-TUDOSESCU ELENA-IULIA; -MODRESCU NICOLAE-BOGDAN; -Privitul la televizor, navigarea pe internet ori jocurile pe calculator fac parte in ziua de azi din rutina zilnica a unei familii obisnuite. -Majoritatea copiilor fac cunostinta cu acestea cu mult inainte de a merge la scoala petrecandu-si multe ore cu astfel de activitati, in detrimentul altora. -Expunerea indelugata si sistematica la efecte directe si indirecte ale televiziunii si calculatorului are un efect coplesitor asupra mintii umane si asupra intregului sistem de viata a omului contemporan. -Care este impactul utilizarii TV si calculatorului asupra mintii copiilor? Este calculatorul bun sau rau pentru copii si adolescenti?Aceste intrebari sunt in atentia perintilor si profesorilor raportandu-ne la prezenta tot mai frecventa a calculatorui acasa, dar si in scoala. Impactul televizorului si a calculatorului asupra vietii si dezvoltarii copiilor depinde de mai multi factori: cat de mult timp petrec in fata acestora, varsta si personalitatea lor, daca o fac singuri sau impreuna cu un adult, daca unul dintre parinti a discutat cu el despre ceea ce vede la TV sau despre pericolele la care se expune utilizand internetul. Calculatorul intrã din ce în ce mai mult în viata noastrã de toate zilele, tinzând, sã devinã un bun de larg consum. Astãzi observãm cu totii tendintele de implementare a tehnicilor de informatizare si de comunicare în viata cotidianã. Ca sã realizãm amploarea acestui fenomen, ajunge sã spunem cã la nivelul anului 2004, în Romania au fost înregistrate nu mai putin de 5 milioane de persoane care folosesc regulat Internetul, prognoza pentru 2005 fiind ca acest numãr sã creascã la 5,5 milioane. Acest fenomen de masã are atât implicatii pozitive, cât si negative, ce nu pot fi neglijate. Majoritatea specialistilor considerã cã nu trebuie sã ne întrebãm dacã instruirea elevilor se îmbunãtãteste prin utilizarea calculatoarelor, ci cum pot fi utilizate mai bine calitãtile unice ale acestora, care le deosebesc de alte medii: interactivitatea, precizia operatiilor efectuate, capacitatea de a oferi reprezentãri multiple si dinamice ale fenomenelor si, mai ales, faptul cã pot interactiona consistent si diferentiat cu fiecare elev în parte. Potrivit Departamentului pentru Educatie al SUA, 32% dintre copii au folosit Internetul înainte de a ajunge în scoala primarã. În 2002, 83% din familiile americane care au cel putin un copil cu vârsta cuprinsã între 2-17 ani, detin un calculator acasã si 78% din acestea sunt conectate la internet. Peste 90% din copii si adolescenti cu vârste cuprinse între 5-17 ani folosesc calculatorul si dintre acestia 59% navigheazã pe internet.
Astãzi, copiii afirmã cã utilizeazã frecvent calculatorul
pentru educatie si distractie. Studiile preliminare aratã cã impactul negativ poate fi semnificativ mult mai sever decât ca cel datorat televizorului, filmelor sau muzicii. Doar 2% din copii (13-17ani) petrec mai mult de 8h pe sãptãmânã la calculator pentru jocuri si aceasta nu influenteazã timpul pentru televizor. Dar se constatã o scãdere a timpului pentru activitãti sportive sau sociale. Peste 90% din copiii cu vârste între 13-17 ani stiu cum sã foloseascã computerul.
Odatã cu cresterea rolului calculatorului în viata
copiilor au apãrut si întrebãrile: 1. Poate calculatorul sã motiveze cu adevãrat copii ca sã învete mai bine si mai repede?
2. Trebuie ca copii sã înceapã sã utilizeze calculatorul de la vârsta de
cinci ani pentru ca sã beneficieze de un servici bine plãtit mai târziu?
3. Realizeazã calculatorul o "conectare" la viata realã?
4. Cum va fi afectatã dezvoltarea lor psiho-comportamentalã?
Meritul activitãtilor desfãsurate la calculator ar trebui
reevaluate deoarece timpul petrecut acasã la calculator poate înlocui alte activitãti cu rol mai important pentru dezvoltarea copiilor. A) Efectele asupra stãrii fizice: Utilizarea îndelungatã a calculatorului constituie un important factor de risc pentru obezitate. Poate determina initial disconfort/tensiune la nivelul muschilor spatelui, pentru ca ulterior sã observãm diferite pozitii vicioase ale coloanei vertebrale (scolioze, cifoze).
B) Efectele asupra dezvoltãrii psiho-cognitive:
Utilizarea îndelungatã a calculatorului poate determina tulburãri emotionale: anxietate, iritabilitate, tolerantã scãzutã la frustrare, pânã la depresie. Multi adolescenti preferã sã foloseascã computerul atunci când se simt abandonati de familie sau când stau mult timp singuri acasã, pãrintii fiind la servici sau sunt ocupati cu diverse probleme.
C) Efectele asupra dezvoltãrii aptitudinilor sociale:
Studiile longitudinale relevã cum sunt influentate trãsãturile de personalitate, dinamica familiei, modul de comunicare la copii si adolescenti . M. Weinstein (1995), profesor la Political Science at Purdue University subliniazã cã tehnologizarea a deteriorat sistemul de valori si functionarea socialã la adolescenti. Utilizarea îndelungatã a calculatorului duce la tulburãri de comportament: retragere socialã, introversie, agresivitate verbalã sau fizicã, comportament exploziv iritant atunci când i se cere sã facã altceva. Folosirea internetului poate interfera cu procesul de dezvoltare a psiho-sexualitãtii, cu suisurile si coborâsurile sale, cu pãrtile sale de lumini si umbre, de spectaculos si banal.
D) Efectele utilizãrii calculatorului asupra perceperii realitãtii:
Lumea virtualã creatã de computer (jocuri, internet) depãrteazã copii de cea realã. Prin intermediul jocurilor copilul interactioneazã cu personaje simulate si creaturi diferite si prin intermediul internetului adolescentii îsi asumã diverse identitãti în interactiunea cu strãinii. Acestea fac ca limita real - virtual sã nu mai fie clarã la copii si adolescenti.
Televiziunea aste percepută de tineri ca având cea
mai mare influenţă în ceea ce priveşte însuşirea unor (anti)valori şi atitudini « mediatice » precum : vedetismul, sexualitatea, lipsa de scrupule, violenţa, plăcerile vieţii, minciuna, senzaţionalul, îmbogăţirea.
Vizionarea TV şi calculatorul nu reprezintă un simplu obicei sau
doar un mijloc de informare : ne aşezăm zilnic căteva ceasuri în faţa televizorului/calculatorului, ne relaxăm, aflăm ce se mai întâmplă în lume şi apoi ne continuăm activitatea. Prin caracteristicile şi intensitatea experienţei, prin periodicitatea cu care intervine încă din primii ani ai vieţii, privitul la televizor influenţează viaţa omului contemporan. O mare parte din modul de a fi al omului/tânărului contemporan, din ideile, aspiraţiile şi sentimentele se datorează orelor petrecute în faţa celei pe care Martin Eslin o numeşte “maşina visării”. Televiziunea, televizionarea şi mass-media în general reconstruiesc realitatea, configurează un nou mediu de existenţă şi de conştiinţă pentru tânărul/omul zilelor noastre, un nou mod de a fi. Efectul subliminal al televiziunii explică de ce oamenii nu pot înţelege că prin simpla vizionare poate să le fie înrâurită, întro măsură definitorie, existenţa.
Catre sfarsitul anilor 80, televizorul la romani era in primul
rand un obiect de mobilier, daca ne gandim la cele doua-trei ore de emisie zilnica. Pentru copii, desenele animate erau un rasfat de week-end si atat, daca nu prindeai televiziunea bulgara. In lumina descoperirilor facute de pediatrii americani, abordarea televiziunii in comunism pare sa fi fost involuntar corecta: copiii mici nu au ce cauta in fata televizorului. Ca parinte, sigur stii ca singura activitate prin care un copil poate fi linistit (a se citi imobilizat) pentru o perioada lunga de timp este privitul la tv. “Il conving sa manance numai in fata televizorului / Se uita la desene si asa am si eu timp sa mai respir un pic / sa fac curatenie / sa fumez o tigara / sa gatesc / sa vorbesc la telefon” – sunt texte spuse de parinti, bunici sau bone. (Evolutia omului si a televizorului)
Acest panou de benzi desenate ridică un adevăr evident că este
greu de admis. În principal, ne-am transferat visele noastre şi obsesiile noastre in gadget-urile noastre, inclusiv dorinţa noastră de a avea un aspect elegant, mai inteligent, mai subţire, şi mai tangibil.
Internetul a devenit rapid un fenomen socio-tehnic mult
mediatizat la sfârşit de secol (şi de mileniu). Internetul şi orice formă de folosire a reţelelor electronice deschise au şi vor avea un impact determinant asupra societăţii şi al viitorului său.
Internetul este un ansamblu de funcţionalităţi dorite de către
diferite comunităţi de cercetători şi în mod special utile schimbului deschis de date numerizate prin intermediul mesageriilor electronice, transferului de fişiere informatizate şi difuzate (şi cercetare) de informaţii pe o pânză mondială de situri Web. Simplificarea proceselor de muncă şi de comunicare. Un prim efect important al Internetului constă în simplificarea şi uşurarea activităţilor zilnice privind administraţia sau gestiunea. Cercetătorul, utilizatorul lucrează direct pe calculatorul personal transmiţând date şi texte colegilor, clienţilor sau factorilor decizionali. Documentele sunt astfel mai uşor arhivate, reutilizate în orice moment şi de către oricine.
Reducerea costurilor. Un alt aspect spectaculos oferit de
către Internet: reducerea costurilor, în mod special al costurilor privind comunicarea şi cele legate de manipularea informaţiei şi a datelor. Se ştie că se pot reduce substanţial preţurile pentru telefon, fax printr-o utilizare judicioasă a Internetului. Această reducere se poate face simţită la nivel de instituţii, cu condiţia unor investiţii necesare procurării unor echipamente puternice (atât la nivel de stat, cât şi la nivel de instituţie de învăţământ, întreprinderi).
Accesul la impresionante surse de informare. Trebuie precizat
imensul dispozitiv informaţional constituit de către pânza şi milioane de situri Web, multiple forumuri şi liste de difuzare electronică, numeroase situri de fişiere informatizate, noi biblioteci virtuale, noi muzee on-line. Niciodată nu am beneficiat de o bogăţie de informaţii, chiar cu o supraabundenţă de date şi de documente. Cel mai important este să faci trierea informaţiei, alegând-o pe cea mai pertinentă. Important este să nu te rătăceşti pe pânză.
Instituţiile care se echipează azi în materie de reţele electronice şi care
folosesc sistematic Internetul vor avea un real avantaj competitiv:
• creşterea eficacităţii în interior, stimularea muncii de grup şi
reducerea costurilor • apropierea strategică reînnoită, cucerirea noilor pieţe şi cybermarketingurilor planetare • inteligenţă economică, stăpânirea informaţiei şi intervenţii oportune • noi parteneri
Toate acestea se pot obţine dacă se adoptă o atitudine cu adevărat
înnoitoare. Trebuie schimbate modurile de organizare, renunţarea la unele structuri prea ierarhice piramidale, acceptarea spontaneităţii şi mobilităţii creativităţii persoanelor şi echipelor, ştergerea frontierelor prea protectoare.
Televiziunea, jocurile video sau internetul, au
capacitatea de a genera dependente puternice. Viata sociala are de suferit, indiferent de varsta celui dependent. BIBLIOGRAFIE : 1)-COMAN, CRISTINA, Relaţiile publice şi mass-media, Editura Polirom, colecţia Collegium; 2)-GHEORGHE, VIRGILIU, Efectele televiziunii asupra minţii umane, Editura Prodromos, Bucureşti; 3)-Revista PC WORLD, Secolul digital, Editura IDG,Bucuresti; 4)-www.referate.ro; 5)- www.wikipedia.com; 6)-CHELCEA, ADINA, Televizorul, Internetul si celularul –inamici sau prieteni? Revista Psihologia; 7)-Revista “Planeta internet”; 8)-GROHOL, JOHN M., Internet addiction guide; 9)-HOSU, CODRIN, “Reteaua retelelor” in revista CHIP, Editura Vogel Publishing, Brasov. 10)-www.google.ro