Sunteți pe pagina 1din 3

ȘCOALA GIMNAZIALA KIDS PALACE

Str. Obolului, nr. 10


București, sector 4
Tel: 0722 612 031
e-mail: contact@kidspalace.ro

Conflicte în clasele de elevi

Manifestările conflictuale dintre elevi reprezinta cae mai răspândită forma de violenţă
şcolară, dar acest tip de violenţă se poate manifesta în orice grup de copii şi tineret. Cele mai
frecvente forme ţin de domeniul violenţei verbale (certuri, conflicte, injurii, ţipete)şi sunt
considerate situaţii tolerabile şi obişnuite în orice scoală, în contextul actual.în acelaşi domeniu au
fost menţionate şi jignirile cu privire la trăsăturile fizice sau psihice. S-ar mai putea adăuga
agresivitatea fizică manifestată de elevi atât în timpul activităţilor cât şi in pauze.
Violenţa elevilor faţă de profesor se manifestă astfel: absenteism şcolar, indisciplina în
clasă sau în recreaţii, ignorarea mesajelor transmise de cadrele didacticerefuzul îndeplinirii
sarcinilor şcolare, atitudinile ironice sau sarcastice, zgomote în timpul activităţăă didactice
Ca profesor puteţi accentua sau diminua factorii mai sus menţionaţi. De asemenea, poţi
contribui la apariţia şi escaladarea conflictelor prin aşteptări exagerat de înalte faţă de elevi ,
conducând clasa prin reguli inflexibile, bazându-vă pe utilizarea autorităţii, instaurând o atmosferă
de teamă şi neînţelegere.
Violenţa părinţilor asupra cadrelor didactice se manifestă destul de frecvent chiar dacă
aceştia nu sunt premanent la şcoală. Astfel de manifestări sunt cele verbale (ironii, discuţii aprinse,
ţipete.),iar uneori chiar agresiuni fizice faţă de profesori sau faţă de alţi elevi ce sunt în conflict cu
fiica sau fiul lor şi chiar faţă de propriul lor copil.
Problemele copiilor încep în familie şi pot fi rezolvate tot în familie. Când o persoană
răneşte sufletul, ea se manifestă prin comportamente, cum sunt: rezistenţa, resentimentele,
respingerea şi revolta. În efortul de transformare, de asimilare a naturii potrivit aspiraţiilor şi
trebuinţelor societăţii se ivesc numeroase conflicte şi contradicţii. Conflictul dintre părinţi şi copii
este greu de controlat. Când copiii deţin controlul, ei scapă de sub cel al părinţilor. Dacă este
înţeles, dacă se vorbeşte cu el, dacă i se explică anumite lucruri, fără a fi mereu cosiderat „mic”,
copilul învaţă să fie cooperanţi acceptă îndrumarea părinţilor. Atât părinţii cât şi şcoala trebuie să
folosească metode adecvate, educative care să îndepărteze cât mai mult aceste conflicte.
Dintre strategiile utilizate pentru a diminua conflictele, enumăr:
Cooperare. Elevii învaţă să lucreze împreună, să aibă încredere unii în alţii şi să-şi
împărtăşească preocupările.
Comunicare. Elevii învaţă să observe atent, să comunice cu acurateţe ceea ce au de spus,
să-i asculte atent pe ceilalţi.
Toleranţă. Elevii învaţă să respecte şi să valorizeze pozitiv diferenţele între oameni, să
înţeleagă propriile prejudecăţi şi modul în care acestea acţionează
Expresie emoţională pozitivă. Elevii învaţă să-şi exprime sentimentele, în special
supărarea sau nemulţumirea, în modalităţi neagresive şi nedistructive: ei învaţă auto-controlul.
Rezolvarea conflictelor. Elevii învaţă abilitatea de a răspunde în mod creativ într-o situaţie
conflictuală.
Cunoaşterea cauzelor care pot provoca conflictul reprezintă una dintre precondiţiile
managementului eficient al acestuia. Principalele cauze ale conflictului la nivelul clasei sunt:
Atmosfera competitivă. Elevii au fost obişnuiţi să lucreze individual pe bază de competiţie.
Elevilor le lipseşte deprinderea de a munci în grup, încrederea în colegi şi profesori. Ei nu doresc
decât victoria asupra celorlalţi şi dacă nu o obţin îşi pierd stima de sine.Competiţia apare în toate
momentele, chiar în cele în care ea este neproductivă.
Atmosfera de intoleranţă. În clasă se formează clici. Lipsa sprijinului între colegi duce de
multe ori la singurătate şi izolare. Apar resentimente faţă de capacităţile şi realizările celorlalţi,
neîncrederea şi lipsa prieteniei
Comunicare slabă. Aceasta reprezintă solul cel mai fertil pentru conflict. Cele mai multe
conflicte pot fi atribuite neînţelegerii sau percepţiei greşite a intenţiilor , sentimentelor, nevoilor şi
acţiunilor celorlalţi. Elevii nu ştiu să-şi exprime în mod pozitiv nevoile şi dorinţele sau le este frică
să facă asta. Ei nu pot să-i asculte pe ceilalţi. Nu există contextul sau climatul necesar pentru
aceasta.
Exprimarea nepotrivită a emoţiilor. Orice conflict are o componentă afectivă. Conflictele
se vor accentua atunci când elevii au sentimente deplasate, nu ştiu să-şi exprime supărarea sau
nemulţumirea într-un mod neagresiv, îşi suprimă emoţiile, sunt lipsiţi de auto-control.
Absenţa priceperilor de rezolvare a conflictelor. Elevii şi profesorii nu ştiu să răspundă în
mod creativ conflictelor. Ei preţuiesc şi utilizează modalităţi violente de soluţionare a acestora,
urmând adesea modele furnizate de filmele de consum.

Între agresiune şi inacţiune există o gamă foarte largă de răspunsuri. A câştiga sau a pierde,
ca individ, nu sunt singurele ieşiri posibile dintr-un conflict. Cea mai bună soluţie este cea în care
ambele părţi câştigă. Pentru a se ajunge la soluţia câştig- câştig, profesorul poate utiliza o serie de
tehnici de rezolvare a conflictelor, cum ar fi:
– Potolirea unei bătăi;
– Medierea;
– Ignorarea;
– Povestirea;
– Răgazul
– Formular de descriere a conflictului;
– Jocul de rol;
– Strategia celor 3R.
Se spune că “în lume sunt mai multe conflicte decât fire de nisip” şi poate că este adevărat, tot
atât de adevărat pe cât este şi faptul că însăşi societatea ne influenţează sistemul de valori,
principii şi credinţe, comportamentul şi punctele de vedere asupra conflictelor. Proverbele-
mesaj ca ”dinte pentru dinte, ochi pentru ochi”, “cine scoate sabia , de sabie va pieri”, nu pot să
nu ne marcheze. O privire ofensivă, o replică depreciativă sunt capabile să determine un conflic.
Oricine poate şi trebuie să trateze situaţiile conflictuale astfel încât comportamentul
atacatorului să nu se accentueze şi respectul faţă de propria persoană să nu fie lezat.

Bibliografie
Coordonator Corina Leca Evaluarea competentelor civice ale elevilor, Ed. Fildner,
Bucuresti, 2004
M.E.C. Consiliul national Mamagementul conflictului- ghid pentru formatori si cadre
pentru pregatirea profesorilor didactice, Bucuresti, 2001
Coordinator si redactor Ileana Interferente didactice – periodic pentru initiative si dezvoltare
Sorinela Teodorescu profesionala in educatie, Ed. Corgal Press –Bacau Nr. 3/ 2006

S-ar putea să vă placă și