Studiu de caz 2

A.R. are 25 de ani şi a venit la secţia de psihiatrie a Spitalului Judeţean din Bucuresti,
pentru un control psihiatric, trimis fiind de către şeful său, în urma unor atacuri de furie la
locul de munca. Cu toate susține cu tărie că nu are nimic, a fost de acord să completeze
câteva teste şi să răspundă la întrebările puse.
S-a afectuat anamneza subiectului, pentru a afla informaţii despre trecutul acestuia
şi pentru a afla condiţiile care au dus la apariţia unei dezordini psihice.

ANAMNEZA
Naşterea:
- a avut loc după termen, cu câteva zile.
- nu au fost complicaţii.
- nu au avut loc intervenţii chirurgicale la naştere.
Istoricul dezvoltării:
- hrănirea la sân până la vârsta de 1 an şi 8 luni.
- s-au întâmpinat unele dificultăţi la înţărcare.
- dezvoltare motorie: a început să meargă singur la 1 an şi 3 luni
- dezvoltare verbala: primele cuvinte începe să le lege la 1 an și 6 luni.
- nu a prezentat anxietate faţă de străini.
- are ca tic bâlbâiala, care a debutat la vârsta de 4 ani, însă a dispărut complet până în
jurul vârstei școlare.
- nu a mers la grădiniţă- însemnând relații sociale sărăcăcioase. Frate său mai mare i-
a fost cel mai apropiat.
Antecedente patologice personale:
- boli infecţioase: rujeolă la șase ani şi oreion la vârsta pubertății, depăşite fără
complicaţii.
- fără traumatisme craniene.
- În jurul vârstei de 19 ani a suferit numeroase leziuni însă fără complicații în urma
unui accident de motocicletă, iar la vârsta de 20 de ani a fost operat de apendicită.
„Probleme nervoase” în copilărie:
- multiple accese de furie, în care se lovea cu capul de pereţi până când primea ceea
ce îşi dorea.
 - balbismul care se accentua în situaţiile stresante sau emoţionante, dar și în situaţiile
în care era nervos.
Antecedente familiale:
- tatăl: vârstă 54 de ani
-starea de sănătate până în mica copilăriea lui R.: alcoolic
-a absolvit Facultatea de Marketing.
-ocupaţia: director
-relaţia cu tatăl este distantă, cei doi certându-se foarte multe și având multiple
momente tensionante.
- mama: vârstă 50 de ani
-sănătoasă şi în timpul concepţiei şi în prezent.
-a absolvit Facultatea de Științe Economice.
-ocupă o poziție înaltă în unul din sistemele bancare.
-R. Are foarte multe certuri şi neînţelegeri cu mama sa, la care locuiește încă.
- fratele sau, A., are 29 de ani
- nu are antecendente psihopatologice
- este absolvent al Facultății de Ingineria Calculatoarelor
- în prezent nu are loc de munca.
- cei doi frați nu sunt foarte apropiați.
- tip de familie: despărţită prin divorţ când R. avea vârsta de şase ani. Cei doi frați
au rămas alături de mama. Însă păstrând în permanență contactul cu tatăl.
- atmosfera şi climatul familial: dezacord între părinţi şi copii
- afecţiuni mintale în familie: bunica din partea tatălui a fost diagnosticată cu
schizofrenie şi s-a aflat sub tratament până la sfârşitul vieţii sale. Aceasta consuma și
alcool.
Istoricul şcolarităţii:
- rezultate şcolare foarte bune în școala primară.
- nivel educaţional atins: a absolvit Facultatea Marketing și Administrație Publică,
urmând cursurile la distanță.
- relaţia cu învăţătoarea şi profesorii din gimnaziu a fost una foarte bună, La liceu a
început să fie tot mai rebel, fiind exmatriculat din două licee din orașul în care
locuiește.
Are talent la desen și înclinaţii spre sport unde început să facă performanţă în handbal. A
jucat la o echipă importantă din orașul sau, iar dupa doar două luni a fost dat afară de
antrenor pentru nerespectarea cerinţelor din cadrul echipei.
- relaţia cu colegii a fost întotdeauna bună, făcându-și prieteni peste tot fără
dificultăți.
Istoria ocupaţională:
- marea dorinţă a sa este aceea de a avea bani, fără a-și da interesul și a manifersta
interes față de ceva anume.
- a fost plecat în străinatate, având diverse joburi.
- Momentan lucrează într-un complex comercial.
- În relația cu superiorii are momente în care explodează, având accese de furie, nu
se mai controlează, vorbeşte vulgar, devenind uneori violent cu cei din jur fără să
mai ţină cont de statutul lor profesional sau social.
Activităţi sociale:
- petrecerile, filmele, muzica, ieșirile în cluburi.
- are mulţi prieteni. Consideră că ceilalți îl apreciază pentru că are simţul umorului
bine dezvoltat, creând mai tot timpul bună dispoziţie în cercul său de prieteni.
- consideră că nu poate avea aceeaşi încredere cu fetele precum cu băieţii.
Sexualitatea şi istoricul cuplului:
- subiectul nu a fost până acum căsătorit şi nici nu a avut o relaţie stabilă sau de
lungă durată. De aceea preferă relaţiile de scurtă durată, cea mai lungă legătură a sa
durând în jur de trei luni.
- Spune că sexul este foarte important pentru el, este ceva necesar. Nu are o relație
serioasă, deoarece, spune el, fetele din ziua de azi nu merită, nu e nici una care să
fie sinceră și să merite toată atenția lui.

Lui R. I s-a aplicat testul Beck pentru evaluarea depresiei şi Inventarul de

Personalitate Freiburg.
La inventarul de depresie Beck a obţinut un scor total de 27 de puncte, ceea ce
înseamnă prezenţa unei depresii moderate, care se manifestă prin teama persistentă,
inhibiţie în exprimare şi o atitudine pesimistă. În anamneza subiectului nu a fost trecută
nici o pierdere a unei persoane apropiate, sau un eşec personal marcant suferit, acest lucru
putând însemna că sursa depresiei sale este una de origine internă. Această depresie,
probabil a fost determinată de acumularea unei insatisfacţii continue, a unei frustrări, sau a
unui disconfort în relaţiile interpersonale sau în relaţiile cu mediul.
Inventarul de Personalitate Frieburg evaluează subiectul în funcţie de doisprezece
scale: nevrozitate, agresivitate, depresie, excitabilitate, sociabilitate, calm, dominare,
inhibiţie, sinceritate, extraversiune, labilitate emoţională şi masculinitate.
Cotele mici obţinute de R. pe scala nevrozităţii poate reprezinta faptul că acesta are
o rezonanţă somatică afectivă redusă, asociată cu un grad redus de conştientizare a
proceselor somatice reglatorii.
Având numeroase antecedente în care a avut un comportament agresiv, un scor
aproape de maxim obţinut la scala agresivității e confirmarea faptui că subiectul compune
imaginea imaturităţii emoţionale, lucru evident prin atacurile fizice sau verbale, asupra
animalelor sau asupra oamenilor din jurul său, fără a mai ţine cont de relaţia dintre ei.
Scorul depresiei coincide cu cel indicat de Interviul de Depresie Beck, indicând un
nivel moderat de depresie. Aceasta s-ar putea datora mai mult schimbărilor de stare
frecvente pe care le traversează, care oscilează între bună dispoziţie şi nervozitate şi chiar
agresivitate, stări observate în comportamentul subiectului de-alungul întâlnirilor avute cu
el.
R. a obţinut un punctaj aproape maxim pe scala excitabilităţii. Relevând unele
trăsături precum: iritabilitate, toleranţă redusă la frustrare, chiar şi în cazul unor probleme
cotidiene, uşor de deranjat, nerăbdare, uşor de enervat şi de înfuriat, recurgând cu uşurinţă
la violenţă, declaraţii şi manifestări nechibzuite, manifestări nechibzuite, izbucniri afective
şi irascibilitate.
Scalele la care a obţinut un punctaj scăzut, sub media normală, au fost calmul şi
inhibiţia. Faptul că R. nu este calm este o consecinţă a faptului că este deosebit de
excitabil. El este iritabil, uşor de dezamăgit, uşor de tulburat, dar şi hipersensibil.
O inhibiţie redusă se referă la faptul că subiectul e spontan, hotărât în acţiuni şi
capabil de a stabili contacte. Tensiunea somatică şi manifestările somato-afective sunt
reduse în situaţiile de aşteptare, şi e gata oricând să pornească la acţiune.

RELATAREA INTERVIULUI
La scurt timp de la completarea chestionarelor, R. a venit din nou şi am purtat o
discuţie în care au fost lămurite anumite aspecte ale anamnezei. Interviul a fost următorul:
 T: După cum am stabilit la întalnirea trecută, astăzi vom avea o discuţie în care îţi
vei putea spune punctul de vedere în legătură cu tot ceea ce consideri tu a fi o problemă.
Aşadar, îmi poţi spune încă o dată de ce ai ajuns aici?
R: M-am enervat foarte tare la lucru, am urlat la şeful meu şi am vrut să bat un
coleg. Iar șeful m-a trimis la un control...
T: Ai mai avut conflicte la locul de muncă sau acesta s fost primul?
R: Nu...am mai avut dar nu a fost întotdeauna şeful acolo...şi până la urmă s-au
băgat și ceilalți colegi.
T: Întotdeauna ajungi la ceartă când ai o discuţie în contradictoriu cu cineva?
R: Nu, deoarece unii nu au curaju să îmi zică ceva.
T: Se întâmplă să fi şi tu cel care tace?
R: Nu prea. Mie nu mi-e frică să-mi spun părerea.
T: Dă-mi exemplu de o situaţie în care nu ai reacţionat violent atunci când ai auzit
ceva ce nu ţi-a plăcut.
R: Nu îmi vine acum nimic în minte!
T: Spune-mi cum încep, de obicei aceste discuţii?
R: Se mai găsește câte unu să zică vreo chestie şi mă enervează. Iar eu nu tac şi
atunci ne certăm.
T: care e atmosfera de acasă? Sau cu prietenii? Mi-ai povestit că ai foarte mulţi
prieteni.
R: Cu mamă mea n-am treabă, ea nu-mi comentează pentru că știe că mă enervez
repede. De multe ori nee certăm, iar ea cedează prima pentru că ştie că eu am
dreptate(râde). Şi ea şi tata îmi reproşează că nu sunt bun de nimic, dar eu le zic că e vina
lor că doar ei m-au făcut...Și degeaba mă fac pe mine nebun pentru că tata și bunică-mea
sunt nebuni frate de-a binelea. Îmi aduc aminte că el se îmbăta şi o bătea pe mama în
fiecare zi! NU are nici un drept să comenteze(loveste cu pumnul în perete).
T: Ce îmi poți spune de fratele tău? Din câte am înțeles eu..ai o relație bunicică cu
el.
R: Da, merge...cu el...merge...ideea e că nu vorbim foarte multe...știi el e mai
ciudat...umblă prin cluburi şi ziua doarme. Umblă cu șmecherii din oraș, cu bișnițarii. Nu
are treabă cu nimic. Ne-am și bătut o dată, nu mai știu de la ce a plecat, ne-am bătut la un
chef. M-a enervat maxim. Dar na, ne-am împăcat repede.
T: Mi-ai povestit că ai făcut sport. Care era relația ta cu colegii din echipa de
handbal?
 R: Mi-a plăcut cât am făcut handbal...am apărut şi în ziare! Am fost bun, sincer
acum, fără să mă laud.După două luni m-a dat afară antrenoru..știi...m-a prins că am băut şi
nu aveam voie.
T: Cum ai reacţionat când te-a dat afară?
R: Eram beat atunci şi n-am zis nimic da a doua zi nu m-am mai dus pe la sală şi
gata! El a pierdut! Și echipa a pierdut mult...chiar făceam mult în echipă. Păcat că m-a dat
afară.
T: Ce slujbă ţi-ar place să ai?
R: Director! (râde deoarece și părinții săi ocupă astfel de posturi) Nu știu, nu îmi
place să îmi facă alţii program şi să-mi dea ordine. Mai ales pe salariul de mizerie din țara
asta. Cred că iar o să plec dincolo...măcar acolo primeşti bani pe ce lucrezi..nu ca
aici..moca...
T: La prima noastră întâlnire am vorbit despre viaţa ta. La un moment dat mi-ai
spus că ai fost exmatriculat de mai multe ori în timpul liceului. Așa e?
R: Da,da. Exmatriculat de două ori. Prima oară în clasa a Xa şi a doua oară în clasa
a XI-a.
T: Din ce motive?
R: (râde copios)...păi îmi băteam joc de profesori și bineînțeles aveam o grămadă
de absențe. Îmi aduc aminte că aruncam cu mingiuţe făcute din pâine. Aveam câțiva
profesori care mă enervau la culme și de asta le făceam astfel de glume....iar colegii
râdeau. Era show la ore.
R: S-a întâmplat să ai probleme şi cu poliţia?
R: Da. Însă nu am stat mult că toată lumea o știe pe mama și pe tata şi plecam
repede acasă. Era să îmi facă dosar penal, dar normal că nu mi-au făcut.
T: Ai vrea să îmi spui din ce cauză ai fost reținut de poliție?
R: Nu mai stiu exact..am făcut scandal, că m-am bătut, că am rupt nişte oglinzi de
la nişte maşini...O dată..cea mai tare fază...am fost bătut de mascaţii. M-au mai bătut de
câteva ori...
T: Ai făcut vreo reclamație?
R: Nu. M-am gândit să îi dau în judecată că m-au bătut într-o noapte. Dintr-o
mașină au coborât câțiva şi m-au bătut, eram și singur.
T: Și știai cine putea să îți facă asta?
R: I-a trimis un bişniţar cu care am făcut eu afaceri. Faza a fost că nu am reușit să îi
înapoiez banii și l-am și enervat...și na i-a pus pe ăia să mă bată. Așa ceva.
 T: Uite..să presupunem că printr-un miracol şeful tău te lasă în pace. Crezi că ar
observa că tu ți-ai schimbat comportamentul vizavi de el? Care crezi că ar fi aceste
schimbări?
R: Măi nu ştiu...cred că aş evita să mă mai cert cu el..și să nu se mai ajungă la din
astea.

INTEGRAREA INFORMAŢIILOR
R. a venit la Spitalul Județean din Bucuresti, la secția de psihiatrie adus de un coleg
de la servici, după ce a avut o reacţie agresivă la locul de muncă. S-a înfuriat pe şef, a vrut
să bată un coleg şi a distrus mai multe lucruri.
În urma anamnezei, a interviului, şi a teste aplicate am constatat faptul că că
agresivitatea este una din trăsăturile care îl caracterizează pe R.
Având în vedere antecedente familiale în care bunica din partea tatălui a fost
diagnosticată cu schizofrenie, iar tatăl său suferă de alcoolism, a asistat totodată la bătaile
aplicate de tată față de mamă, nu este de mirare apariţia unor astfel de comportamente.
Faptul că a început încă din adolescenţă să comită acte ce constituie motive de
arest, a fost implicat în numeroase acte de vandalism, lipsa de remuşcări faţă de toate
acestea, dar mai ales faptul că acest întreg comportament antisocial nu apare în urma unei
schizofrenii sau al unui episod maniacal, duce la concluzia că R. suferă de tulburare de
personalitate antisocială.
Conform DSM III, în cazul unei tulburări de personalitate antisocială, există un
patern pervaziv de ignorare şi violare a drepturilor altora, care apare de la vârsta de 15 ani,
indicat de trei sau mai multe din următoarele:
- neconformarea cu normele sociale în privinţa comportamentelor în limitele legii,
indicate de comiterea repetată a unor fapte ce constituie motive de arestare;
- înşelătorie, indicată de minciuni repetate, folosirea unor nume false sau escrocarea
altora pentru profitul sau plăcerea personală;
- impulsivitate sau lipsa unor planuri de viitor.
- lipsa de remuşcări, indicată de indiferenţă faţă de faptul că a prejudiciat sau a
maltratat pe un altul, sau a furat de la un altul.
- iritabilitate şi agresivitate, indicate de bătăi repetate sau atacuri fizice;
- ignorarea nesăbuită a siguranţei proprii ori a altora;
- iresponsabilitate persistentă, indicată de incapacitatea repetată de a susţine un
comportament de muncă regulat sau de a-şi onora obligaţiile financiare;
 Informaţiile culese din anamneză şi din urma interviului sunt suficiente pentru a
observa ca R. îndeplineşte mai mult de trei din criteriile de diagnostic ale tulburării de
personalitate antisocială.
Situaţiile descrise de el, în care a fost arestat şi dus la secţia de poliţie, sunt indici clari
ai faptului că a comis în mod repetat fapte şi infracţiuni faţă de care nu are nici un regret.
Violenţa cu care reacţionează în orice situaţie fără a ţine cont de împrejurăro, se
asociază şi cu ignorarea siguranţei proprii şi a altora.
Impulsivitatea şi lipsa planurilor serioase de viitor l-au determinat pe R. să schimbe
constant locurile de muncă.
Tratamentul unei astfel de tulburări este foarte dificil. Pe lângă tratamentul
medicamentos, e nevoie și de integrarea subiectului într-o fomă de terapie. Indicată ar fi
psihoterapia individuală, care ar avea mai mult succes într-un mediu spitalizat pentru a
evita influenţele exterioare perturbatoare. Însă R. refuză orice forme de terapie, însă spune
că s-ar putea să urmeze tratamentul medicamentos prescris de psihiatru.