Vascularizatia arteriala a creierului si maduvei spinarii

 Teritoriul vertebro-bazilar

 Aa vertebrale

 A bazilara

 Aa cerebrale posterioare

 Teritoriul carotidian

 A carotida interna

 A oftalmica

 A coroidiana anterioara

 A. cerebrala anterioara (ACA)

 A cerebrala medie (a silviana) ACM

Vascularizatia arteriala a Maduvei Spinarii

Provine:

1. Arterele spinale (<50%)- provin din a. vertebrala

2. Arterele segmentare (radiculare) provin din :

Segmentul cervical – din A Vertebrala, A Cervicala ascendenta

Segmentul toracic – din Aa Intercostale

Segmentul lombar – din Aa Lombare

Artera Vertebrala

Se desprinde din A subclavie

 Se indreapta spre apofizele transverse ale vertebrelor cervicale

 La nivel C6 patrunde in canalul osos format din suprapunerea gaurilor vertebrelor cervicale

 La nivel C2 iese din acest canal, traverseaza foramen magnum si continua ascendent si medial

 Dupa ce patrunde in cutia craniana prin foramen magnum, fiecare AV da nastere la 2 artere recurente

o A spinala anterioara

 De regula cele 2 artere(stg. si dr.) se unesc formand o singura artera spinala anterioara

o A spinala posterioara (raman separate, a. spinala posterioara stg si dr)

Arterele radiculare anterioare (Nr variabil: 4-10)

 sunt de calibru mic

 vascularizeaza radacina ventrala a nv spinal sau formeaza plexul pial din jurul maduvei

 prin anastomozarea ramurilor ipsi si contralaterale pe linia mediana ia nastere A. Spinala anterioara
(extremitatea cefalica a acestei artere este reprezentata de artera formata prin unirea celor doua Aa
spinale anterioare)

 dintre ramurile radiculare anterioare – una este mai voluminoasa - A lui Adamkievicz

- are origine variabila intre T8 si L3

- in 2/3 din cazuri exista numai pe stanga

- asigura vascularizatia celor 2/3 inferioare ale maduvei spinarii

 A spinala ant coboara pana la fillum terminale unde se termina prin anastomozarea in arcada cu A spinala
posterioara

 Iriga cele 2/3 ant ale maduvei spinarii

Arterele radiculare posterioare

- Sunt mai numeroase si mai mari decat

cele anterioare

- Intaresc Aa spinale posterioare

- Iriga 1/3 post a maduvei spinarii

Infarctul Spinal

 Etiologie :

 Ateroscleroza arterelor spinale

 Ateroscleroza aortica

 Anevrism disecant de aorta

 Hipotensiune de orice cauza

 Semne clinice :

 para- sau tetraplegie acute cu afectarea predominant a musculaturii proximale

 Hipo/anestezie termo-algica cu pastrarea sensibilitatii mio-artro-kinetice si vibratorii

 Durere ce iradiaza dorsal in zona corespondenta infarctului

 Areflexie initiala urmata de hiperreflectivitate

Sistemul vertebro-bazilar

Artera vertebrala
Are 2 segmente: cervical si cranian (limita: foramen magnum)

• La niv santului bulbo-pontin cele 2 Aa Vertebrale se unesc pentru a forma A Bazilara

• Din segmentul cranian se desprind ramurile:

1. A spinala anterioara

2. A spinala posterioara

3. A cerebeloasa posteroinferioara

4. Ramuri paramediane pentru ½ superioara a piramidelor bulbare

A cerebeloasa posteroinferioara

 Descrie un arc in jurul bulbului

 Ajunge in regiunea cerebelului unde are traiect de-a lungul suprafetei postero-inferioare

 Da urmatoarele ramuri:

 1. Rr penetrante pentru bulbul postero-lateral

 2. Rr pentru plexul coroid al Ventriculului IV

 3. Rr tonsilara emisferica si vermiana inferioara (pentru partea post-inf a cerebelului)

Sdr medial bulbar

Ocluzia arterei vertebrale sau a unor rr bulbare

Structuri afectate:

- Piramida bulbara (hemiplegie controlaterala care cruta fata)

- Lemniscul medial

- Nervul hipoglos- atrofie a

limbii (mai tardiva)

Artera bazilara

Este o artera scurta, de aprox 3cm

 In santul ponto-peduncular se divide in 2 ramuri : cele 2 Artere Cerebrale Posterioare

 Da urmatoarele ramuri:

 Rr paramediane (intre 7 si 10 perechi) – iriga zona paramediana

 Circumferentiale scurte (intre 5 si 7 perechi) – iriga 2/3 lat ale puntii, pedunculii cerebelosi
superiori si mijlocii

 A labirintica

 Circumferentiale lungi – A. cerebeloasa postero- superioar

  A. cerebeloasa antero-inferioara

 Rr interpedunculare – situate la bifurcatia arterei bazilare

 Ocluzia A. bazilare

 Alterarea starii de constienta/stare de coma

 Tetrapareza/plegie

 Pareze de nervi cranieni

 Ocluzia rr. A bazilare

 Diverse sdr. de trunchi cerebral

ex: Millard -Gubler sau Weber

Artera cerebrala posterioara

2 Segmente : P1 si P2 – despartite de Artera Comunicanta Posterioara

Da urmatoarele ramuri:

 Rr interpedunculare: nc rosu, subst neagra, partea mediala a pedunculilor cerebrali, nucleii nv III si IV,
substanta reticulata a mezencefalului, FLM, lemnisc medial

 Rr. mediale ce inconjura mezencefalul : ptr pedunculul cerebral lat

 Rr Talamoperforante: ptr Talamus inferior, medial si anterior

 Rr Talamogeniculate: ptr Corp geniculat lateral, talamus posterior

 Rr mediale ce inconjura mezencefalul: ptr pedunculul cerebral lat

 Rr coroidiene posterioare: ptr talamus posterosup, parte post hipocamp

 Rr terminale corticale (A. Parietooccipitala, A. Calcarina): ptr partea inferomediala a lobului

temporal si occipital (inclusiv ariile Brodmann 17,18,19)

AVC in teritoriul ACP – Sdr proximale

1. Sdr Talamic Dejerine si Roussy – dat ocluziei RR talamogeniculate

2. Sdr mezencefalice si subtalamice – dat ocluziei RR interpedunculare

- pareza privirii pe verticala, stupor, coma

- Sdr Weber, Sdr Benedikt, Sdr Claude

3. Sdr talamice infero anteromediale – dar ocluziei RR talamoperforante

- hemibalism, coreoatetoza ± tulb de sensib profunda

- tulburare de memorie

AVC in teritoriul ACP – Sdr. Corticale

 1. Hemianopsie homonima – vederea centrala (maculara) este crutata

2. Halucinatii vizuale in partile oarbe

3. Infarctele occipitale de emisfer dominant

1. Alexie fara agrafie

2. Anomii

3. Agnozii vizuale

4. Tulburari de memorie

4. Infarctele occipitale bilaterale

1. Cecitate corticala

2. Sdr Anton

3. Sdr Balint

4. Simultanagnozie

5. Prosopagnozie

Teritoriul carotidian

Arterele carotide

 Aa carotida comuna dreapta – origine in tr brahiocefalic

 Aa carotida comuna stanga – origine in arcul aortic

 In apropierea marginii superioare a cartilajului tiroid, fiecare A carotida comuna se bifurca in ACI si ACE

 ACE are traiect medial pentru a se diviza in numeroase ramuri extracraniene

 ACI are traiect posterolateral (fara ramificatii) intrand in canalul carotidian in portiunea pietroasa a osului
temporal

 ACI are mai multe segmente:

 Cervical – la niv gatului, relativ vertical

 Pietros – orizontal

 Cavernos – forma de S (numit si sifon carotidian)

 Clinoidian

 Supraclinoidian (Intracerebral)

ACI – ramuri principale

1. Artera Oftalmica – da nastere A centrale a retinei si ulterior comunica cu ACE pe calea ramurilor
lacrimale, supraorbitale, nazale, angulare

2. Artera Comunicanta Posterioara – are originea imediat inainte de bifurcarea in ACM si ACA; se uneste cu
potiunea proximala a ACP; reprezinta o conexiune intre circulatia anterioara si posterioara
 3. Artera Coroidiana Anterioara

1. are originea imediat inainte de bifurcarea ACI (uneori poate fi ram din ACM, ACoP);

2. iriga: segmentul intern al globus pallidus, bratul post al capsulei interne, parte a tractului optic;

3. ocluzia ei poate cauza: hemiplegie contralaterala, hemihipoestezie si hemianopsie homonima

(dat afect bratului post al capsulei interne si subst albe posterolaterale inclusiv tractului
geniculocalcarin); sindromul se poate deosebi de un AVC in terit ACM prin absenta tulburarii de
limbaj

4. Artera Cerebrala Anterioara

5. Artera Cerebrala Medie

Artera cerebrala anterioara

 Este impartita de A comunicanta anterioara in 2 segmente: A1 si A2

 Segmentul A1

- Incepe la nivelul bifurcatiei carotidei

- Da ramuri pentru hipotalamusul anterior

 Artera recurenta a lui Heubner

- Ia nastere din partea distala a segm A1 sau din segm A2

- Iriga partea ventrala a capului nucleului caudat, polul anterior al putamenului, partea anterioara
a globus pallidus, bratul anterior al capsulei interne

 Artera comunicanta anterioara

- Uneste cele doua ACA

- Da nastere la Rr perforante care iriga genunchiul corpului calos, septul pellucidum si nucleii
septali

- Constituie o localizare frecventa a anevrismelor cerebrale

 Segmentul A2

- Artera orbitala – iriga bulbul si tractul olfactiv

- Artera frontopolara – iriga partea anterioara a girusului frontal superior

- Artera calosomarginala (ram terminala)

 Urmeaza traiectul santului calosomarginal

 Da ramurile frontala ant, mijl, sup pentru girusul frontal superior

- Artera pericalosala (ram terminal)

 Are traiect posterior in relatie stransa cu corpul calos

  Da ramuri penetrante pentru corpul calos, sept pellucid, fornix

 Alte ramuri iriga spleniumul corpului calos

 Prin ramurile corticale iriga 3/4 ant ale partii mediale a lobului frontal, o banda superioara a suprafetei
laterale a emisferelor cerebrale, si 4/5 ant ale corpului calos

 Prin ramurile profunde iriga bratul anterior al capsulei interne, partea inferioara a capului nucleului
caudat si partea anterioara a globus pallidus

 Manifestarile clinice ale unui AVC in terit ACA depind de

- localizarea si dimensiunea infarctului (proximal sau distal de ACoA)

- Integritatea poligonului lui Willis

 Ocluzia trunchiului ACA – este de obicei bine tolerata deoarece un fluxul sangvin poate fi furnizat de ACA
contralaterala prin intermediul ACoA

 Ocluzia bilaterala ACA – paraplegie, incontinenta, abulie, afazie nonfluenta, tulburare de personalitate de
tip frontal

 Ocluzia segmentului A2

- deficit senzitiv si motor la nivelul piciorului contralateral si in mai mica masura la nivelul umarului
si mainii cu crutarea fetei;

- deficitul motor este mai pronuntat la nivelul membrului inferior distal;

- capul si GO pot fi deviati de partea leziunii;

- pot aparea incontinenta urinara si grasping contralateral;

- poate aparea tulburare de limbaj in special afazie motorie transcorticala

 Ocluzia RR penetrante ale ACA – sunt afectate bratul anterior al capsulei interne si nc caudat

Artera cerebrala medie

 Este cea mai mare ramura a ACI

 Este artera cel mai frecvent implicata in AVC

 Se imparte intr-un segment proximal (M1) si un segment distal (M2)

 Are ramuri superficiale si ramuri profunde – prin care iriga cea mai mare parte a emisferelor cerebrale

 Prin ramurile corticale iriga partea laterala a emisferelor cerebrale:

 Cortexul si substanta alba a partilor laterala si inferioara a lobului frontal (incluzand ariile motorii
4 si 6, centrii contraversivi ai privirii, aria Broca in emisferul dominant)

 Cortexul si substanta alba a lobului parietal (incluzand cortexul senzitiv primar si secundar,
girusul angular si supramarginal)

 Partea superioara a lobului temporal si insula, incluzand aria Wernicke in emisferul dominant
  Prin ramurile profunde iriga

 Putamen

 O parte a capului si corpul nucleului caudat (impreuna cu A recurenta a lui Heubner)

 O parte a globus pallidus

 Bratul posterior al capsulei interne

 Corona radiata

Trunchiul ACM (segm M1)

• Portiunea situata proximal de bifurcatia ACM

• Ocluzia completa produce:

• Hemiplegie contralaterala (ce implica fata, mb sup si mb inf dat afectarii capsulei interne)

• Hemianestezie contralaterala

• Hemianopsie homonima (dat afectarii corpului geniculat lateral)

• Devierea capului si GO catre partea leziunii

• Afazie globala (in infarctele de emisfer dominant)

• Anosognozie (in infarctele de emisfer non dominant)

• Somnolenta, stupor

Segmentul M2 al ACM

 La nivelul insulei ACM se divide in doua trunchiuri: superior si inferior

 Trunchiul superior – Ramuri catre lobii frontal si parietal

 Trunchiul inferior – ramuri catre lobii temporal si occipital

 Rr trunchiurilor sunt denumite in functie de regiunea pe care o iriga (precentrala, centrala, postcentrala,
parietala anterioara si posterioara, angulara, temporala posterioara, occipitala)

 Ocluzia diviziei superioare

 Deficit senzitiv si motor la nivelul fetei si mb sup contralateral si mai putin la niv membrului inf

 Devierea capului si GO catre partea leziunii

 Mimeaza ocluzia M1 (cu exceptia afectarii mai usoare a membrului inferior)

 Afazie globala la debut – evolueaza catre afazie predominant motorie

 Ocluzia diviziei inferioare

 Afazie predominant expresiva

 Hemianopsie homonima sau cuadrantanopsie superioara sau inatentie vizuala

Poligonul arterial Willis

 Situat pe suprafata ventrala a creierului

 Format din:

 Artera comunicanta anterioara

 Arterele cerebrale anterioare

 Artera carotida interna

 Arterele comunicante posterioare

 Arterele cerebrale posterioare

 Reprezinta o “retea de legatura” intre circulatia anterioara si posterioara

 Poate asigura un flux colateral de sange atunci cand unul dintre vasele mari proximale este ocluzat