondențelor pentru leu și leopard: mkango și mkangombwa, de unde putem deduce că
leopard = leu pătat / cu puncte, deci boabe pestrițe = mikandambwa.
BAREM
1. Se acordă câte 0,5 p, pentru fiecare corespondență găsită corect (12 x 0,5 = 6 p.).
2. Se acordă câte 1 p. pentru fiecare enunț tradus corect din chichewa în română (3 x 1,5 = 4,5 p.).
3. Se acordă câte 2 p. pentru fiecare enunț tradus corect din română în chichewa (3 x 1,5 = 4,5 p.).
- 1 p. pentru gruparea corectă a substantivelor pe clase și detașarea mărcilor de singular și plural
(câte 0,25 p. pentru fiecare marcă);
- 1 p. pentru observarea faptului că demonstrativul primește o marcă specială în funcție de clasa și
numărul substantivului pe care îl determină și pentru detașarea corectă a acestor mărci (câte 0,25
p. pentru fiecare marcă);
- 1 p. pentru observarea faptului că numeralul primește o marcă specială în funcție de clasa și
numărul substantivului pe care îl determină și pentru detașarea corectă a acestor mărci (câte 0,25
p. pentru fiecare marcă);
- 1 p. pentru detașarea corectă a mărcilor de subiect atașate la verb (câte 0,25 p. pentru fiecare
marcă);
- 1 p. pentru observarea negației și a mărcilor de timp (câte 0,25 p.);
- 1 p.pentru mărcile încă, înainte, doar, și (câte 0,25 p. pentru fiecare marcă);
- 1 p. pentru mărcile trebuie, să meargă (câte 0,5 p.);
- 2 p. pentru observarea mărcii de conjunctiv –e;
- 2 p. pentru specificarea ordinii mărcilor din structura verbului;
- 1 p. pentru identificarea topicii (SVO) sau pentru observarea faptului că determinantul este
postpus substantivului;
- 3 p. pentru organizarea schematică, clară și coerentă a observațiilor. Nu se (de)punctează
(ne)utilizarea termenilor lingvistici.
SUBIECTUL 3: Tamazight – Tifinagh
REZOLVARE
1. Corespondențele corecte:
1. ⵎⴻⵔ ⴰⴱo ⵙⴰⵙ 7
2. ⵏⵉⴼ ⴰⴱo ⵜoⵏⴷoⵔ ⴰⴱo ⵜⵂⴻⴼ 56
3. ⵏⵉⴼ ⵜⵂⴻⴼ 72
4. ⵏⵉⴼ ⵎⴻⵔ ⴰⴱo ⵜoⵏⴷoⵔ ⴰⴱo ⵉⵜⵂⵉⵏ 237
5. ⵏⵉⴼ ⵜⵂⴻⴼ ⴰⴱo ⵎⴻⵔ ⴰⴱo ⵉⵜⵂⵉⵏ 81
6. ⵏⵉⴼ ⵜⵂⴻⴼ ⴰⴱo ⵜoⵏⴷoⵔ ⴰⴱo ⵎⴻⵔ ⴰⵏ ⵜⵂⴻⴼ 102
7. ⵜoⵏⴷoⵔ ⴰⴱo ⵎⴻⵔ ⴰⵏ ⵜⵂⴻⴼ 30
8. ⵏⵉⴼ ⵎⴻⵔ ⴰⴱo ⵏⵉⴼ ⵜⵂoⵏⵉⵜⵂ ⴰⴱo ⵎⴻⵔⴻⴴ 365
9. ⵜoⵏⴷoⵔ ⴰⴱo ⵎⴻⵔ 24
10. ⵎⴻⵔ ⴰⴱo ⵉⵜⵂⵉⵏ 9
11. ⵏⵉⴼ ⴰⴱo ⵎⴻⵔ 42
12. ⵎⴻⵔ ⴰⵏ ⵜⵂⴻⴼ 12
Tabelul 1
2.
ⵏⵉⴼ ⵜⵂⴻⴼ ⴰⴱo ⵙⴰⵙ kṛaḍ d sa id mraw 73
(36 x 2) + 1 = 73 3 + (7 x 10) = 73
ⵏⵉⴼ ṣḍiṣ d kṛaḍ id mraw 36
36 6 + (3 x 10) = 36
ⵏⵉⴼ ⵜⵂⴻⴼ ⴰⴱo ⵜoⵏⴷoⵔ tẓat id mraw 90
36 x 2 + 18 = 90 9 x 10 = 90
ⵏⵉⴼ ⵉⵜⵂⵉⵏ tam d timiḍi 108
36 x 3 = 108 8 + 100 = 108
ⵏⵉⴼ ⵎⴻⵔⴻⴴ ⴰⴱo ⵜoⵏⴷoⵔ ⴰⴱo ⵜⵂoⵏⵉⵜⵂ sin d sin id timiḍi 202
(36 x 5) + 18 + 4 = 202 2 + (2 x 100) = 202
ⵏⵉⴼ ⴰⴱo ⵜoⵏⴷoⵔ kkuz d smmus id mraw 54
36 + 18 = 54 4 + (5 x 10) = 54
Tabelul 2
3.
Limba X în tifinagh tamazight
350 ⵏⵉⴼ ⵎⴻⵔ ⴰⴱo ⵏⵉⴼ ⵉⵜⵂⵉⵏ ⴰⴱo ⵜoⵏⴷoⵔ ⴰⴱo ⵎⴻⵔ ⴰⴱo ⵜⵂⴻⴼ smmus id mraw d kṛaḍ id timiḍi
215 ⵏⵉⴼ ⵎⴻⵔⴻⴴ ⴰⴱo ⵜoⵏⴷoⵔ ⴰⴱo ⵎⴻⵔ ⴰⵏ ⵜⵂⴻⴼ ⴰⴱo ⵎⴻⵔⴻⴴ smmus d mraw d sin id timiḍi
136 ⵏⵉⴼ ⵉⵜⵂⵉⵏ ⴰⴱo ⵜoⵏⴷoⵔ ⴰⴱo ⵎⴻⵔ ⴰⴱo ⵜⵂoⵏⵉⵜⵂ ṣḍiṣ d kṛaḍ id mraw d timiḍi
97 ⵏⵉⴼ ⵜⵂⴻⴼ ⴰⴱo ⵜoⵏⴷoⵔ ⴰⴱo ⵎⴻⵔ ⴰⴱo ⵙⴰⵙ sa d tẓat id mraw
88 ⵏⵉⴼ ⵜⵂⴻⴼ ⴰⴱo ⵎⴻⵔ ⴰⵏ ⵜⵂⴻⴼ ⴰⴱo ⵜⵂoⵏⵉⵜⵂ tam d tam id mraw
4. Explicații8:
Observație preliminară: se poate folosi metoda înlocuirii structurilor transcrise din limba
necunoscută din Papua Noua Guinee cu alfabetul tifinagh cu alte semne/litere/simboluri, astfel
încât explicațiile să fie ușor de urmărit.
I. Structurile transcrise cu alfabetul tifinagh pot fi înlocuite astfel:

ⵎⴻⵔ = A
ⴰⴱo = B
ⵙⴰⵙ = C
ⵏⵉⴼ = D
ⵜoⵏⴷoⵔ = E
ⵜⵂⴻⴼ = F
ⵉⵜⵂⵉⵏ = G
ⴰⵏ = H
ⵜⵂoⵏⵉⵜⵂ = I
ⵎⴻⵔⴻⴴ = J
1. ⵎⴻⵔ ⴰⴱo ⵙⴰⵙ

A B C
2. ⵏⵉⴼ ⴰⴱo ⵜoⵏⴷoⵔ ⴰⴱo ⵜⵂⴻⴼ
D B E B F
3. ⵏⵉⴼ ⵜⵂⴻⴼ
D F
4. ⵏⵉⴼ ⵎⴻⵔ ⴰⴱo ⵜoⵏⴷoⵔ ⴰⴱo ⵉⵜⵂⵉⵏ
D A B E B G
5. ⵏⵉⴼ ⵜⵂⴻⴼ ⴰⴱo ⵎⴻⵔ ⴰⴱo ⵉⵜⵂⵉⵏ
D F B A B G
6. ⵏⵉⴼ ⵜⵂⴻⴼ ⴰⴱo ⵜoⵏⴷoⵔ ⴰⴱo ⵎⴻⵔ ⴰⵏ ⵜⵂⴻⴼ
D F B E B A H F
7. ⵜoⵏⴷoⵔ ⴰⴱo ⵎⴻⵔ ⴰⵏ ⵜⵂⴻⴼ
E B A H F
8. ⵏⵉⴼ ⵎⴻⵔ ⴰⴱo ⵏⵉⴼ ⵜⵂoⵏⵉⵜⵂ ⴰⴱo ⵎⴻⵔⴻⴴ
D A B D I B J
9. ⵜoⵏⴷoⵔ ⴰⴱo ⵎⴻⵔ
8
Pentru stabilirea corespondențelor nu există o metodă anume. În explicațiile date este prezentată doar una dintre
metodele posibile prin care pot fi găsite corespondențele corecte. Orice altă metodă este acceptată!
E B A
10. ⵎⴻⵔ ⴰⴱo ⵉⵜⵂⵉⵏ
A B G
11. ⵏⵉⴼ ⴰⴱo ⵎⴻⵔ
D B A
12. ⵎⴻⵔ ⴰⵏ ⵜⵂⴻⴼ
A H F
II. Grupăm numerele din limba necunoscută în funcție de primul cuvânt:
(i)
A B C
A B G
A H F
(ii)
E B A
E B A H F
(iii)
D B A
D B E B F
D F
D F B A B G
D F B E B A H F
D A B E B G
D A B D I B J
Grupăm numerele în trei grupe, în ordine crescătoare, în funcție de complexitatea compunerii lor:
(i) 7, 9, 12
În acest grup, numerele trebuie descompuse pornind de la un număr autonom. Se observă
(prin încercarea de a descompune cele trei numere) că acest număr de bază este 6:
7=6+1
9=6+3
12 = 6 x 2
(ii) 24, 30
Pe baza observației de mai sus, numerele trebuie descompuse pornind de la un alt număr
autonom. Se observă (prin încercarea de a descompune cele două numere) că acest număr de
bază este 18:
24 = 18 + 6
30 = 18 + (6 x 2)
(iii) 42, 56, 72, 81, 102, 237, 365

Corelând cele două observații de mai sus, numerele trebuie descompuse pornind de la un
alt număr autonom. Numărul de bază este 36:
42 = 36 + 6
56 = 36 + 18 + 2
72 = 36 x 2
81 = (36 x 2) + 6 + 3
102 = (36 x 2) + 18 + (6 x 2)
237 = (36 x 6) + 18 + 3
365 = (36 x 6) + (36 x 4) + 5
Avem următoarele corespondențe:

(i)
A B C
6 + 1 =7
A B G
6 + 3 =9
A H F
6 x 2 = 12
(ii)
E B A
18 + 6 = 24
E B A H F
18 + 6 x 2 = 30
(iii)
D B A
36 + 6 = 42
D B E B F
36 + 18 + 2 = 56
D F
36 x 2 = 72
D F B A B G
36 x 2 + 6 + 3 = 81
D F B E B A H F
36 x 2 + 18 + 6 x 2 = 102
D A B E B G
36 x 6 + 18 + 3 = 237
D A B D I B J
36 x 6 + 36 x 4 + 5 = 365
Așadar, avem:
ⵎⴻⵔ = A = 6
ⴰⴱo = B = „+”
ⵙⴰⵙ = C = 1
ⵏⵉⴼ = D = 36
ⵜoⵏⴷoⵔ = E = 18
ⵜⵂⴻⴼ = F = 2
ⵉⵜⵂⵉⵏ = G = 3
ⴰⵏ = H = „x” (apare atunci când intră în compunerea numerelor mici, cu numărul de bază 6)
ⵜⵂoⵏⵉⵜⵂ = I = 4
ⵎⴻⵔⴻⴴ = J = 5
Observație: ⴰⵏ = H = „x” dispare atunci când se formează numerele mai mari, care pornesc
de la numărul de bază 36: 36 x 2, 36 x 3, 36 x 4, 36 x 5, 36 x 6; în această situație, ideea înmulțirii
se exprimă prin simpla alăturare a celor doi factori.
III. În urma corespondențelor făcute, se poate face înlocuirea structurilor numerice din limba
necunoscută din Papua Noua Guinee, transcrise cu alfabetul tifinagh, apoi, se pot înlocui numerele
din tamazigh:
ⵏⵉⴼ ⵜⵂⴻⴼ ⴰⴱo ⵙⴰⵙ kṛaḍ d sa id mraw 73
(36 x 2) + 1 = 73 3 + (7 x 10) = 73
ⵏⵉⴼ ṣḍiṣ d kṛaḍ id mraw 36
36 6 + (3 x 10) = 36
ⵏⵉⴼ ⵜⵂⴻⴼ ⴰⴱo ⵜoⵏⴷoⵔ tẓat id mraw 90
36 x 2 + 18 = 90 9 x 10 = 90
ⵏⵉⴼ ⵉⵜⵂⵉⵏ tam d timiḍi 108
36 x 3 = 108 8 + 100 = 108
ⵏⵉⴼ ⵎⴻⵔⴻⴴ ⴰⴱo ⵜoⵏⴷoⵔ ⴰⴱo ⵜⵂoⵏⵉⵜⵂ sin d sin id timiḍi 202
(36 x 5) + 18 + 4 = 202 2 + (2 x 100) = 202
ⵏⵉⴼ ⴰⴱo ⵜoⵏⴷoⵔ kkuz d smmus id mraw 54
36 + 18 = 54 4 + (5 x 10) = 54
BAREM
2. Se acordă 6 p. pentru identificarea și transcrierea structurilor numerice din cele două limbi cu
cifre (12 x 0,5 = 6 p.).
3. Se acordă câte 0,5 p. pentru transcrierea numerelor în limba necunoscută din Papua Noua
Guinee, cu alfabetul tifinagh, și în tamazight, cu alfabetul latin (10 x 0,5 = 5 p.).
4. Se acordă 13 p. pentru o explicație clară și concisă din care să rezulte pașii rezolvării:
- 6 p. pentru structurarea observațiilor și pentru claritatea exprimării;
- 2,5 p. pentru identificarea numerelor și semnelor de adunare și înmulțire din limba
necunoscută din Papua Noua Noua Guinee, transcrise cu alfabetul tifinagh (10 x 0,25 = 2,5
p.);
- 3 p. pentru identificarea numerelor și semnelor de adunare și înmulțire din tamazight,
transcrise cu alfabetul latin (12 x 0,25 = 3 p.);
- 1,5 p. pentru observația că semnul ⴰⵏ = „x” dispare atunci când se formează numerele mai
mari, care pornesc de la numărul de bază 36: în această situație, ideea înmulțirii se exprimă
prin simpla alăturare a celor doi factori.

Rezolvari Subiecte ONL 2015 2016

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Rezolvari Subiecte ONL 2015 2016

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

SUBIECTUL 1: Relații semantice

SUBIECTUL 2: Accentul în limba latină

2. a. Eleva aude pisicile.

3. Comparăm exemplele următoare sub aspectul cuvintelor care se repetă:

1. La ladore misol do domiremi redo faresimi laredosol.

2. Remii residosi rere domiresi resóól ladore.

3. La ladomi lasolremi laredola solla la dolasolla misol fasi.

4. Refá resimire mimi domiremi la faresire fasi miresolla.

5. La resimiree dosolsolfa fasi do rere ladorela la refaredo fasi resolsolfa.

De asemenea, reprezentările se pot grupa după structură astfel:

− cu structură complexă dublă (două linii):

II. Se compară denumirile şi reprezentările următoare:

De aici rezultă că:

etan = , butan = , butenă =

Ramificaţiile au acelaşi nume ca denumirea hidrocarburii, doar că -an se schimbă în -il;

IV. Analizând grupul terminat cu -enă şi ştiind faptul că 2-butenă = , atunci

2-metilpenta-1,4-dienă = , denumire care respectă ordinea de mai sus: numărul

V. Analizând grupul terminat cu -ină, se poate observa că:

4-propilhepta-3-en-1,5-diină = → -prop- = trei

3. Sunt patru tipuri de substantive:

2. a. yal’a pad = amurg, apus

Putem deduce de aici că sor’o = ploaie.

Prin excludere, rezultă că: yal’a tarp = zori

Pe baza observațiilor de mai sus, pot fi traduse structurile de la cerința 2:

Focus a sări a aduna a căra a bate

Obiect Calul a sărit în coş.

Obiect Calul a cărat cu Femeia a bătut cu

Viitor Subiect: Câinele, el va sări peste Femeia, ea Calul, el va căra

Obiect Calul va sări în câmpul Bărbatul va căra Bărbatul va bate în

Obiect Femeia va sări cu băţul

-lugpat- -kamang- -dala- -labet-

(B) (B) (B) (B)

(C) (C) (C) (C)

(D) (D) (D) (D)

Focus a sări a aduna a căra a bate

Obiect Lugpatan na kudaˀ

Obiect Pigdala na kudaˀ ya Piglabet na bubay ya

Viitor Subiect: Maglugpat ya iduˀ sa Magkamang ya Magdala ya kudaˀ

Obiect: Lugpaten na iduˀ ya Kamangen na

Obiect Paglugpat na bubay

Alte observații utile:

 Verb – marcarea pozițiilor topicalizate:

SUBIECTUL 9: Totonac (1)

c. în orașul meu = nakkinkaːčíkni

d. urechile mele = kinaʔháːna

Regula 2: La finalul substantivului care se termină în consoană (fără n) se adaugă –n + vocala

IV. Asocieri semantice pentru sintagmele rămase:

SUBIECTUL 10: Chichewa (1)

2. a. Un cuib va apăra trei vizitatori de cinci șerpi.

3. a. Mkazi uja anathyda misampha miwiri ndi mwala umodzi.

clasa 2: m-kango = leu mi-kango = lei

clasa 3: chi-pembere = rinocer zi-pembere = rinoceri

g. Pe baza acestor informații, pot fi stabilite și celelalte corespondențe: 1 = g; 2 = a; 4 = l; 5 = j; 6 =

PASUL 2. Clasele de substantive

a. Am observat că topica în chichewa este SVO. Subiectul poate fi un substantiv determinat de un

clasa 4: n-jovu = elefant n-jovu = elefanți

e. Observăm că adjectivele demonstrative și numeralele adjectivale apar întotdeauna după

clasa 2 leul acela = m-kango u-ja leii aceia = mi-kango i-ja

clasa 4 șarpele acela = n-joka i-ja -

PASUL 3. Verbul și prepoziția

a. În chichewa, structura verbală se compune astfel:

e. Observăm că mărcile de subiect atașate la verb se schimbă în funcție de clasa și numărul

a pune a distruge a construi