INVENTAR DE PERSONALITATE BERNREUTER1)

INTRODUCERE.

Chestionarul de personalitate BERNREUTER constituie o tentativă de măsurare a mai multor

aspecte diferite ale personalităţii în acelaşi timp. De aici rezultă şi o economie considerabilă asupra
cheltuielilor de timp necesar pentru aplicare.
Examinarea personalităţii se face cu ajutorul a şase scări diferite care posedă o înaltă
fidelitate ceea ce permite compararea indivizilor între ei. Ele sunt desemnate de simbolurile: B1-N;
B2-S; B3-I; B4-D; F1-C; F2-S. Ele pot fi descrise pe scurt după cum urmează.

Scara B1-N: măsoară tendinţele nevrotice. Persoanele care obţin o notă mare pentru
această scară au tendinţa să fie instabile din punct de vedere emoţional.
Cele care au un scor foarte mare, peste 98 percentile, trebuie să consulte un psihiatru
sau un medic de acest gen.
Cele care obţin o notă mică au tendinţa să fie foarte bine echilibrate din punct de vedere
emoţional.
Scara B2-S: măsoară trăsătura denumită “auto-suficienţă” sau “a face faţă singur
nevoilor” adică “să-ţi fii ţie însuşi suficient”.
Persoanele care obţin o notă mare pentru această scară preferă să fie singure, caută rar
simpatia şi încurajarea şi au tendinţa să neglijeze părerile altora.
Acelora care obţin note mici nu le place singurătatea şi caută adesea sfaturi şi încurajări.
Scara B3-I: măsoară factorul introversiune-extroversiune.
Persoanele care obţin o notă mare pentru această scară au tendinţa la introversiune, adică
sunt imaginative şi au tendinţa să trăiască retrase în ele însele. Notele care aparţin la primele două
centile au aceiaşi semnificaţie ca şi pentru prima scară (B1-N), adică scorurile peste 98 percentile
indică faptul că trebuie consultat un psihiatru.
Persoanele care au o notă mică sunt extravertite, adică îşi fac rar griji, suferă în mod
excepţional de tulburări emoţionale şi înlocuiesc rar acţiunea cu visarea în stare de veghe.
Scara B4-D: măsoară factorul dominanţă-submisivitate.
Persoanele care obţin o notă mare pentru acest nivel de scară au tendinţa să domine pe
alţii în raporturile personale.
Cele care obţin o notă mică au tendinţa de a se supune, de a se lăsa dominate, sunt
submisive (supuse).
Scara F1-C: măsoară încrederea în sine.
Persoanele care obţin o notă mare pentru această scară au tendinţa să fie timide, stângace,
neajutorate, împiedicate, handicapate, să se simtă jenate de ele însele şi să sufere de sentimente
sau complexe de inferioritate. Acelea care se clasează printre primele două centile, ar avea un
mare interes în consultarea unui psihiatru. Deci cei cu peste 98 percentile trebuie să consulte un
psihiatru.
Cele care au o notă mică au tendinţa să aibe o încredere sănătoasă în ele înşile şi să fie
foarte bine adaptate la mediul ambiant.
Scara F2-S: măsoară sociabilitatea.
Persoanele care obţin o notă mare pentru această scară au tendinţa să fie nesociabile,
solitare sau independente.
Cele care au note mici au tendinţa să fie sociabile şi gregare.

1)
Prezentare sintetică după adaptarea franceză a lui ROBERT V. BERNREUTER, Manual for the Personality
Inventary (Scările F1-C şi F2-S au fost realizate de JOHN C. FLANAGAN). Adaptarea franceză a Manualului

1
 de aplicare a chestionarului BERNREUTER a fost editată de “Centre de Psychologie Apliquée” Square
Jouvenet, Paris XVI, 1961 (P. Mureşan)
Chestionarul de personalitate poate fi notat după fiecare din aceste şase scări. Totuşi,
corelările importante ale diferitelor scări aşa cum apar ele în tabelele III, IV, V, indică faptul că, în
multe cazuri, un număr redus de scări vor putea fi folosite cu bune rezultate. Spre exemplu,
corelaţia mare între B1-N (tendinţe nevrotice) şi B3-I (introversiune-extraversiune), pare a face
inutilă folosirea acestor două scări “B” în situaţii obişnuite.
În scopul de a extrage maximum de informaţii din acest chestionar au fost construite două
noi scări de tip “F”.
Este deci posibil de a interpreta chestionarul utilizând diverse combinaţii de şase variabile şi
aplicând într-un mod adecvat informaţiile date în tabelul III de mai jos. Chestionarul a fost aplicat
cu succes la elevii şcolilor secundare, la studenţi şi adulţi. Se poate aplica ambelor sexe.

INSTRUCŢIUNI DE APLICARE.

1. Chestionarul se administrează ca atare. Nici o altă instrucţiune decât cele aflate pe pagina
întâia a chestionarului nu este necesară. Pentru ca ele să fie citite cu atenţie, examinatorul le
va citi cu voce tare în timp ce subiecţii examinaţi le vor citi încet, cu atenţie.
2. Fiecare trebuie să interpreteze întrebările pentru el însuşi . Examinatorul nu trebuie să explice
cum gândeşte el că trebuie interpretată o întrebare, sub ameninţarea că întrebarea că
întrebarea va fi invalidată. Totuşi pentru subiecţii tineri şi mai puţin instruiţi, se admite să se
explice semnificaţia cuvintelor care nu sunt înţelese, cu condiţia ca examinatorul să poată să
facă aceasta fără a influenţa răspunsul subiectului.
3. Nu există limită de timp. Un foarte mic număr de subiecţi va avea nevoie de mai mult de 25
minute pentru a completa chestionarul.
4. Importanţa unei cooperări perfecte . Nu se poate spera să se obţină rezultate precise decât
dacă subiectul acceptă să coopereze deplin. Examinatorul trebuie să insiste asupra faptului că
valoarea rezultatelor pentru un subiect depinde de sinceritatea sa. În consecinţă el trebuie să
garanteze de asemenea că concluziile vor rămâne struct confidenţiale.
5. Natura exactă a trăsăturilor măsurate nu trebuie arătată înainte de completarea chestionarului
de către subiect. Totuşi, pentru a evita orice suspiciune este bine de a declara că sunt
măsurate “diferite aspecte ale personalităţii”.

CORECTARE ŞI NORME.

Fiecare răspuns al chestionarului este consultat de şase ori pentru a se obţine şase estimări
diferite. În pregătirea notelor de către autor, valoarea diagnostică a fiecăruia din cele trei
răspunsuri posibile la fiecare întrebare a fost determinată pentru fiecare dintre trăsături.
Coeficienţii de la +7 până la –7 pentru scările “B”, de la +8 la –8 pentru scările “F” au fost
atribuite în acord cu aceste valori diagnostice.
Nota totală pentru o trăsătură este suma algebrică a coeficienţilor care corespund
răspunsurilor date de subiecţi, aşa cum sunt ele date de grila pentru această trăsătură specială.
S-a convenit că dacă subiectul nu a răspuns la o întrebare, aceasta trebuie să fie notată ca şi cum
ar fi încercuit semnul de întrebare.
Există trei grile de corecţie, una pentru fiecare pagină a testului. Fiecare grilă conţine
şase coloane, corespunzând celor şase scări. În fiecare coloană sunt trasate trei linii verticale, care
trebuie să fie suprapuse coloanelor “Da”, “Nu”, “?”. În stânga fiecărei linii sunt indicate ponderările
negative, la dreapta cele pozitive.
Pentru a corecta testul, procedeul cel mai rapid este cel care indică aplicarea succesivă, pe
aceeaşi pagină, a celor şase corectări ale unei grile. În fiecare coloană se adună toţi coeficienţii

2
negativi care apar pe un răspuns bifat (luând întâi seria răspunsurilor “Da”, apoi aceea a lui “Nu” şi
apoi a lui “?”). Se notează pe hârtii separate suma obţinută. Apoi se face acelaşi lucru pentru
coeficienţii pozitivi. Se reîncepe, tot pentru aceeaşi pagină şi în acelaşi fel, pentru restul
trăsăturilor. Apoi acelaşi procedeu este aplicat pentru celelalte două pagini.
Sumele totale ale coeficienţilor negativi, pe de o parte, pozitivi, pe de altă parte, în
ansamblul chestionarului şi pentru fiecare trăsătură sunt înregistrate în tabelul care figurează pe
prima pagină a chestionarului.
Sumele algebrice dau notele brute care pot fi transformate în note centile.
Normele date în tabelul IV au fost stabilite pe o populaţie franceză de 247 tineri, între 19 şi
25 ani (vârsta medie 23 ani), de cultură medie, fie ea secundară, fie superioară. Ele nu pot fi deci
utilizate pentru populaţii foarte diferite, ca: femei, subiecţi foarte tineri sau subiecţi cu nivel
cultural foarte diferit.

FIDELITATE (X3).

Coeficienţii de fidelitate pentru fiecare trăsătură sunt indicaţi în tabelul I. Ei au fost calculaţi
utilizând metoda de comparaţie a două jumătăţi şi aplicând formula lui Spearman-Brown. Subiecţii,
pentru scările “B” erau studenţi a două clase diferite de psihologie elementară la Universitatea
Stanford. Studenţii semestrului de toamnă făceau parte din grupul utilizat pentru a calcula
coeficienţii de notare a răspunsurilor. Datele, extrase de la clasa trimestrului de iarnă provin de la
alţi studenţi examinaţi după calculul coeficienţilor. Pentru scările “F” subiecţii au fost adolescenţi
de la mai multe şcoli secundare de prin periferia Boston-ului.
TABELUL I.
COEFICIENŢI DE FIDELITATE
(studenţi la psihologie elementară Universitatea Stanford)

B1-N .91 .88 -

B2-S .92 .85 -
B3-I .89 .85 -
B4-D .89 .88 -
F1-C - - .86
F2-S - - .78
(N = 70) (N = 128) (N = 100)
Clase de toamnă Clase de iarnă Adolescenţi din
învăţământul
secundar

VALIDITATE.

Coeficienţii de corelaţie, înainte şi după corectare pentru atenuare, sunt prezentaţi în

tabelul II. Ei indică că cele patru trăsături măsurate de acest chestionar sunt identice cu cele patru
trăsături măsurate de celelalte teste validate anterior. Astfel de teste SUNT “THURSTONE NEUROTIC
INVENTORY” (T.N.I.); “BERNREUTER SELF-SUFFICIENCY TEST” (S.S.T.); “LAIRD C2 INTROVERSION TEST” (C2)
şi “ALLPORT ASCENDENCE-SUBMISSION REACTION STUDY” (A.S.). La studiul chestionarului de
personalitate, aceste patru teste au fost utilizate pentru a scoate la iveală indivizi care posedau
diverse trăsături la gradul lor extrem. Coeficienţii de notare au fost calculaţi ţinând cont de nivelul
diferenţierii stabilite de fiecare întrebare între grupele de referinţă compuse de aceşti indivizi
extremi.

3
 TABELUL II
COEFICIENŢI DE VALIDITATE
(studenţi la psihologie generală Universitatea Stanford)

Clasa de toamnă Clasa de iarnă

N Necorectat Corectat Necorectat Corectat N
B1-N şi T.N. x) 70 .94 1.00 .91 .99 32
B2-S şi S.S. 70 .89 1.00 .86 1.00 46
B3-I şi C2 70 .76 .99 .69 .92 44
B4-D şi A.S. (bărbaţi) 55 .81 1.00 .67 .84 55
B4-D şi A.S. (femei) .82 .99 29

INTERCORELĂRI.

În tabelul III sunt redaţi coeficienţii de corelaţie găsiţi între diferite scări. Se vede că
intercorelaţiile între B1-N, B3-I şi F1-C sunt foarte ridicate. Avem puţin de câştigat utilizând mai
mult de ………… din aceste trei scări. Dacă sunt utilizate scările “B”, probabil că trebuie să fie
preferată B1-N faţă de B3-I deoarece are o fidelitate mai ridicată.
TABELUL III
COEFICIENŢI DE INTERCORELARE
Pennsylvania State College (bărbaţi) elevi, ingineri

B2-S B3-I B4-D F1-C F2-S

B1-N -.37 .95 -.80 .95 .32
B2-S -.31 .47 -.54 .60
B3-I -.69 .90 .39
B4-D -.88 .07
F1-C .11

TEHNICA DE REVIZUIRE PRIN METODA HOTELLING UTILIZATĂ DE FLANAGAN.

Tehnica de bază utilizată pentru a obţine scările “F” a fost metoda componentelor
principale ale lui Hotelling. Se dispunea la origine de intercorelări între notele a 305 băieţi între 16-
17 ani la cele patru scări ale chestionarului. Aceste intercorelări au fost calculate astfel încât să se
elimine efectul corelaţiei între erori. Aplicarea metodei lui Hotelling la această matrice a dat
saturările în factorii indicaţi în tabelul IV.
TABELUL IV
SATURĂRILE CELOR PATRU SCĂRI
ALE CHESTIONARULUI DE PERSONALITATE BERNREUTER
ÎN CEI DOI FACTORI PRIMI OBŢINUŢI PRIN METODE HOTELLING

Scara Factorii
I II III - IV
Tendinţe nevrotice .887 .228 -.027
Self-suficientă -.594 .648 .167
Introversiune-Extroversiune .858 .321 .084
Dominare-Supunere -.833 .112 .358

4
 Se observă că primul factor justifică 78% din variaţia totală a factorilor celor patru
trăsături, al doilea 18%, iar ultimii doi 4%. Cum primii doi factori explică practic întreaga
variabilitate individuală punctele chestionarului au fost reevaluate în raport cu aceştia doi. Corelaţia
notelor obţinute de un nou grup de 100 băieţi între 16-17 ani la cele două scări revizuite a fost de .
04, deci cele două măsurători sunt practic independente.

Relaţii cu scările “B”.

Trebuie observat că pot fi obţinute estimaţii bune ale notelor individuale pentru cele patru
scări originare plecând de la cele două scări revizuite, prin intermediul următoarelor ecuaţii simple:

B1-N = .89 (F1-C) + .23 (F2-S) – 26

B2-S = .48 (F1-C) + .53 (F2-S) – 18
B3-I = .69 (F1-C) + .26 (F2-S) – 1
B4-D = .71 (F1-C) + .09 (F2-S) + 23

Coeficienţii de corelaţie între notele reale ale scărilor “B” şi estimaţiile lor plecând de la cele
două scări “F” sunt date în tabelul V. Ei au fost obţinuţi plecând de la un grup diferit de acela pe
baza căruia au fost revizuite scările şi anume format din 100 de băieţi de la şcolile secundare de
prin periferia Boston-ului.
TABELUL V
CORELĂRI
ÎNTRE NOTELE LA CELE PATRU SCĂRI ORIGINARE
ŞI NOTELE ESTIMATE PLECÂND DE LA CELE DOUĂ SCĂRI REVIZUITE

B1-N Tendinţe nevrotice …………………………………………………………………….. = .970

B2-S A face faţă singur nevoilor ………………………………………………………….. = .867
B3-I Introversiune – Extraversiune ……………………………………………………… = .954
B4-D Dominare – Supunere ………………………………………………………………… = .867

5
 ETALONAREA FRANCEZĂ PENTRU CHESTIONARUL DE PERSONALITATE BERNREUTER

(A fost luat în considerare un lot de subiecţi în număr de 247 de tineri francezi, băieţi şi
fete, între 19 şi 25 ani, având studii secundare sau superioare, din Paris, departamentul Seine-et-
Marne şi Languedoc.)

TABELUL VI

Centile B1-N B2-S B3-I B4-D F1-C F2-S

98 -187 +150 -104 +146 -154 -140
95 -170 +134 -92 +132 -142 124
90 -152 +122 80 +116 -129 -96
80 -134 +90 68 +96 -100 -70
75 -122 +78 -64 +84 -92 -56
70 -106 +70 -56 +74 -78 -48
60 -92 +56 -44 +64 -56 -32
50 -70 +42 -32 +50 -34 -18
40 -58 +30 -20 +24 -14 +4
30 -30 +16 -10 +6 +6 +18
25 -20 +6 -4 0 +16 +32
20 -8 -6 +2 -10 +32 +48
10 +36 -40 +24 -32 +70 +70
5 +58 -40 +38 -62 +114 +98
2 +134 -68 +82 -72 +174 +112
Mediana -70 +42 -32 -50 -34 -18
Media -65,9 +40,5 -31,1 +40,8 -30,7 -14,7
Abatere tip 72,1 54,7 42 57 76,5 64,5