Etică și Integritate Academică

Universitatea din București

Facultatea de Administrație și Afaceri, Master, Consultanță în Afaceri Anul I,

Semestrul I

Studenți :

- Marchidan Ovidiu Florin

- Moscalu George Roberto
- Panțuru Daniel Nicolae

Subiectul 8

ESEU

București 2019
 Conform problemei în cauză comitetul trebuie să aibă o decizie concretă și sigură
în ceea ce privește transplantul. Astfel, am luat decizia ca transplantul de inimă să meargă la
’’Domnul Y”, deoarece el respectă toate procedurile și fiecare sfat pe care trebuie să îl facă după
intervenția chirurgicală. Pe langă acestea, de ce nu l-am ales pe ’’Domnul X” pentru transplantul
de inimă, cu toate că dumnealui este de mult timp pe lista de asteptare fața de ’’Domnul Y”, nu a
luat în considerare că trebuie să renunte la fumat și la un stil de viață nesănătos, ca factor
principal fiind aceste vicii care afectează foarte grav boala de inimă.

Chiar daca am fi ales ca transplantul de inimă să meargă la ’’Domnul X”, tot ar

continua să fumeze și să se îndrepte către un stil de viață ce îi pune viața în pericol și cu toate
acestea intervenția chirurgicala era fără folos, pentru că în timp se agrava și nu și-ar regla în
niciun fel condiția fizică.

Motivele sunt clare pentru care acordăm șansa ’’Domnului Y”, este o persoană
activă, are un stil de viață echilibrat iar toate acestea la un loc îmbinate cu transplantul, dau un
randament pozitiv în ceea ce privește o viața sănătoasă.

În ceea ce privește luarea deciziei comitetului și comunicarea internă, există

percepții diferite despre profesionalism și integritatea academică, ambele fiind influențate de
context, regional, cultural și factori religioși la nivel mondial. Foarte putine studii au comparat
variațiile de înțelegere a integrității academice în rândul medicilor, facultate și studenți. Pe
lângă decizia comitetului, este si partea profesională și orientarea către munca pestrată pe care
o fac și dorința de a face lucrurile cât mai bine. Profesionalismul, un concept multidimensilnal
este mai degraba un angajament pentru muncă. (Salman Yousuf Guraya, 2018, pp. 787-795).

Întrucât insituțiile de asistență medicală se ocupă de o gamă largă de discipline,

este imperativ să alimentăm dezvoltarea calităților, valorilor și atitudinilor profesionale care sunt
în prezent practicat în domeniul medical. Aplicarea deciziilor de comitet, a fost si este o alegere
curată, nelăsând intervenția influențelor, relatiilor personale, mită sau amenințări pentru a obține
avantaje.

Promovarea cauzelor cu astfel de probleme, elementul principal al efortului din

spatele unei astfel de inițiative este unul promoțional, iar strategiile utilizate vizează în special
comunicarea cu rol persuasiv. Obiectivele acestei comunicări și implicit, formele în care se
concretizează promovarea cauzelor sociale de către companii sunt următoarele:

- Evidențierea unor probleme sociale.

- Atragerea atenției asupra lor.

Derularea unor campanii de sensibilizarea a publicului larg, care să pună accentul pe

necesitatea informării în domeniu, convingerea unei comunități de a aloca timp, bani și resurse
non-financiare pentru susținerea respectivei cauze, convingerea colaboratorilor să participe la
evenimente organizate pentru susținerea cauzei sociale. În general, pentru promovarea unor
astfel de obiective, companiile se asociază cu organizații non-profit și cu diverse grupuri și
corporații care inițiază campanii pe cont propriu.

Marketingul asociat unei astfel de cauze, o companie se angajează să doneze o

parte din încasările sale pentru a sprijini o anumită cauză socială, în cele mai multe cazuri
această ofertă din partea companiei se derulează pe o perioadă determinată de timp, vizează
încasările rezultate din vânzarea unui anumit produs și este destinată soluționării unei anumite
probleme sociale. Această inițiativă corporativă se bazeaz a pe existentă unor aranjamente
formale și a unor sisteme pentru măsurarea și monitorizarea respectivei cauze, programul
caritabil este înființat și administrat de către departamentul de marketing al companiei.

Comitetul cercetează, pentru a aborda problemele etice asociate acesteia. Deși

acest lucru este valabil pentru toate cauzele, oferind atenție în permanență problemelor etice.
(Jeremy Sugarman, 2007, pp. 1-6).

Decizia, este destul de controversată, raspunsul ar trebuii să constea în indicarea

acelor metode sau instrumente de decizie etică care ordonează gândirea morală și ne fac să
depăsim nivelul amator al intuiției etice comune sau al părerii. Decizia etică este procesul și
abilitatea de a explora toate aspectele legate de alegerea între mai multe acțiuni posibile, în funție
de valorile morale recunoscute ale organizației și apoi de a cântării aceste opțiuni și a recomanda
un anume curs al acțiunii.

Valorile morale sunt determinări axiologice ale existenței umane. Virtuțile morale
sunt puteri, aptitudini, dispoziții umane pentru a face bine. De aici, o anumită circularitate: binele
se dobândește prin practicarea virtuților, iar acestea nu se manifestă decât în relație cu binele,
valoarea definitorie în morală. Rezultă acum ca această cauză responsabilitatea, sprijin, sfaturi
etc. Virtutea este calitatea care permite unui individ să-și îndeplinească rolul său social, calitatea
prin care se poate apropria de realizarea scopului său specific uman, calitatea utilă pentru a
obține succesul, dispoziția sau sentimentul care asigură supunerea și acordul față de regurile
relevante.

Modelul nostru începe cu conștientizarea morală. Susținem că o componentă critică de

luare a deciziilor etice se bazează pe factorii de decizieconștienti din punct de vedere moral.
Dacă sunt, factorii de decizie se angajează într-un proces pe care îl avemdenumit „luarea
deciziilor morale”; dacă nu sunt conștienți din punct de vedere moral, apare „luarea deciziilor
amorale”.

Conștientizarea morală a jucat un rol esențial în cele existentemodele de luare a

deciziilor etice. Acesta ocupă un rol proeminent de model de luare a deciziilor morale,
afirmându-și locul ca inițialăconstruiți în cadrul oferit. În mod similar, modelul de luare a
deciziilor etice presupune că un comerciant trebuie să perceapă mai întâi o situație care să
conțină o problemă sau o problemă etică înainte de luarea deciziilor eticeprocesul este adoptat:
„Dacă individul nu percepe un anumit conținut etic îno situație problematică, elementele
ulterioare ale modelului nu intră în joc ”

În domeniul medical, există principii etice fundamentale care stau la baza practicii și
cercetării medicale. Probabil, cel mai important dintre acestea este să nu faci rău pacienților,
chiar dacă nu îi poți ajuta. Având în vedere natura acest caz medical, există deseori presiuni
extraordinare și zilnice asupra medicilor și a altor membri ai profesiei, pentru a face
compromisuri asupra acestor principii.

Integritatea este o măsură a modului în care se ridică în fața acestor presiuni, pentru a
continua să pună mai întâi interesele pacientului.

Practica medicală contestă astăzi multe dintre principiile fundamentale care au definit
medicina în vremurile anterioare. Serviciul a fost văzut întotdeauna ca o parte integrantă a
practicii medicale, dar astăzi tratarea pacienților bolnavi de inima este văzută nu ca un serviciu,
ci ca o profesie, iar această înțelegere contemporană a muncii vindecătorului constituie una
dintre cele mai mari surse de presiuni asupra medicilor și asistenților medicali.

O astfel de schimbare a fost probabil necesară dacă domeniul medical trebuia să se

profesionalizeze și să-și extindă amploarea.

Conceptul de medicină ca profesie este bazat pe încredere, atât că medicii vor practica
și vor învăța la standarde intelectuale ridicate, iar acei medici vor căuta să promoveze și să
protejeze interesele pacienților peste propriile interese. Aceste standarde definesc conceptul etic
al profesionalismului de încredere exprimat în parte de virtutea profesională a integrității.
Integritatea este virtutea de bază și este definită printr-un angajament de a practica medicina în
conformitate cu standardele de excelență intelectuală și morală.

Cazul pe care noi il avem de comentat este unul foarte delicat deoarece cele doua
persoane au nevoie urgenta de un transplant de inima dar nu i se poate acorda inima decat unui
singur pacient.Atat in Romania cat si in alte tari cum ar fi Germania,Franta,Spania,Portugalia etc,
exista un numar foarte mare de pacienti care au nevoie de transplant de inima iar acest lucru
poate sa duca fie la prelungirea de viata a pacientului,fie la incetarea acestuia pe masa de
operatie.
 Un transplant de inimă este o operație în care o inimă bolnavă, care se defectează, este
înlocuită cu o inimă donatoare mai sănătoasă. Transplantul de inimă este un tratament rezervat
de obicei persoanelor a căror stare nu s-a îmbunătățit suficient cu medicamente sau alte
intervenții chirurgicale.În timp ce un transplant de inimă este o operație majoră, șansa ta de
supraviețuire este bună cu îngrijire adecvată.

Luarea deciziei este o componenta specifica acestui studiu de caz.Spun acest lucru
pentru ca persoanele din cadrul de conducere au de luat o decizie foarte grea.Desi acest caz pare
usor la prima vedere in realitate este unul foarte greu deoarece ei trebuie sa analizeze fiecare
problema pe care pacientul o are din punct de vedere medical.Exista si riscul ca pacientul care
primeste inima sa moara pe masa de operatie din cauza unor complicatii neasteptate.

Două lucruri au caracterizat discuția problemelor etice.Pe de o parte, analizele teoretice ale
filozofilor morale s-au concentrat pe întrebări ale așa-numitei metaetici. Cei mai mulți filosofi
profesioniști au presupus că afacerea lor corectă nu a fost de a lua parte la întrebări etice de fond,
ci mai degrabă să ia în considerare într-un mod mai formal ce tipuri de probleme și judecăți sunt
clasificate în mod corespunzător drept morale în primul rând.

Percepția reflectă un dezacord, un indicator nesigur, în funcție de alegerea făcută

credem că suntem îndreptățiți și catalogați pentru tot ceea ce s-a creat în etapele parcurse.
Referitor la cauza prin care comitetul a trecut, trebuie să lege o comunicare și argumente foarte
bune în ceea ce privește alegerea făcută. Principalul factor este să nu ne mai indoim de alegerea
facută, și să ajungem la un factor dorit.
Argumentul este un răspuns la întrebarea de ce nu trebuie să ne lăsăm influențați de ce
ne înconjoară. Cheia este să fim concentrați pe alegerea făcută și să aibe un rezultat pozitiv și de
lungă durată.

Niciodată nu e este suficient să ne exprimăm doar cu o singură părere, astfel, este

nevoie să ne uităm și la raționamentul și sfaturile celor cu care lucrăm.
Totodata informațiile bogate sunt un plus bine venit pentru a putea dezvolta problema
dintr-o situație dificilă într-una rezolvabilă într-un timp foarte scurt. Astfel, își face apariția și
peisajul tehnologic ce face parte din tot acest proces medical, pentru a da un randament foarte
bun și a monitoriza în permanență starea celor ce au nevoie.
O preocupare etică critică este impactul potențial asupra autonomiei atunci cand
datele sunt legate între ele mai multe surse de date fără permisiunea persoanei în cauza,
potențialul rău pentru om, este riscul real de a descoperii informațiile referitoare la sănătate.
( Salerno, PHD, Knoppers, Lisa M., WayWay M. Kenneth W., (2017), pp. 297-301.) Riscul este
crescut atunci când legătura de date apare în absență și creează un set de întrebări de îngrijorare
pacientului, din această cauză o cooperare între pacient și medic trebuie să fie cât mai fluentă și
mai stabilă pentru a cunoaște cauzele și a produce stăpânirea pentru întrega desfăsurare a
situației aflate în cauză.

Motivația trebuie să plece în primul rând de la pacient, să își dorească, să treacă cu bine
peste toate etapele unui astfel de proces, să asculte orice sfat dat de medic și principalul factor, să
respecte în totalitate stilul de viață sănătos, după intervenția chirurgicală, pentru a nu mai apărea
dificultați.

Cu toate aceste dezbateri, ’’imaginile” sunt din ce în ce mai asemănătoare în ceea ce-l
privește pe ’’Domnul X”, nerenunțând la vicii pentru sănătatea acestuia. În plus, comportamentul
persoanelor în cauză este din ce în ce mai mult critic, astfel pe măsură ce conștientizarea se
dezvoltă, abaterile etice ale insituțiilor vor deveni mai evidente și mai putin acceptat. Lucrarea de
fată își propune să evalueze, ajute, îmbunătații, salva persoanele cu astfel de probleme, pentru ca
în viitor la rândul lor să indrume și pe alții, să îi ajute.
Problema etică poate fi analizată, dacă în mai multe situații intuiția ne poate ghida cu
încredere, existând cazuri în care instinctele noastre de aprobare și dezaprobare sunt influențate
de factori irelevanți.

’’Dacă acceptarea necritiă a autoritătii regulilor ne ajută de multe ori să rezolvăm

problemele morale cu care ne confruntăm în viața de zi cu zi, trebuie să fim conștienți că
regulile morale admit totuși excepții. Ascunderea adevărului pare singura opțiune.”
 În cele mai multe cazuri, respectarea cu rigurozitate a legilor în vigoare creează
încrederea între oameni și legătura binelui general.
Relația pacient-medic este una care depinde nu numai de cele mai bune îngrijiri clinice,
ci implică adesea educarea, susținerea și consilierea. În profesia medicală, integritatea este
fundamentală. Integritatea crește încredere, iar pacienții nu pot primi îngrijiri adecvate fără
încredere în medicul lor. Pacienții caută medici pe care îi văd ca pe un profesionist care este
cinstit și de încredere.

Etica medicală este un sistem de principii morale care aplică valori practicii medicinei
clinice și în cercetarea științifică. Etica medicală se bazează pe un set de valori la care se pot
referi profesioniștii în cazul oricărei confuzii sau conflicte. Aceste valori includ respectarea
autonomiei, non-maleficenței, beneficenței și justiției. Astfel de criterii pot permite medicilor,
furnizorilor de îngrijiri și familiilor să creeze un plan de tratament și să lucreze spre același
obiectiv comun . Este important de menționat că aceste patru valori nu sunt clasificate în ordinea
importanței sau a relevanței și că ele cuprind valori legate de etica medicală. Cu toate acestea,
poate apărea un conflict care duce la necesitatea ierarhiei într-un sistem etic, astfel încât unele
elemente morale să le înlocuiască pe altele cu scopul de a aplica cea mai bună judecată morală
într-o situație medicală dificilă.
În plus, etica medicală și cultura sunt interconectate, deoarece diferitele culturi pun în
aplicare valori etice diferit, punând uneori mai mult accent pe valorile familiei și subminând
importanța autonomiei. Acest lucru duce la o nevoie din ce în ce mai mare de medici sensibili
din punct de vedere cultural și de comitetele etice din spitale și din alte instituții medicale.

Etica clinică este un domeniu special al eticii biomedicale care își concentrează atenția
asupra problemelor etice din medicină. Conflictele de etică clinică apar între pacienți și medici,
precum și între diferite profesii medicale. Pacienți, familii și diferiți profesioniști din domeniul
sănătății trebuie să se ocupe de conflicte ce pot provoca impacturi imense în luare deciziilor.
Astfel, orice eșec al comunicării și colaborarea pentru a depăsi conflictele de valoare poate
avea efecte negative.(Yu-Chih Lin, Te-Fu Chan, Chung-Sheng Lay, Chi-Chun Chin, Fan-Hao
Chao, Hui-Ju Lin (2013), 29, pp. 505-511)
 Concluzie

Pe lângă toate aceste aspecte, etica medicală duce spre învațare și luare corectă a
deciziilor în ceea ce privește viața noastră, odată integrați și devotați pentru noi și sănătatea
noastră lucrurile se vor îndrepta. Cercetarea de față are ca scop să ducă oamenii spre o gândire
limpede și corectă în ceea ce privește viața, fără de care să fie influențată de cineva anume sau
alte bunuri, aceasta să se facă prin cooperare, corectitudine, implicare și seriozitate atât din
partea departamentului medical și pacienților.Profesiunea medicală s-a abonat demult la un corp
de declarații etice elaborate în primul rând în beneficiul pacientului. Ca membru al acestei
profesii, medicul trebuie să recunoască în primul rând responsabilitatea față de pacienți, precum
și față de societate, față de alți profesioniști din domeniul sănătății și față de sine.
Bibliografie

1. Salman Yousuf Guraya, Journal of the Chinese Medical Association, 81

(2018), pp.787-795.
2. Jeremy Sugurman, Progress in Cardiovascular Diseases, Volume 50,
Issue 1, (2007), pp. 1-6.
3. Jennifer Salerno, PhD, Bartha M. Knooppers, Lisa M. Lee, Wayway M.
Hlaing, Kenneth W. Goodman. Annals of Epidemiology, Volume 27, Issue 5, (2017),
pp 297-301).
4. Yu-Chih Lin, Te-Fu Chan, Chung-Sheng Lai, Chi-Chun Chin, Fan-
Hao Chou, Hui-Ju Lin, Kaohsiung Journal of Medical Sciences (2013), 29, pp.505-
511.