Sunteți pe pagina 1din 18

Fişa de lucru: Apele oceanice

I. Oceanul Planetar
Oceanul
Planetar ....................................................................................................................................................................... .....................
......................................................................................................................................................................................
 cuprinde 97,5% din întreaga cantitate de apă de pe Pământ și acoperă 71% din suprafața terestră;
 are adâncimea medie de 3.800 m, iar cea maximă de 11.033 m (în Groapa Marianelor).
A. Oceanele ................................................................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................................................................
Oceanul Planetar este împărțit în patru bazine oceanice.
E
xercițiul I: Pe baza cunoștințelor acumulate, precizați numele celor patru oceane. 38
...........................................................................................................................................................................................................
 Activitate în echipă
Exercițiul II: Citiți documentul de mai jos și răspundeți la următoarele întrebări: Care
este oceanul:
 cu cea mai mare întindere? ..........................................................................................................................................................
 cu cea mai mică întindere? ...........................................................................................................................................................
 situat în întregime în Emisfera Nordică? .......................................................................................................................................
 cu cele mai calde ape? .................................................................................................................................................................
 în care se găsește cea mai lungă dorsală de pe glob? .................................................................................................................
 în care se găsește cea mai lungă fosă oceanică? ........................................................................................................................
Document
Oceanic Arctic / Oceanul Îngheţat este situat în Emisfera Nordică, între continentele Europa, Asia şi America
de Nord. Are în compunere mai multe mări: Albă, Barents, Beaufort, Ciukcilor, Kara, Laptev, Siberiei de Est
2
ş.a. Este oceanul cu cea mai mică întindere (14,79 mil. km ), cel mai puţin adânc (-5.499 m adâncimea maximă),
2 2
cu cea mai mare întindere de apă oceanică îngheţată (11.000 km iarna şi 8.000 km vara) şi cu cea mai mare
2
suprafaţă insulară în raport cu cea a acvatoriului (3,7 mii km ; Arhipelagul Arctic Canadian, Franz Joseph, Noua
Siberie, Novaia Zemlea, Severnaia Zemlea, Svalbard etc.). Unii oceanografi îl consideră mare mediterană a
Oceanului Atlantic (Marea Arctică Mediterană / Marea Arctică).
Oceanul Atlantic ocupă aproximativ 20% din suprafaţa Pământului şi este cuprins între continentele: Europa,
Africa, America de Nord, America de Sud și Antarctida. Mările incluse în ocean sunt: Baltică, Caraibelor, Labrador,
Nordului, Sargaselor ş.a. Are cel mai puternic curent oceanic (Curentul Golfului) şi cel mai lung lanţ muntos
subacvatic (Dorsala Medio-Atlantică – 40.000 km).
2
Oceanul Indian este cuprins între Africa, Asia, Australia și Antarctica şi ocupă o suprafaţă de 73.556.000 km .
o
Are cea mai ridicată temperatură medie a apelor (20 C temperatura medie iarna în regiunea intercontinentală),
o
cea mai caldă apă (36,6 C, în august, în Golfului Persic), cea mai mare salinitate medie (35,4-36,5‰, din cauza
evaporaţiei mari) şi cel mai mic număr de mări (Andaman, Arabiei, Bengal etc.).
Oceanul Pacific („Marea Liniştită”) este situat între continentele Asia, Australia, Antarctida, America de Sud şi
2
America de Nord. Este oceanul cel mai întins (179,7 mil. km²; 181,3 mil. km – după alte surse –, reprezentând 33%
din suprafaţa planetei) şi cel mai adânc (-11.033 m în Groapa Marianelor), cu cel mai mare număr de mări
incluse (30; Bering, Celebes, Chinei de Est, Coralilor, Filipinelor, Japoniei, Tasman, Sulu ş.a.), cu cea mai lungă fosă
oceanică (5.900 km; Atacama, în lungul ţărmurilor statelor Peru şi Chile), cu cea mai mare dezvoltare a
formaţiunilor coraligene (Marea Barieră de Corali: 2.300 km lungime, 2 - 150 km lăţime, până la 250 m
grosime), cu cel mai mare număr de munţi submarini (1.400), cu cel mai înalt vulcan submarin (Makarov
Seamount – 5.038 m altitudine faţă de fundul oceanului), cu cea mai mare arie vulcanică activă (concentrează
peste 350 vulcani, din cei 600 existenţi în prezent) şi cu cel mai mare număr de insule (aproximativ 25.000,
majoritatea grupate în: Melanezia, Micronezia, Polinezia şi Noua Zeelandă). După: Mărculeţ I. (coord.), Mic dicționar geografic școlar cu
superlative și singularități, Vol. I, Geografie fizică, București, 2014, p. 58-59.

38
În unele lucrări este inclus și un al cincilea ocean, cu mai multe denumiri: Oc. Austral, Oc. Antarctic sau Oc. Înghețat de Sud. A fost
clasificat şi acceptat printr-o decizie a Organizaţiei Internaţionale Hidrografice (în anul 2000) şi reprezintă un corp de apă care înconjoară
Antarctica, până la 60o lat. S. Are cel mai mic număr de mări incluse (5 – Ross, Bellingshausen, Weddell, Antilelor Meridionale
şi Depresiunii Argentiniene).
54
B. Mările .....................................................................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................................................................
Mările au fost clasificate după mai multe criterii:
I. După modul de formare (geneză), sunt:
a. mări epicontinentale, .....................................................................................................................................................................
(M. Arabiei, M. Nordului, M. Norvegiei)
b. mări de ingresiune, .......................................................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................................................................
(M. Baltică)
II. După poziția geografică și comunicarea cu restul Oceanului Planetar:
a. mări continentale sau interioare, ...................................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................................................................
Se disting:
 mări intercontinentale, ...................................................................................................................................................................
(M. Roșie, M. Mediterană, Mediterana Americană)
 mări intracontinentale, ...................................................................................................................................................................
(M. Azov, M. Baltică, M. Albă)
b. mări mărginașe, ............................................................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................................................................
Pot fi:
 mări deschise, ...............................................................................................................................................................................
(M. Nordului, M. Amundsen, M. Ross, M. Arabiei)
 mări semiînchise, ..........................................................................................................................................................................
(M. Ohotsk, M. Japoniei, M. Mânecii)
c. mări interinsulare, ..........................................................................................................................................................................
(M. Irlandei, M. Java, M. Banda, M. Celebes/Sulawesi)
Exercițiul III: Sub îndrumarea profesorului de la clasă, identificaţi numele mărilor redate pe harta de mai jos cu
numere (1-24). Scrieţi, apoi, numele lor în tabelul următor.

55
1 2 3
4 5 6
7 8 9
10 11 12
13 14 15
16 17 18
19 20 21
22 23 24

 Verifică-ți cunoștințele!
Realizează corespondența între tipurile de mări (A) și exemple (B).
A B
mare intercontinentală M. Azov
mare interinsulară M. Caspică
mare intracontinentală M. Coralilor
mare mărginașă deschisă M. Japoniei
mare mărginașă semiînchisă M. Roșie
M. Sulawesi

 Lectură
 Marea Mediterană este situată între continentele Europa, Asia şi Africa. În cadrul bazinului său au fost
separate mai multe subdiviziuni („mări”), separate, în general, de peninsule – Asia Mică, Balcanică, Italică şi
Iberică – şi insule: Marea Traciei (în nord-est, între peninsulele Asia Mică şi Balcanică), Marea Egee (la sud de
Marea Traciei, între Insulele Ciclade şi Peninsula Asia Mică), Marea Cretei (la nord de Insula Creta), Marea
Ionică (între vestul Peninsulei Peloponez şi sud-estul Peninsulei Italice), Marea Adriatică (între peninsulele
Balcanică şi Italică), Marea Tireniană (între Peninsula Italică şi insulele Sardinia şi Sicilia), Marea Ligurică
(între Insula Corsica şi Europa), Marea Balearelor sau Iberică (între Insulele Baleare şi Peninsula Iberică) şi
Marea Alboran (în vest, între Africa şi Peninsula Iberică).
După: Mărculeţ I., Mărculeţ Cătălina, Geografie generală. Elemente introductive, București, 2017, p. 24.

 Știați că ...
2
 Marea Filipinelor este cea mai întinsă mare de pe glob (circa 5.500.000 km ) şi cu cea mai mare adâncime
(5.860 m adâncime medie şi 11.033 m adâncimea maximă, în Fosa Filipinelor)? Este situată în vestul Oc. Pacific, la
o o o
10-25 lat. N și 125 -145 long. E.
2
 Marea Azov (39.000 km ) este marea cu cea mai mică adâncime (9 m adâncime medie şi 13 m adâncime
maximă; 15 m, după alte surse) şi cea mai izolată de pe Terra (între Peninsula Crimeea şi continentul Europa).
Comunică prin Strâmtoarea Kerci cu Marea Neagră.
2 2
 Marea Marmara este marea cu cea mai redusă suprafaţă (11.350 km , din care 182 km sunt insule: Avsa,
Paşalimanı, Prinţilor, İmralı, Marmara ş.a.)?. Este așezată între Europa (Peninsula Balcanică) şi Asia (Peninsula Asia
Mică) şi leagă Marea Egee de Marea Neagă, prin strâmtorile Dardanele şi Bosfor.
 Marea Neagră este unica mare cu două straturi de apă cu proprietăţi diferite şi cu cele mai numeroase
denumiri avute de-a lungul timpului (Ashena = Neagră, Posomorâtă; Pontus Axeinos = M. Inospitalieră; Pontus
Euxeinos = M. Ospitalieră; Kara Deniz = Neagră; Marea Maggiore = Marea cea Mare ş.a.)? Stratul de apă superior
– până la 180-220 m adâncime – este mai dulce (salinitatea de 16-17 ‰), bine oxigenat şi bogat în biodiversitate;
stratul inferior („tip euxinic”) este mai sărac în oxigen dizolvat, cu conţinut ridicat de hidrogen sulfurat (7-11 mg/l)
şi cu salinitate mai mare (21-22 ‰).
După: Mărculeţ I. (coord.), Mic dicționar geografic școlar cu superlative și singularități, Vol. I, Geografie fizică, București, 2014, p. 51.

56
Fişa de lucru: Apele oceanice
II. Proprietăţile fizice și chimice ale apelor oceanice

A. Salinitatea
Salinitatea
reprezintă ................................................................................................................................................................ .........................
..................................................................................................................................................................................
De unde provin sărurile din apele mărilor și oceanelor?
Dacă acestea s-ar depune pe fundul Oceanului Planetar ar forma un strat gros de aproximativ 60 m.
Salinitatea medie este de 35‰.
Concentraţia salinității variază de la o regiune la alta:  34‰ în zona ecuatorială;
 39-42‰ în regiunile tropicale aride;
Exercițiul I: Explicați această diferență de salinitate!
 35‰ în zonele temperate;
 30-33‰ în regiunile polare.
Exercițiul II: Localizați pe harta murală Marea Roșie și Marea Baltică. Explicați de ce salinitatea cea mai ridicată este în
Marea Roșie (43‰)39, iar cea mai redusă, în Marea Baltică (7‰)40.

B. Temperatura

Temperatura apei oceanice rezultă, în principal, din procesul de încălzire determinat de radiaţia solară directă.
Exercițiul III: Ne reamintim valorile radiației solare globale în zona caldă, zonele temperate și zonele reci.
Temperatura apei variază atât pe orizontală cât şi pe verticală.
Pe orizontală:  25° - 30°C, în regiunea intertropicală;
 8° - 18°C, în regiunile temperate;
 0...-2°C, în regiunile polare.
Exercițiul IV: Temperatura aerului din Emisfera Evoluţia temperaturii apei pe verticală
Nordică este cea mai ridicată în luna iulie şi cea mai
scăzută în luna ianuarie. Cum explicați faptul că
temperaturile cele mai mari ale apelor mărilor și oceanelor
sunt în luna august și cele mai mici în luna februarie?41
Pe verticală.
Exercițiul V: Observați diagrama alăturată și explicați
evoluția temperaturii apei pe verticală.
...................................................................................................
...................................................................................................
...................................................................................................
...................................................................................................
...................................................................................................
...................................................................................................
...................................................................................................
...................................................................................................
...................................................................................................
39
Marea Roşie are cea mai ridicată salinitate (40 ‰; 43 ‰, după alte surse), este cea mai caldă (până la 32oC, temperatura medie, şi 56oC,
în februarie 1956, temperatura maximă) şi cea mai nordică mare tropicală de pe Glob. Este situată între Africa şi Asia (peninsulele Sinai şi
Arabică) şi se întinde pe circa 450.000 km2. Situată în climatul tropical-uscat, este singura mare în care nu se varsă un râu permanent, iar
evaporaţia se ridică la 3.500 mm/an.
40
Marea Baltică are cea mai mică salinitate (7‰; 2‰ în Golful Finic). Este situată în Europa, între Peninsula Scandinavia şi Europa
Centrală. Cu o suprafaţă de 432.800 km2, include golfurile Botnic (la nord) şi Finic (la sud) și primeşte apele a numeroase fluvii şi
râuri: Neva, Daugava, Vistula, Reda, Sułpia, Odra etc.
41
În Emisfera Sudică, cele mai ridicate temperaturi ale apelor oceanice și marine sunt ridicate în luna februarie și mai reduse în luna august.
Geografie generală. Caiet cu fişe de lucru pentru clasa a IX-a, Ioan Mărculeţ, Cătălina Mărculeţ, ISBN 978-973-0-25185-2, 2017.
57
C o l e g i u l N a ţ i o n a l „I. L. C a r a g i a l e” Bucureşti
În regiunile polare, la suprafaţă, temperatura este de cca. 0°C, întreţinută de topirea gheţii din banchizele
polare, apoi temperatura creşte la +2°C la 200 m adâncime, de unde scade la -1°C...-2°C, pe fundul oceanului.

C. Transparența
Transparența apei oceanice este proprietatea apei de a permite trecerea razelor luminoase de diferite culori.
42
Ea crește de la poli la Ecuator: de la 6-8 m în Marea Albă, la 50-70 m în Marea Sargaselor .
Exercițiul VI: Localizați pe harta murală Marea Albă și Marea Sargaselor și precizați, după poziția geografică, din care
categorii de mări fac
parte. .................................................................................................................................................................................................
..........

D. Culoarea
Culoarea aparentă a apei este dependentă de gradul de transparenţă şi de conţinutul în substanţe organice şi
anorganice. În zona intertropicală, culoarea apei este albastră și devine verzuie spre latitudinile mai mari.
Exercițiul VII: Explicați de unde provin denumirile următoarelor mări: Marea Roșie, Marea Galbenă și Marea
Albă. ..................................................................................................................................................................................................
......... .................................................................................................................................................................................................
..........

E. Dinamica apelor oceanice

Apele de suprafață ale oceanelor și mărilor se află într-o continuă mișcare (valuri, maree și curenți).
A. Valurile
Valurile .......................................................................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................................................................
Exercițiul VIII: Observaţi desenul Elementele unui val
alăturat. Cu ajutorul textului de mai jos,
stabiliţi numele elementelor din compunerea
valului, marcate cu litere.
La un val se disting mai multe
elemente: creasta (partea cea mai înaltă
a valului), baza (partea cea mai joasă
a valului), înălțimea (distanța, pe
verticală, dintre bază și creastă) și
lungimea (distanța dintre două creste sau
două baze consecutive). C. .....................................................................................
A. ..................................................................................... D. .....................................................................................
B. .....................................................................................
În apropierea țărmului, frecarea cu fundul mării reduce viteza de deplasare și de ondulare în partea de jos a
valului. În aceste condiții, creasta are tendința să avanseze spre țărm și să se răstoarne. În funcție de situație, se
formează: valuri de translație (când axul valului se înclină spre țărm, înălțimea sa scăzând treptat) și valuri
de deferlare (când crestele se răstoarnă în cercuri succesive).
Exercițiul IX:
Cu ajutorul
profesorului de la
clasă, realizați
schițele celor două
tipuri de valuri.
Valurile de tip
43
tsunami sunt
produse de seisme
42
Marea Sargaselor are cea mai mare transparenţă (66,5 m, după unele surse). Ea este situată la nord-est de Insulele Antile, la 25-35o lat. N
și 40-70o long. V. Numele său a fost dat după algele (sargase) care plutesc şi se acumulează la suprafaţa apei.
43
Numele provine din limba japoneză: tsu = port, nami = val.
Geografie generală. Caiet cu fişe de lucru pentru clasa a IX-a, Ioan Mărculeţ, Cătălina Mărculeţ, ISBN 978-973-0-25185-2, 2017.

58
C o l e g i u l N a ţ i o n a l „I. L. C a r a g i a l e” Bucureşti
și de erupțiile vulcanice. Pot atinge înălțimi de 30-35 m.
B. Mareele
Mareele ....................................................................................................................................................................................... .....
......................................................................................................................................................................................................
Se manifestă prin:
a. flux, ...............................................................................................................................................................................................
b. reflux, ...........................................................................................................................................................................................
În mod obișnuit, mareele au diferențele între flux și reflux de 1-3 m. Există, însă, și locuri în care amplitudinea
44
este foarte mică (9-12 cm în Marea Neagră) sau foarte mare: 19-20 m în Golful Fundy (Canada) , 14-15 m în
Golful Bristol (Marea Britanie), 13-14 m în Golful Saint Malô (Franța).
Durata unui flux urmat de un reflux este de aproximativ 12 h şi 25’.
Într-o lună se produc Formarea mareelor maxime și minime
două maree maxime/
45
„ape vii” (când Luna,
Soarele și Pământul se
află pe aceeași linie; la
conjuncție și opoziție) și
două maree minime/
„ape moarte” (când
pozițiile celor
trei corpuri
cosmice formează
unghiuri de 90; la
pătrare).

Exercițiul X: Cu
ajutorul schiței alăturate,
explicați formarea
mareelor maxime și
minime.

După: Posea Gr., Mândruț O., Geografie fizică generală, Edit. Didactică și Pedagogică, București, 1996, p. 101.

C. Curenţii oceanici
Curenţii oceanici
....................................................................................................................................................................... ...................................
........................................................................................................................................................................
Cei mai numeroşi curenţi oceanici sunt generaţi de vânturile regulate şi periodice. Ca urmare rezultă:
 curenți de derivă = .....................................................................................................................................................................
 curenți liberi = ............................................................................................................................................................................
Diferențele de densitate și salinitate dintre
două bazine marine separate de un prag
determină formarea curenților de
descărcare-compensație.
Exercițiul XI: Pe baza cunoștințelor acumulate
în anii anteriori, explicați schița alăturată.
Direcțiile și vitezele curenților oceanici
sunt influențate de:

44
Golful Fundy (Fundy Bay / Bay of Fundy), locul în care se produce cea mai mare maree (19-20 m), este situat în Canada (America de
Nord), între Peninsula Nova Scotia, provincia New Brunswick şi statul Maine (Statele Unite ale Americii), la 44 o10’-45o50’ lat. N și 63o10’-
67o20’ long. V. Are lăţimea de până la 80 km, iar cantitatea de apă deplasată de o maree completă (12,4 ore) se ridică la 115 mld. t.
45
La „apele vii” se produce fenomenul de întoarcere a apelor fluviilor spre amonte. Fenomenul este numit pororoca, pe Amazon
(apa pătrunde până la 1.000 km lungime, cu înălțimi de 4,5 m), mascarat, pe Sena, și bora, pe Gange.
Geografie generală. Caiet cu fişe de lucru pentru clasa a IX-a, Ioan Mărculeţ, Cătălina Mărculeţ, ISBN 978-973-0-25185-2, 2017.

59
C o l e g i u l N a ţ i o n a l „I. L. C a r a g i a l e” Bucureşti
a) forța Coriolis; determină
............................................................................................................................................................ ..............................................
............................................................................................................................................................. b) forma țărmului;
c) adâncimea apei.
După temperatura apei, curenții oceanici sunt:
 calzi, ............................................................................................................................................................................................
(Atlanticului de Nord, Braziliei, Mozambicului, Kuro Shivo ș.a.);
 reci, .............................................................................................................................................................................................
(Californiei, Perului, Benguelei, Oya Shivo ș.a.).
Temă:
Cu ajutorul manualului şi atlasului geografic, trasează şi marchează (cu numerele date) pe harta de mai jos:
a. cu săgeți roși, direcțiile curenților calzi: (1) Ecuatorial de Nord [în oceanele Atlantic și Pacific], (2) Ecuatorial de Sud [în
oceanele Atlantic, Indian și Pacific], (3) Ecuatorial Contrar [în oceanele Indian și Pacific], (4) Golfului, (5) Atlanticului de Nord,
(6) Braziliei, (7) Mozambicului, (8) Australiei de Est, (9) Kuro Shivo;
b. cu săgeți albastre, direcțiile curenților reci: (1) Labradorului, (2) Canarelor, (3) Benguelei, (4) Californiei, (5) Vânturilor de
Vest/Antarctic, (6) Perului, (7) Australiei de Vest, (8) Oya Shivo.

 Lectură
 Curentul Golfului (Gulf-Stream) este cel mai mare curent oceanic (lăţimea maximă de 500 km, în dreptul
Capului Hatteras – Carolina de Nord, sud-estul Statelor Unite ale Americii). Se deplasează în derivă spre nord-est
(spre nord-vestul Europei), prin Atlanticul de Nord. Atinge viteza maximă de 60 km/h, un debit de peste 80 mil.
3
m /s şi un volumul de apă de 100 de ori mai mare decât întreaga reţea de râuri de pe Terra. Determină creșterea
temperaturilor și precipitațiilor pe coasta vestică a Europei (numit aici Curentul Atlanticului de Nord).
 o o
Curentul Perului (Humboldt) este cel mai rece curent (8 C) din regiunile aflate la latitudini mici (10-20
lat. S). Se desprinde din Curentul Vânturilor de Vest și parcurge, de la sud la nord, sud-estul Oceanului Pacific.
Determină scăderea cantităților de precipitații în regiunile litorale ale statelor Chile și Peru.
3
 Saltstraumen este cel mai puternic curent maritim (transportă 372.000.000 m de apă în 6 ore, cu viteza de
până la 40 km/oră şi formează turbioane cu diametrul de 10-15 m). Se formează în Strâmtoarea Saltstraumen (3 km
lungime, 150 m lăţime şi aproximativ 30 m adâncime), ce unește fiordurile Saltfjorden și Skjerstadtfjorden, la 30
km nord de oraşul Bodø (Norvegia). Fiind generat de maree, este foarte puternic la lună nouă și la lună plină.
După: Mărculeţ I. (coord.), Mic dicționar geografic școlar cu superlative și singularități, Vol. I, Geografie fizică, București, 2014, p. 22.
Geografie generală. Caiet cu fişe de lucru pentru clasa a IX-a, Ioan Mărculeţ, Cătălina Mărculeţ, ISBN 978-973-0-25185-2, 2017.
60
C o l e g i u l N a ţ i o n a l „I. L. C a r a g i a l e” Bucureşti

Fişa de lucru: Apele continentale


I. Apele curgătoare
Din categoria apelor curgătoare fac parte: pâraiele, râurile şi fluviile.
 Pâraiele sunt ...............................................................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................................................................
 Râurile sunt .................................................................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................................................................
 Fluviile sunt .................................................................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................................................................
Apele curgătoare se alimentează din ploi, zăpezi, ghețari, lacuri și ape subterane.
Părțile componente ale unei ape curgătoare sunt: izvorul, cursul de apă (superior, mediu și inferior) și gura
de vărsare.
Exercițiul I: Cu ajutorul profesorului de la clasă, scrieți ce reprezintă: izvorul, cursul de apă şi gura de vărsare.
 Izvorul ...........................................................................................................................................................................................
 Cursul de apă ...............................................................................................................................................................................
 Gura de
vărsare ........................................................................................................................................................................... ...................
........................................................................................................................................................................................
Când gura de vărsare este la mare sau ocean poate fi de tip estuar, liman sau deltă.
• Estuarul are aspect de pâlnie și se formează acolo unde marea sau oceanul, în care se varsă fluviul, are
maree puternică. Exemple: estuarul fluviului Obi, estuarul Tamisei, estuarul fluviului Elba ş.a.
• Limanul maritim este un lac format la gura de vărsare a unei ape curgătoare, în spatele unui cordon de nisip
creat de curenții litorali (limanul Nistrului; L. Tașaul – limanul râului Casimcea etc.).
• Delta este o formă de relief de acumulare situată la gura de vărsare a unui râu sau fluviu, în mare sau lac. Se
formează în regiunile cu maree foarte mică. Se evidenţiază deltele formate de fluviile Volga, Mississippi, Dunăre,
Gange-Brahmaputra, Huang He ş.a.
Bazinul hidrografic
reprezintă ................................................................................................................................................... ......................................
.....................................................................................................................................................................
Exercițiul II: Pe baza cunoştinţelor acumulate în anii Elementele unui bazin hidrografic
anteriori, scrieți numele elementelor care compun bazinul
hidrografic alăturat.
1. .......................................................................................................
2. .....................................................................................................46
3. .......................................................................................................
4. .......................................................................................................
5. .......................................................................................................
6. .......................................................................................................
Afluentul ........................................................................................... .
.......................................................................................................... .
..........................................................................................................
Confluența .......................................................................................................................................................................................
Receptor ..........................................................................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................................................................
Cumpăna de ape
............................................................................................................................................................................. .............................
..............................................................................................................................................................................
46
În lungul cursului de apă se pot identifica trei sectoare: cursul superior, cursul mijlociu și cursul inferior. Exemplu: râul Argeș:
cursul superior – în aria Carpaților Meridionali –, cursul mijlociu – în Subcarpații și Podișul Getic – și cursul inferior – în Câmpia Română.
Geografie generală. Caiet cu fişe de lucru pentru clasa a IX-a, Ioan Mărculeţ, Cătălina Mărculeţ, ISBN 978-973-0-25185-2, 2017.

61
C o l e g i u l N a ţ i o n a l „I. L. C a r a g i a l e” Bucureşti
Debitul reprezintă
............................................................................................................................................................................. ..............................
.............................................................................................................................................................................
Debitul este influenţat de mai mulţi factori: climă (precipitații și temperaturi), relief, rocă și vegetație.
Explicați cum influențează factorii de mai sus debitele apelor curgătoare.
Regimul hidrografic sau regimul de scurgere al râului reprezintă variațiile debitului și nivelului apei în cursul
unui an. Se disting: regimul hidrografic simplu – ecuatorial, tropical (musonic), mediteranean, temperat-
oceanic, temperat-continental – și regimul hidrografci complex.
Pe continente se găsesc numeroase ape curgătoare.
Exercițiul III: Sub îndrumarea directă a profesorului de la clasă, identificaţi numele apelor curgătoare (fluviilor) redate
pe harta de mai jos. Scrieţi, apoi, numele lor în tabelul de sub hartă.

1 2 3
4 5 6
7 8 9
10 11 12
13 14 15
16 17 18
19 20 21

 Lectură
 Chang Jiang („Fluviul Lung”) / Yangtze („Fluviul Albastru”) este fluviul ale cărui ape antrenează cea mai
puternică hidrocentrală operaţională din lume (Hidrocentrala „Celor Trei Defileuri” – putere 18,2 GWh). Izvorăşte
din Podişul Tibet (Munţii Tanggula) şi se varsă în Marea Chinei de Est. La ieşirea din Defileul Xiling a fost
construit Barajul Sanxia (Barajul Celor Trei Defileuri), lung de 2.310 m şi înalt de 185 m, în spatele căruia s-a
2
acumulat un lac cu suprafaţa de 1.085 km .
 Mississippi este fluviul cu cele mai multe modificări artificiale ale cursului (în anii 1765, 1821, 1877, 1893,
1932, 1952; diguri – peste 4.000 km lungime –, canale şi baraje). Amenajarea sa a fost făcută în scopul prevenirii
inundaţiilor, pentru realizarea unei căi de transport şi pentru producerea energiei electrice.
După: Mărculeţ I. (coord.), Mic dicționar geografic școlar cu superlative și singularități, Vol. I, Geografie fizică, București, 2014, p. 32-
33.

Geografie generală. Caiet cu fişe de lucru pentru clasa a IX-a, Ioan Mărculeţ, Cătălina Mărculeţ, ISBN 978-973-0-25185-2, 2017.
62
C o l e g i u l N a ţ i o n a l „I. L. C a r a g i a l e” Bucureşti

Fişa de lucru: Apele continentale


II. Apele stătătoare şi apele subterane

A. Apele stătătoare
Care sunt apele continentale care fac parte din categoria apelor stătătoare?
Lacurile
……………………………………………………………………………………………......................................................
... ................................................................................................................................................................................
...........................
După originea excavaţiunii în care s-a acumulat apa, lacurile sunt de două categorii:
a. naturale (formate prin acumularea apei în cuvete create de agenţii naturali
interni şi externi); b. antropice sau artificiale (create de om).
 Activitate în perechi
Cu ajutorul manualului şcolar şi a atlasului geografic, scrieţi zece tipuri de lacuri
Exercițiul I:
naturale şi exemplificaţi.
 ...............................................................................................................................................................................
.......................
 ...............................................................................................................................................................................
.......................
 ...............................................................................................................................................................................
.......................
 ...............................................................................................................................................................................
.......................
 ...............................................................................................................................................................................
.......................
 ...............................................................................................................................................................................
.......................
 ...............................................................................................................................................................................
.......................
 ...............................................................................................................................................................................
.......................
 ...............................................................................................................................................................................
.......................
 ...............................................................................................................................................................................
.......................

 Lectură
 Marea Caspică este cel mai întins lac de pe Terra (371.000 km²), având circa 1.200 km lungime şi
între 195 şi 435 km lăţime. Aflat între ţările Iran, Federaţia Rusă, Kazahstan, Turkmenistan şi
Azerbaidjan, acest lac separă
continentul Europa de Asia şi a primit denumirea de mare datorită dimensiunilor sale.
3
 Lacul Baikal este cel mai adânc (1.637 m) şi cu cel mai mare volum de apă dulce (23.000 km ),
reprezentând
10% din rezervele de apă potabilă ale globului. Situat în sudul Siberiei (Asia), este considerat şi cel
mai vechi lac din lume, prin vechimea sa de 25 mil. de ani. Aici trăind 800 de specii de animale
şi 245 de specii de plante endemice (proprii lui).
 Lacul Razim este cel mai întins din România, având o suprafaţă de 41.500 ha. El reprezintă o
lagună formată pe litoralul Mării Negre prin bararea golfului antic cu cordoane de nisip. Are
adâncimea maximă de 2,8 m şi adăposteşte numeroase specii de peşti şi păsări.
După: Mărculeţ I. (coord.), Mic dicționar geografic școlar cu superlative și singularități, Vol. I, Geo

S-ar putea să vă placă și