Sunteți pe pagina 1din 26

UNIVERSITATEA SPIRU HARET

FACULTATEA MANAGEMENT FINANCIAR CONTABIL

SPECIALIZAREA: CONTABILITATE ȘI INFORMATICĂ DE GESTIUNE

FORMA DE ÎNVĂȚĂMÂNT: FR

PROIECT DE CONTABILITATE ȘI INFORMATICĂ

Cadrul didactic îndrumător:

Student:

2010

1
UNIVERSITATEA SPIRU HARET

FACULTATEA MANAGEMENT FINANCIAR CONTABIL

SPECIALIZAREA: CONTABILITATE ȘI INFORMATICĂ DE GESTIUNE

FORMA DE ÎNVĂȚĂMÂNT: FR

ORGANIZAREA ȘI CONDUCEREA CONTABILITĂȚII TVA-ului

Cadrul didactic îndrumător:

Student:

2010

2
Cuprins
Cuprins........................................................................................................................... 3

II.2.1 Organizarea contabilitatii taxei pe valoarea adaugata..........................................8

II.2.4 Organizarea contabilităţii sintetice a TVA............................................................11

II.2.5 Sfera de aplicare a TVA.......................................................................................11

II.2.5 Înregistrări contabile............................................................................................17

III.3.1 Descrierea principalelor fucţionalităţi.................................................................20

IV.Bibliografie............................................................................................................... 26

I. Introducere

Taxa pe valoarea adaugată a aparut în Franţa, în 1954, în sfera sa de acţiune fiind incluse
serviciile şi comerţul cu ridicata. Ulterior, sfera sa de aplicare a fost extinsă şi asupra altor activităţi, în
special asupra comerţului cu amănuntul, generalizarea taxei pe valoarea adăugată având loc tot în
Franţa, în ianuarie 1968.

Concomitent cu Franţa şi alte state ale lumii au introdus taxa pe valoarea adăugată, iar în
Uniunea Europeană organele de decizie au declarat acest impozit, impozit general pentru state, mergând
ulterior pe linia armonizării legislaţiei ţărilor comunitare.

O cotă prelevată din TVA-ul colectat de statele Uniunii Europene constituie un venit al
bugetului Uniunii. Taxa pe valoarea adăugată este un impozit indirect deoarece se aplică pe fiecare

3
stadiu al circuitului economic al produsului final, asupra valorii adăugate realizate de producători,
inclusiv asupra distribuţiei către consumatorul final.

În ţara noastră, în condiţiile trecerii la economia de piaţă şi ca urmare a urmăririi alinierii


fiscalităţii la practica ţărilor dezvoltate, impozitul pe circulaţia mărfurilor, care funcţiona ca un impozit
indirect, a fost înlocuit cu taxa pe valoarea adăugată.

Această înlocuire a impozitului pe circulaţia mărfurilor cu TVA-ul constituie o condiţie pentru


aderarea la Uniunea Europeană. Pentru introducerea taxei pe valoarea adăugată au fost luate o serie de
măsuri privind impozitul pe circulaţia mărfurilor, pentru a facilita trecerea de la un impozit la altul.

Astfel, în 1991, s-a redus la 5 numărul cotelor de impozit pe circulaţia mărfurilor aferente
bunurilor şi serviciilor şi s-a instituit un nou impozit indirect (acciza) pentru unele produse şi articole
considerate de lux.

Dupa emiterea unor acte normative pregătitoare, taxa pe valoarea adăugată a fost introdusă în
Romania prin Ordonanţa de Guvern nr. 3/1992, aprobată prin legea nr. 130 din 19 decembrie 1992, cu
data de aplicare 1 ianuarie 1993.

II.Studiu de caz

II.1 Prezentarea firmei

SC ANEK ANNA SRL S.R.L. este o persoană juridică română, constituită sub forma unei
societăţi cu răspundere limitată, având asociat unic care îşi desfăşoară activitatea conform prevederilor
legale şi actelor constitutive. Societatea a fost înmatriculată la Oficiul Registrului Comerţului Nr
J33/1535/2007.

4
Durata societăţii este nelimitată, începând cu data înmatriculării societăţii la Registrul Comerţului.

A.OBIECTUL DE ACTIVITATE

Încă de la înfiinţare SC ANEK ANNA SRL. şi-a propus să ofere servicii optime şi produse care să
corespundă exigenţelor clienţilor. Obiectul societăţii cuprinde activităţi de comerţ intern, prestări
servicii şi producţie.

Ceea ce îşi propune firma este să ofere produse de calitate având o gamă diversificată de scule
aşchietoare pentru prelucrări metalice şi lemn., scule mecanice şi electrice. Atât furnizorii cât şi clienţii
au avut ocazia de a se convinge de seriozitatea şi calitatea produselor oferite. Sculele aşchietoare pe care
le comercializăm (burghie, filiere, tarozi, cuţie de strung, diferite modele de freze) le folosim atât pentru
comerţ cu diverşi parteneri de profil cât şi pentru activitatea de producţie pe care o desfăşurăm în secţia
proprie de producţie.

Activitatea de producţie se desfăşoară atât după proiectele beneficiarului cât şi după proiectele
propuse de firma noastră. Complexitatea utilajelor existente în secţia de producţie asigură în totalitate
buna execuţie a reperelor intrate în fabricaţie conform proiectelor de execuţie, cantitativ şi calitativ.

Pentru ca să obţinem rezultate optime în producţie şi servicii nu este neapărată nevoie de utilaje şi
tehnologii de ultimă generaţie, este nevoie de un personal foarte bine calificat teoretic şi practic, cu
experienţă în domeniul specific lucrărilor ce se execută în secţia de producţie, iar când toate aceste
elemente se leagă între ele şi se pun în opera procesului de execuţie, se obţin rezultate foarte bune şi de
lungă durată.

La nivelul entităţii, organizarea producţiei se referă la:

- alegerea şi fundamentarea structurii de producţie;


- organizarea procesului de producţie;
- stabilirea componenţei, structurii şi amplasării utilajelor în secţii şi ateliere.

Principalele caracteristici ale organizării producţiei vizează asigurarea calităţii, respectiv a


echilibrului economic şi realizează o congruenţa între modalitatea de desfăşurare a procesului de
producţie cu cele economice.

B.CAPITALUL SOCIETĂŢII

«Capitalul social reprezintă o sursă de finanţare a societăţii atrasă de la asociaţi sau acţionari, sub
formă de aporturi în bani sau natură, menită să asigure o finanţare durabilă a activităţii economice».

5
Capitalul social subscris şi vărsat la constituirea societăţii este de 10 RON , în numerar şi este
divizat în 20 părţi sociale egale a câte 0,5 RON.

Capitalul social poate fi majorat sau redus cu respectarea dispoziţiilor legale.

C. MAJORAREA CAPITALULUI SOCIAL

Necesitatea majorării capitalului social a apărut în momentul în care entitatea era într-o situaţie
prosperă şi dorea extinderea activităţii. În această situaţie entitatea are nevoie de resurse băneşti
suplimentare pe care preferă să şi le procure prin majorare de capital decât să recurgă la împrumuturi
care implică un efort financiar considerabil.

"Capitalul social se poate majora prin noi aporturi în natură sau numerar, prin încorporarea rezervelor şi
a profiturilor."

- majorarea capitalului social


- modificarea structurii părţilor sociale
- precizarea domeniului şi al obiectuuil secundar de activitate

Se modifică capitalul social de la suma de 10 RON la 50 RON prin aportul în numerar al


asociatului unic cu suma de 490 RON.

Se modifică valoarea şi numărul părţilor sociale. Capitalul social total este de 500 RON şi este
divizat în 50 părţi sociale a câte 10 RON fiecare.

Datorită activităţii prospere a societăţii, în anul 2003 se admite cererea formulată de asociatul unic
şi înscrierea în registrul comerţului a menţiunii privind:

- majorarea capitalului social subscris cu 1.500 RON, vărsat 1500 RON. În urma majorării,
capitalul social total este de 2.000 RON divizat în 200 părţi sociale în valoare de 10 RON fiecare
fiind repartizat astfel:
- asociat unic - valoare aport total 2.000 RON;
- cota de participare la beneficii şi pierderi 100%;
- modificare părţi sociale - 200 părţi sociale a câte 10 RON fiecare.

II.1.2 Structura organizatorica

Adunarea Generala a Asociatilor

Directorul general al societatii raspunde in fata Adunarii Generale a Asociatilor pentru organizarea
intregii activitati, luarea masurilor in vederea asigurarii unei bune gospodariri a fondurilor materiale si a

6
resurselor financiare, adaptarea si urmarirea realizarii masurilor necesare indeplinirii integrale si in
termenele stabilite a prevederilor cuprinse in contractele economice.

Director Economic

Acesta furnizeaza directorului general informatii referitoare la starea economica a intreprinderii,


relatiilor economice cu furnizorii si clientii intreprinderii, precum si cele cu Bugetul Statului. Directorul
economic este obligat sa informeze intotdeauna prompt directorul general asupra oricarei modificarii
survenite in situatiile financiare ale intreprinderii.

Directorul economic furnizeaza directorului general informatii referitoare la aprovizionarea cu materii


prime si materiale, datoriile societati fata de furnizori sau fata de Bugetul Statului, creantele societatii
fata de clientii sai, disponibilitatile banesti detinute de catre societate, situatia eventualelor credite etc.

Directorul general impreuna cu directorul economic analizeaza rapoartele de venituri si cheltuieli,


stabilesc salariiile angajatiilor si gestioneaza resursele banesti aflate la dispozitia societatii.

Contabil Sef

Contabilul sef trebuie sa intocmeasca toate rapoartele necesare directorului economic pentru ca acesta
sa poate cunoaste cu precizie starea financiar-contabila a intreprinderii. El are obligatia de a verifica
balanta de verificare, bilantul, contul de profit si pierdere precum si toate celelalte documente financiar-
contabile

Contabilul sef supervizeaza si raporteaza directorului economic activitatile referitoare la


contabilitatea materialelor, contabilitatea salariilor, contabilitatea generala, gestiunea intreprinderii si a
fluxurilor de trezorerie.

Compartiment Aprovizionare

Acesta raspunde de aprovizionarea societatii cu materii prime si materiale, precum si de transportul


acestor bunuri ce constituie obiectul aprovizionarii.

Compartimentul de aprovizioanare trebuie sa se asigure ca materialele achizitionate de subalterni sa


fie de buna calitate, sa intruneasca conditiile tehnice inscrise in proiect, urmand ca toate materialele
achizitionate sa fie insotite de acte de calitate.

Compartimentul de aprovizioanare trebuie sa prezinte directorului economic informatii referitoare la


furnizorii societatii, la eventualele modificari care se doresc facute in contractele comerciale incheiate cu
acestia.

7
Compartiment Contabilitate

Compartimentul contabilitate este in subordinea contabilului sef si este responsabil cu evidenta


contabilitatii generale si a contabilitatii materialelor.

Acesta trebuie sa tina evidenta contabila(inregistrare facturi, plata furnizori, amortizari etc) si sa
intocmeasca toate documentele si situatiile aferente postului sau, prezentandu-le spre aprobare si
semnatura Contabilului Sef.

Compartiment financiar

Compartimentul financiar este in subordinea contabilului sef si este responsabil cu contabilitatea


salariilor si a contributiilor catre bugetul statului, precum si de intocmirea situatiilor financiare. Toata
activitatea sa trebuie prezentata Contabilului Sef spre aprobare.

II.2 Notiuni teoretice privind TVA-ul

II.2.1 Organizarea contabilitatii taxei pe valoarea adaugata

Taxa pe valoarea adăugată constituie un important venit al bugetului statului care, este colectat şi
decontat prin intermediul persoanelor fizice şi juridice ce realizează operaţii supuse taxei pe valoarea
adăugată.

Taxa pe valoare adăugata constituie un impozit indirect pentru livrări de bunuri ,prestări de
servicii si opratiuni asimilate acestora, generate de activitati economice si efectuate cu plata de către
persoane impozabile, indiferent de statutul lor juridic.

La organizarea contabilităţii taxei pe valoarea adăugată, obiective se cer orientate spre asigurarea
aplicării întocmai normelor legale care reglementează regimul taxei pe valoarea adăugată.

În acest sens, principalele obiective sunt:

- proiectarea unui flux informaţional adecvat administrării TVA ;

- determinarea şi înregistrarea TVA aferentă bunurilor achiziţionate şi serviciilor primite;

- determinarea şi înregistrarea TVA aferentă vânzărilor de bunuri şi servicii prestate;

- regularizarea şi decontarea TVA cu bugetul statului;

- furnizarea şi stocarea informaţiilor necesare organelor de control fiscal şi financiar cu privire la TVA;

8
Organizarea contabilităţii TVA presupune luarea în considerare şi a unor factori specifici, cum
sunt:

- categorii de operaţii supuse TVA;

- sfera de aplicare a TVA;

- exigibilitatea;

- baza de calcul a TVA;

- regimul deducerilor;

- decontarea şi plata TVA;

II.2.2 Documente utilizate

Pentru ca TVA, ca impozit ce constituie venit important al bugetului de stat, să fie corect
determinată şi apoi decontată, este necesar ca toate documentele care consemnează operaţii ce intră în
sfera de aplicare a taxei să fie proiectate şi utilizate pe baza unor reglementări precise.

Documentele primare în care se consemnează operaţiile supuse TVA sunt formulare cu regim
special. După nivelul la care se realizează gestionarea şi evidenţa formularelor cu regim special care
privesc TVA acestea sunt:

a) formulare tipizate comune, tipărite şi distribuite de unitatile tipografice abilitate care functioneaza
sub supravegherea Companiei Nationale „Imprimeria Nationala „ SA. Astfel de formulare sunt cu titlu
de exemplu: avizul de însoţire a mărfii, factura fiscala , bon comanda chitanţa.

b) formularele tipizate specifice unor sectoare tipărite şi gestionate de către agenţii economici
utilizatori.

Astfel de formulare sunt:

- În comerţul interior: bonuri de vânzare, notă de plată, bonuri de primire, borderoul de primire a
obiectelor în consignaţie, borderoul de ieşire a obiectelor din consignaţie;

- În prestări servicii: bon de comandă, comandă-chitanţă, bon de valoare fixă, bon de reparaţii;

- În turism notă de plată.

9
Agenţii economici care folosesc tehnica de calcul pentru editarea şi completarea formularelor
privind documentele pentru operaţiuni din sfera TVA, pot folosi sistemele respective cu condiţia
îndeplinirii criteriilor stabilite de către Ministerul Finanţelor:

- sistemul de prelucrare a datelor financiar-contabile, utilizând tehnica de calcul, să asigure toate


necesităţile unui eventual control;

- asigurarea documentaţiei de utilizare a produselor program, indiferent de modul în care acestea au fost
obţinute;

- suma şi conţinutul fiecărei date trebuie să fie clar indicate şi să aibă la bază documente legale;

- să existe posibilitatea ca în orice moment să se reconstituie datele de intrare şi intermediare şi de


încheiere a documentelor fiscale;

- sistemul de prelucrare să precizeze timpul de report pentru păstrarea datelor, care să nu permită
eliminarea şi adăugarea ulterioară de informaţii;

- documentele emise şi utilizate să fie anulate prin bararea cu diagonală şi menţiunea „anulat” pe toate
exemplarele şi să fie păstrate pentru eventualele controale ulterioare.

II.2.3 Evidenţa operativă a TVA

Evidenţa operativă a TVA se realizează sub forma registrelor operative şi a borderourilor de plăţii
şi încasări.

Evidenţa operativă sub forma borderourilor zilnice de încasări şi a borderourilor zilnice pentru
plată este utilă în vederea centralizării zilnice a documentelor justificative şi calcul al taxei TVA,
deductibilă şi colectată, aferentă operaţiilor zilnice.

Societăţile comerciale cu amănuntul, cele prestatoare de servicii, care au magazine, restaurante,


puncte de lucru, precum şi altele care au unităţi ce realizează încasări, în urma activităţii desfăşurate
organizează evidenţa operativă, utilizând formularul utilizat, borderou de vânzare (încasare) din ziua …
anul…

Operaţiunile asimilate lucrărilor, prestarea unor servicii cu titlu gratuit şi altele sunt înregistrate în
„Borderoul pentru operaţii asimilate”.

10
II.2.4 Organizarea contabilităţii sintetice a TVA

Organizarea contabilităţii a TVA are ca obiect evidenţa distinctă a taxei în conturi sintetice de
gradul II, în concordanţă cu fluxurile de determinare şi decontare a TVA.

Organizarea contabilităţii TVA se realizează cu ajutorul conturilor 4426 „TVA deductibilă”,


contul 4427 „TVA colectată”, contul 4428 „TVA neexigibilă”, contul 4423 „TVA de plată” şi contul
4424 „TVA de recuperat”.

Conturile 4426 „TVA deductibilă” şi 4427 „TVA colectată” sunt utilizate pentru evidenţa curentă
în tot cursul lunii a TVA aferentă intrărilor în vederea deduceri pentru colectarea din vânzări şi prestări
executate.

Conturile 4423 „TVA de plată” şi 4424 „TVA de recuperat” intervin numai la sfârşitul lunii,
pentru înregistrarea TVA de decontat rezultată în urma efectuării deducerilor la care unitatea este
îndreptăţită.

II.2.5 Sfera de aplicare a TVA


A. Operaţiuni impozabile

În sfera de aplicare a taxei pe valoarea adăugată se cuprind operaţiuni privind:


1. Livrări de bunuri mobile şi prestări de servicii, efectuate în cadrul exercitării activităţii
profesionale.
Prin livrare se înţelege totalitatea operaţiilor prin care se realizează transferul dreptului de
proprietate asupra bunurilor mobile corporale, indiferent de forma juridică prin care se realizează :
vânzare, schimb, aport de bunuri pe baza unui contract cu clauza transferului proprietăţii asupra
bunurilor respective la o anumită dată, predarea de către agenţii economici a unor bunuri cu titlu
gratuit.
Prin prestarea de servicii se înţelege orice activitate rezultată dintr-un contract prin care o
persoană se obligă să execute o muncă manuală sau intelectuală în scopul obţinerii de profit şi care
nu reprezintă transfer al dreptului de proprietate asupra bunurilor imobile sau livrare de bunuri
mobile.
Prestările de servicii pot avea ca obiect:
- lucrări de construcţii-montaj;
- transport de persoane şi mărfuri;
- servicii de poştă şi telecomunicaţii;

11
- închiriere de bunuri;
- operaţiuni de intermediere sau de comision;
- reparaţii de orice natură;
- cesiuni de bunuri mobile necorporale, mărci, brevete, licenţe;
- operaţiuni de consultanţă, consulting, studii, cercetări şi expertize;
- operaţiuni bancare, financiare, de asigurare sau reasigurare;
- operaţiuni de leasing;
- orice altă muncă fizică sau intelectuală.
2. Transferul proprietăţilor asupra bunurilor imobiliare între contribuabili, precum şi între
aceştia şi persoane juridice.
Transferul proprietăţii asupra bunurilor imobile se referă la:
- construcţii imobile de orice fel şi terenuri;
- bunuri de natură imobiliară care nu pot fi detaşate fără a fi deteriorate.
3. Importul de bunuri.
În sfera de aplicare a TVA intră bunuri introduse în ţară direct sau prin intermediari autorizaţi
de orice persoană fizică sau juridică potrivit Codului vamal al României.
Prin contribuabil se înţelege:
- persoane juridice;- persoane fizice, asociaţii familiale, precum şi asociaţii civile fără
personalitate juridică, autorizate care realizează venituri în România din activităţi desfăşurate pe
baza liberei iniţiative;
- asociaţii sau organizaţii de orice fel care desfăşoară în România activităţi cu caracter
economic, social, cultural, politic, religios, sau de natură publică;
- instituţiile publice;
- reprezentanţele societăţilor comerciale sau ale organizaţiilor economice străine.
În sfera de aplicare a taxei pe valoarea adăugată nu intră:
a) Asociaţii fără scop lucrativ, pentru activităţi având caracter social-filantropic.
b) Organizaţiile care desfăşoară activităţi de natură religioasă, politică sau civilă.
c) Organizaţiile sindicale pentru activităţile legale direct de apărarea colectivă a intereselor
materiale şi morale ale membrilor săi.
d) Instituţiile publice pentru activităţile lor administrative, sociale, educative, de apărare
ordine publică, siguranţa statului, culturale şi sportive.
e) Regia Autonomă „Administraţia Naţională a Drumurilor din România”.
Contribuabilii prevăzuţi la literele a-d intră în sfera de aplicare a TVA dacă realizează direct
sau prin unităţi subordonată operaţiuni impozabile cum sunt:

12
- activităţi comerciale;
- activităţi hoteliere;
- alimentaţie publică;
- activităţi de turism;
- prestări de servicii.

B. Operaţiuni scutite

Sunt scutite de taxa pe valoarea adăugată următoarele operaţiuni:


A) Livrări de bunuri şi prestările de servicii, rezultate din activitatea specifică autorizată,
efectuată în ţară de:
a) unităţile sanitare, inclusiv veterinare şi de asistenţă socială, unităţii autorizate să desfăşoare
activităţi sanitare şi de asistenţă socială în staţiuni balneo-climaterice, servicii de cazare, masă şi
tratament, prestate cumulate de către contribuabili autorizaţi care îşi desfăşoară activitatea în
staţiuni balneo-climaterice şi a căror contravaloare este decontată pe bază de bilete de tratament;
b) unităţile şi instituţiile de învăţământ cuprinse în sistemul naţional de învăţământ, aprobat de
Legea învăţământului nr. 84/1995, republicată cu modificările ulterioare;
c) unităţile care desfăşoară activităţi de cercetare-dezvoltare şi inovare şi execută programe,
subprograme, teme, proiecte, precum şi acţiuni componente ale Programului naţional de cercetare
ştiinţifică şi dezvoltare tehnologică;
d) avocaţii şi notarii; gospodăriile agricole individuale;
e) cantinele organizate pe lângă organizaţiile şi instituţiile publice care nu se cuprind în sfera
de aplicare a TVA;
f)prestările urmatorelor servicii financiare si bancare:
1.acordarea si negocierea de credite si administrarea creditului de către persoana care îl
acorda;
2.acordarea, negocierea si preluarea garanţiilor de credit sau a garanţiilor colaterale pentru
credite precum si administrarea garanţiilor de credit de către persoana care acorda creditul;
3.orice operaţiune legata de depozite si conturi financiare inclusiv orice operaţiuni ordine de
plata ,transferuri de bani, instrumente de debit, carduri de credit sau debit, cecuri sau alte
instrumente de plata , precum si operaţiuni da factoring;
4.emisiunea, transferul si /sau orice alte operaţiuni cu moneda naţionala sau străina cu
excepţia monedelor sau a bacnotelor care nu sunt obiecte de colecţie;

13
5.emisiunea,transferul si/sau orice operaţiuni cu titluri de participare , titluri de creanţe, cu
excepţia executări acestora , obligaţiuni, certificate, cambii, alte instrumente financiare sau alte
valori mobiliare;
6.gestiunea fondurilor comune de plasament si/sau a fondurilor comune de garantare a
creanţelor efectuate de orice entitati constituite in acest scop;
g)jocurile de noroc organizate de persoane autorizate conform legii ,sa desfasoare astfel de
activitati;
h)prestările de servicii efectuate in cadrul profesiunii lor de către stomatologi si tehnicienii
dentari ,precum si livrarea de proteze dentare efectuate de stomatologi si de tehnicieni
dentari;prestasrile de îngrijire si supraveghere efectuate de personal medical si
paramedical;transportul bolnavilor si al persoanelor accidentate ,in vehicule special amenajate in
acest scop;livrarile de organe,sange si de lapte, de provenienţa umana ;
i) societăţile de asigurare şi reasigurare, inclusiv intermediarii;
j) activitatile specifice publice naţionale de radio si televiziune, cu excepţia activitatilor de
publicitate si alte activitati de natura comerciala;
k)arendarea, concesionarea si închirierea de bunuri mobile ,cu următoarele excepţii:
1.operatiunile de cazare care sunt efectuate in cadrul sectorului hotelier sau al sectoarelor cu
funcţie similara ,inclusiv închirierea terenurilor amenajate pentru camping;
2.serviciile de parcare a vehiculelor;
3.inchirierea maşinilor si utilajelor fixate in bunurile imobile;
4.inchirierea seifurilor;
l) Sunt de asemenea scutite;
- livrările de amenajare şi reparaţii pentru monumentele memorative ale eroilor, victimelor de
război şi ale revoluţiei din Decembrie 1989;
- transportul fluvial al localnicilor în Delta Dunării şi pe relaţiile Orşova – Moldova Nouă,
Brăila – Hârşova, Galaţi – Giurgiu;
m)prestările de servicii strâns legate de practicarea sportului sau a educaţiei fizice ,efectuate de
organizaţii fara scop patrimonial pentru persoanele care practica sportul sau educaţia fizica ;
B) Operaţiuni de import:
a) bunuri de import scutită de taxa vamală:
b) mărfuri importate şi comercializate în regim duty-free, precum şi prin magaziile pentru
servirea reprezentanţelor diplomatice:
c) bunuri introduse în ţară fără plata taxelor vamale de către calotori sau alte persoane fizice
cu domiciliul in tara sau străinătate in condiţiile si in limitele stabilite de regimul vamal;

14
d)importul de bunuri de către forţele armate ale statelor străine membre NATO pentru uzul
acestora sau al personalului civil insotitor ori pentru aprovizionarea popotelor sau cantinelor,in
cazul in care aceste forte sunt destinate efortului comun de apărare;
e)importul de bunuri primite cu titlu gratuit de ajutoare sau donaţii destinate unor scopuri cu
caracter religios, de apărare a sanatatii,de apărare a tarii sau siguranţei naţionale ,artistic,sportiv,de
protecţie si ameliorare a mediului, de protecţie si conservare a monumentelor istorice;
f)importul de bunuri finanţate din împrumuturi nerambursabile acordate de guverne străine in
condiţiile stabilite prin norme;
g)importul urmatorelor bunuri: bunurile de origine romana, bunurile străine care potrivit legii
devin proprietatea statului, bunurile reparate in străinătate sau bunurile care le înlocuiesc pe cele
necorespunzătoare calitativ, returnate partenerilor externi in perioada de garantie,echipamente
pentru protectia mediului, stabilite prin hotarire de Guvern;
C)Operaţiuni pentru exporturi sau alte operaţiuni similare si pentru transportul internaţional:
a)livrări de bunuri expediate sau transportate in afara tarii ,de către furnizor sau alta persoana
in contul sau;
b)transportul, prestările de servicii accesorii transportului alte servicii direct legate de
importul bunurilor ,daca valoarea acestora este inclusa in baza de impozitare a bunurilor importate;
c)transportul internaţional de persoane si servicii direct legate de acest transport;
d)in cazul navelor si aeronavelor care prestează transporturi internaţionale de persoane si/sau
de mărfuri următoarele opratiuni:livrarile de carburanti,echipamente si alte bunuri destinate a fi
incorporate sau utilizate pe aceste mijloace de transport;prestarile de servicii efectuate pentru
nevoile directe ale navelor sau aeronavelor si/sau pentru încărcarea acestora;
e)prestările de servicii pentru navele de aflate in proprietatea companiilor de navigaţie care isi
desfasoara activitatea in regimul special maritim sau operate de acestea, precum si livrările de nave
in întregul lor către aceste companii;
f)livrările de bunuri si prestările de servicii ,in favoarea misiunilor diplomatice si oficiilor
consulare,a personalului acestora, in condiţiile de reciprocitate
g)livrările de bunuri si prestările de servicii ,in favoarea reprezentantelor si organismelor
internaţionale si interguvernamentale acreditate in România;
h)livrările de bunuri si prestările de servicii către forţele armate ale statelor străine membre
NATO ,pentru uzul forţelor armate sau al personalului civil;
i)livrările de bunuri si prestările de servicii finanţate din ajutoare sau împrumuturi
nerambursabile acordate de către guverne străine si de organisme internaţionale si de organizaţii
nonoprofit si de caritate din străinătate si din tara;

15
j)construirea,consolidarea,extinderea,restaurarea si reabilitarea lacasurilor de cult religios sau
al altor clădiri utilizate in acest scop;
k)prestări de servicii efectuate de intermediari care actioneaza in numele sau in contul unei
alte persoane ;
l)servicii prestate de persoane din Romania,in contul beneficiarilor cu sediul sau domiciliul in
strainatate,pentru bunurile din import aflate in perioada de garanţie;
D)Scutiri speciale legate de traficul internaţional de bunuri
a)livrarea de bunuri si prestări de servicii care sunt plasate in regim de antrepozit vamal;
b)livrarea de bunuri si prestările de servicii destinate plasării bunurilor in magazinele duty-
free;
c)următoarele operaţiuni desfasurate intr-o zona libera sau un port liber:
-introducerea de bunuri străine si prestările de servicii aferente intr-o zona libera sau port liber
,direct in străinătate ,in vederea simplei depozitari fara întocmirea de formalitati vamale;
-operaţiunile comerciale de vânzare-cumpărare a mărfurilor străine intre diverşi operatori din
zona libera sau portul liber sau intre aceştia sau alte persoane din afara zonei libere sau a portului
liber;
-scoaterea de bunuri străine din zona libera sau portul liber, in afara tarii, fara întocmirea de
declaraţii vamale de export, bunurile fiind in aceeaşi stare ca in momentul introducerii lor in zona
libera sau portul liber;

C. Baza de impozitare

Baza de impozitare reprezintă contravaloarea bunurilor livrate sau a serviciilor


prestate, inclusiv TVA.
Ea este determinată de:
- preţuri negociate între vânzător şi cumpărător, precum şi de alte cheltuieli datorate de
cumpărător şi necuprinse în preţ;
- tarifele negociate pentru prestări servicii;
- suma rezultată pentru aplicarea cotei de comision sau suma cuvenită între parteneri, pentru
operaţiunile de intermediere;
- preturile de piaţă sau, in lipsa acestora, costurilor bunurilor executate de agenţii economici
pentru folosinţa proprie predate sub diferite forme angajaţilor sau altor persoane valoarea în vamă la
care se adaugă taxa vamală, alte taxe şi accize datorate pentru bunurile şi serviciile din import;

16
- preţurile de piaţă sau, în lipsa acestora, costurile aferente serviciilor prestate pentru folosinţa
proprie de un agent economic sau cu titlu gratuit pentru alte persoane fizice sau juridice;
- preţurile vânzărilor efectuate din depozitele vămii sau stabilite prin licitaţie.
Pentru determinarea bazei de impozitare, pentru livrările de bunuri şi / sau prestările de
servicii contractate în valută, a căror decontare se face în lei la cursul de schimb valutar din ziua
plăţii, furnizorul sau prestatorul este obligat să emită concomitent factura, atât în valută, cât şi. baza
de impozitare se corectează cu diferenţa de preţ rezultat ca urmare a modificării cursului pieţii
valutare în vigoare la data încasării facturii, faţă de cel utilizat la data facturii.
Baza de impozitare se determină integral la livrarea bunurilor şi/sau la prestarea serviciilor,
chiar dacă prin contract se prevăd plata în rate sau la anumite termene.
Nu se cuprind în baza de impozitare următoarele:
- remizele şi alte reduceri de preţ acordate de către furnizor clientului;
- penalizările pentru neîndeplinirea obligaţiilor contractuale;
- dobânzile percepute pentru plăţile cu întârziere;
- ambalajele care circulă între furnizorii de marfă şi clienţi, prin schimb, fără facturare;
- sumele încasate de la bugetul de stat de către agenţii economici înregistraţi la organele
fiscale ca plătitori de TVA şi care sunt destinate finanţării investiţiilor acoperirii ori diferenţelor de
preţ, finanţării stocurilor cu destinaţie specială;
- sumele achitate de către furnizor în contul clientului şi care apoi se decontează acestuia.

II.2.5 Înregistrări contabile


Firma are un contract , prin care se prevede achitarea unui avans de 30% din valoarea
proiectului in suma de 5000 lei, TVA 19%.

5121 = % 1785 lei


Conturi la banci in lei 419 1500 lei
Clienti creditori
4427 285 lei
TVA colectata

La expedierea proiectului furnizorul intocmeste factura finala :


Valoarea proiectului : 5000 lei
TVA colectata : 950 lei

17
Total factura : 5950 lei
Avans primit : 1785 lei
Total de plata : 4165 lei
Din care TVA : 665 lei

Inregistrarea in contabilitatea furnizorului :

5665 lei % = % 5665 lei


4165 lei 4111 704 5000 lei
Clienti Venituri din prestari servicii
1500 lei 419 4427 665 lei
Clienti debitori TVA colectata

Din punct de vedere contabil, furnizorul poate emite factura, mentiunea avansului primit astfel :

4111 = % 5950 lei


704 5000 lei
Venituri din prestari servicii
4427 950 lei
TVA colectata

La incasarea facturii de la client, se regularizeaza avansul primit :

% = 4111 5950 lei


5121 Clienti 4165 lei
Conturi la banci in lei
419 1500 lei
Clienti creditori
4427
TVA colectata 285 lei

In contabilitatea clientului :

18
Acordarea avansului pe baza de factura :

% = 5121 1785 lei


409 Conturi la banci in lei 1500 lei
Furnizori debitori
4426 285 lei
TVA deductibila

Primirea proiectului si facturii, tinand cont de avansul acordat :

5665 lei % = % 5665 lei


5000 lei 628 401 4165 lei
Alte chelt cu servicii Furnizori
executate de terti
665 lei 4426 409 1500 lei
TVA deductibila Furnizori debitori

Se achita furnizorul si se regularizeaza avansul acordat :

401 = % 5950 lei


Furnizori 5121 4165 lei
Conturi la banci in lei
409 1500 lei
Furnizori debitori
4426 285 lei
TVA deductibila

Se inregistreaza facturarea ratelor de leasing, inclusiv TVA colectata aferenta conform facturii
fiscale

4111 = % 1219,2 lei

Clienti 706 960 lei

Venituri din redevente,

19
locatii de gestiune si chirii

2676 76,8 lei

Dobanda aferenta imprumuturilor acordate pe termen lung

4427 182,4 lei

TVA colectata

Se inregistreaza vanzarea unui automobil in valoare de 33900 lei conform facturii fiscale si
inregistrarea TVA colectata aferenta.

4111 = % 40341 lei

Clienti 707 33900 lei

Venituri din vanzarea marfurilor

4427 6441 lei

TVA colectata

Se inregistreaza un CEC primit de la client pentru livrarea unui automobil, in valoare de 17000 lei

5112 = % 20230 lei

Cecuri de incasat 411 17000 lei

Clienti

4427 3230 lei

TVA colectata

III.3 Ciel – program de contabilitate

III.3.1 Descrierea principalelor fucţionalităţi

Aici o sa încerc să sintetizez doar partea legată de Tva si nu intregul program, din cauza de spatiu
prin prezentarea unui numar redus de printuri din CIEL.

20
1. Jurnal de cumparare cu TVA

2. Jurnal de vanzari cu TVA

3. Documente secundare in ceea ce priveşte TVA-ul

21
4. Factura client

5. Factura furnizor

22
III. Concluzii

În cadrul măsurilor de promovare a reformei economice şi financiare din România, taxa pe


valoarea adăugată îi revine un loc important, fiind considerată o componenţă esenţială a unui sistem
fiscal modern.
Taxa pe valoarea adăugata a fost introdusa in România prin Ordonanţa de Guvern nr.3/1192
aprobata prin Legea nr.130/1992 si fiind un impozit plătit atât de persoane fizice cat si juridice a
capatat o importanta foarte mare.
La baza taxei pe valoare adăugata stau o serie de principii sau caracteristici:
-universalitatea (sfera de aplicare) impozitului
-teritorialitatea impozitului
-transparenta impozitului
-unicitatea impozitului

23
-fractionalitatea plaţii impozitului
Taxa pe valoare adăugata respecta principiul universalitatii impunerii ,deoarece,cu excepţiile
prevăzute de lege,se aplica asupra tuturor operaţiunilor cu plata si asimilate acestora efectuate in
mod independent,de către persoanele fizice sau juridice.
Teritorialitatea taxei pe valoare adăugata se refera la locul unde are loc impunerea circulaţiei
bunurilor si serviciilor in funcţie de originea bunurilor sau serviciilor si destinaţia lor indiferent
daca acestea provin de la producători interni sau din import.Bunurile importate sunt impozitate la
intrarea in tara.
Deducerea taxei pe valoarea adăugata se aplica prin diferenţa dintre taxa pe valoare adăugata
colectata in urma vânzării bunurilor si prestării serviciilor si taxa pe valoare adăugata achitata ca
urmare a cumpărărilor sau a beneficierii de prestarea unor servicii.
Transparenta impozitului intervine datorita faptului ca taxa pe valoarea adăugata datorata
statului de către un agent economic este aferenta valorii adăugate de el la bunul respectiv.
Datorita fractionalizarii plaţi taxei pe valoarea adăugata ,statul poate sa procure resursele
necesare desfasurarii activitatii sale treptat, pe măsura realizării bunului, nefiid nevoie sa aştepte
pana la vânzarea finala. Perceperea taxei pe valoare adăugata are loc fragmentat in fiecare faza a
circuitului economic,corespunzator cu valoarea care i se adaugă in fiecare faza a ciclului economic.
Caracteristica unicitatii impozitului rezultat din faptul ca taxa pe valoare adăugata perceputa
in final,fiind egala cu cea rezultata prin aplicarea cotei de impozitare asupra întregii valori finale pe
care o capata produsul in faza transmiterii sale in proprietatea consumatorului final.
Sub aspectul contului sau, TVA este un impozit indirect cu caracter universal sau general.
Conform părerilor specialiştilor, un bun impozit general asupra consumului ar trebui să
răspundă următoarele cerinţe: să fie neutru, să fie echitabil, să nu stimuleze procesele infracţioniste,
să nu antreneze cheltuielile de administraţie exagerate şi să nu favorizeze fraudă fiscală.
Se consideră ca un impozit general pe consum este neutru atunci când instituirea şi perceperea
lui nu modifică nici operaţiunea producătorilor şi nici pe cea a consumatorilor.
Ideea de neutralitate exclude folosirea conştientă a impozitelor ca instrumente de orientare a
activităţii economice şi de distribuire a veniturilor între diferite grade sociale, în scopul determinării
grupurilor avute să participe într-o măsură mai mare decât cele neavute la acoperirea cheltuielilor
publice. Astfel, nu poate aborda problema neutralităţii impozitelor
ignorând problemele echităţii lor. Echitatea presupune ca obligaţiile fiscale să fie stabilite în funcţie
de capacitatea economică a contribuabililor.
În ceea ce priveşte inflaţia, se observă că principala favoare a fost determinată de eliminarea
subvenţiilor la unele produse şi servicii destinate consumului populaţiei Tendinţa de creştere a

24
indicelui preţurilor de consum după introducerea taxei pe valoarea adăugată s-a menţinut apropiată
de tendinţa anterioară introducerii taxei.
Cu privire la propunerile de îmbunătăţire a sistemului TVA se pot indica următoarele direcţii:
- Să asigure o mai mare stabilitate şi o mai multă claritate a noilor reglementări privind TVA
pentru a evita modificări dese;
- Simplificarea procedurilor legate de luarea sau scăderea din evidenţa plătitorilor de TVA,
precum şi cea de restituire a sumelor plătite în plus peste cele datorate;
- Să asigure o elasticitate mult mai mare în aplicare TVA care să reflecte anumite politici ale
statului în anumite perioade.
TVA este privită ca un instrument posibil de conducere a economiei şi mai puţin ca având rol
regulator al acesteia. Controlul fiscal cuprinde ansamblul activităţilor care au ca scop verificarea
sincerităţii declaraţiilor precum şi verificarea corectitudinii şi exactităţii îndeplinirii conform legii, a
obligaţiilor fiscale de către contribuabil.
În cazul TVA evaziunea este definită ca orice acţiune care este făcută cu intenţia ca taxa
datorată să nu fie plătită de la buget sau să se determine o rambursare necuvenită taxei.
Declasarea unei acţiuni de dovedire a evaziuni fiscale sau fraudei este foarte pretenţioasă,
deoarece exisă reguli foarte stricte referitoare la ce se poate constitui ca dovadă admisibilă, iar
aceasta, de cele mai multe ori trebuie susţinute ca probe materiale şi cu martori.
Datorită faptului ca succesul colectări TVA depinde de cooperarea agentului economic,
modul în care este organizată contabilitatea poate să limiteze tendinţa către evaziunea fiscală.
Pentru a asigura o colectare a TVA într-o manieră corectă, au fost stabilite obligaţii pentru plătitori,
dintre care cele mai importante sunt:
- ţinerea contabilităţii în conformitate cu prevederile legale;
- plata TVA către furnizori;
- eliberarea facturii pentru orice operaţiune impozabilă;
- depunerea deconturilor lunare sau trimestriale înainte de data de 25 a fiecărei luni;
- permiterea organelor de control să verifice documentele;
- cunoaşterea şi aplicarea corectă a legii şi normelor privind taxa pe valoarea adăugată.

25
IV.Bibliografie
1. Iacob Petru Pantea – Managementul Contabilităţii româneşti, Vol I, Editura
Intercredo,Deva, 1998.
2. Ioan Talpoş – Finanţele României, Vol. I, Editura Sedona, Timişoara, 1997.
3. Ion Pereş, D. Popovici – Control Financiar Editura Mitron, 2000.
4. Iacob Petru Pantea,Ghe Bodea –Contabilitatea romaneasca armonizata cu Directivele
Contabile Europene, Editura Intelcredo ,Deva 2003
5. Constantin Staicu-Contabilitatea financiara armonizata cu Directivele Europene ,Editura
CECCAR 2002
6. Ghe Bailesteanu –Diagnostic risc si eficienta in afaceri, Editia a-II-a,Editura Mirton
Timisoara 1998
7. Curierul fiscal nr.3/2006-Editura C.H. BECK
8. Atanasiu Pop –Contabilitatea financiara romaneasca armonizata cu Directivele contabile
Europene –Standardele Internationale de contabilitate-Editura Intercredo Deva 2002
9. Legea nr.64/1999 privind controlul fiscal.
10. Legea contabilităţii nr. 82/1991, republicată în Monitorul Oficial din ianuarie 2000.
11. Mihai Epuran, Dumitru Cotleţ, Felicia Ineovan, Ion Pereş – Contabilitatea financiară,Editura
de Vest, Timişoara, 1998.
12. Mircea Boulescu, Marcel Ghiţă – Control financiar, Editura Eficient, 1997.
13. Iacon Petru Pantea ,Ghe Bodea –Contabilitatea Romaneasca armonizata cu Directivele
Contabile Europene ,Editura Intelcredo, Deva ,2003
14. Constantin Staicu-Contabilitatea financiara armonizata cu Directivele Europene , Editura
CECCAR, 2002
15. Ghe Bailesteanu –Diagnostic ,risc si eficienta in afaceri, Editia a II-a,Editura Mirton
Timisoara,1998
16. Atanasiu Pop –Contabilitatea financiara romaneasca armonizata cu Directivele contabile
Europene-Standardele internationale de contabilitate –Editura Intelcredo,2002
17. Curierul fiscal nr.3/2006-Editura C.H.Beck
18. Ordonanţa Guvernului nr. 3/1992 privind TVA publicată în Monitorul Oficial, nr.288/1992
19. Sistemul contabil al Agenţilor Economici – Ministerul Finanţelor 1994
20. Tribuna Economică – Control Financiar –contabil.
21. Tribuna Economică nr. 7/1999
22. Tribuna Economică nr.21/1999
23. Tribuna Economică nr.28/1999
24. Ordonanta Guvernului nr.92/2003 privind Codul de procedura fiscala
25. Legea nr.571/2003 privind Codul fiscal publicata in Monitorul Oficial nr.927/2003
26. Hotararea Guvernului nr.44/2004 privind aprobarea Normelor metodologice de aplicare a
Legii nr.571/2003 privind Codul fical,publicata in Monitorul Oficial Nr.112/2004
27. Legea nr.241/2005 pentru prevenirea si combaterea evaziunii fiscale publicata in Monitorul
Oficial nr.672/2005

26