ANCHETĂ REFERITOARE LA EVOLUȚIA TUBERCULOZEI

BOVINE CA ZOONOZĂ LA NIVEL MONDIAL ȘI ÎN

ROMÂNIA

1
CUPRINS

PARTEA I: GENERALITĂȚI …………………………………………………………………...... 3

CAPITOLUL 1: Descrierea bolii la animale și la om …………………………………………......4
1.1 Definiție și importanță ……………………………………..…………………………...… 4
1.2 Etiologie și particularități epidemiologice ……………………………………………….. 4
1.3 Mecanismul patogenetic ………………..………………………………………………… 6
1.4 Manifestări clinice la animale ………………..…………………………………………... 8
1.5 Manifestări clinice la om ………………..………………………………………………... 9
1.6 Diagnosticul tuberculozei ………………..……………………………………………….. 9
1.7 Profilaxia la animal ………………..……………………………………………………. 12
1.8 Profilaxia la om ………………..……………………………………………………...… 12
1.9 Combaterea ………………..…………………………………………………………..… 12
PARTEA II: CONTRIBUȚII PROPRII ………………..…………………………………………. 13
CAPITOLUL 2. Evoluția tuberculozei în lume, comparativ la animale și om …………….…… 14
2.1. Analiză de situație TBC la nivel Mondial ……………………………………………… 23
CAPITOLUL 3. Evoluția tuberculozei în România, comparativ la animale și om …………..… 25
3.1. Analiză de situație TBC în România …………………………………………………… 28
CAPITOLUL 4. Studiu de caz: Exemplu de transmitere zoonotică ………………………….… 31
CAPITOLUL 5. Concluzii …………………………………………………………………...… 35
BIBLIOGRAFIE ………………………………………………………………………………… 36

2
 Partea I
GENERALITĂȚI

CAPITOLUL 1. Descrierea bolii la animale și la om

1.1 Definiție și importanță

3
 Tuberculoza este o boală infecto-contagioasă, transmisibilă la om, produsă de specia
Mycobacterium bovis. Infecția se caracterizează printr-o simptomatologie nespecifică și prin apariția
în diferite țesuturi și organe a unor leziuni specifice proliferative sau exudative, de tip granulomatos.
Tuberculoza bovină, ca și cea umană, este răspândită pe tot globul pământesc, procentul de
animale infectate variind în limite largi, de la o țară la alta și de la o regiune la alta.
Infecția tuberculoasă, deși benignă în aparență, determină anual pierderi economice însemnate,
mai ales sectorului bovin. Ele se datorează nu atât unui indice ridicat de letalitate, cât mai ales
degradării biologice și scăderii productivității animalelor infectate.
Alături de importanța economică, infecția tuberculoasă mai are o mare importanță sanitară,
fiind una din cele mai vechi, mai răspândite și mai grave zoonoze. Frecventă și ușor transmisibilă la
om, tuberculoza bovină poate determina forme tot atât de grave ca și bacilul tuberculozei umane,
adeseori chiar mai grave. Astfel, la persoanele infectate cu bacilul tuberculozei bovine, sunt mai
frecvente localizările meningiene, renale, osteo-articulare, pleureziile și hemoptiziile, decât în infecția
cu bacilul tuberculozei umane.

1.2 Etiologie și particularități epidemiologice

Agentul etiologic al tuberculozei evolutive la bovine este Mycobacterium bovis. Alte specii
de Mycobacterium patogene, cum sunt Mycobacterium tuberculosis și avium dar și nepatogene,
prezente în organism, nu determină infecții evolutive, însă pot determina reacții pozitive la
tuberculină.
Totuși, au fost semnalate cazuri de infecții evolutive produse de alte specii decât
Mycobacterium bovis. Astfel, Nassal găsește, dintr-un număr de 357 de bovine infectate cu
Mycobacterium avium, 7 animale cu tuberculoză generalizată, asociată tuberculozei aviare la bovine.
Pe lângă păsările infectate, un rol important il joacă omul contaminat cu Mycobacterium avium, lanțul
infecției fiind pasăre-om-bovine.
Mycobacterium bovis este un bacil scurt și gros, drept sau încurbat, neciliat, necapsulat,
nesporulat, Gram-pozitiv. Pe medii lichide, toate micobacteriile se dezvoltă la suprafață, sub forma
unei pelicule, care cu timpul se îngroașă, se ridică pe pereții tubului (tipul R) sau cad la fund (tipul S),
dezvoltându-se lent în 20-60 de zile de la însămânțare.

4
 La toate micobacteriile s-a evidențiat un lipopolizaharid, supresor nespecific al limfocitelor T
și care inhibă prezentarea antigenelor de către celule prezentatoare (CPA), ca și activitatea
macrofagelor prin interferon gamma (INF-gamma).
Datorită structurii chimice, în special al învelișului cerolipidic, rezistența bacilului
tuberculozei la diferiți factori nocivi este mult mărită comparativ cu restul bacteriilor nesporulate.
Viabilitatea germenului în afara organismului animal este condiționată de temperatură, umiditate,
intensitatea luminii, subtratul material în care sunt înglobați germenii. Astfel, razele ultraviolete
distrug germenul în 5 ore în mediul uscat. Este distrus în laptele încălzit la 65℃ în 25 minute. În unt
rămâne viabil peste 4 săptămâni, în brânza fermentată, 4-5 luni, în laptele acidofil, 15 zile. Sarea și
fumul nu-l distrug și sunt sensibili la unele antibiotice, în special la acțiunea streptomicinei.
Incidența tuberculozei la taurine variază în limite foarte largi, de la un individ la altul, fiind
condiționată de o serie de factori intriseci și extrinseci. Din prima categorie fac parte: rasa, vârsta,
sexul, individul, iar din cea de a doua: tipul de creștere și exploatare, alimentația, igiena adăposturilor
etc. Rasele locale, indigene, sunt în general mai rezistente decât cele importate, neaclimatizate.
Tuberculoza este întâlnită într-o proporție mai mare la animalele adulte, din cauza evoluției cornice,
latente a bolii.
Sursele primare de infecție sunt reprezentate de animalele bolnave, cu leziuni deschise de
tuberculoză, care pot elimina bacilii prin diverse secreții și excreții (lapte, secreții vaginale, secreții
bronșice, materii fecale, urină, etc.), iar sursele secundare de infecție sunt obiectele contaminate cu
bacilli ai tuberculozei proveniți din cadrave sau secreții și excreții de la animalele bolnave, solul, apa,
furajele, așternutul și ustensilele de îngrijire.
În imensa majoritate a cazurilor, infecția tuberculoasă se realizează atât la om, cât și la animale,
în timpul vieții extrauterine. Introducerea bolii în efectivele indemne se face de obicei prin animale
sau oameni, purtători de infecții bacilare, deoarece toate cele 3 specii de micobacterii sunt patogene,
în grade diferite pentru toate speciile.
Contaminarea se face pe cale directă, prin contactul animalelor bolnave cu cele sănătoase, prin
montă, prin aerosolii eliminați în mediul extern de animalele infectate, mai ales când așezarea acestora
în adăpost este cap la cap.
Căile de pătrundere a germenilor în organism sunt: calea respiratorie și cea digestivă. La nou-
născuți este posibilă infecția și pe cale ombilicală.

5
 Tuberculoza bovinelor este o boală tipică de adăpost ce evoluează sub formă de cazuri
sporadice sau de enzootii, de o gravitate variabilă. Este o boală mai ales a unităților cu număr mare de
animale, din rase perfecționate, supuse unei exploatări intensive și ținute în stabulație permanentă.

1.3 Mecanismul patogenetic

Bacilii tuberculoși pătrund în organism la poarta de intrare, după care urmează înglobarea de
către polimorfonucleare.
Dacă numărul de germeni este redus iar rezistenţa organismului crescută, germenii înglobaţi
sunt eliminaţi pe cale hepato-intestinală.
Dacă numărul de germeni este crescut şi rezistența organismului scăzută, germenii se
multiplică și produc leziuni tuberculoase (granulomul tuberculos), sub două forme:
- tuberculoza primară
- tuberculoza secundară.
Tuberculoza primară (primoinfecţia). La poarta de intrare, apare leziunea inițială, denumită
complex primar, care poate fi:
- complet, când leziunea macroscopică este vizibilă la poartea de intrare (afect primar) şi
în limfonodul regional;
- incomplet, când leziunea este prezentă doar în limfonodul regional.
Complexul primar este situat (de regulă) în pulmon (în regiunea superioară a lobilor
diafragmatici) la bovinele adulte și în intestin (porțiunea terminală a intestinului subțire), faringe sau
ficat, la viţei. Poate evolua:
 spre vindecare (fibrozare sau calcificare),
 rămâne în stare de latenţă,
 progresia infecţiei (generalizare precoce):
- prin contiguitate, în organele învecinate;
- pe cale limfohematogenă;
- pe cale canaliculară, în bronhii, intestin, canal coledoc, uretere, leziunile dezvoltându-
se foarte încet și determinând tuberculoza cronică a organelor izolate, cu ramolirea şi posibilitatea
formării de caverne, cu slabă tendință de calcificare.
Tuberculoza secundară poate apărea prin:
- reinfecţie;

6
 - suprainfecţie;
- reactivarea focarelor existente.
Alergia este un fenomen de hipersensibilitate la tuberculină, care se instalează la momente
variabile după infecție, iar premuniţia este o stare de rezistență specifică la suprainfecții exogene.
Perioada ante-alergică este timpul scurs de la pătrunderea germenilor în organism şi până la apariţia
stării de alergie.

Surse de infecţie şi mod de transmitere

TUBERCULOZA cu Mycobacterium bovis

Fig. 1.1 Mecanism patogenetic

Sursa:” Boli infecțioase și Medicină veterinară”, Prof. Univ. Dr. Savuța Gheorghe,
Aniță Adriana-Elena, Aniță Dragoș- Constantin

1.4 Manifestări clinice la animale

Forma acută este foarte rară (de obicei secundară şi apare prin reactivarea focarelor
tuberculoase preexistente).
Forma cronică are o evoluție insidioasă, fără tulburări semnificative la început. Ulterior, apar
diferite localizări:
7
 - Localizarea pulmonară: tuse, inițial scurtă, seacă, slabă și intermitentă, dupa care devine
gravă, dureroasă și în final grasă, raluri uscate și umede, jetaj de culoare cenușie-gălbuie și febră
moderată de 39,5℃-40℃.
- Localizarea la seroase (pleură, pericard,
peritoneu) foarte rară.
- Localizarea digestivă- simptomatologie vagă
și necaracteristică.
- Localizarea mamară- sferturile posterioare
sunt cele mai afectate și se pot prezenta în 3
aspecte mai importante: aspect miliar, aspect
lobular și aspect cazeos.
- Localizarea limfonodală- se observă numai când sunt afectați limfonodulii externi.
- Localizarea genitală: la masculi se manifestă prin tuberculoză testiculară cu hipertrofie,
indurare și deformare nodulară, iar la femele: leziuni prezente la ovar, oviduct sau uter și chiar avort.

Sursa:” Boli infecțioase și

Medicină veterinară”, Prof. Univ.
Dr. Savuța Gheorghe, Aniță
Adriana-Elena, Aniță Dragoș-
Constantin.

Fig. 1.2 Localizarea în limfonodurile superficiale

1.5 Manifestări clinice la om

- Tuse persistentă, inițial seacă, ulterior productivă;
- Oboseală acentuată;
8
 - Scădere în greutate;
- Pierderea poftei de mâncare;
- Febră prelungită;
- Tuse cu sânge;
- Transpirații nocturne;
- Strănut;
- Transpirație nocturnă;
Fig. 1.3 Tuberculoza la om
- Ganglioni limfatici umflați tot timpul;
Sursa: http://www.umfcv.ro

1.6 Diagnosticul tuberculozei

Probe care se recoltează și se expediază către laborator:

- cadavre;
- organe cu leziuni: pulmon, glandă mamară, ficat, splină, intestin, limfonoduri;
- expectoraţii;
- lapte;
- secreţii vaginale.

Examenul bacterioscopic:
- Efectuarea de frotiuri prin strivirea nodulilor între două lame sau prin ştergerea secţiunilor
organelor lezionate;
- Frotiurile se colorează prin metoda Ziehl-Neelsen;
- La bovine, organele sunt paucibacilare.

Examenul bacteriologic: utilizează medii speciale, cum ar fi: Lowestein – Jensen, Petragnani,
Stonebruk, etc. Mediile însămânțate, se incubează la 37℃ timp de 8-10 săptămâni, timp în care, cultura
de Mycobacterium bovis, se dezvoltă în 5-8 săptămâni. Pe medii solide, se formează colonii albe,
umede, rugoase.

9
 Cultura de Mycobacterium tuberculosis, se dezvoltă în 3-4 săptămâni, iar pe medii solide,
formează colonii umede, difuze, netede, lucioase.
Pentru diferențierea tulpinilor bovine de cele umane, se utilizează teste biochimice.

Sursa:” Boli infecțioase și Medicină

veterinară”, Prof. Univ. Dr. Savuța
Gheorghe, Aniță Adriana- Elena,
Aniță Dragoș-Constantin.

Fig. 1.4 Aspect cultural -colonii de Mycobacterium bovis

Examenul histopatologic permite evidențierea mai multor tipuri de leziuni. Astfel, în fazele
incipiente ale bolii se observă:
- foliculi primordiali;
- fenomene vasculare;
- infiltraţii limfocitare;
În fazele avansate ale bolii se observă
granulomul tuberculos:
- zona centrală de necroză;
- un brâu de celule gigante de tip Langhans și un
strat infiltrativ limfohistiocitar.

Fig. 1.4 Granulom tuberculos

Sursa: http://www.umfcv.ro

Proba biologică se face pentru tipizarea tulpinilor. Pentru Mycobacterium bovis şi

Mycobacterium tuberculosis se inoculează:
- cobaiul cu 0,1 ml cultură semiuscată, i.m. → moartea cobaiului în 6 săpt.;
10
 - iepurele cu 0,01 ml cultură semiuscată, i.m. → moartea cobaiului în 4-6 săpt.;
Testul de evidenţiere a sensibilităţii de tip întârziat
- se face pentru diagnosticul tuberculozei pe animalul viu;
- la mamifere: (i.d. în treimea mijlocie a gâtului)
 Testul unic (TU)
- constă în inocularea i.d. a 0,1 ml tuberculină PPD de tip bovin;
- reacţia se citeşte la 72 ore;
- animalele rezultate reagente şi cu răspuns dubios se retestează după 45 de zile prin TCS.
 Testul comparativ simultan (TCS)
- constă în inocularea i.d. a 0,1 ml tuberculină PPD de tip bovin şi a 0,1 ml tuberculină PPD de
tip aviar;
- reacţia se citeşte după 72 de ore;
- animalele reagente sunt trimise către sacrificare.

La om, tuberculoza se depistează prin:

- Testul cutanat: se va injecta o cantitate foarte mică de PPD (un derivat de proteine purificate)
sub stratul superior al pielii. Într-un interval de 2 sau de 3 zile dupa acest test, se vor interpreta
rezultatele. Dacă există un semn pe piele, de peste 5 mm în diametru acolo unde PPD a fost injectat,
testul este pozitiv.
- Teste de sânge;
- Radiografie toracică;
- Examenul bacteriologic al sputei;
- Bronhoscopia.

Interpretarea reacţiei la animalele supuse tuberculinării

prin testul unic (T.U.)

11
 Interpretarea
Îngroşarea pliului Caracterul reacţiei locale
reacţiei

cu până la 1 mm lipseşte; edem dur (E.D.) sau negativă

nodul (Nod)

cu 1 – 3 mm edem dur sau nodul dubioasă

cu până la 3 mm edem moale (E.M.) sau edem dubioasă

păstos (E.P.)

cu peste 3 mm indiferent de caracterul reacţiei pozitivă

1.7 Profilaxia la animal

Măsuri generale
- Supravegherea efectivelor de bovine se face prin examene clinice şi tuberculinare.
- Se va respecta carantina profilactică timp de 60 de zile a animalelor nou achiziţionate.

1.8 Profilaxia la om

Presupune în primul rând pasteurizarea laptelui, vaccinarea cu BCG (Bacilul Calmette - Guerin)
şi, mai ales, combaterea tuberculozei la bovine.

1.9 Combaterea
- bovinele reagente la testul comparativ simultan se elimină şi se trimit la abator, cu sacrificare
în partidă sanitară;
- animalele sănătoase din efectiv se supun din 3 în 3 luni TCS; după eliminarea reagenţilor se
dezinfectează adăpostul.

12
 Partea a doua

CAPITOLUL 2. Evoluția tuberculozei în lume, comparativ la animale și om

Tuberculoza este cunoscută ca fiind transmisă de la om la om, dar o cauză secundară a

răspândirii ei o reprezintă transmiterea de la animalele infectate la om. Acest lucru este mai puțin
cunoscut pentru cei mai mulți oameni: tuberculoza se poate răspândi prin alimente, precum și prin aer,
13
de la animalele contaminate. Cele mai frecvente cazuri sunt la bovine, iar cea mai comună sursă de
transmitere a bolii la om sunt alimentele precum: laptele și brânza.
Atât vacile, cât și alte animale suferă de tuberculoza bovină, boală declanșată de infecția cu
Mycobacterium Bovis - o "rudă" a bacteriilor ce cauzează tuberculoza la oameni. Riscul de transmitere
la oameni crește atunci când răspândirea infecțiilor la animale nu este ținută sub control.
Tabel 2.1 Numărul de focare la animale din Europa între anii 2016 – 2018
Județ/ An 2016 2017 2018 Total
Albania 0 0 6 6
Armenia 0 0 1 1
Austria 17 8 3 28
Belgia 2 5 6 13
Bosnia 0 2 0 2
Croația 2 1 5 8
Rep. Macedonia 0 63 17 80
Franța 145 192 140 477
Grecia 19 0 4 23
Ungaria 4 4 9 17
Irlanda 4021 3765 3793 11579
Italia 160 271 180 611
Malta 0 1 0 1
Polonia 31 14 17 62
Portugalia 34 49 58 141
România 36 47 23 106
Rusia 10 12 7 29
Serbia 21 7 8 36
Spania 3348 1569 1527 6444
Turcia 1055 1220 1629 3904
UK 3135 6851 3225 13211
Total 12040 14081 10658 36779
Sursă: www.oie.int

14
 Focare
8000
7000
6000
5000
4000
3000
2000
1000
0

Rusia
Serbia
Belgia

Italia
Grecia
Armenia

Ungaria

Portugalia

Spania

UK
România
Albania

Irlanda

Turcia
Austria

Bosnia

Malta
Polonia
Croația

Franța
Rep. Macedonia

2016 2017 2018

Fig. 2.1 Reprezentarea grafică a focarelor de boală, la animale în Europa

Conform datelor statistice observate în tabelul 2.1 și reprezentate grafic în fig. 2.1, la nivel
european, în perioada luată în calcul (2016-2018), cele mai multe focare de tuberculoză bovină au fost
înregistrate în: UK, Irlanda, Spania și Tucia. Pentru restul țărilor, numărul focarelor are o valoare
nesemnificativă comparativ cu cele 4 țări menționate.

15
 Luând în studiu figurile 2.2 și 2.3, se observă prezența focarelor de boală în special în
Europa centrală, Europa de S-V și S-E. În a doua jumătate a anului 2016, se constată că, țări
precum: Belgia, Austria, Ungaria, Slovacia, Croația, reușesc sa devină indemne de boală.

Fig. 2.3 Distribuția geografică a tuberculozei

Fig. 2.2 Distribuția geografică a tuberculozei
în iun – dec 2016
în ian – iun 2016

În următorul an, tuberculoza bovină continuă să evolueze cu aceeași distribuție geografică ca

în anul 2016.
În anul 2018, analizând fig 2.4 și 2.5 se observă din nou, repariția bolii în Belgia, Austria,
Ungaria, Slovacia, Croația.

Fig. 2.4 Distribuția geografică a tuberculozei Fig. 2.5 Distribuția geografică a tuberculozei
în ian – iun 2018 în iun – dec 2018

16
 Tabel 2.2 Numărul de focare la animale din America între anii 2016 – 2018

Țară / An 2016 2017 2018

Bolivia 4 5 9

Brazilia 775 878 797

Canada 1 0 2

Chile + + 1106

Columbia 29 35 29

Costa Rica 18 11 52

Rep. Dominicana 585 534 418

Ecuador 11 11 1

El Salvador 17 20 12

Guatemala 9 10 8

Honduras 10 17 4

Mexic 464 18 292

Nicaragua 7 8 0

Panama 1 0 0

Paraguay 16 8 0

Peru 4 6 8

U.S.A 3 8 5

Uruguay 25 24 14

Venezuela 0 0 15

Total 1199 1593 2772

Sursă: www.oie.int

17
 Focare de tuberculoză în America
1200
1000
800
600
400 2016
200 2017
0 2018
Brazilia

Peru
U.S.A
Canada

Columbia

Mexic
Bolivia

Nicaragua

Paraguay
Chile

Costa Rica
Rep. Dominicana

Panama
El Salvador

Venezuela
Ecuador

Honduras

Uruguay
Guatemala
Fig. 2.6 Reprezentarea grafică a focarelor de boală, la animale în America.

Conform datelor din tabelul 2.2 și figura 2.6, pe continentul american, în perioada 2016 -2018,
evoluția tuberculozei bovine, este una relativ constantă, cu un număr important de focare în Chile,
Brazilia, Rep. Dominicană și Mexic.

Tabel 2.3 Numărul de focare la animale din Asia între anii 2016 – 2018

Țară/ An 2016 2017 2018 Total

Afganistan 0 0 8 8

China 98 82 19 199

Taipei 18 30 28 76

India 0 1 0 1

Iran 353 599 452 1404

Irak 2 2 0 4

Koreea (Rep. Of) 372 460 429 1261

Kuwait 5 0 0 5

Malaysia 26 6 4 36

Sri Lanka 0 0 10 10

18
 Focare de tuberculoză în Asia
700
600
500
400
300 2016
200
2017
100
2018
0

Fig. 2.7 Reprezentarea grafică a focarelor de boală, la animale în Asia

În Asia, conform tabelului 2.3 și figurii 2.7, boala are o evoluție endemică, cu un număr
variabil, dar constant de focare, pe parcursul anilor luați în studiu, cel mai mare număr de focare,
înregistrându-se în Iran (1404), Koreea (1261) și China (199).

Focare tuberculoză în Africa

350 317 304
300
250
200
150 118
91
100 62 61 total
51 41
50 16 12 27 38
8 5 7 1 2 1 0
0

Fig. 2.8 Reprezentarea grafică a focarelor de boală, la animale în Africa

Tabel 2.3 Numărul de focare la animale din Africa între anii 2016 – 2018

Țară/ An 2016 2017 2018 Total

19
 Algeria 151 119 47 317

Benin 5 3 0 8

Burkina Faso 3 3 18 16

Burundi 3 2 0 5

Cameroon 7 0 0 7

Chad 0 1 0 1

Congo 25 18 19 62

Cote D'Ivoire 0 1 1 2

Egipt 28 24 9 61

Ghana 100 84 120 304

Liberia 0 0 1 1

Madagascar 2 4 6 12

Mozambique 25 + 26 51

Nigeria + 19 8 27

Senegal 3 23 12 38

Africa de S 43 28 20 91

Tago 41 43 34 118

Tunisia 14 + + 14+

Zambia 16 15 10 41

Total 466 387 331 1184

Sursă: www.oie.int

Conform datelor din tabelul 2.3 și reprezentate grafic în figura 2.8, pe continentul african, în
perioada luată în studiu: 2016 - 2018, cele mai afectate țări sunt: Algeria (317 focare), Ghana (304
focare) și Tago (118 focare). La polul opus, se află Chad și Liberia, cu un singur focar.

Ca și evoluție mondială, analizând impactul tuberculozei bovine, la nivel global, se observă

că, în anul 2016, boala evoluează pe toate continentele, evoluție ce rămâne constantă pe parcursul
celor 3 ani luați în studiu (fig 2.9), în țările afectate, cu mici excepții. Astfel, în anul 2018, se constată
absența focarelor de boală în Canada și câteva țări din Africa (Chad, Cameroon).
20
 Fig. 2.9 Distribuția geografică a tuberculozei bovine, la nivel mondial, în anii 2016- 2017

Fig. 2.10 Distribuția geografică a tuberculozei bovine, la nivel mondial, în anul 2018

În ceea ce privește importanța tuberculozei la oameni, aceasta reprezintă a doua cauză a

mortalității ca urmare a unei boli infecțioase (principala cauză fiind HIV/SIDA). Numărul total de
cazuri de tuberculoză („prevalența”) este în scădere din anul 2005. Numărul de noi îmbolnăviri
(„incidența”) a scăzut din anul 2002. Îndeosebi China a realizat o evoluție remarcabilă în acest sens.
Între 1990 și 2010, China a redus rata mortalității cauzate de tuberculoză cu aproximativ 80%.

21
 Tuberculoza este o boală mai frecvent întâlnită în țările în curs de dezvoltare. În aproximativ
80% din populația multor țări din Asia și Africa testul la tuberculină este pozitiv, în timp ce, acest
lucru este valabil doar în 5–10% din populația S.U.A.
În ceea ce privește incidența cazurilor de tuberculoză la oameni, în Statele Unite ale Americii,
cea mai mare rată de infestare cu tuberculoză o găsim de-a lungul graniței americane cu Mexicul,
conform lui Colleen Scott, ofițer în cadrul serviciilor "Epidemic Intelligence" de la "American Centers
for Disease Control and Prevention (CDC)". În timpul unui simpozion ce a avut loc în cadrul celei de-
a 46-a Conferință Mondială a Sănătății Plămânilor, Colleen Scott a prezentat noile descoperiri ce arată
că numărul cazurilor de TBC provenite de la bovine a crescut în rândul comunităților hispanice - până
la 44% din persoanele infectate cu TBC fiind infestate prin intermediul hranei provenite de la bovine
(în urma consumului de produse nepasteurizate).
La nivel global, rata este similară - 1.4% - cu mai mult de 120,000 de cazuri de TBC provenit
de la bovine în fiecare an.
Prezența acestei boli atât la animale, cât și la oameni nu este o problemă numai în Statele Unite
ale Americii. Această boală este o problemă ce se manifestă la nivel global, în special în anumite zone
din Africa și Asia.
În India, oamenii sunt foarte apropiați de vacile lor, fiind numeroase cazuri în care oamenii
dorm în locuri apropiate de culcușul animalelor; iar lucrul ce ne preocupă nu este numai faptul că
oamenii nu obișnuiesc să fiarbă laptele animalelor, ci și faptul că, aceste bacterii care cauzează
tuberculoza sunt prezente și in materiile fecale, urina animalelor și pot fi transmite și prin tuse și
strănut, a declarat Krishna Prasad Hanumanthappa de la Institutul "All India Institute of Medical
Sciences" din New Delhi.

2.1. Analiză de situație TBC la nivel Mondial

În ciuda progresului notabil în ultimul deceniu, tuberculoza este încă o problemă de sănătate
publică, fiind răspândită pe tot globul și rămânând una din primele 10 cauze de deces pe plan Mondial.

22
 I) Din Raportul Global pentru Tuberculoză din 2016 al OMS (World Health Organization) se
desprind următoarele concluzii:

- În 2015, 10,4 milioane de persoane aveau tuberculoză (5,9 milioane au fost bărbați, 3,5
milioane femei și 1 milion copii),
- 1,8 milioane au decedat prin această boală, dintre care 0,4 milioane au fost persoane
cu coinfecție HIV.
- Dintre copii, în 2015, 1 milion s-au îmbolnăvit de tuberculoză și 170.000 au decedat
prin boală (exculsiv cei cu HIV).

În 2015, 61% dintre cazurile de TB s-au produs în Asia, urmate de Africa cu 26% din cazuri.
87% dintre cazurile noi de TB s-au produs în cele 30 de țări cu povară ridicată a bolii: India, Indonezia,
China, Nigeria, Pakistan, Africa de Sud.

II) Din Raportul Global pentru Tuberculoză din 2017 al OMS (World Health Organization) se
desprind următoarele concluzii:

- În 2016, 6,3 milioane de cazuri noi de TBC au fost raportate, reprezentând 61% din
numărul cazurilor totale de TBC (de 10,4 milioane personae); dintre care 90% au fost adulți și 65%
de sex masculin.

23
 - Majoritatea cazurilor incidente din 2016 s-au înregistrat în Asia de Sud-Est (45%),
regiunea africană OMS (25%) și a Pacificului de Vest (17%).
- Primele șapte țări, cu 64% din cazuri, au fost: India, Indonezia, China, Filipine,
Pakistan, Nigeria și Africa de Sud.
- Se estimează o scădere anuală a incidenței TBC de aproximativ 2% pe an.
- RATA DE FATALITATE LA NIVEL GLOBAL a fost de 16% in 2016.

CAPITOLUL 3. Evoluția tuberculozei în România, comparativ la animale și om

Tabel 3.1 Numărul de focare, cazuri și animale moarte, la animale în România, între anii
2016 – 2018

24
 Județ/An 2016 2017 2018
Focare Cazuri A.M Focare Cazuri A.M Focare Cazuri A.M
Alba 2 2 0 1 1 0 0 0 0
Arad 1 3 0 0 0 0 1 1 0
Bihor 10 35 0 7 8 0 9 12 0
Bistrița Năsăud 0 0 0 2 2 0 1 1 0
Botoșani 2 2 0 0 0 0 0 0 0
Brăila 0 0 0 1 97 0 0 0 0
Brașov 2 35 0 0 0 0 0 0 0
Buzău 0 0 0 1 1 0 0 0 0
Călărași 0 0 0 1 2 0 0 0 0
Caraș- Severin 0 0 0 2 53 0 1 1 0
Cluj 0 0 0 1 1 0 0 0 0
Constanța 1 7 0 1 4 0 1 1 0
Covasna 0 0 0 3 3 0 0 0 0
Ialomița 0 0 0 4 40 0 0 0 0
Maramureș 5 5 0 0 0 0 3 3 0
Mureș 2 36 0 8 53 0 1 1 0
Neamț 1 1 0 0 0 0 0 0 0
Olt 0 0 0 1 1 0 0 0 0
Sălaj 7 8 0 3 3 0 0 0 0
Satu Mare 3 4 0 8 28 0 3 4 0
Suceava 0 0 0 0 0 0 1 1 0
Teleorman 0 0 0 0 0 0 1 2 0
Timiș 0 0 0 0 0 0 1 1 0
Vaslui 0 0 0 3 3 0 0 0 0
Total 36 138 0 47 300 0 23 28 0

Sursă: www.oie.int

25
 Total
350
300
300

250

200
138
150

100
36 47
50 23 28
0 0 0
0
Focare Cazuri A.M Focare Cazuri A.M Focare Cazuri A.M
2016 2017 2018

Fig. 3.1 Reprezentarea grafică a focarelor de boală, la animale în România

Analizând datele înscrise în tabelul 3.1, și figura 3.1, se observă că, pe teritoriul României, pe
parcursul celor 3 ani luați în studiu, evoluția tuberculozei bovine, este una relativ constantă. Din cele
42 de județe componente ale țării, 25 au fost cuprinse de bacilul tuberculos, cu valori variabile ale
numărului de cazuri în perioada analizată, cele mai afectate județe fiind: Brăila, cu un număr de 97
cazuri, Caraș - Severin și Mureș - cu 53 cazuri fiecare, valori înregistrate în anul 2017. În ceea ce
privește mortalitatea, nu s-a înregistrat nici un animal mort, în perioada luată în studiu.

Sursa: www.oie.int

Fig. 3.2 România ian – iun 2016 Fig. 3.3 România iul – dec 2016

26
 Luând în studiu figurile 3.2 și 2.3, se observă în prima parte a anului 2016, focare de boală
limitate la județe precum: Bihor, Maramureș, Mureș, Brașov, Neamț și Botoșani. În a doua jumătate
a anului, boala este prezentă în regiunea de N-V a României, în județele: Arad, Bihor, Satu Mare,
Sălaj, Maramureș, Alba, din nordul țării, singurul județ afectat fiind Botoșani.
În următorul an, analizând fig. 3.4 și 3.5 se observă prezența focarelor de boală și în județe
din sudul sau sud – estul țării: Olt, Covasna, Buzău, Brăila, Ialomița, Călărași și Vaslui.
Sursa: www.oie.int

Fig. 3.4 România ian – iun 2017 Fig. 3.5 România iul – dec 2017
În 2018, pe lângă județele afectate anii precedenți, sunt prezente focare de boală și în Caraș–
Severin, Mehedinți și Teleorman (fig 3.6 și 3.7).
Sursa: www.oie.int

Fig. 3.6 România ian – iun 2018 Fig. 3.7 România iul – dec 2018

27
 3.1. Analiză de situație TBC în România

Datorită progreselor în diagnosticarea și tratamentul tuberculozei, în România, numărul

cazurilor a scăzut constant în ultimii 10 ani. Cu toate acestea, România a înregistrat cea mai mare
incidență a TBC din Uniunea Europeană (cu o ușoară creștere a incidenței în 2012 – 69,17/100.000
locuitori).

Din analiza evoluției cazurilor noi de tuberculoză în perioada 2007 – 2016, județele din sud
și est au înregistrat cele mai mari valori, după cum urmează:
- în 2007, cele mai mari valori ale incidenței s-au înregistrat în Ilfov, Giurgiu, Dolj, Galați și
Constanța.
- în 2008, în Giurgiu, Dolj, Constanța, Ilfov, Teleorman.
- în 2009, în Olt, Teleorman, Giurgiu, Dolj și Neamț.
- în 2010, în Olt, Giurgiu, Dolj, Galați și Teleorman.
- în 2011, în Olt, Dolj, Giurgiu, Mehedinți și Teleorman.
- în 2012, în Olt, Dolj, Teleorman, Giurgiu și Mehedinți.
- în 2013, în Teleorman, Dolj, Olt, Giurgiu și Tulcea.
- în 2014, în Giurgiu, Teleorman, Tulcea, Mehedinți, Dolj și Galați.
- în 2015, în Dolj, Olt, Teleorman, Bacău și Giurgiu.
- în 2016, în Tulcea, Giurgiu, Teleorman, Olt și Dolj (Conform Anuarului de Statistică Sanitară
2016, publicat în 2017).

28
 Din analiza cazurilor de TBC la copii, numărul cazurilor noi și incidența tuberculozei la
copiii sub 15 ani a înregistrat cele mai mari valori în județele din sudul țării, est și nord-vest:
- în 2007, cele mai mari valori ale incidenței la copii < 15 ani s-au înregistrat în Ilfov,
Vaslui, Galați, Maramureș, Constanța, Iaşi.
- în 2008, în Ilfov, Teleorman, Vaslui, Maramureș și Constanța.
29
 - în 2009, în Teleorman, Ilfov, Maramureș, Constanța și Satu-Mare.
- în 2010, în Teleorman, Ilfov, Giurgiu, Vaslui și Galați.
- în 2011, în Giurgiu, Teleorman, Maramurel, Tulcea și Vaslui.
- în 2012, în Constanța, Giurgiu, Satu-Mare, Dolj și Timiș.
- în 2013, în Maramureș, Galați, Ilfov, Satu-Mare, Teleorman.
- în 2014, în Maramureș, Galați, Bihor, Constața, Ilfov, Teleorman.
- în 2015, în Brăila, Teleorman, Maramureș, Galați, Constanța și Dâmbovița.
- în 2016, în Brăila, Teleorman, Maramureș, Giurgiu, Ialomița și Satu-Mare (Conform
Anuarului de Statistică Sanitară 2016, publicat în 2017).

o În ceea ce privește decesele prin tuberculoză pe sexe, în ultimii 10 ani s-a observat, o
creștere din 2007 în 2008, apoi o scădere constantă, situație reflectată și la sexul masculin, iar la sexul
feminin, valori fluctuante, cu scăderi în 2009 - 2011, 2013 și 2015-2016.

CAPITOLUL 4. Studiu de caz: Exemple de transmitere zoonotică

Cazul I:
În aprilie 2004, un bărbat în vârstă de 50 de ani, născut în Franța, a fost internat la secția de
boli respiratorii a Spitalului “Limoges” pentru tuberculoză pulmonară. Pe baza datelor
30
epidemiologice, s-a constatat că, începând cu 1987 bărbatul a lucrat într-un abator, unde se ocupa de
organe.
- Manifestările clinice au fost: tuse și astenie.
- Radiografia toracică a arătat o cavitație a lobului superior stâng.
- Reacția de testare a pielii la tuberculină (TST) a fost pozitivă.
- S-au făcut două examene de spută și o aspirație gastrică- care au ieșit pozitive. De asemenea,
culturile au ieșit pozitive pentru M. bovis.
- M. bovis a fost identificat prin metode de fenotipizare, iar identificarea a fost apoi confirmată
prin analiza moleculară.
- Testul de anticorpi pentru virusul imunodeficienței umane (HIV) a fost negativ.
- Terapia a constat dintr-o asociere de izoniazidă (INH), rifampicină (RMP) și etambutol
(EMB).
Culturile de probe au devenit negative după 1 lună de tratament. EMB a fost întrerupt după 3
luni; INH și RMP au fost continuate pe o durată totală de 12 luni. Urmărirea contactului a fost
efectuată. Doar fiica sa a avut TST pozitiv, dar a refuzat orice tratament profilactic.

Cazul II:
În mai 2007, fiica cazului I, o femeie de 20 de ani, născută în Franța, a fost internată la Spitalul
Tours pentru suspiciunea de tuberculoză pulmonară. Avea tuse productive, cu transpirație nocturnă,
dureri toracice și astenie timp de 1 lună (înainte de spitalizare).
- Radiografia toracică a arătat o cavitație a lobului superior stâng cu adenopatie mediastinală
confirmată prin tomografie computerizată.
- Două examene de spută și o aspirație gastrică au fost pozitive pentru AFB.
- Testul de anticorpi pentru HIV a fost negativ.
- Terapia a fost inițiată cu o asociere de INH, RMP și EMB și a continuat timp de 3 luni.
- Frotiurile de spută au fost negative după 1 lună de tratament.
- EMB a fost întreruptă după 3 luni de tratament, iar INH și RMP au fost continuate pe o
durată totală de 9 luni.
Urmărirea contactului a fost realizată și în acest caz.
Scopul celor două studii, a fost acela de confirmare a transmiterii de la om la om a
Mycobacterium bovis, la doi pacienți imunocompromiși din aceeași familie.
31
 Cazul 1 a lucrat într-un abator din 1987 până în 2004 și, cu siguranță, a fost expus profesional
în această perioadă. Pe de altă parte, cazul 2 s-a născut după ce s-au aplicat măsuri igienice în
abatorul respectiv; de asemenea, pacienta nu a călătorit niciodată în țări în care aceste măsuri
igienico-sanitare nu au fost aplicate. Mai mult, nu a avut niciun contact cu efectivele de bovine. Prin
urmare, cel mai probabil fost infectată de tatăl ei.
Pentru a testa ipoteza unei probabile expuneri profesionale la M. bovis pentru cazul 1, au
fost analizate spoligotipurile de tulpini de bovine din M. bovis originare din regiunea Limoges și din
alte regiuni din Franța în perioada 1987-2005. Unele dintre tulpinile de animale colectate în Limoges
între 1997 și 2005 au aparținut unui spoligotip specific și original. Acest model, numit F35, nu a fost
prezent în Franța decât în zona Limoges.
Pe baza rezultatelor spoligotipului, tulpinile de M. bovis izolate din cele două cazuri au fost
identice cu tipul F35. Aceste rezultate sugerează puternic că, cazul 1 a fost probabil contaminat în
perioada 1997-1998.
Rezultatele analizei MIRU-VNTR (unități repetitive intercalate micobacteriene care conțin
repetări în tandem cu număr variabil), efectuate pe tulpinile de bovine F35 au fost comparate cu
izolatele tatălui și fiicei (Fig. 4.1). Cu excepția QUB 26, restul markerilor testați au fost identici. QUB
26 a fost singurul marker capabil să distingă tulpinile de bovine F35 de tulpinile intrafamiliale.

32
 Fig. 4.1 Rezultate analiza MIRU-
VNTR

33
 Studiu de caz:

Într-un studiu epidemiologic la nivel național din SUA, s-a demonstrat recent că, pacienții de
origine hispanică cu vârsta mai mică de 15 ani, cu HIV pozitiv și cu boală extrapulmonară au fost mai
probabil infectați de Mycobacterium bovis decât de Mycobacterium tuberculosis.
Acest lucru sugerează că, Mycobacterium bovis are două căi de transmitere diferite:
transmiterea pe calea aerului la pacienții mai în vârstă cu boală pulmonară și transmiterea prin
alimente la pacienții mai tineri cu boală extrapulmonară, în special prin produse lactate nepasteurizate
contaminate.
Transmiterea de la o persoană la altă persoană, a lui M. bovis a fost raportată ca nosocomială
la adulții infectați cu HIV.
Au fost sugerate alte două cauze cu transmitere interumană, dar contactul cu bovinele infectate
sau consumul de lapte nepasteurizat în Mexic, nu poate fi exclus de la posibilele surse de transmitere
a lui M. bovis.

34
CAPITOLUL 5. Concluzii

Tuberculoza este o boală complexă care poate afecta nu numai plămânii, dar și alte părți ale
corpului. Această formă de tuberculoză, comună în cazul bovinelor, este mai greu de diagnosticat la
om prin metodele obișnuite de testare, care analizează saliva umană.
Două treimi din cazurile de tuberculoză din Statele Unite ale Americii au avut această formă
secundară de boala, care nu poate fi transmisă prin strănut și tuse. Dar cercetătorii sunt îngrijorați în
privința restului de cazuri cu transmitere de la om la om.
"Intoarcerea la ciuma albă" - întrebarea pe care și-o pun cercetătorii din domeniu este dacă
această poate fi transmisă prin intermediul aerului și dacă lucrurile stau așa, ce măsuri de control
trebuie să se impună.
Organizația Mondială a Sănătații încearcă să găsească o nouă strategie care ca scop eliminarea
totala a acestei boli, până la finele anului 2030.
Deși în prezent un procent mic din persoanele ce suferă de tuberculoză au dobândit boala de
la bovine, specialiștii sunt de părere că este cazul să luăm ăasuri speciale pentru a elimina riscul
răspândirii tuberculozei bovine în rândul oamenilor.

35
BIBLIOGRAFIE

1. Tudor Perianu – Tratat de boli infecțioase ale animalelor: Bacterioze, volumul 1, Editura
Universitas XXI, 2011, Iași.
2. Biblioteca Națională de Medicină S.U.A: www.ncbi.nlm.nih.gov;
3. Centrul de Supraveghere și Prevenire a Bolilor Infecțioase, S.U.A: www.cdc.gov;
4. Organizația Mondială a Sănătății Animalelor: www.oie.int;
5. Organizația Mondială a Sănătății Omului: www.who.int;
6. Sistemul medical MedLife: www.medlife.ro;
7. Societatea Americană pentru Microbiologie: https://www.asm.org.
8. Uniunea Internațională împotriva Tuberculozei și a Bolilor Pulmonare: www.theunion.org;

36