Prof. univ.

univ. dr. Paula Drosescu

Articulațiile membrului superior

Articulațiile centurii scapulare (umărului)

• sterno-claviculară
• acromio-claviculară
• joncțiunea scapulo-toracică (O-grilaj toracic)
• gleno-humerală
• variabil bursa seroasă sub acromio-deltoidiană

Articulațiile membrului superior liber

• scapulo-humerală
• cotului
• radio-cubitale
• articulațiile mânii
• articulațiile degetelor
1
 Prof. univ.
univ. dr. Paula Drosescu

ARTICULAȚIA STERNO-
STERNO-CLAVICULARĂ
Suprafețe articulare congruente imperfectă:
- manubriul sternal + primul cartilaj costal
- clavicula: fețe articulare – unghii diedru
• verticală
• orizontală

Fibrocartilaj

Raporturile claviculei cu: Articulația steno-costală

- vasele subclaviculare – parțial secționată, aspect anterior,
- plexul brahial – paralizii 1. Stern
2. Ligamentul sterno-clavicular anterior
Discul articular 3. Discul articular
= fibrocartilaj plat, circular 4. Clavicula
Aderă la suprafețele osoase + 5. Prima coasta
aparat ligamentar periferic 6. Ligamentul costo-clavicular
7. Cartilajul primei coaste
2
ARTICULAȚIA STERNO-
STERNO-CLAVICULARĂ Prof. univ.
univ. dr. Paula Drosescu

Ligamente:
Ligamente:
 sterno-clavicular anterior

 sterno-clavicular posterior,
puternic = posibilitate rară de
luxație posterioară
Dacă totuși are loc = leziuni ale
nervilor frenic sau vag

 inter-clavicular: fibre
Articulația steno-costală
• superficiale – unire extremități – aspect anterior
sternale 1. Stern
• profunde – unire claviculă – 2. Claviculă
manubriu 3. Prima coastă
4. Ligamentul
 costo-clavicular (romboid) sternoclavicular anterior
foarte puternic, scurt 5. Ligamentul interclavicular
6. Ligamentul costoclavicular
(romboid) 3
 STERNO-CLAVICULARĂ Prof. univ.
ARTICULAȚIA STERNO- univ. dr. Paula Drosescu

Articulația sternoclaviculară
aspect anterior:
1 – ligamentul interclavicular
2 – capsula articulară
3 – discul intraarticular
4 – ligamentele sternoclaviculare
anterioare
5 – ligamentul costoclavicular
6 – clavicula
7 – costa I
8 – manubrium sternal

Capsula articulară
Discul fibrocartilaginos determină formarea a două
compartimente:
meniscosternal – medial
meniscoclavicular – lateral (zona în care predomină
mișcările) 4
 Prof. univ.
univ. dr. Paula Drosescu
ARTICULAȚIA STERNO-
STERNO-CLAVICULARĂ

Forma torsionată a claviculei determină ca extremitățile

acesteia să se miște simultan în direcții diferite.
(Ca și cum clavicula ar fi formată din două conuri unite prin
vârfuri și cu baze diferite: mai mică proximal și mai mare
distal)
5
ARTICULAŢIA Prof. univ.
univ. dr. Paula Drosescu
ACROMIOCLAVICULARĂ
Interliniul articular (Urist) are trei variante:
Articulaţie plană 27% - tip vertical
49% - tip superior (clavicula peste acromion)
3% - tip inferior (clavicula sub acromion)
Articulația acromioclaviculă
1. Marginea axilară a omoplatului
2. Acromionul
4. Clavicula
3. Procesul coracoidian
5. Ligamentul trapezoid din ligamentul
coracoclavicular
6. Ligamentul conoid din ligamentul
coracoclavicular
7. Ligamentul acromio-clavicular
8. Ligamentul coraco-acromial
9. Labrum glenoidian
10. Capsula articulaţiei scapulo-humerală
11. Tendonul muşchiului biceps brahial 6
ARTICULAŢIA ACROMIOCLAVICULARĂ Prof. univ.
univ. dr. Paula Drosescu
Suprafețele articulare:
articulare
-fața ovalară, discret convexă a
claviculei
-fața ovalară, discret concavă a
acromionului
- între cele două un disc = fibrocartilaj
în 40% din cazuri

Capsula articulară:
articulară
- întărită de ligamentul
acromioclavicular (7)
- strat extern = fibros
- stat intern = sinovial
1. Marginea axilară a omoplatului
2. Acromionul Mișcări de alunecare
4. Clavicula 7.. Ligamentul acromio-
acromio-clavicular
3. Procesul coracoidian 8. Ligamentul coraco-acromial
5. Ligamentul trapezoid din ligamentul 9. Labrum glenoidian
coracoclavicular 10. Capsula articulaţiei scapulo-humerală
6. Ligamentul conoid din ligamentul coracoclavicular 11. Tendonul muşchiului biceps brahial 7
 Prof. univ.
univ. dr. Paula Drosescu
SINDESMOZA CORACO-
CORACO-CLAVICULARĂ
1. Marginea axilară a omoplatului
Articulaţie tip fix 2. Acromionul
4. Clavicula
3. Procesul coracoidian
5. Ligamentul trapezoid din ligamentul
coracoclavicular:: lamă fibroasă
coracoclavicular
patrulateră, anterolateral
6. Ligamentul conoid din ligamentul
coracoclavicular:: posterolateral, formă
coracoclavicular
triunghiulară
Rol ligamente 5+6 =
 greutatea membrului superior este
suportată mai mult de claviculă și mai puțin
de acromion
 limitează mișcările dintre omoplat și
claviculă
7. Ligamentul acromio-clavicular
8. Ligamentul coraco-acromial
9. Labrum glenoidian
10. Capsula articulaţiei scapulo-humerală
11. Tendonul muşchiului biceps brahial 8
 Prof. univ.
univ. dr. Paula Drosescu

LIGAMENTELE PROPRII ALE SCAPULEI

1. Ligamentul coraco
coraco--acromial (8)
evantai fibros, în formă de
triunghi cu vârf la acromion și
bază pe proces coracoid

Rol de a proteja epifiza

superioară a humerusului

9
 Prof. univ.
univ. dr. Paula Drosescu
LIGAMENTELE PROPRII ALE SCAPULEI

1. Ligamentul coraco-
coraco-acromial

2. Ligamentul transvers superior al omoplatului trece peste

incizura coracoidiană pe care o transformă într-un orificiu pentru
nervul suprascapular.
Deasupra se descrie pachetul
vascular

3. Ligamentul tranvers scapular

inferior: inconstant, întindere – de
inferior
la marginea laterală a spinei
omoplatului la marginea posterioară
a cavității glenoidiene.
Transformă incizura într-un
orificiu pentru pachetul vasculonervos Coastele, clavicula și omoplatul
privite din posterior
suprascapular care trece din fosa
supraspinoasă în cea infraspinoasă 10
 Prof. univ.
univ. dr. Paula Drosescu
ARTICULAŢIA
SCAPULOHUMERALĂ

Articulaţie sferoidală
1. Osul humerus
2. Capsula articulară
secţionată
3. Cavitatea articulară
4. Omoplatul
5.Tuberozitatea
supraglenoidiană
6. Acromionul
7. Gâtul chirurgical al
humerusului
8.Tendonul muşchiului
biceps brahial

11
ARTICULAŢIA Prof. univ.
univ. dr. Paula Drosescu
SCAPULOHUMERALĂ
Suprafețele articulare
aflate în congruență de 75%:

Humerusul
• 48 mm diametru vertical,
• 45 mm transvers
• unghi de înclinație de 120-135°
față de diazifă
• unghi de retroversie de 20-30°
față de planul frontal

Cavitatea glenoidiană
glenoidiană, concavă
35mm vertical, 25mm transversal
Este așezată perpendicular pe
suprafața omoplatului
Omoplatul integral este 30°
anteversat
12
ARTICULAŢIA Prof. univ.
univ. dr. Paula Drosescu
SCAPULOHUMERALĂ

Labrum glenoidian
o lamă fibrocartilaginoasă inserat
pe conturul cavității glenoidiene.
Rol:
• adâncirea cavității
• protecția marginilor cavității
• îmbunătățirea lubrefierii interne
• stabilizarea articulației

Tendonul bicepsului brahial

fuzionează cu țesutul fibros al
labrumului, în partea superioară a
acestuia.
Imagine a articulației
scapulohumerele din lateral
dreapta, după îndepărtarea
humerusului 13
ARTICULAŢIA Prof. univ.
univ. dr. Paula Drosescu
SCAPULOHUMERALĂ
1. Omoplatul
2. Procesul coracoid
3. Acromionul
4. Marele trohanter humeral
5. Şanţul bicipital
6. Capsula articulaţiei scapulo-
scapulo-
humerale
• subțire, laxă, nu asigură nici
protecție și nici rezistență
• col anatomic H – fața externă
labrum
• tendoanele musculare acționează
ca „ligamente active” = coafa
rotatorilor
7. Sinoviala intertrohanteriană
8. Ligamentul coraco-acromial
9. Tendonul muşchiului biceps brahial
10. Ligamentul coraco-humeral
14
ARTICULAŢIA Prof. univ.
univ. dr. Paula Drosescu
SCAPULOHUMERALĂ

2
3

Capsula articulară comunică cu câteva burse articulare :

- retrotendinoasă a mușchiului subscapular (1)
- Subcoracoidiană (2)
- mușchiului coracobrahial

Teaca sinovială intertuberculară (3) se formează din membrana

sinovială la nivelul șanțului inetertubercular. 15
 Prof. univ.
univ. dr. Paula Drosescu
Ligamente::
Ligamente
 ligamentele gleno-
gleno-humerale
humerale:
superior (1): vârf labrum – circumferința anterioară col anatomic
mijlociu (2): marginea anterioară a cavității glenoidiene – baza
micului trohanter
inferior (3): partea inferioară și posterioară a cavității – col
chirurgical. Cel mai important element de stabilizare anterioară a
umărului

 ligamentul coraco-
coraco-humeral
humeral:
are dispoziţie dinspre anterior
spre lateral-extern şi uşor
posterior, porneşte de la
procesul coracoid şi ajunge 1
la nivelul marelui trohanter
humeral. 2
Rol:
3
• susține și suspendă cap H
• limitează rotația externă 16
ARTICULAŢIA Prof. univ.
univ. dr. Paula Drosescu
SCAPULOHUMERALĂ

Ligamente::
Ligamente

 ligamentul coraco
coraco-
-humeral
 ligamentul humeral transvers
care este o bandă fibroasă ce
transformă şanţul
intertrohanterian într-un canal
 ligamentele gleno-
gleno-humerale

17
 Prof. univ.
univ. dr. Paula Drosescu

ARTICULAŢIA COTULUI

Este formată din articulațiile:

- humero-ulnara: trochleartroză
- humero-radială: sferoidă
- radio-ulnară proximală: trohoidă

Articulațiile humero-ulnară și humero-radială

acționează cuplat ca o articulație uniaxială

18
 Prof. univ.
univ. dr. Paula Drosescu
ARTICULAŢIA COTULUI

Aspect anterior al
articulației cotului
1. Humerusul
2. Cubitusul
3. Tendonul secţionat al
muşchiului biceps brahial
4. Ligamentul colateral ulnar
5. Ligamentul colateral radial
6. Ligamentul inelar
7. Ligamentul anterior
8. Capsula articulară
9. Ligamentul Weitbrecht
10. Membrana interosoasă
11. Orificiul nutritiv

19
 Prof. univ.
univ. dr. Paula Drosescu
ARTICULAŢIA COTULUI
Suprafețele articulare:
1.Humerus
Trohleea humerală:
• descrie o mișcare de 4/5 dintr-un cerc
• anteriorizată față de planul epifizei
humerale
• marginea medială este mai proeminentă,
mai jos situată față de cea laterală (axul
oblic cu orizontala este de 15°) = în
extensie, axele H și C nu sunt în
continuitate – unghi de deschidere
laterală (unghi de transport)

Capitulum humeral
condil osos, anterior și inferior

Șanț intermediar contribuie prin direcția

osoasă la apariția cubitusului valgus
20
 Prof. univ.
univ. dr. Paula Drosescu
ARTICULAŢIA
COTULUI

Suprafețele articulare
 Humerus
Trohleea humerală:
Capitul humeral
Șanț intermediar
 Cubitus
incizură trohleară concavă este formată din
doi versanți care se întâlnesc la nivelul
crestei mediane
 Radiusul
concavitatea corespunzătoare capitulumului

Cartilaj hialin peste suprafețele osoase

21
 Prof. univ.
univ. dr. Paula Drosescu
ARTICULAŢIA Capsula articulară
COTULUI  subțire, flască
 strat intern și extern
 fascicule musculare din triceps brahial
și biceps brahial tensionează capsulă – cei
doi se comportă ca niște mușchi articulari

Membrana sinovială tapetează:

- fața internă a capsulei
- ligamentul inelar
- fosele articulare
- fața medială trohleei
- recesul sacciform superior din jurul
colului radial

În dreptul celor trei fose articulare, între

membrana fibroasă și membrana sinovială se
formează trei pachete de țesut adipos cu
rol tampon de frânare a amplitudinilor
extreme de mișcare. 22
ARTICULAŢIA COTULUI Prof. univ.
univ. dr. Paula Drosescu

Articulația
cotului drept c
b
Imagine din
lateral intern și
lateral extern
a
1.Ligamentul colateral cubital (ulnar) ulnar) bandă fibroasă
triunghiulară:
 fascicul anterior (7a) – humero-coronoidian - care uneşte
epitrohleea cu marginea internă a apofizei coronoide
 fasciculul posterior (7b) - ligamentul Bardinet humero-
olecranian ce uneşte epitrohleea cu marginea internă a
olecranului. Dintre cele două fascicule porneşte de pe
epitrohlee oblic în jos, în afară banda oblică
 fascicul mijlociu (7c) - ligamentul Poirier - ce unește
epitrohleea cu tuberculul coronoidian 23
ARTICULAŢIA COTULUI Prof. univ.
univ. dr. Paula Drosescu

Articulația
cotului drept
Imagine din
lateral intern și
lateral extern

2. Ligamentul colateral radial (8) este un ligament puternic

care porneşte de la epicondilul lateral humeral la ligamentul
inelar; se împarte în două fascicule divergente: unul anterior şi
altul posterior ambele orientate spre capul radial. Fibrele acestui
ligament au raporturi intime cu cele ale ligamentului inelar radial.
24
ARTICULAŢIA COTULUI Prof. univ.
univ. dr. Paula Drosescu
Articulația cotului – aspect
posterior – antebrațul este în
flexie de 90° față de braț
1. Humerus
2. Epitrohlee
3. Epicondilul lateral
4. Olecran
5. Capsula articulară
6. Ligamentul colateral cubital
7. Ligamentul colateral radial
8. Fosa olecraniană humerală

3. Ligamentul posterior este format

din fibre:
 humero-humerale dispuse în punte
între marginele medială şi laterală a
cavităţii olecraniene;
 humero-olecraniene ce unesc
marginea cavităţii olecraniene cu
marginea olecranului
25
ARTICULAŢIA COTULUI Prof. univ.
univ. dr. Paula Drosescu

4. Ligamentul anterior (8) este

subţire şi are originea în apropierea
fosei coronoide şi se dirijează prin
trei fascicule:
superficial spre ligamentul orbicular,
inelar;
mijlociu vertical spre apofiza
coronoidiană;
transvers perpendicular pe primele
două.

5. Ligamentul inelar (6) uneşte

marginea anterioară cu cea
posterioară a incizurii radiale
menţinând astfel un contact
permanent între cele două oase.
26
ARTICULAŢIA COTULUI Prof. univ.
univ. dr. Paula Drosescu

Articulația radio-
radio-cubitală
superioară – aspect obținut prin
deplasarea radiusului față de
cubitus și secționarea
ligamentului inelar (8)

6. Ligamentul pătrat (7) este

sub forma unei benzi fibroase,
pătrate între marginea inferioară
a micii cavităţi sigmoidiene
cubitale până la faţa internă a
colului radial. În poziţie
intermediară a antebraţului
ligamentul este destins în timp ce
în timpul supinaţiei sau a
pronaţiei ligamentul se
tensionează limitând mişcările.
27
ARTICULAŢIA RADIO-
ARTICULAŢIA RADIO-CUBITALĂ Prof. univ.
univ. dr. Paula Drosescu
SUPERIOARĂ
SUPERIOARĂ Suprafețele articulare:
articulare sunt
Articulaţie de tip trohoid aflate în disproporție
• incizura radială – segment de
cilindru gol ce aparține cubitusului
• 1/2 medială a circumferinței
capului radial
Cartilaj hialin
Articulația radio-
radio-cubitală superioară –
aspect obținut prin deplasarea radiusului
față de cubitus și secționarea ligamentului
inelar (8)
1. Vârful olecranului
2. Foseta coronoidă
3. Apofiza coronoidă
4. Cupuşoara radială
5. Tuberozitatea bicipitală
6. Cubitusul
7. Ligamentul pătrat
8. Ligamentul inelar secţionat 28
ARTICULAŢIA RADIO-
ARTICULAŢIA RADIO-CUBITALĂ Prof. univ.
univ. dr. Paula Drosescu
SUPERIOARĂ
SUPERIOARĂ
Capsulă articulară comună cu a
cotului

Ligamente
 Ligamentul inelar (8) o
formaţiune fibroasă care porneşte
de la extremitatea anterioară a
incizurii radiale, rulează spre
posterior prin lateral extern faţă de
capul radial. Este mai puţin vizibil
fiind acoperit în cea mai mare parte
de porţiunea lateral externă a
ligamentului colateral radial al
cotului.
 Ligamentul pătrat (7)

29
ARTICULAŢIA RADIO-
ARTICULAŢIA RADIO-CUBITALĂ Prof. univ.
univ. dr. Paula Drosescu
MIJLOCIE
Articulaţia radio-cubitală mijlocie
sau Membrana interosoasă – sindesmoză
- așezată între C+R – marginea superioară
ajunge la 2-3 cm sub tuberozitatea radială
- are structură bilamelară:
• anterior: fibrele coboară de la R la C
• posterior: fibrele coboară invers

Ligamentul oblic sau ligamentul rotund

(coarda oblică) este un mic fascicul cu
direcţie oblică ce porneşte de la procesul
coronoid cubital şi se dirijează în jos oblic
până la tuberozitatea radială. Dispoziţia
fibrelor din ligament este de sens invers
celor din membrana interosoasă.

30
ARTICULAŢIA RADIO-
ARTICULAŢIA RADIO-CUBITALĂ Prof. univ.
univ. dr. Paula Drosescu
INFERIOARĂ
Articulație trohoidă, tip pivot
Suprafețe articulare:
articulare
• capul ulnei, convex
• incizura radială concavă
Capsulă articulară subțire, rezistentă anterior și posterior.
Membrana sinovială expansionează superior formând reccesul
sacciform.
Discul articular are formă triungiulară cu:
• vârful pe baza procesului stiloid ulnar
• baza – pe marginea distală a incizurii ulnare a radiusului.
Rol: realizează separarea funcțională articulară: articulația
radioulnară distală față de cea radiocarpiană.
Ligamente::
Ligamente
•anterior: se inseră de la marginea anterioară a cavităţii mici
sigmoidiene radiale la capul cubital,
• radio-ulnar posterior care solidarizează posterior cele 2 oase
ale antebraţului.
31
 Prof. univ.
univ. dr. Paula Drosescu
ARTICULAȚIILE MÂINII:
- radio-carpiană: elipsoidală
- intercarpiene: rândul I şi II: plane
- carpometacarpiene: police: şa,
celelalte degete: plane
- intermetacarpiene: plane – pentru MII, MIII, MIV, MV
A fața dorsală a mâinii
B fața palmară a mâinii
Falange (1-3)
Metacarpiene (4)
Cubitus (10) + Radius

Scafoid (13)
Semilunar – Lunatum (9)
Piramidal – Triquetrum (8)
Piziform (7)

Trapez (12)
Trapezoid (11)
Osul mare – Capitatum (6)
Osul cu cârlig – Hamatum (5)
32
 Prof. univ.
univ. dr. Paula Drosescu

Articulațiile mâinii – aspect anterior

1. Cubitus
2. Radius
3. Scafoidul
4. Semilunarul
5. Pisiformul
6. Osul cu cârlig
7. Trapezul
8. Osul mare
9. Metacarpiene
10. Ligamentul radio-carpian palmar
11. Ligamentul piso-hamat
12. Ligamentul transversal al carpului
(secţionat)

ARTICULAȚIA RADIO-CARPIANĂ sau a PUMNULUI

articulație elipsoidală
Suprafețele articulare: extremitatea distală a R + Discul articular
scafoidul, semilunarul și piramidalul
33
 Prof. univ.
univ. dr. Paula Drosescu
ARTICULAȚIA RADIO-CARPIANĂ
(PUMNULUI)

Capsula articulară mai groasă palmar, mai subțire dorsal.

Mijloacele de întărire ale capsulei articulare sunt reprezentate de

ligamentele:
ligamentele
• colateral radial al carpului: de la apofiza stiloidă radială la faţa
antero-laterală a scafoidului; se pot desprinde fibre care se
direcţionează spre trapez şi ligamentul inelar al carpului.
• colateral ulnar al carpului: de la apofiza stiloidă cubitală, se
dirijează spre piramidal, piziform şi prin câteva fibre ajunge la
ligamentul inelar al carpului.
•anterior este format din 2 fascicule: unul radiocarpian, lung și
altul cubito-carpian, scurt
• dorsal mai puţin puternic decât cel anterior, se inseră în partea
superioară pe marginea posterioară a feţei articulare radiale, iar
inferior pe semilunar, piramidal.
34
 Prof. univ.
univ. dr. Paula Drosescu
ARTICULAŢIILE INTERCARPIENE
Cele 8 oase carpiene aşezate pe două rânduri determină
formarea următoarelor articulaţii – diatroze planiforme:

I. articulaţiile proximale ale primului rând de oase carpiene:

scafoid și semilunar (articulația scafolunată) și articulația
tricvetro-lunată dintre semilunar și piramidal

II. articulaţiile distale ale celui de al doilea rând de oase

carpiene: articulații între trapez – trapezoid, trapezoid –
osul mare, osul mare – osul cu cârlig

III. articulaţii între oasele carpiene între ele (articulaţiile

mediocarpiene).

Stabilitatea articulațiilor intercarpiene este crescută de

prezența retinaculul flexorilor de pe fața anterioară a
canalului carpian. 35
 Prof. univ.
univ. dr. Paula Drosescu
I. Articulaţiile proximale ale primului rând de oase carpiene

1. palmare, în număr de două, unesc

articulaţiile scafoid-semilunar, respectiv
semilunar-piramidal şi sunt plasate sub
ligamentele anterioare ale articulaţiei
radiocarpiene;

2. dorsale, tot în număr de două, sunt

plasate transversal peste scafoid,
semilunar, piramidal unindu-le între ele;

3. interosoase sunt aşezate între scafoid-

semilunar, semilunar-piramidal;

4. proprii: ligamentul pizo-hamat ce se

întinde de la piziform la cârligul osului
hamat;

5. pizo-metacarpian ce uneşte piziformul

cu baza mecarpianului V 36
 Prof. univ.
univ. dr. Paula Drosescu

II. Articulaţiile distale ale celui de al doilea rând

de oase carpiene

Ligamentele care întăresc capsula articulară sunt:

• 3 ligamente dorsale dispuse pe faţa posterioară,

realizează unirea a câte 2 oase între ele: trapez-trapezoid,
trapezoid-osul mare, osul mare- osul cu cârlig;
• 3 ligamente palmare dispuse pe faţa anterioară şi cu
dispoziţie asemănătoare cu cea a ligamentelor anterioare,
• 2 ligamente interosoase plasate unul pe faţa lateral
externă a osului mare spre osul trapezoid şi altul pe faţa
internă a osului mare spre osul cu cârlig

37
 Prof. univ.
univ. dr. Paula Drosescu
III. Articulaţia mediocarpiană
Articulația mediocarpiană (în șa) se formează între rândul
proximal și cel distal al oaselor carpiene. Aspectul este de litera
„S” ceea ce determină o bună congruență între compartimentul:
• medial (capul osului mare) fixat în cavitatea formată de
scafoid + semilunar + piramidal
• lateral polul distal al scafoidului este găzduit de trapez +
trapezoid.
•
Capsulă articulară + membrană sinovială

Ligamentele care participă la menţinerea poziţiei oaselor sunt

dispuse anterior, posterior, lateral-extern, lateral-intern:
1. palmar sau radial al carpului în formă de "V" uneşte osul
mare cu scafoidul ( extern) şi piramidalul (intern),
2.dorsal mai slab dezvoltat se dispune de la piramidal la scafoid
(un fascicul), trapez şi trapezoid (al doilea fascicul),
3.lateral extern se găseşte între scafoid şi trapez,
4.lateral intern solidarizează piramidalul de osul cu cârlig. 38
 Prof. univ.
univ. dr. Paula Drosescu

ARTICULAŢIILE CARPO-METACARPIENE

sunt articulații realizate între rândul distal de oase carpiene

și metacarpienele „fixe” de la II la V.

Sunt considerate diatroze planiforme cu mobilitate limitată.

Capsula articulară este întărită de ligamente:

1. carpometacarpiene palmare în număr de 4
• unul este dispus între trapez şi metacarpianul III,
• celelalte trei de la capitat la bazele metacarpienelor II,
III, IV)

2. carpometacarpiene dorsale unesc:

• trapezul cu metacarpianul II,
• trapezoidul cu metacarpianul III,
• capitatul cu metacarpianul III,
• osul hamat cu metacarpienele IV şi V.
39
 Prof. univ.
univ. dr. Paula Drosescu

ARTICULAŢIA CARPO-METACARPIENĂ
A POLICELUI

Articulație cu mobilitate deosibită rezultată din aspectul

anatomic al Metacarpian I și trapez.

Articulație în șa.

Capsulă articulară largă întărită de ligamente solide

dispuse:
• lateral
• palmar
• dorsal.

- 40 -
 Prof. univ.
univ. dr. Paula Drosescu

ARTICULAŢIILE INTERMETACARPIENE II-V

Articulațiile se formează între bazele metacarpienelor al II-lea

până la V-lea care vin în contact prin suprafețe articulare situate pe
părțile laterale ale bazelor.

Capsulele articulare sunt întărite de ligamentele

metacarpiene:
• interosoase
•dorsale
•palmare.

41
 Prof. univ.
univ. dr. Paula Drosescu

ARTICULAȚIILE METACARPO- FALANGIENE

Articulațiile metacarpo-falangiene realizează trecerea de la
metacarpiene spre baza falangelor proximale ale degetelor.

Sunt considerate articulații condiliene.

Capsulele articulare sunt laxe şi întărite de ligamente:

1. palmare (plăci volare) localizate în spațiul dintre

ligamentele colaterale
2. colaterale câte 2 pentru fiecare deget, inserate pe
feţele colaterale ale capetelor carpienelor şi pe baza
falangelor proximale
3. transvers profund care se întinde de la metacarpianul II
la V pe faţa anterioară a capului metacarpienelor inserându-se
la baza falangelor proximale.
42
 Prof. univ.
univ. dr. Paula Drosescu

ARTICULAȚIILE INTERFALAGIENE

Articulații de tip gingylm.

Policele prezintă numai două falange în timp ce celelalte patru
degete au câte trei falange.

Articulaţiile dintre falangele unui deget se realizează între

bazele şi capetele falangelor.

Fiecare capsulă articulară în parte este întărită de câte două

ligamente colaterale şi palmare.

43
 Prof. univ.
univ. dr. Paula Drosescu
Experienţa profesională
Mai multe informații: http://pauladrosescu.ro/cine-sunt/

2005 - şi în prezent profesor universitar, Facultatea de Educaţie fizică şi Sport,

Universitatea “Al. I. Cuza” Iaşi
2002 – 1992 conferenţiar, lector universitar, asistent universitar

2007- 2012 componentă a Lotului Olimpic de tehnicieni pentru

Antrenamentul mental al sportivilor de la FRA
1998 - 2001 medicul Lotului de sabie juniori din Iaşi
1986 - 1992 medic stagiar, apoi medic MG în comuna Mirceşti, judeţul Iaşi
1986 absolventă Facultatea de Medicină Generală
2003 medic primar Medicină sportivă
2000 susţinerea doctoratului în Medicină, UMF Iaşi, Catedra de Anatomie
1994, 1996 cursuri internaţionale de Medicină sportivă acreditate de CIO
(Comitetul Olimpic Internaţional)
1996 medic specialist Medicină sportivă

2013 - 2014 Master Coach NLP – ARONLP, EANLP

2012 - 2013 NLP Master Trainer NLP- ARONLP, EANLP
2010 licenţă internaţională în Wingwave
2004 - 2007 NLP Practitioner, apoi, Master NLP – ARONLP, IANLP
2009 licenţă Coaching ICF (International Coaching Federation)
2002 - 2007 cursuri de Analiză tranzacţională (450 ore acreditate internaţional) 44