A8.

Contacte electrice

1. Ce este pelicula disturbatoare si ce influenta are asupra rezistentei de contact?

Pelicula disturbatoare reprezinta oxidarea metalului conductor formand un strat de grosime foarte mica, ce
care are rezistenta electrica de ordinul a 10 6 Ω. Rezistenta de contact este influentata negativ. Faze:
adsorbtia, chemisorbtia, reactia chimica.

2. Care sunt factorii de care depinde rezistenta de contact?

- aria de contact (data de forta de apasare si gradul de prelucrare al materialului)
- rezistivitatea materialului ρ

3. Cum depinde rezistenta de contact de forta de apasare in contact?

  H
Contact punctiform: R  
2a 2 F
H – duritatea
F – forta

4. Cum depinde rezistenta de contact de uzura contactelor?

Rezistenta de contact creste fata de valoarea obtinuta in stare noua. Apare pelicula disturbatoare si R creste;
pe de alta parte datorita comutatiei ariile de conductie cresc iar rezistenta de contact scade.

5. Care sunt principalele 4 calitati pe care trebuie sa le aiba un metal pentru a putea fi folosit la
realizarea unui contact electric dintr-un aparat de comutatie?
- duritate mecanica mare: Ni, Pt
- conductivitate electrica mare: Cu, Ag, Au
- rezistente la temperatura ridicata: Cr, Mb, W
- migratie redusa de material (fara arc electric) sau ardere redusa (cu arc electric)

6. Ce se intelege prin fritare?

Arderea sau “prajirea” peliculei disturbatoare la depasirea tensiunii de fritare. 1000 A = 100V.

7. Care sunt principalele modele ale contactelor electrice (4 exemple) ?

Punctiform: Sfera, Elipsoid
De suprafata: n elipsoizi
Liniar: cilindric si banda

8. Cum se clasifica contactele electrice dupa cinematica elementelor?

- contacte fixe
- amovibile (montarea sigurantelor fuzibile)
- ale aparatelor de comutatie (cel putin una din parti este mobila)
 A9 Arcul electric de curent alternativ

1. Definitia arcului electric

La deconectarea circuitelor electrice in sarcina, intre elementele de contact ale aparatelor de comutatie apare
un arc electric ai carui parametrii depind de conditiile locale din camera de stingere. Existenta arcului electric
conduce la o solicitare suplimentara, cauzata de tranferul de energie din coloana arcului electric catre piesele
componente sau izolante ale aparatului. Aceasta solicitare se manifesta prin supratemperaturi care pot
solicita elementele de contact pana la vaporizare.

2. Care sunt parametrii arcului electric?

Tensiune, densitate de curent, durata

3. Prin ce se caracterizeaza un arc electric?

Parametrii electrici: tens de ardere, intensitatea crt el, diferente de potential ΔU c, ΔUa, ΔUl
Parametrii geometrici: lugimea arcului, diametrul.

4. Ce se intelege prin efect Pinch?

Procesul de comprimare al coloanei de plasma, ca urmare a dezvoltarii fortei Lorentz, se numeste efect
Pinch. In coloana de plasma a arcului electric de curent intens se face simtita forta Lorentz ca urmare a
interactiunii intre densitatea de curent J si inductia magnetica proprie. Intr-un arc electric de forma cilindrica,
forta Lorentz este dirijata spre axul coloanei astfel incat aceasta sufera o compresiune.

5. Care arc electric (de c.c. sau c.a.) se stinge mai usor si de ce?
Intreruperea arcului el de c.a. este usurata de trecerea, in mod natural, a crt prin valoarea zero, moment in
care ionizarea in coloana arcului este minima.

6. Explicati corelarea dintre tensiunea de arc si t.o.r. (desen).

Pentru ca arcul electric sa nu se poata reaprinde dupa

trecerea prin zero a intensitatii curentului, este necesar ca
tensiunea arcului electric 2 sa fie superioara tensiunii de
rastabilire 3. Daca tens de arc 1 este mai mica decat cea
de restabilire, acrcul se reaprinde.

7. Explicati corelarea dintre tensiunea de tinere si t.o.r. (desen).

Pentru ca arcul electric sa nu se reaprinda este necesar ca ensiunea de
tinere 4 sa fie superioara tensiunii de restabilire 3. tensiunea de tinere
este tensiunea de refacere a rigiditatii dielectrice dupa stingerea arcului
electric, adica curba 5 care interesecteaza in punctul m tensiunea de
restabilire.

8. Ce rol are bobina inseriata cu lampa cu descarcari in vapori de mercur?

Pe post de balast pentru lampa de mercur pentru limitarea curentului.
 A10 Contactorul electromagnetic de joasa tensiune

1. Definitia contactorului.
Contactorul electromagnetic este definit ca un apart de comutatie mecanica, actionat altfel decat manual , cu
o singura pozitie de repaus, capabil sa stabileasca, sa suporte si sa intrerupa curenti nominali si curenti mai
mari decat curentii nominali, dar care apar in mod normal, cum sunt curentii de pornire ai motoarelor
electrice.

2. Care sunt partile componente ale unui contactor?

- organul motor: electromagnet
- polii pricipali: caile de curent in bobine, contacte si camera de stingere
- poli auxiliari: borne, contacte normal inchise si deschise pentru semnalizare si interblocaj

3. Ce materiale se folosesc la realizarea pastilelor de contact?

- duritate mecanica mare: Ni, Pt
- conductivitate electrica mare: Cu, Ag, Au
- rezistente la temperatura ridicata: Cr, Mb, W

4. Explicati modul de stingere al arcului electric de c.a. in camera de stingere.

Prin efectul de nise arcul electric, dezvoltat intre piesele de contact, este introdus in camera de stingere si
apoi este divizat intr-un numar de segmente egal cu numarul de intervale intre placile feromagnetice sub
forma literei V. In acest mod apare efectul de electrod, adica de formare a caderilor de tensiune la anod si
catod.

5. Explicati modul de stingere al arcului electric de c.c. in camera de stingere.

Arcul electric este lungit intre doua piese in forma de V prin efect electrodinamic, este respins sau atras catre
o camera de stingere prin mijloace electrodinamice, dupa care este racit la contactul cu pereti ceramici reci.

6. Care este diferenta intre un contactor de c.c. si un contactor de c.a.?

Volumul: un contactor de CC este mai mare deoarece are camere de stingere mai mari.

7. Din ce cauza contactoarele pentru curenti mari se realizeaza cu dubla miscare de translatie?
Pentru intensitati mai mari de 100..400A, masele in deplasare fiind mari, energia cinetica corespunzatoare
este importanta. In aceste cazuri este necesar sa se diminueze viteza de inchidere a contactului, iar
cinematica aparatului comporta o miscare de translatie dubla: a contactelor si a electromagnetului.

8. Desenati schema electrica de comanda a unui contactor cu buton dublu de comanda.

9. Care este diferenta intre un contactor si un intreruptor?

Contactorul poate intrerupe doar curenti de suprasarcina, pe cand intreruptorul protejeaza la suprasarcina
prelungita si la scurtcircuit.
 A11 Contactoare statice si hibride

1. Definitia contactorului static

Contactorul electromagnetic este definit ca un apart de comutatie electronica cu diode, triac, diac, tiristor,
actionart electric, capabil sa stabileasca , sa suporte si sa intrerupa curenti nominali si curenti mai mari decat
curentii nominali , dar care apar in mod normal, cum sunt curentii de pornire ai motoarelor electrice.

2. Care sunt principalele avantaje (minim 4) ale contactoarelor statice fata de cele electromagnetice?
- lipsa actionarilor mecanice
- lipsa zgomotului
- gabarit redus
- frecventa de comutatie mare

3. Care sunt principalele dezavantaje (minim 4) ale contactoarelor statice fata de cele
electromagnetice?
- sensibilitate la panta curentului, la supratensiuni de comutatie
- capacitate redusa de suprasarcina
- cost de achizitie sensibil mai mare
- pierderi de energie in exploatare

4. Care sunt DSP-urile folosite la realizarea contactoarelor statice?

Dioda, tiristor, triac, diac

5. Cum se face protectia la scurtcircuit a contactorului static?

Cu ajutorul siguratelor fuzibile ultrarapide.

6. Cum se face protectia la panta curentului a contactorului static?

Cu ajutorul unei inductivitati.

7. Cum se face protectia la supratensiune a contactorului static?

filtre RC

8. Precizati tipurile de instalatii (minim 4) in care este indicata folosirea contactorului static.
- situatii deosebite ca pericol de explozie, lipsa de zgomot
- schemele electronice care realizeaza in principal functia de reglare si secundare functia de comutatie
- transport de energie in curent continuu
- tractiune electrica, reglarea turatiei

A12 Intreruptorul de putere de joasa tensiune

1. Definitia intreruptorului.
Intreruptorul de putere de joasa tensiune este un aparat cu comanda mecanica, capabil sa suporte, sa
inchida si sa deschida curenti in conditii normale de functionare si curenti de avarie (suprasarcina prelungita,
scurtcircuit) in conditii prestabilite. Acest aparat este si aparat de protectie, deoarece este echipat cu
declansatoare sensibile la defecte (suprasarcina, suprascurtcircuit, tensiune redusa), care determina
intreruperea circuitului intr-un timp relativ scurt.

2. Care sunt partile componente ale unui intreruptor de joasa tensiune?

1 – poli principali
2 – poli auxiliari
3 - declansatoare termice (suprasarcina)
4 – declansatoare electromagnetice, scurtcircuit
5- mecanismul intreruptorului
6- declansatorul de tensiune minima
7- declansator cu curent de injectie

3. Ce materiale se folosesc la realizarea pastilelor de contact?

- duritate mecanica mare: Ni, Pt
- conductivitate electrica mare: Cu, Ag, Au
- rezistente la temperatura ridicata: Cr, Mb, W
4. Explicati modul de stingere al arcului electric de c.a. in camera de stingere.
Prin efectul de nise arcul electric, dezvoltat intre piesele de contact, este introdus in camera de stingere si
apoi este divizat intr-un
numar de
segmente egal cu
numarul de intervale
intre placile
feromagnetice sub
forma literei V. In acest
mod apare efectul
de electrod, adica de
formare a caderilor
de tensiune la anod si
catod.

5. Desenati schema
bloc a unui
intreruptor de putere.

1 – poli principali
2 – poli auxiliari
3 -
declansatoare termice
(suprasarcina)
4 –
declansatoare

electromagnetice, scurtcircuit
5- mecanismul intreruptorului
6- declansatorul de tensiune minima
7- declansator cu curent de injectie
6. Enumerati declansatoarele/releele folosite intr-un intreruptor de putere ce protejeaza un motor de c.a.
- declansatore termice (suprasarcina), electromagnetice (scurtcircuit), tensiune minima, decl cu curent de
injectie., releu de blocare

7. Precizati diferenta dintre un intreruptor si un intreruptor limitator.

Intreruptorul limitator limiteaza ca amplitudine si durata curentul de scurtcircuit, intocmai ca o siguranta
fuzibila. Este folosit in retelele de joasa tensiune cu curenti de scurtcircuit importanti (30..100kA), sigurantele
fuzibile avand efect de limitare redus.

8. Ce reprezinta caracteristica de protectie a unui intreruptor?

Caract de protectie este definita de t=f(In) si reprezinta timpul in care este limitat curentul in functie de
valoarea acestuia.

9. Care este diferenta intre un intreruptor si un contactor?

Contactorul inchide doar curenti de suprasarcina, pe cand intreruptorul inchide suprasarcina prelugita si
scurtcircuitul.

A13 Aparate de comutatie de medie tensiune: contactorul în vid, intreruptorul cu ulei putin

1. Care sunt partile componente ale unui contactor in vid?

Contact fix, contact mobil, ecran de sticla, balon de sticla, burduf, resor pentru asigurarea presiunii pe
contacte, electromagnet de actionare, resornt antagonist, contacte auxiliare, inel metalic inferior, inel metalic
superior, borne de racord

2. Care sunt partile componente ale unui intreruptor cu ulei putin?

Camera de egalizarea a presiunilor, element fix de contact, anvelopa izolanta, parghie de actionare, element
mobil de contact, camera de stingere, borne

3. Care este principiul stingerii arcului electric in aparatele de comutatie in vid avansat?
11. Cum se stinge arcul electric in aparatele de comutatie in vid avansat?

Piesele de contact se afla intr-o incinta vidata si etajsa fata de mediul ambiant. Arcul electric se dezvolta in
vapori metalici.La separarea pieselor de contact curentul electric se scurge prin punctele de contact, care pe
masura ce piesele se indeparteaza se reduc ca numar si ca suprafata iar densitatea de curent creste.
Urmeaza topirea si vaporizarea punctelor de contact; arcul electric are drept suport material vapori metalici
proveniti din piesele de contact, vapori care difuzeaza in vid, o parte se condenseaza pe piesele de contact,
iar restul pe un ecran amplasat potrivit pentru a proteja izolatia electrica impotriva depunerilor metalice.
Prin condensarea vaporilor metalici, vidul este refacut, cu conditia ca sa nu se elimine gaz din metalul cald.
4. Care este principiul stingerii arcului electric in aparatele de comutatie cu ulei putin?
12. Cum se stinge arcul electric in aparatele de comutatie cu ulei putin?
Aparatele cu ulei putin folosesc principiul expandarii si al jetului de ulei in scopul racirii si stingerii arcului
electric, in gama de tensiuni nominale de 10..30kV si 630..2500A. Energia arcului electric este folosita partial
la vaporizarea lichidului si deci la formarea unei presiuni (30..100bar) in camera de stingere, Prin aceasta se
realizeaza o transmisivitate termica sporita si se poate extragee caldura din coloana arcului electric.

5. Care este ordinul de marime al presiunii din camera de stingere in aparatele de comutatie in vid
avansat?
10-6...10-10 Pa

6. Care este ordinul de marime al presiunii din camera de stingere in aparatele de comutatie cu ulei
putin?
30...100 bar

7. Ce semnificatie are curentul smuls?

Ca urmare a difuziei rapide a vaporilor metalici, in camera de stingere, arcul electric se stinge inainte de
trecerea curentului electric, in mod natural, prin zero. Stingerea arcului electric este precedata de aparitia
unei instabilitati inainte de taierea curentului (curentul taiat).

8. Care este ordinul de marime indicat pentru curentul smuls?

Este de ordinul A sau cateva zeci de A .

9. Care sunt functiile mecanismului de actionare la aparatele de comutatie in vid avansat si la

aparatele de comutatie cu ulei putin?
- satisfacerea conditilor de cinematica in raport cu parametrii electrici si necesitatile de exploatare
- miniaturizarea la maxim a mecanismului in vederea economisirii de materiale.
- realizarea unui sistem simplu si fiabil.

10. Care sunt materialele folosite la realizarea contactelor pentru aparatele de comutatie in vid
avansat?
Conductivitate electrica mare Cu, rezistenta la temperaturi inalte W, Mo, Cr, presiune de vaporti mare Bi, Sb.

A14 Separatorul de medie tensiune

1. Definitia separatorului.
Separatorul este un aparat de comutatie mecanica destinat a suporta, in pozitia inchis, curentul nominal si
curentul de scurtcircuit specificat. In pozitia deschis asigura o distanta vizibila intre elementul fix de contact si
cel mobil. Acest aparat nu poate comuta sub curent.

2. Definitia separatorului de sarcina.

Este un aparat de comutatie mecanica destinat a inchide curentul nominal, a suporta curentul nominal, de
suprasarcina si de scurtcircuit si de a deconecta curentul nominal.

3. Clasificarea separatoarelor in functie de rolul acestora.

De bare - separa barele de energie intre ele
De cupla - separa un circuit auxiliar pentru masura de pe o linie
De linie - separa o linie de energie de barele si circuitele auxiliare
De punere la pamant - asigura protectia utilizatorului unei instalatii impotriva tensiunilor ce pot apare ca
urmare a unei situatii de avarie.

4. Clasificarea separatoarelor in functie de modul de actionare.

- mecanica (servomotor)
- pneumatica
- manuala

5. Clasificarea separatoarelor in functie de felul miscarii cutitelor.

Rotatie sau translatie.

6. Precizati domeniile de utilizare a separatoarelor de sarcina (3 exemple de utilizare).

- comutatia bateriilor de condensatoare cu puteri pana la 1200 kVAr si tensiuni pana la 24kV
- inclocuirea intreruptorului in punctele din retele in care puterea de scurtcircuit este foarte mica
- conectarea si deconectarea liniilor in gol si a cablurilor in gol cand curentul este mai mic decat cel nominal.

7. Tipuri de interblocaje la separatoare.

Blocaj electromagnetic care elimina posibilitatea manevrarii separatorului daca intreruptorul este inchis:

Blocaje mecanice, pneumatice.

8. Care sunt partile componente ale unui separator?

izolator suport, cale de curent jumelata, resort pentru asigurarea presiunii in contact, bara izolanta, parghie
de actionare.

9. Care sunt partile componente ale unui separator de sarcina?

contactul de linie, transmisie izolanta, izolator suport, mecanism de actionare cu servomotor, tija
separatorului de punere la pamant, mecanism cu servomotor pentru pozitia 5, borne

10. Cum se realizeaza forta de apasare in contact la separatoare?

Cu ajutorul unor resoarte (arcuri).

A15 Relee si declansatoare

1. Definitia releului.
Releul este un organ sensibil la un curent anormal, format dintr-un senzor si un sistem de contacte, cu
ajutorul carora se transmite un impuls electric in vederea deconectarii aparatului.

2. Definitia declansatorului.
Declansatorul este un organ sensibil la un curent anormal; format dintr-un senzor si un sistem mecanic care
transmite un impuls unui mecanism , in scopul deconectarii aparatului.

3. Care este diferenta intre un releu si un declansator?

Releul transmite un impuls electric , iar declansatorul un impuls mecanic.

4. Precizati tipurile de relee/declansatoare cu care este echipat un intreruptor ce protejeaza un motor

asincron.
Declansatore termice (suprasarcina), electromagnetice (scurtcircuit), tensiune minima, deci cu curent de
injectie, releu de blocare

5. Care sunt avantajele protectiei electronice?

Declansarea electronica ofera posibilitatea unei mai bune adaptari a intreruptorului la conditii de exploatare
ca: gama larga de reglaj asupra intensitatii curentului; posibilitate de a fi repus in functiune imediat dupa o
declansare; sensibilitate redusa la armonice; protectie sporita a instalatiilor datorita declansarii instantanee in
cazul curentilor de scurtcircuit intensi; posibilitatea de a realiza o protectie selectiva mai fina, prin capacitatea
de esalonare a caracteristici de protectie in trepte de ordinul a 60 ms.

6. Care este diferenta intre un releu secundar si unul primar?

In schemele de protectie primara releul sau declansatorul se monteaza direct pe calea de curent intens, iar in
schemele de protectie secundara se monteaza in secundarul unui transformator de curent de medie sau
joasa tensiune.

7. Ce reprezinta caracteristica de protectie?

Caracteristica de protectie este o caracteristica timp-curent ce reprezinta timpul dupa care este transmis
impulsul in functie de curentul ce trece prin aparat.

8. Enumerati 5 tipuri de relee de timp.

- cu motor sincron RTpa-7
- eletronice MET -13.1 si RSTa-2
- pneumatic RTP
- cu mecanism de orologie RI-3T si RTpa-5

9. Ce aparate de comutatie sunt echipate cu relee/declansatoare de curent de suprasarcina?

Contactorul, intreruptorul de sarcina.

A16 Incercarea contactorului de joasa tensiune la uzura electrica in regim AC4

Rezistenta la uzura sub sarcina a unui contator este caracterizata de numarul de cicluri de actionare pe care
acasta este capabil sa-l efectueze in conditiile corespunzatoare diverselor categorii de utilizare.

1. Ce reprezinta uzura electrica? (cred)

Incapacitatea de comutatie la parametrii nominali.

2. Ce reprezinta uzura mecanica? (cred)

Uzura ce apare partilor mecanice dupa o perioada de functinare

3. Care este rolul elementelor de circuit Rp si Cp?

Daca parametrii nu corespund celor impusi de norme pentru circuitul respectiv este necesara utilizarea de
elemente de adaptare (Rezistenta si capacitati paralele). Rezistenta Rp si capacitatea Cp definesc frecventa
proprie de oscilatie si factorul de oscilatie ca parametri ai tensiunii de restabilire.

4. Ordonati in ordinea severitatii urmatoarele regimuri de functionare a contactoarelor: AC1, AC3,

AC4.
AC1 – sarcini neinductive sau usor inductive: cuptoare cu rezistenta
AC3 – motor asincron cu colivie de pornire si intrerupere motor lansat
AC4 – motor cu colivie, pornire, mers in impulsuri, inversare de sens

A17 Statia de incercari de mare putere de joasa tensiune

1. Ce marimi ale aparatelor de comutatie se pot verifica intr-o statie de incercari de mare putere de
joasa tensiune?
Capacitatea de comutatie, stabilitatea termica, stabilitatea electrodinamica.

2. Definiti capacitatea de conectare.

Capacitatea de conectare - cea mai mare valoare instantanee a curentului care poate fi conectat, fara ca
intrerupatorul sa se deterioreze. Practic reprezinta valoarea de lovitura a unui curent de scurtcircuit de
asimetrie maxima.

3. Definiti capacitatea de deconectare.

Capacitatea de deconectare - valoarea efectiva a curentului intrerupt, masurata in momentul separarii
elementlor de contact, care poate strabate aparatul fara ca acesta sa se deterioreze. In momentul separarii
elementelor de contact, apare tensiunea de arc.

4. Definiti curentul de stabilitate termica.

Valoarea efectiva a curentului care poate strabate aparatul fara deteriorarea acestuia dpdv termic.

5. Definiti curentul de stabilitate dinamica.

Valoarea de varf a curentului care poate strabate aparatul fara a produce deteriorari mecanice.
6. Ce rol au inductivitatile din statia de incercari de mare putere de joasa tensiune?
Rolul acestora este de a realiza un anumit defazaj intre tensiune si curent, corespunzator unui factor de
putere standardizat.

7. Ce rol are intreruptorul de protectie din statia de incercari de mare putere de joasa tensiune?
Protectie in cazul in care aparatul de incercat u functioneaza la parametrii impusi.

8. Ce rol are contactorul sincron din statia de incercari de mare putere de joasa tensiune?
Inchiderea rapida a circuitului de incercare si corelarea cu perioada tensiunii retelei de alimentare permite
alegerea unui moment de timp la care amplitudinea tensiunii are o valoare cunoscuta, de obicei zero sau
amplitudinea maxima. Curentul obtinut poate simula astfel un curent de scurtcircuit simetric sau de asimetrie
maxima.

9. Cum se masoara parametrii curentului din statia de incercari de mare putere de joasa tensiune?
Osciloscop

10. Cum se masoara parametrii tensiunii la bornele aparatului de incercat in statia de incercari de
mare putere de joasa tensiune?
osciloscop

11. Care sunt partile componente ale unui contactor sincron?

Magnet permanent, coloane, armatura mobila, cutit, borne, sistem pneumatic.

12. De ce se foloseste un sunt coaxial si nu un sunt cu bare pentru masurarea si vizualizarea

curentului?
Curentii electrici de amplitudini mari, ce variaza in timp, produc tensiuni induse prin generarea unui camp
electromagnetic variabil in timp, fapt de poate duce la erori de masura importante in cazul folosirii unui sunt
cu bare. Fortele electrodinamice sunt de asemenea foarte mari, in cazu unui sunt cu bare actionand
perpendicular pe directia barelor, solicitandu-le mecanic. In cazul suntului coaxial, nu se mai induc tensiuni
parazite, ce perturba masuratorile, datorita curentului masurat. Divizoarele capacitive au o plaja de frecventa
mai larga decat cele inductive, pastrand semnalul de tensiune nealterat de parametrii intinseci ai
componentelor folosite. Frecventa tensiunii care poate fi masurata este de ordinul zecilor sau sutelor de MHz.
Daca s-ar fi folosit un divizor inductiv, acesta ar fi produs erori datorita inductatei in serie sau in paralel cu
circuitul de incercat. In cazul in care ar fi fost in serie cu circuitul de incercat, bobinele ar fi trebuit sa suporte
curentii foarte mari care trec prin circuit.

13. Care este ordinul de marime pentru timpul propriu de actionare al unui contactor sincron?
Aparatul are o precizie de aproximativ un grad electric.

14. Enumerati aparatele de comutatie la care se verifica capacitatea de conectare.

Intreruptoare de putere,

15. Enumerati aparatele de comutatie la care se verifica capacitatea de deconectare.

Intreruptoare de putere,

16. Enumerati aparatele de comutatie la care se verifica curentul de stabilitate termica.

Intreruptoare, contactoare.

17. Enumerati aparatele de comutatie la care se verifica curentul de stabilitate dinamica.

Intreruptoare, contactoare.

A20 Verificarea stabilitatii dielectrice a aparatelor de comutatie de inalta tensiune

1. Cum apar, cat sunt de mari si cat dureaza supratensiunile de frecventa industriala (3 exemple)?
Tensiunea se aplica lent, pornind de la valori mici astfe incat ca peste 75% din valoarea estimata finala,
viteza de crestere sa nu depaseasca 2% pe secunda din aceasta valoare, daca viteza de crestere nu este
automatizata.

2. Cum apar, cat sunt de mari si cat dureaza supratensiunile de comutatie (3 exemple)?
Prin supratensiuni de comutaţie se înţeleg supratensiunile care apar între fază şi pământ, sau între faze, într-
un anumit punct al unei reţele, generate printr-o comutaţie sau un defect, şi la care forma poate fi asimilată,
în ceea ce priveşte coordonarea izolaţiei, cu unda de impuls normalizată pentru supratensiuni de comutaţie.
Supratensiunile de acest tip sunt de obicei amortizate şi de scurtă durată. În laboratoarele de încercări aceste
supratensiuni sunt modelate prin unde de impuls lungi de regulă de tipul: 60/4000 s, 1700/800 s şi
250/2500 s. În ţara noastră s-a adoptat unda standard 250/2500 s.

3. Cum apar, cat sunt de mari si cat dureaza supratensiunile atmosferice?

Prin supratensiuni de natură atmosferică se înţeleg supratensiunile care apar între fază şi pământ, sau între
faze, într-un anumit punct al reţelei şi sunt generate de descărcări electrice atmosferice şi a căror formă
poate fi asimilată în ceea ce priveşte coordonarea izolaţiei, cu cea a undei de impuls normalizate produsă în
laborator, de regulă 1/50 s, 1,2/50 s, 1,5/50 s. În ţara noastră s-a adoptat conform recomandărilor SR CEI
60071, unda 1,2/50 s. Aceste descărcări apar sub forma loviturilor directe de trăsnet asupra liniilor şi
staţiilor, deci şi asupra aparatelor de comutaţie, descărcări în firul de gardă, descărcări în stâlpi, descărcări
indirecte, reflexii ale undelor călătoare, ş.a.. Supratensiunile de acest tip sunt de obicei unidirecţionale şi de
foarte scurtă durată numindu-se şi supratensiuni externe.

4. Cum se face protectia la supratensiuni?

Cu ajutorul filtrelor RC.

5. Ce se intelege prin conturnare?

Conturnarea este o descarcare disruptiva care are loc de-a lungul unui dielectric solid plasat intr-un dielectric
gazos sau lichid (descarcare pe suprafata izolantului)

6. Ce se intelege prin strapungere?

Strapungerea este o descarcare disruptiva care se produce , intr-un dielectric solid, conducand la pierderea
permanenta a rigiditatii dielectrice a izolantului.

7. Ce se intelege prin tensiune disruptiva 50%?

Este tensiunea la care probabilitatea amorsarii descarcarilor disruptive este de 50%.

8. Cum se modeleaza supratensiunea de comutatie?

9. Cum se modeleaza supratensiunea atmosferica?
O undă de impuls (şoc) care modelează supratensiunile de origine atmosferică (externe), numită şi undă de
impuls "scurtă" şi o undă de impuls care modelează supratensiunile de comutaţie (interne), numită şi undă de
impuls "lungă".

10. Cum se masoara parametrii tensiunii din statia de incercari de inalta tensiune?
Cu un osciloscop
Undele de impuls standard se caracterizează conform figurilor 6 a, b prin:
 polaritate
 valoare de vârf sau valoare de vârf convenţională
 durata convenţională a frontului T1
 durata convenţională a semiamplitudinii T2
 durata convenţională până la tăiere Tt
 durata convenţională a căderii de tensiune în cursul tăierii
Valoarea tensiunii de încercare este valoarea sa de vârf.

11. Ce rol are separatorul de punere la pamant?

De protectie a operatorului uman in caz de avarie.

12. Cum se modifica amplitudinea tensiunii in statia de incercari de inalta tensiune?

Se mareste distanta dintre 2 eclatoare.

A22 Sigurante fuzibile

1. Definitia sigurantei fuzibile.
Aparat de protectia impotriva supracurentilor si scurtcircuitelor, efectul de intrerupere a circuitului realizandu-
se prin topirea unuia sau mai multor elemente fuzibile dimensionate corespunzator.

3. Care sunt partile componente ale unei sigurante fuzibile MPR?

cutit pentru contact, banda fuzibila, semicarcasa din material plastic, spatiu umplut cu nisip de cuartz,
picatura cu aliaj eutectic

4. Desenati caracteristica timp-curent pentru o siguranta fuzibila. t=f(I)

5. Desenati caracteristica de limitare pentru o siguranta fuzibila.

Ilimitat = f(I prezumat- adica cel care ar trece prin rezistenta).
6. Cum se stinge arcul electric intr-o siguranta fuzibila?
Banda fuzibila este realizata cu mai multe sectiuni, in momentul scrutcircuitului banda se va topi in dreptul
sectiunilor formandu-se mai multe arcuri electrice mai mici. Ca puncte de contact vor fi bucatile de metal
topit, pe masura ce metalul topit se amesteca cu nicipul de cuart rezitivitatea acestuia creste ducand la
micsorarea arcului electric pana la disparitia aceastuia.

7. Clasificati sigurantele fuzibile in functie de tipurile constructive.

- tubulare
- de tip D
sunt in clasa langa geam :D

8. Clasificati sigurantele fuzibile in functie de timpul de intrerupere a unui curent de avarie.

normale si ultra rapide

9. Care sunt asemanarile intre un intreruptor limitator si o siguranta fuzibila?

Ambele aparate de protectie limiteaza curentul inainte de a atinge valoarea maxima.