Violența domestică împotriva femeilor: revizuirea sistematică a studiilor

privind prevalența

Violența împotriva femeilor include toate agresiunile verbale, fizice și sexuale care încalcă
corpul fizic al femeii, sentimentul de sine și sentimentul de încredere, indiferent de vârstă, rasă,
etnicitate sau țară (Campbell 1995). Violența împotriva femeilor a fost identificată ca o
problemă majoră în domeniul sănătății publice și drepturilor omului (Joachim 2000) și a fost
estimată de Organizația Mondială a Sănătății (OMS) pentru a reprezenta între 5-20% din anii
sănătoși de viață pierduți la femei în vârstă de 15 ani la 44 (OMS 1997). Au fost întreprinse
paralel căutări de 6 baze de date (Medline, Embase, Cinahl, ASSIA, ISI și Bibliografia
internațională a științelor sociale) pentru perioada 1995-2006. Listele de referință din studiile
preluate și jurnalele interdisciplinare specializate în violență (Violența împotriva femeilor,
Jurnalul de violență interpersonală) au fost cercetate manual pentru a căuta studii suplimentare
care ar fi putut să nu fie preluate de căutările bazei de date.Au fost incluse în revizuirea
sistematică 134 de studii în limba engleză despre prevalența violenței domestice asupra
femeilor, inclusiv a femeilor cu vârsta cuprinsă între 18 și 65 de ani, cu excepția femeilor cu
handicap sau boli specifice, care conțin date primare, empirice de cercetare. Studiile au fost
evaluate pe opt criterii predeterminate și stratificate în funcție de scorul total de calitate.
Majoritatea studiilor (41%) au fost efectuate în America de Nord, urmate de 20% în Europa,
16% în Asia, 11% în Africa și 5% în Orientul Mijlociu (Tabelul 1). Optzeci și trei de studii (56%) au
fost bazate pe populație, douăzeci și cinci (17%) au fost efectuate în îngrijire primară, 12% în
centre de urgență și altele în clinici de obstetrică și ginecologie, pediatrie, psihiatrie și alte
spitale. Dimensiunea eșantionului a fost de peste 300 în 84% din studii. Aproximativ 60% au
utilizat o formă de randomizare în eșantionarea lor (Tabelul 2). În 41% din studii, un instrument
de măsurare a fost elaborat de către cercetători care utilizează grupuri de focus sau prin
referire la alte instrumente de măsurare valide, deși câțiva nu au raportat despre instrumentul
utilizat. Cel mai frecvent utilizat instrument a fost Scala tactică de conflict (16,9%), urmată de
ecranul de evaluare a abuzului (14%) și de instrumentul OMS (13%). Cea mai frecvent folosită
metodă de colectare a datelor a fost interviurile față-în-față (55%), urmate de chestionare
autoadministrate (30%) și interviuri telefonice (13%).
Prevalența medie pe durata vieții a tuturor tipurilor de violență a fost cea mai ridicată în
studiile efectuate în clinicile de psihiatrie și obstetrică / ginecologie . Rezultatele acestei
revizuiri subliniază faptul că violența împotriva femeilor a atins proporții epidemice în multe
societăți. Ratele ridicate de prevalență a violenței cu care se confruntă femeile sugerează că
medicii care practică în toate domeniile medicinii trebuie să recunoască și să exploreze
relevanța potențială a problemelor de violență atunci când iau în considerare motivele femeilor
pentru prezentarea sănătății. Sensibilizarea față de problema violenței domestice ar trebui
încorporată nu numai în formarea medicală, ci și în organizațiile guvernamentale, juridice și
judiciare. Incoerențele în metodologia identificate în studiu evidențiază importanța elaborării
unor definiții mai clare, astfel încât rezultatele să poată fi comparate între setări, pentru a
permite compararea mai exactă a ratelor de prevalență în timp și între diferitele grupuri de
populație. Cercetarea viitoare ar trebui să încerce să recunoască diferențele culturale în
funcționarea familiei fără a observa neapărat astfel de diferențe ca fiind "deviant" sau
"patologic" și ar trebui să recunoască natura complexă a diferențelor dintre grupurile etnice și
în interiorul acestora. Cercetarea mai concentrată și mai sensibilă din punct de vedere cultural
poate conduce la o înțelegere mai clară a domeniului de aplicare și a cauzelor violenței
împotriva femeilor, ceea ce, la rândul său, poate conduce la eforturi mai eficiente de prevenire
și intervenție.