Analiza Potentialului Turistic Al Judetu

ANALIZA POTENŢIALULUI TURISTIC AL JUDEŢULUI IAŞI
1. Zonarea judeţului Iaşi din punct de vedere turistic
1.1. ZONA MUNICIPIULUI IAŞI
Având în vedere că este vorba de un oraş, elementul de bază al fondului turistic este
cel istoric şi cultural, reprezentat prin monumente, muzee de diferite profile, case
memoriale, instituţii de cultură şi artă, specifice unei foste capitale. Oraşul se situează pe
primul loc în Moldova, în calitate de centru al culturii, ştiinţei şi artei şi pe unul din
primele locuri din ţară. Cu alte cuvinte, Iaşul dispune de un potenţial turistic excepţional
putând fi unul dintre cele mai atractive oraşe din ţară, însă modul în care este conservat şi
valorificat acest potenţial presupune elaborarea unei strategii coerente şi realiste.
Tipurile de turism ce pot fi practicate în municipiul Iaşi sunt:

- Turismul cultural - legat de prezenţa monumentelor istorice (Palatul Culturii,
Curtea Domnească, Casa Cuza, Casa Racoviţă, Palatul domnitorului Mihai Sturza,
Palatul Vasile Roznovanu, Bojdeuca lui Ion Creangă, Casa lui George Topârceanu,
Teatrul Naţional Vasile Alecsandri, etc);
- Turism ecleziastic - Cetatea Iaşului, binecuvântată cu rugăciunile şi moaştele
Sfintei Paraschiva şi împodobită cu multe biserici şi mănăstiri devine din ce în ce mai
mult un loc de pelerinaj, spiritualitate şi cultură creştină. Mănăstirile şi bisericile din
municipiul Iaşi şi din împrejurimi, unele dintre ele cunoscute în întreaga ţară contribuie la
dezvoltarea turismului eclezial. Vom aminti doar câteva dintre ele: Catedrala
Mitropolitană, Biserica Sf. Nicolae Domnesc, Biserica Trei Ierarhi, Mănăstirea Cetăţuia,
Biserica Barnovschi, Mănăstirea Galata, Mănăstirea Frumoasa, Mănăstirea Golia,
Biserica 40 de Sfinti, Biserica Sf. Sava, ş.a.;
- Turism muzeistic - municipiul Iaşi este un important centru muzeistic format prin
acumularea unui adevărat tezaur de obiecte de valoare istorică, artistică, etnografică,
literară ş.a. Dintre principalele muzee pot fi menţionate: Complexul muzeistic "Palatul
Culturii" (care cuprinde Muzeul de Istorie al Moldovei, Muzeul de Artă, Muzeul
Etnografic, Muzeul Politehnic), Muzeul de Literartură al Moldovei, Muzeul de Istorie
Naturală, Muzeul teatrului Naţional, Muzeul Unirii, etc.;
- Turism etnografic - legat de organizarea unor târguri de ceramică ("Cucuteni
5000") precum şi festivaluri cu caracter folcloric ("Datini şi obiceiuri de iarnă);
- Turismul balneo-medical de interes zonal, dar cu extindere la nivel naţional prin
valoarea recunoscută a medicinii din municipiul Iaşi prin complexul balnear şi de
recuperare de la Băile Nicolina şi Spitalul de recuperare; promovarea climatismului în
ariile forestiere de la Bârnova pentru cei internaţi pentru perioade mai lungi în
Sanatoriul Bârnova, dar şi pentru cei care se deplasează din municipiu la sfârşit de
săptămână spre această zonă;
- Turismul sportiv se localizează în cadrul ariilor cinegetice în pădurile de la sudul
Iaşului; turismul stimulat de întrecerile sportive din perimetrul lacurilor de la Dobrovăţ,
Aroneanu (lacurile Dorobanţ şi Aroneanu), concursurile aviatice din cadrul Clubului
1
Aeronautic Moldova, întrecerile sportive din arenele municipiului, întrecerile de orientare
turistică etc.;
- Turismul de tranzit (în interes de afaceri, personal sau de serviciu), stimulat într-
o oarecare măsură şi de deplasările persoanelor înspre şi dinspre Republica Moldova;
- Turismul de la sfârşit de săptămână este forma cea mai mult utilizată de
locuitorii municipiului într-o zonă apropiată oraşului la Bucium - Repedea, Stâna Poieni,
Bârnova, Dumbrava, Ciric, Breazu etc. şi o zonă îndepărtată - Podişul Sucevei şi Carpaţii
Orientali.
Principalele probleme cu care se confruntă municipiul Iaşi din punct de vedere al
dezvoltării funcţiei sale turistice sunt:
- poziţia geografică - din acest punct de vedere, municipiul Iaşi care este amplasat
excentric faţă de axul turistic internaţional al Siretului, dezvoltă un flux de tranzit doar pe
tronsonul magistralei rutiere E 20 de pe teritoriul vestic al judeţului. Pentru promovarea
funcţiei turistice a localităţii sunt necesare noi legături rutiere dinspre vest spre est care să
vizeze devierea acestui flux internaţional şi spre municipiul Iaşi, cât şi spre judeţ acolo
unde este posibil. Includerea sa în marile trasee rutiere europene va fi dublată şi de
dezvoltarea unui aeroport internaţional care să contribuie la transformarea municipiului
Iaşi dintr-un punct terminus într-un punct de plecare. Avându-se în vedere existenţa
elementelor de atracţie pe traseele ce conduc la zone turistice de mare interes (nordul
Bucovinei, Ceahlău, Rep. Moldova) oraşul poate deveni nu doar un punct de tranzit ci şi
un important nod turistic.
- infrastructura turistică şi îndeosebi cea a unităţilor de cazare şi calitatea serviciilor
oferite de către acestea. Baza de cazare la nivelul municipiului în 2001 era reprezentată
de 11 hoteluri, 1 motel, 2 pensiuni turistice, 2 campinguri şi două tabere pentru elevi, o
vilă şi un bungalow. Ca disfucţionalitate majoră în acest sens poate fi menţionată
neîncadrarea în standardele internaţionale în ceea ce priveşte calitatea serviciilor oferite,
standardele ecologice. Din acest motiv se impune iniţierea şi promovarea proiectelor şi
programelor de dezvoltare si modernizare a bazei turistice prin alocarea unor resurse
financiare din fondul de dezvoltare şi promovare in turism, alte fonduri publice de
investiţii sau fonduri private, din finanţări internaţionale, asistenţa si consultanţa de
specialitate.
În conformitate cu propunerile făcute de către unele unităţi de profil şi de
întreprinzătorii particulari, în acest domeniu se intenţionează realizarea următoarelor
capacităţi:
- hotel sanatorial cu 300 de locuri în zona balneară Nicolina, completare cu unităţi
de cazare şi loisir;
- un hotel al "Companiei S.C. Moldova S.A”. cu o capacitate de 300 de locuri
- hoteluri ale unor agenţi economici particulari;
- extinderea complexului turistic Ciric cu 200 de locuri
- extinderea complexului turistic Bucium;
Rezolvarea unor astfel de probleme precum accesibilitatea şi infrastructura de
cazare sunt prioritare, dar în paralel trebuie avute în vedere şi valorificarea potenţialului
turistic şi punerea lui în valoare prin intermediul publicităţii.
- slaba valorificare a potenţialului turistic al municipiului, îndeosebi a celui cultural
şi ecleziastic;
2
Punerea în valoare a acestuia poate fi realizată prin organizarea unor trasee cu
caracter cultural-religios.
Trasee propuse:
- Iaşi - Bârnova - Pietrăria - Poieni - Schitu Duca - Dobrovăţ - Grajduri;
- Iaşi - Leţcani - Ţibana - Mironeasa - Mogoşeşti - Voineşti - Miroslava - Iaşi;
- Iaşi - Ciurea - Mogoşeşti - Grajduri - Scânteia - Şcheia - Iaşi;
- Iaşi - Aronenau - Holboca - Răducăneni - Schitu Duca - Bârnova;
Un rol deosebit în dezvoltarea funcţiei turistice a municipiului îl are şi potenţialul
balneo-climateric. Staţiunea Nicolina este situată în cartierul Nicolina în apropierea Gării
Internaţionale, pe albia aluvionară a râului Bahlui sub dealul Galata de care este despărţit
prin râul Nicolina, având o altitudine de 143 m. În staţiune se individualizează un climat
de depresiune intracolinară alimentat cu aer provenit din zonele cu vegetaţie abundentă
situate în NE oraşului.
Forajele de adâncime executate în punctul Nicolina-Iaşi (1032 m) au pus în
evidenţă existenţa unor ape clorosodice şi clorocalcice, uşor radioactive, cu o
mineralizaţie foarte ridicată, variind între 57,78 g/kg şi 63,69 g/kg, din care 25,11-43g/kg
NaCl şi 16-30 g/kg CaCl2, la care se adaugă conţinuturi reduse de NaCl, SO4Ca şi
Ca(CO3H)2. Pe lângă acest complex acvifer din fundament, s-a constatat existenţa a încă
două complexe acvifere, unul în formaţiunile paleozoice, cu ape clorosodice, cu
concentraţie mare în săruri, şi altul în formaţiunile miocene cu ape clorosodice,
sulfuroase, bromo-iodurate, bicarbonatate, alcaline, calcice, magneziene, cu o
concentraţie mare în săruri. Pentru calităţile lor terapeutice, aceste ape se valorifică în
cadrul complexului balnear format din: un spital de recuperare cu bază de tratament, o
policlinică balneară, un pavilion de cazare şi tratament şi o plajă amenajată.
Prezentând un potenţial deosebit, ea poate fi dezvoltată ca staţiune balneo -
climaterică nu doar de interes local, dar şi naţional. Aceasta presupune o serie de
amenajări respectiv:
- extinderea bazei de cazare;
- organizarea şi amenajarea versantului Dealului Galata pentru agrement şi
continuitatea staţiunii ;
- motel, restaurant, cofetărie, terase care să valorifice vederea deosebită spre
principalele zone ale municipiului;
- amenajarea parcului între calea ferată şi staţiunea Nicolina;
Întrucât la nivel naţional, prin programul de guvernare, se urmăreşte crearea unor
zone turistice "speciale" (litoral, Delta Dunarii, staţiuni balneo-climaterice) care să
benefieze de un regim special în ceea ce priveşte proiectele noi de investiţii şi facilităţile
fiscale acordate agenţilor economici, care vor investi în dezvoltarea turismului din aceste
zone, poate fi propus ca obiectiv şi includerea Băilor Nicolina în acestă categorie.
Având în vedere condiţiile concrete, forma de turism cea mai frecvent practicată la
ora actuală se dovedeşte a fi turismul de agrement şi de week-end. Deşi municipiul Iaşi
dispune de un potenţial deosebit în acest sens el este prea puţin valorificat. În situaţia
actuală spaţiile verzi de folosinţă generală sunt formate din : Gradina Copou, parcul
Expoziţiei, zona verde de la Palatul Culturii, parcul Ciric scuarurile şi fâşiile plantate.
Analizând modul în care sunt distribuite aceste spaţii se reamarcă o distribuţie
neuniformă pe teritoriul oraşului. astfel Parcul Ciric este situat excentric în partea de NE
a oraşului, greu accesibil sub aspectul distanţei şi căilor de acces. Acest parc deserveşte
3
cartierele Tătăraşi, Sărărie şi parţial Moara de Vânt, necesitâd condiţii optime de
transport.
Cele două grădini Copou şi Parcul Expoziţiei, amplasate în partea de nord a
oraşului, deservesc, datorită situării lor la o distanţă de sub 1 km, o populaţie relativ
redusă la zona cartierelor din zonă, fiind la o distanţă apreciabilă faţă de celelalte cartiere
ale municipiului.
În partea central-sudică a municipiului există spaţiul verde din faţa Palatului
Culturii, insuficient ca mărime şi funcţionalitate precum şi cel din faţa Teatrului .
Pornind de la aceste aspecte se poate concluziona că municipiul Iaşi nu dispune de
o zonă de agrement bine organizată înafara perimetrului construibil. Propunerile
referitoare la îmbunătăţirea zonei de agrement a municipiului au la bază două principale
aspecte:
- repartizarea teritorială a zonelor pentru asigurarea deservirii populaţiei,
îmbunătăţirii micro-climatului şi a cerinţelor de ordin sanitar şi estetic.
- utilizarea eficientă a condiţiilor de relief, respectiv a terenurilor improprii pentru
construcţii (cornişe, terenuri alunecătoare, vechi albii de ape, etc).
a) Astfel,în parcul central de cultură şi odihnă amplasat limitrof zonei centrale, care
are drept scop punerea în valoare a cornişei zonei centrale şi stabilizarea versanţilor se
recomandă amplasarea de dotări culturale şi de interes orăşenesc.
b) amenajarea spaţiilor verzi de la Palatul Culturii şi ştrand în sistem de parc, care
în zona ştrandului să îndeplinească funcţia de parc de distracţii pentru copii, iar în rest pe
lângă funcţia de odihnă de scurtă durată sau activă, va îndeplini şi rolul de separare a
zonei de locuit de zona industrială.
c) extinderea parcului Ciric. Se are în vedere transformarea zonei într-un punct de
atracţie pentru localnici şi nu numai prin amenajarea în acestă zonă a unor spaţii de
cazare adecvate (de genul căsuţe de vacanţă sau camping), a unei baze sportive
polivalente cu dotări pentru sporturi nautice precum şi a spaţiilor de parcare.
În zona lacului Veneţia există două propuneri: fie asanarea acestuia şi crearea unei
baze sportive, de interes orăşenesc complet dotată fie păstrarea lacului şi crearea unei
baze mai mici de interes zonal. Această a doua variantă contribuie şi la îmbunătăţirea
microclimatului, atrăgând un număr mai mare de locuitori.Pe versantul stâng ar putea fi
amplasat, în aceste condiţii restaurant, cu terasă şi grădină de vară.
O altă zonă a Iaşilor, puţin valorificată din punct de vedere al agrementului este şi
Frumoasa-Cetăţuia. Pentru punerea ei în valoare sunt necesare:
- amenajarea unei grădini de vară şi a unor dotări comerciale, sezoniere;
- dezvoltarea dotărilor sportive existente, îndeosebi a hipodromului;
- amenajarea unui camping şi a unor spaţii de parcare;
Rolul zonelor de agrement este hotărâtor pentru viaţa urbană prin funcţiile şi
efectele favorabile pe care le are asupra sănătăţii omului.Aceste zone capătă o importanţă
mereu crescândă datorită ritmului rapid de creştere al vieţii urbane, de poluare, de
creştere a intensităţii zgomotului. Aceste cauze au drept urmare tendinţa de evadare şi
refugiere a populaţiei în zonele verzi din oraş şi din afara acestuia. Din acest punct de
vedere municipiul Iaşi, prin poziţia sa beneficiază de însemnate suprafeţe de pădure în
special în partea de sud-est: Bucium, Poieni, Păun, Bârnova şi Cetăţuia iar la nord
pădurea Breazu.
4
1.2.Zone turistice in judetul Iasi
ZONA BÂRNOVA
Comuna Bârnova face parte din categoria localităţilor administrativ teritoriale cu
concentrare mare de obiective turistice naturale şi antropice.
Obiective turistice naturale - Conform Hotărârii nr.8 / 1994 a Consililui Judeţea
Iaşi cu privire la instituirea unor arii protejate, în teritoriul comunei Bârnova au fost
identificate:
- Rezervaţia paleontologică Repedea - protejează fauna fosilă pe care o conţin
calcarele oolitice de Repedea, localizată la limita de nord-est a satului Pietrăria pe o
suprafaţă de 4.98 ha;
- Aria avifaunistică Repedea-Bârnova - cuprinde masivul forestier cu acelaşi nume
în care sunt ocrotite 120 de specii de păsări;
- Parcul dendrologic al Domeniului Inculeţ - păstreză elemente floristice valoroase
ce necesită a fi protejate ( monumente ale naturii ): 1 stejar de 150 de ani, 1 salcâm
japonez şi 2 nuci negri de 100 de ani;
- Monumente ale naturii - tei argintiu la Măn. Bârnova de 350 ani, 2 tei argintii de
150 de ani şi un castan de 150 de ani - în satul Vişan, 3 stejari de 150 de ani - stejarii lui
Movilă -, un stejar de 200 de ani - în satul Cercu -, 2 stejari de 300 de ani - pe propritatea
Potop/satul Bârnova;
- Perimetre speciale forestiere - trupuri de pădure cu rol de protecţie, în special
pentru protecţia solului, localizate la sud şi nord de satul Păun, în lungul DJ 247 spre Iaşi.
Obiective turistice antropice - Localitatea Bârnova se caracterizează printr-o
concentrare foarte mare de patrimoniu construit cu valoare culturală de interes naţional
prin prezenţa Ansamblului Mănăstirii Bârnova, clasificat ca monument istoric de valoare
naţională excepţională.
În comună se mai întâlnesc valori cultural-istorice de importanţă naţională şi locală,
Biserica Sfinţii Apostoli (satul Păun) - monument istoric şi ansamblu de clădiri ce au
constituit Domeniul Inculeţ, arie protejată conf. Hot. 8 / 1994 şi Mănăstirea Piatra Sfântă
(Schitul lui Tărâţă), din secolele XVIII - XIX (Sat Pietrăria).
Bârnova este deja intrată în tradiţia locurilor pentru agrement şi practicarea
sporturilor de iarnă putând fi amenajată ca staţiune turistică de interes local. Pentru
aceasta se impune:
- modernizarea structurilor de cazare existente pentru ca cca. 1.000 - 1500 de
persoane să poată petrece sfârşitul de săptămână aici, oferind totodată condiţii de odihnă
şi agrement. Baza de cazare este reprezentă în prezent de Cabana Bârnova (comuna
Grajduri) ce dispune de 20 de locuri precum şi de pensiunile agroturistice cu alte 70 de
locuri. În afara acestora, în zonă se mai află un camping la Schitu-Duca cu o capacitate de
38 de locuri. Asigurarea unor noi spaţii de cazare de genul căsuţe de vacanţă, camping,
motel concomitent cu unităţi de alimentaţie publică trebuie să asigure condiţii propice
pentru petrecerea concediului de odihnă, atât în perioada de iarnă câ şi de vară, şi pentru
realizarea de drumeţii la Dobrovăţ, Poiana cu Cetate, Bârnova - sat.
Odihna, aerul curat, consumul de alimente proaspete (inclusiv cura de legume şi
fructe), degustarea vinurilor, rachiurilor, a unor preparate din gastronomia ţărănească sunt
argumente serioase pentru practicarea turismului rural şi dezvoltarea agroturismului
(Păun, Pietrăria, Poieni, Schitu Duca, Grajduri, Ciurea).
5
La intersecţia drumului care vine de la gară cu DJ 248 la 600m de Sanatoriul
Bârnova, în apropierea pârtiei de schi, unde se deschide o poiană largă, un platou uşor
înclinat este propice pentru amplasarea unui complex hotelier (capacitate de 100 de
locuri), căsuţe de odihnă, piscină, restaurant.
- amenajarea unei pârtii de schi (respectiv omologarea acesteia) şi de bob, precum şi
a altor terenuri pentru practicarea sporturilor pe timp de iarnă dar şi a unor terenuri pentru
baschet, tenis, minigolf pentru perioada de vară. În aceste condiţii promovarea zonei se
poate realiza şi prin organizarea de competiţii sportive cu caracter local/regional.
- promovarea zonei prin includerea ei în ofertele turistice precum şi ca parte
componentă a unor trasee :
- Pietrăria-Poieni-Schitu Duca-Grajduri-Ciurea;
- Păun - Goruni - Chicera - Poieni - Schitu Duca - Blaga - Dumitreştii Gălăţii - Pocreaca -
Dobrovăţ;
La 2 km de Bârnova se află satul Poiana cu Cetate, într-un cadru natural deosebit.
La marginea satului, în poiana cu acelaşi nume se află ruinele unei cetăţi din vremea lui
Ştefan cel Mare. Zona care oferă posibilitatea practicării schiului şi săniuşului precum şi
prezenţa monumentului istoric care necesită restaurări este propice pentru amplasare unei
tabere de vară şi de iarnă pentru tineri (pentru sport, drumeţii, restaurare cetate pentru cei
pasionaţi de istorie). În afară de tabără mai poate fi amenajat în zonă un teatru în aer liber
în scop de agrement.
Având în vedere aspectele mai sus menţionate putem spune că zona dispune de
potenţialul natural şi antropic necesar pentru dezvoltarea funcţiilor turistice complexe: de
odihnă şi recreere, agroturism, climatism, turism cultural şi turism ştiinţific.
ZONA ARONEANU – DOROBANŢ

Amplasată în apropierea municipiului Iaşi, într-o ambianţă naturală foarte plăcută
(relief colinar, păduri, lacuri, livezi) dispune de un potenţial de atracţie turistic şi un
habitat deosebit.
Zona poate fi amenajată ca important centru de agrement şi sportiv al municipiului
Iaşi datorită prezenţei zonelor împădurite (pădurea Ghiorghiasa), izvoarelor de apă
minerală (Aroneanu I, II, III - administrate de către R.A. "Apemin"), a lacurilor precum şi
a obiectivelor istorice şi culturale. În vederea promovării zonei şi atragerii unui număr
mai mare de turişti se pot întreprinde o serie de măsuri:
- asigurarea accesibilităţii (respectiv pietruire DC15 şi a drumurilor comunale care
asigură accesul spre obiective);
- amenajarea lacurilor; Lacul Aroneanu 1 oferă prin lungimea şi lăţimea sa
posibilitatea amenajării unei piste pentru desfăşurarea sporturilor nautice de agrement şi
de performanţă. Lacul Aroneanu 2 poate fi amenajat ca pepinieră piscicolă cu posibilităţi
de agrement şi piscicultură.
Pentru agrementarea zonei se propune împădurirea versantului stâng al lacului
Aroneanu 2, având rol de stabilizare a terenului şi crearea de liziere - perdele de protecţie
între şosea şi malul lacurilor, unde poate fi amenajat ca loc de popas pentru plajă şi
odihnă.
Pentru desfăşurarea în bune condiţii a activităţilor de sport nautic şi odihnă de
scurtă durată (sfârşit de săptămână) se impune:
- amenajarea plajelor pe malul lacurilor;
6
- modernizarea şi echiparea corespunzătoare a bazei sportive de canotaj Dorobanţ
(eventual dezvoltarea unei baze de cantonament pentru sportivi );
- dezvoltarea unităţilor de cazare. Capacitatea de cazare a zonei este de doar 20 de
locuri repartizate astfel:
- 8 la "Pensiunea Barbarosa" (Dorobanţ) - categ. 2 flori - care dispune de terasă şi
parcare;
- 8 la pensiunea turistică "Little Texas" - categ. 3 flori -, situată în apropiere şi care
dispune de asemenea de un resturant şi parcare amenajată;
- 4 locuri în Cabana de vânătoare din pădurea Rediu-Aldei. Se poate astfel uşor observa
din situaţia existentă insuficienţa locurilor de cazare precum şi a dotărilor în scop de
agrement şi comerciale în toate localităţile comunei. Se propune astfel construcţia unui
motel cu restaurant, şi a unui sat de vacanţă în apropierea lacurilor;
- promovarea zonei, a obiectivelor istorice şi culturale (Biserica Sf. Nicolae, ruinele
fostului palat al Roznovanilor) dar şi din punct de vedere sportiv, în vederea efectuării
cantonamentelor şi organizării de concursuri sportive;
Potenţialul ambiental plăcut reprezentat de relief, pădure, lacuri vii şi livezi
specifice acestei zone oferă posibilitatea practicării pescuitului, vânătorii, sporturilor
nautice precum şi a drumeţiilor. În acest sens poate fi propus ca traseu turistic Iaşi -
Aroneanu. Străbătut de drumul comunal propus spre amenajare dă posibilitatea vizitării
monumentului istoric Biserica Sf. Nicolae, drumul continuând spre pădurea Aroneanu.
De pe acelaşi traseu se ramifică drumul care duce spre lacurile Aroneanu I şi II,
continuând mai departe spre nord la Stânca Roznovanu unde pot fi vizitate ruinele
fostului Palat al Roznovanilor, care a contiunat cea mai mare şi mai bogată bibliotecă din
ţară vestită prin volumele sale din sec al XIX-lea. În imediata apropiere a comunei se află
complexul natural creativ al municipiului, pădurea şi salbe de lacuri Ciric precum şi
clubul sportiv aeronautic "Moldova" Iaşi.
ZONA DUMBRAVA
Pe drumul judeţean 248 Dobrovăţ la 9 km. de la ieşirea din Iaşi, în apropierea
satului Dumbrava se află iazul Ciurbeşti cu o suprafaţă de cca. 6 ha. În afara cadrului
naţional plăcut, în zonă mai pot fi vizitate o serie de obiective turistice (rezervaţii
arheologice - aşezarea dacică "Dealul Dumbrava", "Lunca Ciurei", Biserica Sf. Nicolae -
sat Ciurea, Biserica Sf. Gheorghe - Piciorul Lupului ş.a.). Trebuie menţionat faptul că
Biserica fostului Schit Hlincea cu hramul Sf. Gheorghe (sec XVI) este considerată ca
fiind un monument istoric de valoare excepţională.
Amenajarea zonei pentru petrecerea sfârşitului de săptămână este necesară pentru a oferi
o zonă de agrement populaţiei din cartierele apropiate de la marginea Iaşului.
În acest scop se propune realizarea unor căsuţe de vacanţă (capacitatea 70 de locuri)
precum şi a unui motel (singurele forme de cazare în prezent fiind pensiunile
agroturistice). Pe lângă infrastructura de cazare sunt necesare şi dotări de agrement
precum teren pentru camping, restaurant, plajă, ştrand şi eventual o bază de canotaj.
Condiţiile oferite de cadrul natural sunt propice pentru practicarea canotajului, înnotului
astfel încât se poate amenaja o bază sportivă de cantonament, un club pentru canotaj.
Plaja, jocurile sportive, pescuitul canotajul oferă posibilitatea unei odihne active
îndeosebi pe timpul verii. În acest anotimp pot fi organizate şi drumeţii (un exemplu de
7
traseu poate fi cel propus la zona Bârnova, cu extindere însă până la Hlincea). Iarna se
poate poate practica patinajul.
ZONA BREAZU
Amplasată la nord de municipiul Iaşi, pe drumul judeţean D.J. 248, zona Breazu
face parte din teritoriul preorăşenesc ieşean ca spaţiu plantat cu funcţii multiple:
protecţie, microclimat, extinderea zonelor verzi intravilane, agrement (existenţa pădurii
de agrement de folosinţă generală).
În vederea dezvoltării ca zonă de agrement pot fi propuse o serie de dotări precum:
- pârtie de schi şi săniuţe;
- terenuri de sport (volei, handbal, baschet, badminton);
- camping şi unităţi de alimentaţie publică;
ZONA BUCIUM - REPEDEA - POIENI

A intrat în tradiţia ieşenilor de a se deplasa în timpul liber spre acestă zonă
dispunând de mijloace de deplasare în comun, acces bun pentru deplasarea cu maşinile
personale. Zona dispune de un masiv împădurit dezvoltat, cu amplasamente favorabile
pentru toate tipurile de activităţi recreative precum şi de locuri de cazare oferite de
Motelul Bucium ( în prezent nefuncţionabil). Mai mult pot fi organizate de aici drumeţii
spre alte zone precum : Bucium - Repedea - Păun - Poieni sau Dobrovăţ .
Pentru îmbunătăţirea condiţiilor de agrement se impun o serie de investiţii precum:
- amenajări adecvate ale zonelor în aer liber (adăposturi, locuri pentru picnic,
închirieri de şezlonguri, umbrele, etc);
- dotări pentru practicarea sporturilor (terenuri de tenis, volei, bedminton);
- dezvoltarea capacităţilor de cazare (căsuţe de vacanţă) precum şi camping;
- dezvoltarea unităţilor de consum (în zona viilor)
- teatru în aer liber (Pietrărie);
ZONA CUCUTENI - COTNARI – HÂRLĂU - DELENI - PÂRCOVACI

Zonă deosebit de atractivă din punct de vedere turistic al cărei potenţial este însă
slab valorificat.
Cucuteni - Situată la aproximativ 60 de km. de municipiul Iaşi, vatră istorică a
civilizaţiei "Cucuteni" şi a altor vestigii istorice, accesibilă pe DN 28 şi DJ 118, comuna
constituie un punct de atracţie pentru turişti atât pentru petrecerea timpului liber dar şi
pentru tratament.
Astfel, pentru dezvoltarea turismului în scop de tratament poate fi dezvoltată zona
satului Băiceni unde au fost idenficate surse hidro-minerale. Satul face parte din comuna
Cucuteni, fiind situat în partea de vest a judeţului, la 12 km. de Tg. Frumos şi 60 km. de
municipiul Iaşi. Spre vest de acestă localitate se întinde platoul structural al Laiului iar
spre N, NE şi E se află prelungirea Dealului Stroieşti - Osoi. Din punct de vedere
climatic, se manifestă un caracter de adăpost cu însorire puternică. În ceea ce priveşte
factorii naturali, au fost semnalate, identificate şi analizate un număr de 9 izvoare, din
care doar două îşi menţin interesul balnear: izvorul P. Poni şi Cetăţuia. Aceste izvoare
sunt caracterizate ca ape sulfuroase, bicarbonate, sodice hipotone. Celelalte 7 surse
provin din fântâni insuficient amenajate şi neprotejate.
8
Bioclimatul localităţii considerat după ansamblul caracteristicilor sale şi a
înălţimilor ocrotitoare prezintă evidente avantaje balneare şi turistice. Sub raport turistic
vine în considerare staţia arheologică Cucuteni de importanţă europeană.
În concluzie, apele minerale curative, elementele peisagistice şi fondul arheologic
de valoare europeană reprezintă suficiente motivaţii pentru a dezvolta aici un complex
balneo-cultural cu o serie de secţiuni precum:
- balneoterapie;
- spaţii cazare cu funcţie sanatorială şi ca popas turistic;
- laborator arheologie cu sală muzeală de prezentare;
- dotări pentru alimentaţie şi agrement;
Localitatea poate fi amenajată pentru a deveni o microstaţiune balneară de inters
local. Aceasta presupune construirea unui hotel dotat cu echipamentul necesar, restaurant
precum şi cu dotări de agrement: terenuri de sport, amenajarea parcuri, club cu discotecă,
sală de spectacole.
Zona se remarcă şi prin gama diversificată de obiective turistice dintre care pot fi
menţionate:
- vestita civilizaţie “Cucuteni”, care confirmă faptul că această localitate a fost
locuită încă din perioada neolitică şi până în sec. XVI-XVIII d.Hr., existând numeroase
locuinţe care datează de mii de ani. Există documente care atestă existenţa localităţii încă
din vremea lui Petru Aron (25 august 1454), deci 545 ani. Trebuie menţionate aici şi
rezervatiile arheologice: “La Silişte”, “Cetăţuia” -aşezare din epoca neolitică (cultura
eponiană), “Dâmbul morii” - aşezare din epoca neolitică (cultura eponiană).
- Muzeul arheologic Cucuteni, care adăposteşte un mormânt princiar şi alte piese
importante din punct de vedere istoric şi arheologic.
- Dealul Cetăţuia - aşezare neolitică, descoperită în anul 1884 de către folcloristul
ieşean Teodor Burada, cercetată din punct de vedere arheologic din acelaşi an de către
specialişti români şi mai apoi de marele cercetător german Hubăr Smith;
- monumente istorice si de arhitectură : Sat Băiceni - Biserica “Sf. Voievozi”
(1804), cu adăugiri ulterioare, Biserica de lemn “Sf Treime” (1808), Sat Cucuteni -
Biserica “Schimbarea la faţă” (1777); Casele familiei Cantacuzino, aparţinând sec.XVII-
XVIIL
- în satul Săcăreşti poate fi vizitată casa memorială a marele chimist Petru Poni;
- există un iaz piscicol (cu suprafaţa de 4,5 ha) unde se poate practica pescuitul
sportiv;
- pe un teren în apropierea Mănăstirii Secu s-a construit un schit cu biserică din
lemn la etaj, având unele sculpturi din lemn foarte valoroase şi importante picturi;
- în apropiere, în comuna Ruginoasa, se află vestitul palat al lui Alexandru Ioan
Cuza;
Punerea în valoare a obiectivelor istorice/arheologice, a mănăstirilor se poate realiza
prin semnalizarea adecvată a acestora şi promovarea lor prin includerea în oferte turistice
ale agenţiilor de turism. Numărul mare al acestui tip de obiective, dublat de cadrul natural
deosebit din zonă favorizează amenajarea unui sat de vacanţă / tabere pentru elevi şi
studenţi (capacitate de cca 60 de locuri) şi a unei cabane, îndeosebi pentru cei intersaţi de
istorie/arheologie prin parteneriate cu facultăţile de profil în vederea realizării practicii
studenţeşti. Mai mult conform celor afirmate de ministrul Culturii şi Cultelor, există un
program pentru reluarea săpăturilor arheologice la Cucuteni, fiind vizată revitalizarea
9
cercetării istorice a siturilor arheologice din arealul de epocă dacică, inclusiv noi săpături
şi amenajări muzeistice la Cetatea geto-dacică de pe Dealul Cătălina, lângă Cotnari.
Zona este vizată pentru promovarea unor "discrete formule turistice", cu investiţii
private şi tabere de artă. Dezvoltarea ei este motivată de existenţa unui cadru natural
pitoresc şi variat, cu posibilităţi de valorifîcare: izvoare de ape minerale, iazuri piscicole,
terenuri pentru agricultură şi pentru construcţii de locuinţe, cariere de piatră, nisip şi
argilă, condiţii pedo-climatice favorabile mai ales pentru viticultură, resurse forestiere,
obiective istorice şi arheologice naţionale nevalorificate şi necunoscute. Datorită
resurselor de ape minerale, monumentelor istorice, peisajului, fermelor agroturistice,
viilor, pădurilor, locuinţelor şi culturilor ce aparţin neoliticului, muzeului de istorie şi
arheologie -unic în ţară, accesibilităţii rutiere, comuna Cucuteni poate îndeplini funcţii
turistice complexe: agroturism, odihnă şi recreere, turism cultural şi climateric.
Meşteşugurile continuă şi ele să confere zonei un plus de atractivitate. Vestita
ceramică de Cucuteni, pentru că despre ea este vorba, poate fi pusă în valoare prin
participarea la târguri regionale de olărit dar şi prin înfiinţarea în localitate a unei tabere
cu acest specific pentru turiştii români dar şi străini.
Comuna Cucuteni poate fi dezvoltată, şi prin rezolvarea măsurilor mai sus amintite
satele Cucuteni şi Băiceni pot fi atestate ca staţiuni turistice de importanţă locală.
Cotnari - este situată în partea de nord-vest a judeţului, la 64 de km. de municipiul
Iaşi pe drumul naţional 28B şi la aproximativ 10 km. de oraşul Hârlău. Este o zonă
importantă din punct de vedere turistic prin resursele turistice de care dispune.
Dintre obiectivele turistice antropice pot fi menţionate: Biserica Sf. Paraschiva (sat
Cotnari) şi Cetatea traco-getică "Dealul Cătălina" (sat Cotnari).
La acestea se adăugă şi o serie de obiective naturale precum viile din zona Cotnari
sunt legate de numele marelui voievod Ştefan cel Mare, care a constuit poduri şi pavat
drumuri pentru a uşura transportul vinului precum şi pivniţe adânci pentru păstrarea
acestuia. În lucrarea sa "Descriptio Moldaviae", Dimitrie Cantemir spunea "şi vinul cel
mai bun se face la Cotnari şi îndrăznesc să-l consider superior tuturor celorlalte vinuri din
Europa". Vinul emblemă este Grasa de Cotnari, care în 1900, la Expoziţia Mondială din
Paris a fost premiat cu o medalie de aur şi de atunci a dobândit numele de "Floarea
României". Alte soiuri de vinuri din podgoria Cotnari sunt:
- Fetesca albă - vin demidulce sau dulce;
- Tămâioasa Românescă (Busuioacă de Moldova) - vin dulce aromat;
- Frâncuşă (Ţârţară) - vin alb, sec nervos, cu o bună aciditate;
- vin sortiment - plasat în categoria vinurilor demidulci şi dulci cu următoarea
combinaţie: (30% Grasă, 30% Fetaească Albă, 30% Frâncuşă, 10% Tămâioasă
românescă).
Există de altfel şi un mic muzeu în care sunt expuse unelete primitive de fabricare a
vinurilor şi alte materiale scrise despre vie.
La Cotnari vizitatorii se pot bucura de degustări de vinuri alături de tot felul de
mâncăruri tradiţionale, tipice zonei.
Aceste resurse pot fi valorificate prin dezvoltarea turismului viticol, care în prezent
este slab valorificat. Promovarea unei asemenea forme de turism va fi stimulată şi de
punerea în practică a unui traseu naţional aflat în prezent în fază de propunere, intitulat
"Drumul vinului ", un segment al acestuia vizând şi partea de NE a ţării, incluzând şi
podgoria Cotnari.
10
Deleni - amplasat la numai 7 km. de oraşul Hârlău, comuna este renumită pentru
calitatea aerului şi a apei, livezile de pomi fructiferi şi viţa de vie, ce fac parte din zona
Cotnari - Hârlău precum şi pentru salba de lacuri. Având în vedere şi prezenţa vestigiilor
istorice şi arheologice putem considere că localitatea prezintă suficiente atuu-uri pentru a
fi dezvoltată ca staţiune de inters local.
În forajul Deleni - Hârlău se găsesc izvoare de apă minerală similare cu cele de la
Nicolina. Acestea sunt ape clorosodice si clorocalcice, uşor radioactive, cu o
mineralizatie foarte ridicată, variind între 57,78 g/kg şi 63,69 g/kg, din care 25,11- 43
g/kg NaCl şi 16-30 g/kg CaCI2, la care se adaugă conţinuturi reduse de NaCI2, SO4Ca şi
Ca(CO3H)2.
Satul Pârcovaci din componenţa comunei dispune de izvoare de ape minerale
precum şi de un climat favorabil pentru amplasarea în zonă a unui obiectiv sanatorial şi
construirea şi amenajarea unor căsuţe de vacanţă destinate curei de reconfortare.
În localitatea Deleni există izvorul “Deleni Fierbătoarea”, administrat de R.A.
Apemin.
Aerul curat este datorat prezenţei pădurii de pe Dealul lui Holm, cu rolul complex
pe care îl are în ameliorarea climatului şi regimului hidrologic al apelor, protecţia solului,
precum şi pentru potenţialul turistic şi de agrement. Prezenţa pădurii a influenţat pozitiv
mediul menţinând şi conservând cât mai aproape de starea naturală multe din
componentele acestuia. Pădurile ce se extind din zona Hârlău pot fi valorificate prin
realizarea unor spaţii de cazare de tip camping /căsuţe de vacanţă precum şi a unor unităţi
de alimentaţie publică în vederea dezvoltării turismului de agrement şi sfârşit de
săptămână precum şi a turismului de tranzit, având în vedere proximitatea faţă de artera
rutieră DN 28B). Ele sunt completate de importante suprafeţe ocupate de vii şi livezi.
În afară de prezenţa apelor minerale şi a masivelor împădurite dintre obiectivele
turistice naturale mai pot fi menţionate:
- două parcuri dendrologice în localitatea Maxut:
• Domeniul Ghica Polizu de 1‚5 ha;
• Domeniul Ghica (Spitalul de copii Deleni) cu suprafaţa 3,50 ha;
- parc de agrement la cota 518 m pe Dealul lui Holm în localitatea Poiana;
- lac pentru pescuit sportiv în localitatea Poiana.
Ca mărturie a bogatului trecut istoric stau numeroasele vestigii istorice şi de
arhitectură care conferă zonei un plus de atractivitate. Dintre acestea pot fi menţionate:
Ansamblul Curţii Boieresti (Feredeni), Ansamblul Cantacuzino-Deleanu (Deleni), Hanul
din sec. XVIII (Deleni) şi Schitul Lacuri (Schitul Deleni-Sihăstria) din Codrul Delenilor
cu Biserica Sf.Nicolae (Deleni).
La acestea se adaugă şi practicarea meşteşugurilor, respectiv vase din ceramică
neagră - de la Deleni care nu fac decât să sporească farmecul şi imaginea zonei.
Toate acestea presupun rezolvarea unor probleme prioritare. Pe de o parte de este
vorba de accesibilitate ceea ce impune dezvoltarea căilor de acces (DJ 281 Belceşti-
Bahlui, DC 144 Bahlui-Cotnari, DC 135 Cotnari-Horodiştea) către aceste obiective şi
îndeosebi dezvoltarea accesibilităţii către zona Cucuteni - Băiceni, relativ izolată în
prezent datorită stării precare a drumurilor.
Pe de altă parte este vorba de starea infrastructurii de cazare. În prezent baza de
cazare este alcătuită dintr-un hotel amplasat la Hârlău (44 de locuri), o cabană (16 locuri)
şi 12 căsuţe (24 locuri) la Poiana - Deleni şi un camping la Deleni. Pe lângă acestea se
11
propune şi construirea şi amenajarea unui sat de vacanţă precum şi amenajarea de
terenuri de joacă pentru copii şi terenuri de sport în scop de agrement.
Inexistenţa şi/sau starea proastă a spaţiilor de cazare poate fi într-o oarecare măsură
compensată prin dezvoltarea agroturismului, respectiv crearea unor pensiuni turistice,
agroturistice şi clasificarea acestora pentru a putea fi incluse în circuitul turistic. Turismul
rural poate atrage turişti pentru aerul curat, consumul de alimente proaspete şi preparatele
dîn gastronomia ţărănească, pentru utilizarea apelor minerale în scopuri balneo-
terapeutice (cura internă şi externă), pentru cunoaşterea şi chiar studierea obiectivelor
istorice şi arheologice (muzeu, biserici monument istoric, aşezări ce aparţin epocii
neolitice). Prin aceasta, dorindu-se satisfacerea dorinţelor clienţilor-turişti prin seviciile
oferite acestora, turismul rural constituie un factor de dezvoltare economică şi deci
posibilitatea relansării economice a comunei
Obiectivele din zona Cucuteni-Cotnari-Târgu-Frumos sunt avute în vedere pentru
pregătirea unui proiect ministerial ce vizează alcătuirea unui traseu naţional cultural şi
turistic.Dar, pot fi organizate şi local o serie de trasee precum: Deleni - Hârlău - Cotnari -
Cucuteni - Tg. Frumos.
Pe scurt, se poate spune că zona deţine un potenţial natural şi, mai ales, antropic
deosebit, necesar pentru îndeplinirea unui turism complex: cultural şi religios, ştiinţific,
de odihnă şi recreere, climateric, agroturism. Datorită vestigiilor arheologice unice în ţară
şi chiar în străinătate, zona este vizitată de turişti şi specialişti români şi de peste hotare.
ZONA STRUNGA – MICLĂUŞENI - TREI IAZURI – MIRCEŞTI

Zona atrage atenţia îndeosebi datorită potenţialului balneoclimateric al staţiunii
Strunga. Valorificarea presupune în primul rând atragerea de resurse financiare în
vederea dezvoltării unei baze moderne de tratament pe principiul "totul sub acelaşi
acoperiş" şi a dotărilor în scop terapeutic, în prezent inexistente.
Singura staţiune de tratament balneo-climateric din regiune, necesită amenajarea
unor spaţii de cazare corespunzătoare. Structura de primire turistică cu funcţiuni de
cazare este alcătuită din 6 pavilioane, 7 căsuţe, 2 tabere şi un camping dispunând în total
de un număr de 234 locuri la care se adăugă alte 30 de locuri în gospodării particulare.
Din acest motiv, apar ca necesare:
- repararea şi reamenajarea vilelor şi pavilioanelor existente
- gruparea tuturor modulelor terapeutice în prezent dispersate în staţiune şi comună;
- echiparea cu aparatură completă care să înlocuiască aparatele uzate şi învechite, cu
module de balneaţie, de hidrokinetoterapie modernă, sală de gimnastică medicală, fitness
- amenajarea pădurii limitrofe ca parc balnear;
Datorită prezenţei parcurilor ( unul natural de 8,5 ha cu bănci şi umbrare şi unul
turistic de 5 ha cu arbori exotici şi seculari) şi a iazului natural, precum şi a amfiteatrului
natural Poiana care poate fi amenjat pentru desfăşurarea unor spectacole în aer liber,
Strunga poate deveni un important punct de atracţie pentru odihnă şi agrement. La
aceasta se adăugă şi existenţa în zonă a altor obiective turistice la Hăbăşeşti şi Fedeleşeni.
În acest scop se impune realizarea unor dotări de agrement: motel, sat de vacanţă, club
(discotecă, sală de spectacole), terenuri de sport polifunţionale şi a unor dotări de
alimentaţie publică şi comerciale.
Relansarea şi promovarea festivalului naţional "Trandafir de la Moldova" dublat de
atractivitatea cadrului natural şi microclimatul specific poate conduce la creşterea
12
fluxului turistic care a înregistrat o scădere în ultimii ani şi promovarea regiunii.
Dezvoltarea pensiunilor agroturistice şi clasificarea acestora contribuie nu doar la
asigurarea spaţiilor de cazare, dar şi la păstrarea caracterului rustic al zonei şi evitarea
fenomenului de urbanizare. Dezvoltarea agroturismului în zonă este stimulată şi de
prezenţa unor importante suprafeţe de vii şi livezi, precum şi a fermelor vegetale şi de
creştere a vacilor, ceea ce oferă posibilitatea de a oferi turiştilor produse alimentare,
naturale şi prospete.
Prin amenajări corespunzătoare pot fi valorificate şi izvoarele hidrominerale din
localitatea Criveşti - Gura Văii ce prezintă interes balnear.
Complementar turismului de agrement şi în scop balneo-climateric poate fi
promovat şi turismul cultural prin valorificarea obiectivelor cu valoare istorică şi
arhitecturală, respectiv Palatul Miclăuşeni, casa-muzeu a lui Vasile Alecsandri, prin
semnalizarea lor corespunzătoare şi includerea lor în trasee cu caracter cultural (spre
exemplu: Tg. Frumos - Strunga - Miclăuşeni - Mirceşti). Se poate amenaja la Mirceşti o
tabără (chiar o taberă tematică, cu caracter literar) pentru elevi având în vedere prezenţa
cadrului natural deosebit (Lunca Mirceşti, parcurile dendrologice) şi altor obiective
antropice din zonă.
Pentru dezvoltarea zonei se impune construirea:
- unui complex hotelier balnear,
- hotel de trei stele (capacitate de cca 200 locuri)
- restaurant cu salon clasic, salon cu specific, bar de zi;
- motel (60-80 de locuri) cu restaurant;
- sat de vacanţă şi a unui camping cu toate dotările de agrement (club, ring de dans,
terenuri de sport) şi comerciale
Tot în scop de agrement se impune dezvoltarea punctului turistic Trei Iazuri situat
pe DN 28 în apropiere de Strunga, care să asigure pe lângă locuri de cazare (motel cu
restaurant cu specific pescăresc) pentru turişti şi posibiltăţi diversificate de divertisment
(amenajarea luciilor de apă pentru pescuit şi sporturi nautice, terenuri de sport, discotecă,
terasă).
Zona poate fi mai bine pusă în valoare şi prin includerea ei într-o serie de trasee de
genul:
- Strunga - Miclăuşeni - Mirceşti - Codrii Paşcanilor;
- Strunga - Tg. Frumos - Iaşi (retur);
- Strunga - Tg Frumos - Ruginoasa - Paşcani - Tg. Neamţ - Vânători Neamţ (retur)
ZONA DOBROVĂŢ
Localitatea poate fi dezvoltată ca punct de atracţie pentru turişti având în vedere
existenţa obiectivelor turistice naturale şi antropice necesare pentru îndeplinirea de funcţii
turistice complexe (religios, sportiv, odihnă şi recreere, agrement, agroturism). Aceasta în
condiţiile care se asigură spaţiile de cazare, (întrucât lipsesc în prezent). În acest sens se
propune construirea în zonă a unui han turistic cu restaurant, terase şi club de distracţii,
precum şi a unei cabane de vânătoare.
Problema spaţiilor de cazare poate fi parţial rezolvată şi prin dezvoltarea în zonă a
agroturismului, care ar contribui la sporirea farmecului regiunii, mai ales că aici continuă
să se practice meşteşugurile tradiţionale (ţesutul covoarelor, pielărie, blănărie, etc) care
13
pot fi valorificate prin comercializarea obiectelor artizanale şi participarea la târguri şi
expoziţii locale sau naţionale.
Pădurea reprezintă o importantă resursă naturală a comunei, atât pentru produsele pe care
le oferă (resurse forestiere,cinegetice ş.a.) cât şi pentru rolul complex pe care îl are în
ameliorarea climatului şi regimului hidrologic al apelor, protecţia solului, precum si
pentru potenţialul turistic şi de agrement. În afară de aerul curat, ca factor natural de
cură,zona poate fi promovată şi pentru efectuarea de drumeţii. Amplasată pe drumul
judeţean 241 între Pietrărie şi comuna Dobrovăţ, face legătura cu zona Bucium - Repedea
- Poieni la nord şi cu zona Bârnova - Dumbrava la sud prin pădurea Dobrovăţ. Prezenţa
rezervaţiilor forestiere şi a pârâului Dobrovăţ oferă posibilitatea practicării vânătorii şi a
pescuitului.
Valorificarea cadrului natural deosebit de plăcut, poate fi completată cu
valorificarea posibilităţilor turistice oferite de obiectivele naturale (Rezervaţii forestiere:
Poieni şi Pietrosu, Parcul dendrologic Domeniul Coroanei Dobrovăţ ) şi antropice,
respectiv Mănăstirea Dobrovăţ. Aceasta a fost ridicată în anul 1503 de câtre domnitorul
Ştefan cel Mare şi este foarte interesantă şi valoroasă din punct de vedere istoric si
artistic. Din ansamblul ei de construcţii nu s-a mai păstrat pânâ astăzi decât biserica.
lnteriorul ei a fost pictat pe un fond albastru de Voroneţ la anul 1529, în timpul lui Petru
Rareş.
Pornind de la aceste aspecte se propune într-o primă etapă amenajarea drumurilor
de acces şi în special consolidarea drumurilor (DJ 247) şi pietruirea celor comunale (DC
57) şi crearea unor parcări amenajate în câteva poieni. Ulterior se are în vedere
amenajarea unei mici acumulări de apă şi a unei plaje, pentru perioada de vară şi
amenajarea unei pârtii de săniuţe, pe timpul iernii. De asemenea, în zonă există
posibilitatea creării unei pârtii de schi pentru începători, cea pentru avansaţi fiind la
Bârnova.
Sunt necesare şi efectuarea de lucrări de consolidare a versanţilor prin extinderea
plantaţiilor cu rol stabilizator şi atragerea investiţiilor în vederea realizării acestor
obiective.
ZONA PAŞCANI – MOŢCA

Zona prezintă potenţial pentru dezvoltarea :
- turismului de tranzit - important nod de cale ferată aflat pe axele de penetraţie
spre Iaşi, Carpaţii Orientali, Bucureşti, Delta Dunării, Marea Neagră, situat în apropiere
de DE 20, oraşul Paşcani şi-ar putea spori funcţia turistică prin amenajarea
corespunzătoare a spaţiilor de cazare, îmbunătăţirea calităţii şi diversificarea serviciilor
oferite de către acestea.
În prezent, municipiul Paşcani dispune doar de un singur hotel care oferă 157 de
locuri. În plus, este necesară şi echiparea cu dotări turistice şi de agrement, atât în cadrul
oraşului, cât şi în alte zone aflate în vecinătatea acestuia, respectiv Moţca şi Ruginoasa.
În afara spaţiilor de cazare de tip camping pot fi amenajate în aceste zone unităţi
comerciale pentru desfacerea produselor agroalimentare şi artizanale precum şi de service
şi PECO.
- turismului de agrement şi de sfârşit de săptămână prin amenajarea şi dotarea
corespunzătoare a spaţiilor de cazare şi unităţilor de alimentaţie publică din zonele
14
împădurite de la Moţca (Codrii Paşcanilor) precum şi de pe culoarul Siretului, lacul
Blăgeşti, acumularea Paşcani;
- turismului cultural - prin semnalizarea corespunzătoare şi promovarea
obiectivelor turistice naturale şi antropice din zonă, îndeosebi prin includerea lor în
cadrul unor trasee cu diferite tematici (cultural, religios, de odihnă şi agrement).
În afară de acestea, mai pot fi identificate o serie de alte zone care prezintă potenţial
turistic în prezent nevalorificat, dar cu posibilităţi multiple de valorificare. În această
categorie pot fi menţionate următoarele:
ZONA MĂDÂRJAC – SINEŞTI

Zonă împădurită, deosebit de pitorească, care poate constitui un important punct de
atracţie pentru turişti. Dintre obiectivele turistice pot fi menţionate:
Obiectivele naturale:
- de interes naţional : Pădurea Frumuşica 97,30 ha.
- de interes local : Rezervaţia forestieră Gheorghiţoaia - 202,3 ha.
Obiective antropice:
- de interes local
- Biserica Adormirea Maicii Domnului a fostului schit 1785 - sat Mădîrjac;
Valorificarea potenţalului zonei presupune găsirea surselor de finanţare necesare pentru
amenajarea zonei prin racordarea şi modernizarea căilor de acces şi construirea de spaţii
de cazare (motel şi căsuţe de vacanţă) şi a unităţilor de alimentaţie publică, întrucât
acestea nu există în prezent Într-o etapă următoare se impune şi valorificarea nămolurilor
de aici. Poate fi promovată prin includerea în cadrul unor trasee tematice, îndeosebi cu
caracter cultural şi religios (Podu - Iloaiei - Popeşti - Mădârjac) datorită numărului mare
de obiective de cult din zonă. Face parte din categoria acelor zone care pot fi propuse a
deveni în perspectiva mai îndepărtată zone sau centre turistice, eventual în legătură cu
construirea autostrăzii, aflată în fază de proiect în prezent Roman - Iaşi - Bălţi precum şi
cu înfiinţarea acumulării Ghideon din apropiere.
ZONA VICTORIA
Aflată pe traseul spre punctul vamal Sculeni, zona poate fi amenajată nu doar ca
punct de tranzit, dar şi în scop de agrement prin punerea în valoare a obiectivelor
naturale (Pădurea Icuşeni şi balta Teiva Vişina) precum şi a monumentelor istorice
(Biserica Sf. Nicolae 1830 - sat Luceni, Biserica Sf. Nicolae 1825 - sat Sculeni).
La vest de satul Victoria, în dreapta râului Jijia se află un foraj ce debitează apă
minerală puternic sulfuroasă. Forajul este dispus în câmpia Jijiei inferioare în apropiere
de Dealul Stânca şi Cotu lui Ivan. Apa minerală provenită din foraj, prin compoziţia
chimică şi proprietăţile organileptice se aseamănă cu apele de la Drânceni (jud. Vaslui),
situate în apropierea râului Prut şi cele de la Nicolina - Iaşi. Pe firul de scurgere a
izvorului se formează un nămol negru, asemănător celui din staţiunea Nicolina, atât în
ceea ce priveşte caracteristicile fizico-chimice şi biologice. Din aceste motive, se propune
amenajarea în viitor aici a unei micro-staţiuni balneare de interes local.
Pentru promovarea zonei în scop de agrement se poate amenaja plaja în spaţiul
dintre foraj şi râul Jijia şi un debarcader pe malul râului, precum şi a infrastructurii de
cazare, reprezentată în prezent de pensiunile turistice (pensiunea "Ursan" - categ. 1 floare,
care dispune de patru locuri de cazare) precum şi construirea unui motel, camping şi
15
căsuţe de vacanţă. O soluţie la problema spaţiilor de cazare o reprezintă dezvoltarea
agroturismului, respectiv înfiinţarea pensiunilor agroturistice.
LUNCILE RÂURILOR SIRET ŞI PRUT - se impune găsirea unor soluţii de
realizare a unor investiţii pentru dotări (campinguri, baze de agrement şi sport,
alimentaţie publică) care să exploateze cadrul natural deosebit la nivel local (punerea în
valoare a peisajelor) precum şi pentru asigurarea unor condiţii propice pentru practicarea
pescuitului şi vânătorii, organizarea unor competiţii sportive cu acest profil pentru o mai
bună promovarea a zonei la nivel local, atragerea investiţiilor şi finanţărilor.
Amenajările turistice din zona Luncii Prutului trebuie să ţină cont şi de faptul că,
respectiva este declarată zonă de interes naţional (de valoare excepţională).
2. Analiza comunelor cu potenţial turistic ridicat
2.1. COMUNA ARONEANU

- Factorii naturali de cură
Pădurea reprezintă o importantă resursă naturală a comunei, atât pentru produsele
pe care le oferă (resurse forestiere, cinegetice ş.a.) cât şi pentru rolul complex pe care îl
are în ameliorarea climatului şi regimului hidrologic al apelor, protecţia solului, precum
şi pentru potenţialul turistic şi de agrement.
Prezenţa pădurii a influenţat pozitiv mediul menţinând şi conservând cât mai
aproape de starea naturală multe din componentele acestuia.
Datorită existenţei pădurii şi a lacurilor se constată o uşoară ameliorare a
continentalismului.
Aerul curat al pădurii poate fi folosit ca factor natural de cură.
- Obiective turistice naturale:
- Perimetru silvic de 500 ha (Pădurea Ghiorghiasa- alt. max. 218 m);
- Lacul Dorobanţ cu baza sportivă pentru canotaj;
- Lacul Aroneanu, bază sportivă pentru pescarii amatori.
- Obiective turistice antropice:
Rezervaţii arheologice - Sat Dorobanţ şi poala estică a dealului Şorogari, la 500 m
sud de satul Dorobanţ, având poziţia 24A 021 în lista monumentelor.
Monumente istorice şi de arhitectură
• Sat Aroneanu - Biserica Sf. Nicolae a fostei mănăstiri, 24 B 427 în lista
monumentelor.
• Biserica Sf. Ilie din satul Rediu Aldei, poziţia 24B569 în lista monumentelor.
Aceasta din urmă este unul dintre cele mai vechi monumente istorice ieşene, de
mare valoare şi de interes turistic deosebit.
Biserica Aroneanu - din secolul al XVI-lea, din cursul celei de-a doua domnii,
Alexandru Lăpuşneanu zidi “în ţarina Iaşilor, sub dealuri o mănăstire”. Ajunsă mai târziu
în ruină, Petru Şchiopu intenţiona s-o refacă. Misiunea i-a revenit însă lui Aron Vodă,
care ridică o mănăstire tot “în ţarina Iaşilor”, dar în alt loc. Aceasta se întâmpla în 1594,
după cum scrie cronicarul Grigore Ureche.
Nota originală a monumentului constă în modul de dispunere a teracotelor
smălţuite, în forma acestora: discuri şi stele aşezate pe toată faţada şi pe turlă. Sub
streaşină un brâu de flori dă impresia de echilibru şi proporţionalitate bine concepute.
16
Arhitectura este în genere cea moldovenească, simplă, planul orizontal susţinând o
singură turlă. Ceea ce apare cu totul nou este pridvorul deschis, aidoma celui de la o casă
de ţăran de prin părţile locului. De aceea şi senzaţia de intimitate, de familiar, devine
predominantă atât pentru vizitatorul obişnuit, cât şi pentru cunoscătorul artei.
- Structuri turistice
La categoria structuri de primire turistice cu funcţiuni de cazare, menţionăm:
- Cabana de vânătoare din pădurea Rediu Aldei
- Pensiunea “Barbarosa” de la baza nautică Dorobanţ
Pensiunea “Barbarosa” de la baza nautică Dorobanţ dispune de 18 locuri de cazare în 9
camere a câte 2 locuri, terasă cu peste 40 locuri şi parcare.
Cabana de vânătoare din pădurea Rediu Aldei are două camere a câte două paturi,
deci un total de patru locuri de cazare, o sală de dans cu circa 20 locuri, terasă şi parcare.
Ca structuri de primire turistică cu functiuni de agrement există un teren de sport de
0,50 ha în localitatea Aroneanu, iar în imediata apropiere a comunei se află clubul sportiv
aeronautic “Moldova” laşi.
2. 2. COMUNA BÂRNOVA
- POTENŢIALUL TURISTIC
• Zone şi locuri cu valoare deosebită a peisajului:
- zona de podiş oferă prin intermediul pădurii, reliefului şi microclimatului specific
peisaje mai deosebite, întâlnite în principal în lungul traseelor pitoreşti - DN 24 şi DJ 247
- şi în locuri cu potenţial turistic şi de agrement;
- cea mai valoroasă zonă din punct de vedere peisagistic o constituie abruptul vestic
dintre platoul Repedea-Păun şi Coasta Iaşului (microrelieful foarte variat aminteşte de
zona montană, aspectul mozaicat al vegetaţiei, prezenţa rezervaţiei geologice Repedea -
deosebit de importantă din punct de vedere ştiinţific la nivel naţional, numeroase puncte
de belvedere la nivel Iaşului şi zonei de contact geografic);
Concluzie: prezintă potenţial turistic şi de agrement important, dar puţin valorificat.
• Zone şi situri naturale protejate:
Conform Hotărârii nr.8/1994 a Consiliului Judeţean Iaşi cu privire la instituirea
unor arii protejate, în teritoriul comunei Bârnova au fost identificate:
- Rezervaţia paleontologică Repedea - protejează fauna fosilă pe care o conţin
calcarele oolitice de Repedea, localizată la limita de nord-est a satului Pietrăria pe o
suprafaţă de 4,98 ha;
- Aria avifaunistică Repedea-Bârnova - cuprinde masivul forestier cu acelaşi nume
în care sunt ocrotite 120 de specii de păsări;
- Parcul dendrologic al domeniului Inculeţ - păstreză elemente floristice valoroase
ce necesită a fi protejate (monumente ale naturii ): 1 stejar de 150 de ani, 1 salcâm
japonez şi 2 nuci negri de 100 de ani;
- Monumente ale naturii - tei argintiu la Măn. Bârnova de 350 ani, 2 tei argintii de
150 de ani şi un castan de 150 de ani - în satul Vişan, 3 stejari de 150 de ani - stejarii lui
Movilă -, un stejar de 200 de ani în satul Cercu, 2 stejari de 300 de ani - pe propritatea
Potop/satul Bârnova;
- Perimetre speciale forestiere - trupuri de pădure cu rol de protecţie, în special
pentru protecţia solului, localizate la sud şi nord de satul Păun, în lungul DJ 247 spre Iaşi
• Zone şi situri construite protejate
17
Localitatea Bârnova se caracterizează printr-o concentrare foarte mare de
patrimoniu construit cu valoare culturală de interes naţional prin prezenţa Ansamblului
Mănăstirii Bârnova, monument istoric de valoare naţională excepţională.
În comună se mai întâlnesc valori cultural-istorice de importanţă naţională şi locală,
Biserica Sfinţii Apostoli (satul Păun) - monument istoric şi ansamblu de clădiri ce au
constituit domeniul Inculeţ, arie protejată conf. Hot. 8/1994.
pe care le oferă: resurse forestiere şi cinegetice, ape subterane, cât şi pentru rolul complex
precum şi pentru potenţialul turistic şi de agrement.
Rol de recreere pentru municipiul Iaşi au pădurile localizate în lungul drumurilor:
DN 24, DJ 247 şi DC47.
Prezenţa pădurii a influenţat pozitiv mediul menţinând şi conservând cât mai
aproape de starea naturală multe din componentele acestuia.
Aerul curat al pădurii poate fi folosit ca factor natural de cură, fapt pentru care s-a
construit în apropiere şi un sanatoriu.
Pe teritoriul comunei Bârnova au fost identificate obiective naturale, cum sunt:
• Rezervaţia paleontologică Repedea, care adăposteşte fauna fosilă conţinută de
calcarele oolitice de Repedea, localizată la limita de N-E a satului Pietrăria, pe o
suprafaţă de 4,98 ha ( perimetru cu regim sever). La est de aceasta există o zonă de
protecţie (zonă tampon) de 4,12 ha. Rezervaţia se extinde şi pe teritoriul administrativ al
municipiului Iaşi, atât ca zonă cu regim sever (0,82 ha), cât mai ales zonă tampon (37,55
ha).
- Fabrica de cărămidă Ciurea;

- Sat Hlincea - Biserica fostului schit Hlincea cu hramul Sf. Gheorghe (sec.XVI) –
monument istoric de valoare naţională excepţională.
• Aria avifaunistică Repedea-Bârnova‚ ce cuprinde masivul forestier cu acelaşi
nume (deci şi zona de pădure din partea de sud a comunei) în care sunt ocrotite 120 specii
de păsări.
• Parcul dendrologic “Domeniul Inculeţ”- cu o suprafaţă de 0,50 ha ce păstrează
elemente floristice valoroase, necesare a 19 protejate cum sunt: 1 stejar de 150 ani, 1
salcâm japonez, 2 nuci negri de 100 ani ş.a.
• Monumente ale naturii: un tei argintiu de 350 ani la Mănăstirea Bîrnova, 2 tei
argintii de 150 ani şi un castan de 150 ani în satul Vişan ( proprietatea Donici
Constantin), 3 stejari de 250 ani ( stejari lui Movilă), 1 stejar de 200 ani în satul Cercu, 2
stajari de 300 ani pe proprietatea Potop - satul Bârnova, ş.a.
• Perimetrul special forestier reprezentat de Pădurea Repedea - Bârnova, ce are o
suprafaţă de cca. 15000 ha.
Trupurile de pădure localizate la sud şi nord de satul Păun, între Todirel şi Bârnova,
între Cercu si Bârnova, în lungul DJ 247 spre Iaşi au rol de protecţie, în special de
protecţie a solului (plantaţiile antierozionale şi de consolidare a versanţilor instabili).
Pădurile cu rol de recreere pentru municipiul Iaşi sunt cele din lungul drumurilor
DN 24, DC 47 şi DJ 247.
18
Din aceste zone şi situri protejate numai Rezervaţia Repedea are valoare naţională,
restul fiind de interes local, judeţean şi comunal.
Potrivit secţiunii III din P.A.T.N., comuna Bârnova face parte din categoria
unităţilor administrativ-teritoriale cu concentrare foarte mare de patrimoniu construit, cu
valoare culturală de interes naţional, prin prezenţa Ansamblului Mănăstirii Bârnova
monument istoric de valoare naţională excepţională.
Aşezată într-un cadru natural deosebit de pitoresc, printre copaci umbroşi, vechea
ctitorie, împrejmuită cu ziduri puternice, mai păstrează încă o clopotniţă la poartă, iar în
interior biserica şi palatul domnitorului Miron Barnovschi, astăzi în parte ruinat.
În comună se mai întâlnesc şi alte monumente istorice şi de arhitectură, cum sunt:
Sat Bârnova - Gara Veche din secolul al XIX-lea;
- Sanatoriul T.B.C. de la sfârşitul secolului al XIX-lea;
Sat Păun - Biserica Sfinţii Apostoli din anul 1812;
Sat Vişan - Biserica Învierea Domnului din secolul al XIX-lea;
Sat Pietrăria - Schitul lui Tărâţă, din secolele XVIII-XIX;
- Biserica Adormirea Maicii Domnului din anul 1755, cu reparaţii la sfârşitul
secolului al XVIII-lea şi adăugiri (pridvor) în anul 1836.
2. 3. COMUNA CIUREA
POTENŢIALUL TURISTIC
- Factori naturali de cură
Podgoriile şi livezile reprezintă principalele resurse naturale ale comunei prin
produsele pe care le oferă: struguri de diferite soiuri şi specii pomicole (meri -34,7%,
prunii -24,0%, cireşi şi vişini -20,0%).
Pădurea reprezintă o importantă resursă naturală a comunei atât pentru produsele pe
care le oferă (resurse forestiere şi cinegetice), cât şi pentru rolul pe care îl are în
ameliorarea climatului şi regimului hidrologic al apelor, protecţia solului, precum şi
pentru potenţialul turistic şi de agrement. Prezenţa pădurii a influenţat pozitiv mediul,
menţinând şi conservând cât mai aproape de starea naturală multe din componentele
acestuia.
Fructele şi aerul curat al pădurii pot fi valorificate şi utilizate ca factori naturali de
cură de către vizitatori.
Pe teritoriul comunei Ciurea au fost identificate următoarele obiective turistice
naturale:
- izvoare minerale nevalorificate (Picioru Lupului);
- cariere de piatră, nisip, argilă;
- lacul de agrement-sport-pescuit Ciurea-Ciurbeşti (5,0 ha);
- iazul Zanea-14,5 ha;
- perimetrul forestier, ce are o suprafaţă de aprox. 1416 ha.
Trupurile de pădure au rol de protecţie, în special de protecţie a solului (plantaţiile
antierozionale şi de consolidare a versanţilor instabili).
Rezervaţii arheologice:
- Sat Ciurea - “Lunca Ciurei”- Aşezare din epoca fierului şi din perioada prefeudală;
19
- Sat Hlincea - Valea sud-estică a Dealului Cetăţuiei - Aşezare şi necropolă din sec.
VII-XIV;
- Sat Dumbrava - aşezare dacică “Dealul Dumbrava”.
Monumente istorice si de arhitectură:
- Sat Ciurea - Gara 1893;
- Biserica Sf. Nicolae 1907 zidită pe locul bisericii cu acelaşi hram, care a fost
construită în anul 1722; conţine icoane ce provin din patrimoniul primei biserici şi cărţi
de ritual din sec. XVIII-XIX.
2. 4. COMUNA COTNARI
1 Obiective turistice naturale:
2 - rezervaţia forestieră “Pădurea Cătălina - Cotnari ” (HCJ 8/1994, Legea
5/2000), un făget secular cu arbori de peste 150 – 200 de ani, situat la limita între
zona forestieră şi zona de silvostepă (comuna Cotnari), cu un strat ierbaceu bogat
în elemente sudice şi continentale.
3 Obiective turistice antropice:
4 Monumente istorice şi situri arheologice
5 - Biserica “Cuvioasa Paraschiva”, din satul Cotnari, comuna Cotnari, construită în
anul 1493;
6 - Situl arheologic al cetătii traco – getice “Cătălina”, din satul Cotnari, comuna
Cotnari, ce datează din secolele IV-III Î. Hr.;
7 - Ansamblul medieval Curtea Domnească, din satul Cotnari, comuna Cotnari,
datând din secolul XV, fostă reşedinţă de vară a lui Ştefan cel Mare;
8 - Ruinele Palatului Domnesc, din satul Cotnari, comuna Cotnari, datând de la
sfârşitul secolului XV;
- Castelul cu Campanulă, construit pentru regele Carol al II-lea, în prezent sediu
al SC. Cotnari;
- Ruinele bisericii catolice “Sf. Maria”, din satul Cotnari, comuna Cotnari, datând
din secolul XV, epoca medievală;
- aşezarea din satul Hodora, comuna Cotnari, datând din eneolitic şi aparţinând culturii
Cucuteni;
- aşezarea din satul Hodora, comuna Cotnari, ce datează din secolul IV, epoca daco –
romană;
- aşezarea din satul Hodora, comuna Cotnari, identificată ca aparţinând epocii romane,
secolele II – III.
Potenţial economic: podgoria de la Cotnari
Masivul viticol al Cotnariului se răsfira sub formă de potcoavă, pe Coasta Cotnari-
Hârlău, la limita de nord a arealului continental cu viţa-de-vie. Circa 40 de kilometri
măsoară pe direcţia nord-sud rezervaţia viticolă Cotnari-Hârlău şi între 3 şi 10 km vest-
est. Peste 2.500 ha are unica podgorie fidela soiurilor autohtone de culoarea ambrei, între
care vestitele Grasă, Frâncuşă, Fetească şi Tămâioasă românească.
Ordonată pe criterii ştiinţifice, vinoteca - cu o capacitate de peste 800.000 de sticle
– se înscrie în circuitul turistic moldav. Cea mai veche mostră păstrată este din anul
înfiinţării podgoriei, 1956, vin aflat de curând şi în tezaurul Băncii Naţionale Române.
20
Grasa de Cotnari ocupă locul de frunte, pentru meritul de a îngloba 30 de componente
chimice şi minerale.
Turiştii pot degusta licorile Cotnariului în crama rustică postată lângă vinotecă şi
deasupra hrubelor. Degustarea se face după vizitarea Combinatului de Vin şi Vinificaţie
şi a amfiteatrului viticol cu versanţii ascuţiţi: Dealul lui Vodă, Ţiglăile lui Balta şi dealul
Cătălina.
2.5. COMUNA CUCUTENI

- Factori naturali de cură
În zona satului Băiceni s-au localizat 3 surse de apă minerală sulfuroasă,
bicarbonatată, sodică, hipotonă şi 5 surse de apă minerală sulfuroasă, bicarbonatată,
sodică, calcică, magneziană, hipotonă. Au mai fost semnalate 2 izvoare minerale în satul
Cucuteni. Caracteristicile acestor ape au fost evidenţiate pentru prima dată de Petru Poni
în anul 1888. Caracterul permanent şi constant calitativ al acestor ape a fost confirmat de
Institutul de Balneologie şi Fizioterapie Bucureşti. Mineralizarea acestor ape subterane îşi
are originea în orizontal permeabil sarmaţian, datorită spălării şi drenării solurilor din
argilele sarmaţiene.
Indicaţii terapeutice. Din cercetările şi studiile efectuate asupra apelor minerale de
la Băiceni pentru evidenţierea posibilităţilor de valorificare, a rezultat că acestea, se pot
utiliza în scopuri balneo-terapeutice, în cura internă şi externă şi ca ape de masă după o
îmbogăţire cu bioxid de carbon. La Băiceni este cea mai alcalină apă din ţară, putând fi
indicată pentru afecţiuni ale aparatului digestiv.
Mod de valorificare - Un izvor captat în zona Băiceni este utilizat pentru
alimentarea ştrandului.
Având în vedere posibilităţile şi calităţile apelor minerale din zonă, se poate spune
că potenţialul balnear al comunei este nevalorificat.
- Obiective turistice naturale
Pe teritoriul comunei Cucuteni au fost identificate următoarele obiective naturale:
- un ştrand cu ape sulfuroase (Băiceni);
- un iaz piscicol (cca. 6 ha) în satul Băiceni şi alte două în Cucuteni şi Săcăreşti;
- izvoare de ape minerale în satele Băiceni şi Cucuteni;
- cariere de piatră, nisip, argilă.
- Obiective turistice antropice
• Rezervaţii arheologice
Sat Băiceni - “La Silişte”-aşezare din sec. II, III, VIII, X d.Hr.;
- “Cetăţuia” -aşezare din epoca neolitică (cultura eponiană);
- “Dâmbul morii” - aşezare din epoca neolitică (cultura eponiană).
• Monumente istorice si de arhitectură
Sat Băiceni - Biserica “Sf. Voievozi” (1 804), cu adăugiri ulterioare;
- Biserica de lemn “Sf Treime” (1808). Sat Cucuteni - Biserica “Schimbarea la faţă”
(1777);
- Casele familiei Cantacuzino, aparţinând sec.XVII- XVIII.
- Structuri turistice
21
Capacitatea de cazare a comunei este de 24 de locuri, asigurate în cadrul unor
gospodării ale populaţiei (6 ferme agroturistice cu câte 4 locuri). În comună există şi un
camping.
2. 6. COMUNA DELENI
Comuna Deleni este renumită pentru calitatea aerului şi a apei.
În forajul Deleni – Hârlău se găsesc izvoare de apă minerală similare cu cele de la
Nicolina. Acestea sunt ape clorosodice şi clorocalcice, uşor radioactive, cu o
rnineralizatie foarte ridicată, variind între 57,78 g/kg şi 63,69 g/kg, din care 25,11- 43
glkg NaCl şi 16-30 g/kg CaCI2, la care se adaugă conţinuturi reduse de NaCI2, SO4Ca şi
Ca(CO3H)2. În localitatea Deleni există un izvor - “Deleni Fierbătoare” - ce este
administrat de R.A. Apemin.
Aerul curat este datorat prezenţei pădurii de pe Dealul lui Holm, cu rolul complex
precum şi pentru potenţialul turistic şi de agrement. Prezenţa pădurii a influienţat pozitiv
mediul menţinând şi conservând cât mai aproape de starea naturală multe din
componentele acestuia.
- Obiective turistice naturale
- două parcuri dendrologice în localitatea Maxut:
• Domeniul Ghica Polizu de 1‚5 ha;
• Domeniul Ghica (Spitalul de copii Deleni) cu suprafaţa 3,50 ha;
- parc de agrement la cota 518 m pe Dealul lui Holm în localitatea Poiana;
1 - lac pentru pescuit sportiv în localitatea Poiana.
2 - Obiective turistice antropice
3 Monumente istorice şi de arhitectură
- Ansamblul conacului Cantacuzino-Deleanu, din satul Deleni, comuna Deleni, din

secolele XVII-XX;
- Biserica “Adormirii Maicii Domnului”, din satul Deleni, comuna Deleni, datând
din 1669;
- Ansamblul Curţii Boiereşti Crupenschi, din satul Feredeni, comuna Deleni,
construit în secolul XVIII şi refăcut în secolul XIX;
- Hanul din satul Deleni - construit în sec. al XVIII-lea de către Grigore Ghica Vodă
(astăzi se mai zăresc doar ruinele situate pe partea dreaptă a DJ 281A Hârlău - Poiana);
- Schitul Lacuri situat în codrii Delenilor, construit în anul 1724 de către marele
Vistiernic Iordache Cantacuzino (la început schitul s-a numit Deleni, apoi Delenii de la
Lacuri şi astăzi Lacuri).
Potenţialul etnografic
- practicarea meşteşugurilor: prelucrarea artistică a lemnului şi nuielelor precum şi
meşteşugul olăritului, cu fabricarea ceramicii negre de la Poiana – Deleni;
Structuri turistice:
1. Structuri de primire turistică cu funcţiuni de cazare
În ceea ce priveşte structurile de cazare, acestea sunt grupate astfel:
Localitatea Poiana:
- cabană cu 10 locuri de cazare;
22
- 12 căsuţe de vacanţă cu 34 locuri de cazare;
- 3 pensiuni turistice.
Cabana din satul Poiana comuna Deleni.
Căsuţe de vacanţă din satul Poiana comuna Deleni.
Localitatea Deleni:
- han pescăresc;
- camping.
Pe DN 28 A, la km 32 rnai sunt amplasate încă 6 căsuţe a câte 2 paturi, deci încă 12
locuri de cazare.
2.Structuri turistice de alimentaţie:
Comuna Deleni dispune de o cantină în satul Maxut.
3. Structuri turistice de agrement:
În localitatea Deleni există:
- lac pentru pescuit sportiv;
- parc de agrement;
- teren de sport pentru volei şi fotbal.
- lac de agrement
2.7. COMUNA DOBROVĂŢ

- Factorii naturali de cură:
pe care le oferă (resurse forestiere, cinegetice ş.a.) cât şi pentru rolul complex pe care îl
are în ameliorarea climatului şi regimului hidrologic al apelor, protecţia solului, precum
şi pentru potenţialul turistic şi de agrement.
Prezenţa pădurii a influienţat pozitiv mediul menţinând şi conservând cât mai
aproape de starea naturală multe din componentele acestuia. Aerul curat al pădurii poate
fi folosit ca factor natural de cură.
• Rezervaţii forestiere:
- Poieni II- 144,7 ha;
- Pietrosu - 83,0 ha;
• Parcul dendrologic Domeniul Coroanei Dobrovăţ - 1‚0 ha;
Monumente şi situri arheologice:
-“Cetăţuie”, la 200 m de marginea de sud-vest a satului, poziţia 24 A 071 în lista
monumentelor;
- “Palanca”, la circa 3 km nord-vest de sat, între pâraiele Pietrosu şi Palanca, la
poziţia 24 A 072 în lista monumentelor;
- “Tarlaua Velniţa”, la sud de sat, la circa 3 km pe dreapta şoselei Dobrovăţ,
Codăieşti, poziţia 24 A 073 în lista monumentelor.
Monumente istorice şi de arhitectură:
- Biserica de lemn Sf. Pantelimon, poziţia 24 B 475 în lista monumentelor;
- Mănăstirea Dobrovăţ cu Biserica Pogorârea Sf. Duh şi Biserica paraclis Sf.
Gheorghe, poziţia 24 B 476 în lista monumentelor;
Mănăstirea Dobrovăţ a fost ridicată în anul 1503 de către domnitorul Ştefan cel
Mare şi este foarte interesantă şi valoroasă din punct de vedere istoric şi artistic. Din
23
ansamblul ei de construcţii nu s-a mai păstrat până astăzi decât biserica. lnteriorul ei a
fost pictat pe un fond albastru de Voroneţ la anul 1529, în timpul lui Petru Rareş.
- Structuri turistice:
În comuna Dobrovăţ există o cabană turistică cu două încăperi şi cu o suprafaţă de
2259 mp, aparţinând de Ocolul Silvic dar care în momentul de faţă este închiriată şi nu se
găseşte în circuitul turistic. Cu privire la dotările social-culturale putem spune că există o
bibliotecă comunală şi un cămin cultural.
Pentru recreere există un spaţiu verde amenajat, cu suprafaţa de 0,3 ha, situat în
vecinătatea Ocolului Silvic, la fostele Domenii ale Coroanei.
Mai există şi un teren de sport cu o suprafaţă de 0,95 ha, dar care în prezent este
neamenajat.
2.8. COMUNA MIRONEASA

- Factori naturali de cură:
Pădurea reprezintă principala resursă naturală a comunei atât pentru produsele pe
care le oferă (resurse forestiere şi cinegetice), cât şi pentru rolul pe care îl are în
ameliorarea climatului şi regimului hidrologic al apelor, protecţia solului, precum şi
pentru potenţialul turistic şi de agrement.
Fructele şi aerul curat al pădurii pot fî valorifîcate şi utilizate ca factori naturali de
cură de către vizitatori.
Pe teritoriul comunei Mironeasa au fost identificate următoarele obiective turistice
naturale:
- perimetrul forestier ce are o suprafaţă de aprox. 2606 ha, fiind administrată de
Ocolul Silvic Grajduri.
Trupurile de pădure au rol de protecţie, în special de protecţie a solului (plantaţiile
antierozionale şi de consolidare a versanţilor instabili).
Sat Schitu Hadâmbului - Biserica “Înălţarea Maicii Domnului” (1659), turnul de
intrare cu zidul de incintă sec. XVII; ruinele clădirilor.
2.9. COMUNA MOŞNA

Comuna Moşna oferă un peisaj destul de pitoresc cu un fond forestier bogat – fiind
o zonă amenajată pentru vânătoare; pârâul Moşna.
Monumente de arhitectură:
-Biserica “Sfinţii Voievozi” sec. XVIII – reclădită în sec. XIX
Pe dealul Crasniţa, la circa 2 km N-V de sat, există o aşezare fortificată datând din
sec. IV – III î.e.n., înconjurată de un val de pământ care la partea de sud-est este
completată cu o movilă naturală.
24
2.10. COMUNA RĂDUCĂNENI
Principalii factori naturali de cură sunt cele două surse cu ape minerale
bicarbonatate, sulfatate, calcice, magneziene, sodice, uşor carbogazoase, oligometalice,
termale, ce au o mineralizare totală de 1‚4 -1‚7g/l.
Factorii terapeutici existenţi sunt indicaţi îndeosebi în tratarea următoarelor
afecţiuni:
- afecţiuni ale tubului digestiv şi ale glandelor anexe (ficat);
- afecţiuni renale (rinichi, căi urinare).
Pe teritoriul comunei Răducăneni au fost identificate următoarele obiective
naturale: cariere de gresii; fond forestier (peste 1000 ha pădure); oglinzi de apă; cursuri
de apă.
Satul Răducăneni - “Pârâul Hameiosul” (islaz comunal) -aşezare din sec. Xl-Xlll.
Satul Răducăneni - Casa Roset-Catargiu sec.XIX;
Satul Bohotin - Biserica “Sf. Nicolae” 1842-1845.
Capacitatea de cazare a comunei este de 30 de locuri, asigurate de structuri turistice
de tip bungalouri (categoria *****)‚ structuri ce se află în administrarea S.C. Peco S.A.
Gradul de ocupare al acestor structuri turistice de primire este redat mai jos:
- 3camereX 1 pat = 3 locuri
- 6 camere X 2 paturi = 12 locuri
- 5 camere X 3 paturi = 15 locuri
TOTAL = 30 locuri.
2.11. COMUNA RUGINOASA

1 - Obiective turistice naturale:
• Perimetru silvic de 78 ha;

• Parcul dendrologic Domeniul Al. l. Cuza - 10 ha;
• Lacuri de agrement.
- Ansamblul Palatului Al.l. Cuza;
- Palatul din 1862, refăcut pe urmele celui din secolui al xvii - lea, avadat, restaurat
în anul 1979;
- Biserica Adormirea Maicii Domnului construită în anul 1813;
- Mormântul domnitorului Al. I. Cuza;
În comună există doar structuri de primire turistică cu agrement,cum ar fi:
- Sală polivalentâ de 0,16 ha în localitatea Dumbrăviţa;
- Complex sportiv de 2,53 ha în localitatea Ruginoasa:
- Stadion de 0,73 ha în Vaşcani.
25
Pentru recreere există un parc în centrul comunei dar care nu este amenajat.
2.12. COMUNA STRUNGA

Sursa de apă minerală a fost descoperită cu cca. 150 ani în urmă (1834) de către
chimistul Zotta şi farmacistul Abrahamfi.
Apele minerale de la Strunga sunt ape sulfuroase, bicarbonate, calcice, magneziene,
sodice, hipotone.
După aprecierile cercetătorîlor din IMFBRM, la originea mineralităţii apelor stă
conţinutul în sulfuri metalice şi, în special în sodiu din marnele sarmaţiene. Caracterul
sulfurat al apei se datorează prezenţei în marne a unor eflorescenţe de sulfaţi de sodiu, pe
care apele de infiltraţie le au în soluţie. Alimentarea zăcământului hidromineral de formă
lenticulară se face pe seama nisipurilor sarmaţiene din baza loessului de pe platoul
Hăbăşeşti, prîn preluarea unei părţi din debitul de descărcare al acestora şi în secundar
din precipitaţii.
Obiective turistice naturale:
- două parcuri, unul natural de 8,5 ha cu bănci şi umbrare şi unul turistic de 5 ha cu
arbori exotici şi seculari;
- un iaz pentru agrement de 400 mc;
- amfiteatrul natural Poiana Toporaşi;
- pădurea seculară Soci.
Se consideră că, în aceşti ani, apele minerale au fost exploatate la parametrii
normali (cca 54,6 mc la nivelul bazei de tratament, respectiv 14 căzi de balneaţie).
Obiective turistice antropice:
- Biserica de lemn Sf. Nicolae a fostului schit 1747, poziţia 24 B 488 în lista
monumentelor;
- Turnul clopotniţă din faţa Bisericii de lemn Sf. Nicolae
- Biserica Sf. Gheorghe 1762, cu reparaţii în 1822, poziţia 24 B 494 în lista
monumentelor;
Mai există:
• biserici ortodoxe în satele Strunga, Brătuleşti, Criveşti şi Cucova;
• biserică romano-catolică în satul Fărcăşeni;
• casă de adunare a cultului adventist în satul Strunga.
Structuri turistice
Structuri de primire turistică cu functiuni de cazare
Pe tipuri de unităţi, capacitatea de primire a staţiunii este următoarea:
- 6 pavilioane cazare 112 locuri;
- 7 căsuţe 14 Iocuri;
- 2 tabere şcolare 80 locuri;
- camping 28 locuri.
Pentru turismul rural sunt în pregătire 10 case individuale cu cca. 30 locuri.
Cele şase pavilioane sunt: Vila Crizantema, Vila Viorica, Vila Liana, Vila Liliana,
Vila Ghiocelul şi Vila Panseluţa.
- căsuţe din tabăra şcolară;
- camping Strunga;
În apropiere de Strunga pe DN 28, km 61 se află Campingul Trei lazuri.
26
Acesta dispune de 2 camere cu un pat, 3 camere cu două paturi, 2 camere cu trei
paturi, 9 căsuţe cu două paturi şi de o parcelă de campare de 20 locuri.
Structuri turistice de alimentaţie
Staţiunea Strunga dispune de structuri de alimentaţie grupate astfel: o cantină-50
locuri; un restaurant.
Structuri turistice de tratament
Structurile de tratament cuprînd un pavilion de băi cu 14 căzi şi 2 buvete pentru
cura internă (lzvoarele Doina şi Ciuperca) şi instalaţii de electrotermofototerapie,
aerosoli, inhalaţii, af1ate întro-o clădire din comună.
Structuri turistice de agrement
În localitatea Strunga există:
- 2 hanuri pescăreşti;
- parc de agrement,
- cantina din tabăra şcolară,
- restaurant
- un parc de agrement cu suprafaţa de 5,89 ha cu arbori exotici;
- un iaz pentru agrement de 400 mc;
- stadion în localitatea Strunga;
- teren sport în localitatea Fărcăşeni.
Există masă de biliard în clădirea magazinului Federalcoop laşi din localitatea Strunga,
bibliotecă comunală, terenuri de joacă pentru copii în tabăra şcolară de la marginea staţiunii şi o
sală multifuncţională în satul Fărcăşeni.
Analiza tipurilor de turism
PUNCTE TARI PUNCTE SLABE
TURISMUL - numeroase izvoare hidrominerale - concurenţă cu apele

BALNEAR pentru cura internă şi externă; sulfuroase de la Nicolina;
- ape sulfuroase, bicarbonate, calcice, - mai există doar 11 din
sodice, magneziene şi hipotone; cele 14 izvoare din care 2
- tratarea afecţiunilor sunt utilizate în cura internă
aparatului locomotor tubului digestiv, - scăderi mari de debit la
boli hepatice, afecţiuni O.R.L. majoritatea surselor;
şi respiratorii; - izvoarele 3, 4, 10 şi 14 sunt neigenizate;
- pavilion de băi cu 14 căzi şi 2 buvete pentru -cura
pavilionul de tratament prezintă o uzură
internă; avansată;
- instalaţii de electrotermofototerapie, - modulele terapeutice sunt dispersate în
aerosoli, inhalaţii; comună şi teritoriu
- bioclimat sedativ. - baza de tratament este
învechită;
- lipsa unor dotări de agrement terapeutic;
- scăderea numărului de turişti.
TURISMUL - cadru natural pitoresc, reconfortant; - la pavilioane doar 60 de locuri
PENTRU - microclimat specific; pot fi utilizate în condiţii optime;
ODIHNĂ Şl - o mare capacitate de cazare în vile şi - posibilităţile de
RECREERE campinguri; divertisment sunt foarte reduse;
27
- două tabere pentru elevi; - nu există dotări
- parc natural; corespunzătoare.
- trei iazuri;
- două hanuri pescăreşti;
- trasee turistice pitoreşti.
AGROTURISMUL
- importante suprafeţe de vii şi livezi; - încă nu sunt amenajate pensiunile
- două ferme pomicole; agroturistice;
- fermă vegetală; - nu există o agenţie de
- fermă de creştere a vacilor cu lapte; turism rurală.
- numeroase obiective turistice naturale şi
antropice;
- accesibilitate.
PUNCTE TARI
- poziţia staţiunii pe DN 28 (E 583) între laşi (puct de frontieră Sculeni cu
Republica Moldova) şi E 85 Suceava-Bucureşti;
- situarea comunei în triunghiul format de marile oraşe: laşi, Roman, Paşcani;
- cea mai apropiată statie C.F.R. se află la 10 km în Târgu Frumos;
- există numeroase autobuze în tranzit
- potenţial cultural deosebit;
- Festivalul naţional “Trandafir de la Moldova” şi alte manifestări culturale;
- prezenţa datinilor şi a obiceiurilor de iarnă: Capra, Cerbul, Oaia, Struţul, Haiducii,
Moşnegii
-poziţia în drumul spre marea capitală culturală a judeţului.
PUNCTE SLABE
- căile de acces, drumurile interioare nu sunt într-o stare foarte bună.
- turism puţin practicat.
28

Analiza Potentialului Turistic Al Judetu

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Analiza Potentialului Turistic Al Judetu

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

ANALIZA POTENŢIALULUI TURISTIC AL JUDEŢULUI IAŞI

1. Zonarea judeţului Iaşi din punct de vedere turistic

1.1. ZONA MUNICIPIULUI IAŞI

Tipurile de turism ce pot fi practicate în municipiul Iaşi sunt:

ZONA ARONEANU – DOROBANŢ

ZONA BUCIUM - REPEDEA - POIENI

ZONA CUCUTENI - COTNARI – HÂRLĂU - DELENI - PÂRCOVACI

ZONA STRUNGA – MICLĂUŞENI - TREI IAZURI – MIRCEŞTI

ZONA PAŞCANI – MOŢCA

ZONA MĂDÂRJAC – SINEŞTI

2. Analiza comunelor cu potenţial turistic ridicat

2.1. COMUNA ARONEANU

- Fabrica de cărămidă Ciurea;

2.5. COMUNA CUCUTENI

- Ansamblul conacului Cantacuzino-Deleanu, din satul Deleni, comuna Deleni, din

2.7. COMUNA DOBROVĂŢ

2.8. COMUNA MIRONEASA

2.9. COMUNA MOŞNA

2.11. COMUNA RUGINOASA

• Perimetru silvic de 78 ha;

2.12. COMUNA STRUNGA

PUNCTE TARI PUNCTE SLABE

TURISMUL - numeroase izvoare hidrominerale - concurenţă cu apele

S-ar putea să vă placă și