Sunteți pe pagina 1din 45

Machiajul in secolul 20

Atelierul 1
-
Repere istorice
De ce ne machiem?
 La ce varsta ati inceput sa
va machiati?
 De ce ati inceput sa va
machiati?
 Care a fost primul produs
de machiaj pe care l-ati
cumparat?
 Va machiati in fiecare zi?
 Cum alegeti culorile cu
care va machiati?
De ce ne machiem?
 Cat timp va ia sa va
machiati intr-o zi
obisnuita?
 Cat timp va ia sa va
machiati pentru o ocazie
speciala?
 Machiajul este o placere
sau un chin?
 Iesi vreodata din casa
fara sa va machiati? Cum
va simtiti in aceste
ocazii?
De ce ne machiem?
 Care este produsul de machiaj
de care nu va puteti lipsi?
 Care este produsul de machiaj
pe care nu il folositi niciodata?
 Care sunt criteriile in functie de
care cumparati farduri/
produse de machiaj?
 Cum alegeti? In functie de
tendinta, de ceea ce va place,
influentate de o reclama sau de
un pictorial dintr-o revista, de
un videoclip pe care l-ati vazut
etc.
Pana la urma, intrebarea cea mai importanta
ramane:
De ce ne machiem?

 De ce ne trezim in
fiecare dimineata, in
medie, cu 20 – 30 de
minute mai devreme
pentru a ne machia?

 Ce ne asteptam sa faca
machiajul pentru noi?
De ce ne machiem?
Ce ne asteptam sa faca machiajul pentru noi?
 Un sistem de aparare;
 O modalitate de a castiga
incredere;
 Mascarea imperfectiunilor;
 Accentuarea acelor trasaturi pe
care le consideram a fi atuurile
noastre;
 Sa aratam mai bine, mai
atragatoare, mai frumoase;
 Transmiterea unui anumit
mesaj;
 Proiectarea unei anumite
imagini despre noi;
Motivele pentru care ne fardam sunt diferite de la persoana la
persoana, dar ceea ce este comun la majoritatea femeilor atunci cand
se machiaza este dorinta de a arata “mai bine”.

“Sunt de parere ca
hainele, coafura si
machiajul sunt factorii
cruciali in a proiecta o
imagine personala
atractiva si ne ofera
sansa de a ne evidentia
cele mai frumoase
trasaturi fizice.”
Vivienne Westwood
Ce inseamna “mai bine”?

 Mai frumoasa?
 Mai sexy?
 Mai tanara?
 Mai matura?
 Mai atragatoare?
 Mai seducatoare?
 Mai stilata?
 Mai eleganta?
Frumusetea este in ochiul privitorului
 Machiajul – menit sa atraga privitorul
 Sa arat mai bine – Sa fiu mai frumoasa – Mai
atragatoare – sa seduc privitorul;
 Atragerea partenerului – Instinct;
 O programare genetica;
 Aprecierea este subiectiva
 In functie de cine este privitorul, de locul din care
provine, din epoca in care a trait
 Ceea ce era considerat odata un canon de frumusete,
astazi poate fi ilar;
 Ceea ce facem noi astazi pentru a fi frumoase, ar putea sa
para pentru un privitor din trecut un act de barbarie;
 Ceea ce este considerat atractiv pe un continent, poate fi
considerat hidos pe alt continent.
Istoria machiajului
 De unde stim cum arata machiajul
acum 200 de ani, acum 500 de ani,
acum 4000 de ani?
 Izvoare istorice – descoperiri
arheologice, fresce, picturi, descrieri
din carti etc.
 Dar:
 Istoria nu e o stiinta exacta;
 Istoria este subiectiva la randul ei;
 Istoria este pana la urma o poveste;
 Povestea noastra despre ce era odata;
 Istoria este interpretativa.
 De aceea nu putem sti cu exactitate,
nu avem un adevar istoric absolut.
Istoria machiajului
 Dovezi ale existentei practicii machiajului si
decorarii corpului cu pigmenti inca din Paleolitic

Pigmenti naturali:
carbune, ocru rosu, ocru
galben;
Aplicati cu pensule din
par de animale sau cu
degetele, cu anumite
tulpini ale unor plante mai
fibroase

Altamira, Spania
c. 14000 i.Hr.
Istoria machiajului – Paleolitic si
Neolitic
 Pigmentii erau pisati intr-o
pulbere fina si amestecati cu apa
gasita in pesteri, cu grasime
animala, cu sucul unor plante sau
cu sange;
 Paleta de culori disponibila:
 Rosu, galben, maro – din ocru;
 Negru – din carbune sau dioxid
de mangan;
 Decorarea fetei, dar si a corpului;
 Rol de aparare/ de protectie
magica;
 De identificare a tribului din care
faceau parte sau a pozitiei
detinute in ierarhia tribului;
 Rol de vindecare (tatuajele lui
Oetzi).
Istoria machiajului – Egiptul antic
 Dovezi ale utilizarii
produselor de machiaj inca
din 4000 i.Hr.
 Khol obtinut din minerale
pisate intr-o pulbere fina:
 Verde – pulbere de
malahit (cupru);
 Negru – galena (minereu
de plumb).
Istoria machiajului – Egiptul antic

 Reciepente pentru prepararea kholului


Istoria machiajului – Egiptul antic
Istoria machiajului – Egiptul antic
Istoria machiajului – Egiptul antic
Theda Bara/ Cleopatra (1917)
Claudette Colbert/ Cleopatra (1934)
Istoria machiajului – Egiptul antic
Liz Taylor/ Cleopatra (1963)
Tetradrahma cu profilul Cleopatrei
Istoria machiajului – Grecia si Roma
antica

 In Grecia antica, femeile aplicau pe fata o substanta uleioasa


asemanatoare cu fondul de ten de azi.
 Substanta avea in compozitie faina, creta si plumb.
Fresca din Palatul de la Knossos, Creta
Istoria machiajului – Grecia si Roma
antica
 Plaut (245-184I.Hr), filozof
roman, spunea:”O femeie
fara culoare (vopseluri) este
ca o mancare fara sare.”
 Romanii foloseau extensiv
produsele cosmetice si de
machiaj.
 Kholul era folosit pentru a
colora genele si pleoapele,
creta era utilizata pentru a
albi tenul si un pigment rosu
era folosit pentru colorarea
buzelor.
Mozaic din Pompei – sec. 1 d.Hr.
Istoria machiajului – Grecia si Roma
antica
 Portrete
funerare –
Fayum, Egipt;
 Perioada
romana,
incepand cu
ultima parte a
sec. 1 i.Hr sau
inceputul sec. 1
d.Hr si mai
tarziu.
Istoria machiajului – Evul Mediu
 In Evul Mediu, tenul alb, aproape straveziu, era
un semn al bogatiei.
 Sec. VI
 Femeile abordau masuri drastice pentru a obtine
paloarea tenului mult dorita – erau taiate pentru a
pierde sange.
 Prin comparatie, se pare ca prostituatele vremii
purtau machiaj roz.
 Sec. XII – Femeile instarite foloseau ruj roz
pentru a demonstra ca isi permiteau sa isi
cumpere produse de machiaj.
Istoria machiajului – Renasterea
 In timpul Renasterii, un
produs pe baza de plumb
era folosit pentru a albi
fata.
 Aqua Toffana, o pudra de
fata pe baza de arsenic, era
de asemenea folosita.
Creatoarea sa, Signora
Toffana, isi instruia
clientele bogate sa aplice
machiajul doar atunci cand
sotii lor erau prezenti.
 Obsesia tenului alb
continua.
Botticelli, Nasterea lui Venus, detaliu, c. 1486
Istoria machiajului – Renasterea
Botticelli
Istoria machiajului – Renasterea
Leonardo da Vinci
Istoria machiajului – Epoca elisabetana

 In epoca elisabetana,
produsele cosmetice si
machiajul erau
considerate drept un
pericol pentru
sanatate.
 Femeile foloseau albus
de ou pe care il
aplicau pe fata pentru
a da tenului un aspect
ca de smalt.
Istoria machiajului – Epoca elisabetana

 Femeile foloseau picaturi


de ochi obtinute dintr-o
planta otravitoare pentru
a-si mari pupilele si a da
impresia ca ochii sunt mai
stralucitori.
 Idealul vremii era in
continuare tenul palid. Se
albea cu o vopsea extrem
de toxica si nociva pe baza
de plumb.
Istoria machiajului – Epoca elisabetana
Istoria machiajului – Secolul XVII
 Incepand cu secolul
XVII, femeile au
inceput sa se machieze
puternic.
 Epidemii si boli ale
vremii – ten foarte
palid datorita lungilor
perioade de stat in
casa.
 Ascunderea palorii
prin machiaj.
 Machiajul incepe sa fie
folosit pentru a da
impresia de sanatate,
energie si exuberanta.
Maria Theresa, Infanta Spaniei, c. 1951-54,
Velasquez
Istoria machiajului – Secolul XVIII

 Sec. XVIII cunoaste cele


mai variate si ciudate (din
punctul nostru de vedere)
practici in domeniul
machiajului si cosmeticii.
 Femeile isi radeau
sprancenele, doar pentru
a reaplica unele false
facute din par de soarece.
Istoria machiajului – Secolul XVIII
 Vopselele pentru buze sunt
folosite de membrii nobilimii,
atat de barbati, cat si de femei,
ca simbol al pozitiei in societate.
 Rujul vremii era un amestec de
pigmenti si praf de ipsos.

 Pentru a acoperi imprefectiunile


fetei, se folosea in continuarea
pudra pe baza de plumb care era
extrem de toxica.
 Utilizarea pe perioade lungi
ducea la otravire, simptomele
fiind dureri de cap, greata,
crampe stomacale, paralizie si
chiar decesul celui care folosea
pudra.
Istoria machiajului – Secolul XVIII

 Semnele de frumusete –
practica secolului XVII
 Bucati de tafta, catifea,
piele, aplicate pe fata
pentru a masca
imperfectiuni si cicatrice
lasate de varsatul de vant.
 Forme variate – stea,
inima, rotund, luna.
 Purtate atat de femei, cat
si de barbati.
Istoria machiajului – Secolul XVIII
Istoria machiajului – Secolul XVIII
Istoria machiajului – Secolul XIX

 In sec. XIX, machiajul


puternic al secolului
anterior este abandonat.
 Look-ul palid revine la
moda. Tenul palid, cu
doar o urma de roseata in
obraji, este canonul de
frumusete al perioadei.
Pentru a arata astfel,
femeile evitau sa iasa din
casa, nu se expuneau la
soare si beau otet.
Regina Victoria, Winterhalter, 1843
Istoria machiajului – Secolul XIX
Istoria machiajului – Secolul XIX
Istoria machiajului – Secolul XIX
Sufragetele

 Sec. XIX – machiajul nu este o practica


incurajata de catre societate;
 Incepand cu anii 1890, incep campaniile
sufragetelor de sustinere a dreptului femeii la
vot;
 Sufragetele adopta practica vopsirii buzelor in
rosu ca simbol al revoltei lor impotriva ideilor
traditionaliste privind ceea ce era considerat
comportament acceptabil pentru o femeie in
societate.
Istoria machiajului – Secolul XIX
Machiaj – Decorarea corpului - Tatuaj
Machiaj – Decorarea corpului - Tatuaj
Machiaj – Decorarea corpului - Tatuaj
Machiaj – Decorarea corpului - Tatuaj
Machiaj – Decorarea corpului - Tatuaj
Machiaj – Decorarea corpului - Tatuaj