Sunteți pe pagina 1din 5

LABORATORUL NR.

3
INFLUENTA UZURII SCULELOR ASCHIETOARE

1. CONSIDERAŢII GENERALE

Forme de uzare a sculelor aşchietoare


Ca urmare a presiunii pe suprafaţa de contact, a temeparturii şi a mişcării relative
aşchie-sculă şi semifabricat – sculă, suprafeţele active ale sculei aşchietoare sunt supuse
uzurii.[1]
Se deosebesc două forme de uzare a sculei aşchietoare [1]:
- uzura pe faţa de aşezare (forma I);
- uzura pe feţele de aşezare şi degajare (forma II);

[1] http://www.scribd.com/doc/54716670/6/UZURA-SCULELOR-A%C5%9ECHIETOARE
1
[2] G.Drăghici, I. Micşa, P. Cojerean, M. Nica, I. Pircea „Indrumător pentru lucrări de laborator Tehnologia Fabricării Maşinilor”,
Institutul Politehnic „Traian Vuia”, Facultatea de Mecanică, Timişoara 1984
[3] http://imt.uoradea.ro/mecatronica/doc/Tolerante%20si%20Control%20Dimensional%20-%20Laborator%20-%20Pater.pdf
a. Uzura pe fata de asezare
b. Uzura pe fata de asezare si pe fata de degajare
c. Uzura pe fata de degajare

Mecanisme de uzare [1]


Există mai multe mecanisme ale procesului de uzare a sculelor aşchietoare.
- Uzura prin abraziune: în zonele de frecare, particulele abrazive dure, între
suprafeţele de contact, provoacă îndepărtarea sau deformări ale materialului din
păturile superficiale. La prelucrarea oţelurilor, uzura de abraziune este provocată
de către constituienţii metalografici duri ai materialului de prelucrat. Abraziunea
apare cu preponderenţă la aşchierea oţelurilor cu scule confecţionate din oţeluri
carbon sau aliate.
- Uzura de adeziune se produce ca urmare a adeziunii moleculelor dintre anumiţi
constituenţi din materialul sculei şi materialul de prelucrat
- Uzura de difuziune se produce ca urmare a difuziunii unor elemente din soluţia
solidă a aliajului sculei în soluţia solidă a materialului de prelucrat. Fenomenul
sporeşte în intensitate odată cu creşterea temperaturii.
- Uzura prin transport de ioni. Cele două materiale, al sculei şi al piesei,
formează un cuplu al cărui curent este suma algebrică a doi curenţi, dintre care
unui ionic cu sensul de la sculă la piesă. În acest fel , scula pierde ioni din masa
sa, şi deci, se uzează.
- Uzura prin fărămiţare. Aceasta apare ca urmare a solicitărilor pulsatorii a sculei,
mai ales din materiale fragile (carburi metalice). Participarea fiecărui tip de uzură
reală a sculei aşchietoare depinde de o serie de factori dintre care cei mai
importanţi sunt temeperatura tăişului şi materialul prelucrat.

Criterii de uzură [1]


Dependenţa uzură – timp: modulului de creştere a uzurii sculei pe faţa de
aşezare sau de degajare îi sunt caracteristice legi specifice.
[1] http://www.scribd.com/doc/54716670/6/UZURA-SCULELOR-A%C5%9ECHIETOARE
2
[2] G.Drăghici, I. Micşa, P. Cojerean, M. Nica, I. Pircea „Indrumător pentru lucrări de laborator Tehnologia Fabricării Maşinilor”,
Institutul Politehnic „Traian Vuia”, Facultatea de Mecanică, Timişoara 1984
[3] http://imt.uoradea.ro/mecatronica/doc/Tolerante%20si%20Control%20Dimensional%20-%20Laborator%20-%20Pater.pdf
Criterii de uzură: în timpul exploatării sculei, datorită uzării, apare un moment
când lucrul trebuie întrerupt şi scula reascuţită. Momentul întreruperii lucrului se
stabileşte cu ajutorul criteriilor de uzură.

Se definesc criterii tehnologice de uzură cum ar fi:


- apariţia pe suprafaţa prelucrată a unor dungi lucioase care se datoresc faptului că,
scula nepătrunzând în materialul prelucrat, materialul este strivit şi refulat pe sub
tăiş;
- creşterea componentelor forţei de aşchiere;
- schimbarea formei aşchiei şi culorii aşchiei;
- înrăutăţirea rugozităţii suprafeţei prelucrate;
- apariţia vibraţiilor sistemului tehnologic;

Deoarece nu este posibil să se lucreze cu scula până la distrugerea completă a


muchiei tăişului, se prescriu valori admise pentru parametrii criteriilor convenţionale de
uzare.

!!! De reţinut !!!

Uzura sculei de aşchietoare se produce sub acţiunea unui complex de facto

Datorită uzurii sculei, se modifică adâncimea de aşchiere reglată, fapt ce determină abateri de la dimensiune

Uzura sculei mai are şi alte efecte negative: creşterea rugozităţii suprafeţei, apariţia vibraţiilor, creştere

Factorii care provoacă în principiu uzura sculei sunt [2]:


frecarea între suprafeţele elementelor aflate în contact;
căldura degajată în timpul aşchierii;
neuniformitatea adaosului de prelucrare;
modificările structurale din materialul sculei, etc.

Mărimea uzurii sculei este determinată de [2]:


- natura, compoziţia chimică, structura şi proprietăţile fizico-mecanice ale
materialului prelucrat, natura şi proprietăţile fizico-mecanice ale materialului
sculei;
- parametrii geometrici ai părţii aşchietoare;
- parametrii regimului de aşchiere (t,s,v), mediul de răcire-ungere.

[1] http://www.scribd.com/doc/54716670/6/UZURA-SCULELOR-A%C5%9ECHIETOARE
3
[2] G.Drăghici, I. Micşa, P. Cojerean, M. Nica, I. Pircea „Indrumător pentru lucrări de laborator Tehnologia Fabricării Maşinilor”,
Institutul Politehnic „Traian Vuia”, Facultatea de Mecanică, Timişoara 1984
[3] http://imt.uoradea.ro/mecatronica/doc/Tolerante%20si%20Control%20Dimensional%20-%20Laborator%20-%20Pater.pdf
2. METODOLOGIA EFECTUĂRII LUCRĂRII

Dintre modalităţile de manifestare a uzurii sculei, uzura pe faţa de aşezare


influenţează în cea mai mare măsură precizia de prelucrare. [2]
Măsurarea mărimii liniare a uzurii unui cuţit de strung se efectuează cu ajutorul
MINIMETRULUI sau ORTHOTESTULUI, cuţitul fiind scos din portcuţitul strungului şi
aşezat pe masa aparatului. [2]
Minimetrul este un aparat mecanic de măsurat, a cărui principiu de lucru se
bazează pe folosirea pârghiilor cu reazem în formă de cuţit. [3]
Raportul de amplificare este dat de relaţia[3] :

unde, L şi l sînt lungimile braţului lung, respectiv, a braţului scurt al pârghiilor.

Minimetrul este compus din tija palpatoare 1 prevăzută cu un vârf de măsurare,


care datorită abaterilor dimensionale ale piesei de măsurat se deplasează liniar în lungul
ghidajelor 2, acţionând prin intermediul cuţitului inferior 5 asupra prismei 4. [3]

Datorită acestui lucru, prisma 4 se va roti în jurul cuţitului superior 6, antrenând în


mişcare de rotaţie acul indicator 5, în faţa scării gradate 7. Arcul cilindric 8 asigură forţa
de măsurare, iar arcul 9 asigură contactul permanent al tijei palpatoare cu piesa de
măsurat. În vederea măsurării pieselor, aparatul se pune la zero cu ajutorul unei cale sau a
unui bloc de cale plan - paralelel cu dimensiunea egală cu dimensiunea nominală a
pieselor de măsurat. Se scoate apoi blocul de cale şi se introduce pe rând fiecare piesă de
măsurat, citind la aparat abaterea, care adunată algebric la cota nominală dă dimensiune
efectivă a piesei. [3]
Pentru ca măsurarea uzurii să fie corectă, cuţitul se va răci la temperatura
mediului ambiant şi se vor îndepărta eventualele depuneri de pe tăiş. [2]
În cadrul încercărilor experimentale se va studia influenţa uzurii sculei asupra
preciziei de prelucrare, determinând mărimea uzurii pe faţa de aşezare în funcţie de
următorii parametrii [2] :
- materialul şi geometria părţii aşchietoare a sculei;
- materialul de prelucrat;
- mediul de ungere-răcire;
- regimul de aşchiere (t,s,v);
[1] http://www.scribd.com/doc/54716670/6/UZURA-SCULELOR-A%C5%9ECHIETOARE
4
[2] G.Drăghici, I. Micşa, P. Cojerean, M. Nica, I. Pircea „Indrumător pentru lucrări de laborator Tehnologia Fabricării Maşinilor”,
Institutul Politehnic „Traian Vuia”, Facultatea de Mecanică, Timişoara 1984
[3] http://imt.uoradea.ro/mecatronica/doc/Tolerante%20si%20Control%20Dimensional%20-%20Laborator%20-%20Pater.pdf
- timpul de prelucrare (  )

3. MERSUL LUCRĂRII

 Se identifică părţile componente ale aparatului;


 Se reglează aparatul la zero;
 Se măsoară abaterile fiecărei piese dintr-un lor faţă de dimensiunea lor
nominală
 Datele experimentale se înscriu în fişa de rezultate, reprezentându-se
grafic variaţia uzurii sculei (u) în funcţie de timpul de prelucrare (  ) şi de parametrii
regimului de aşchiere (t,s,v)

Măsurătorile s-au făcut pentru maşina unealtă SNU 380


Aparat de măsurat: comparator 0,001

Scula aşchietoare Semifabricat Regimul de aşchiere Mediul de Timp de Uzura


răcire/ungere prelucrare sculei[
Material Geometrie Calitate Diametru t[min] s[mm/rot] n[rot/min] v[m/min] T[min]  m]

Graficul de variaţie al uzurii în timp


I. domeniul uzurii iniţiale
II. zona uzurilor normale
III. zona uzurilor catastrofale

ui – uzura iniţială
un – uzura normală

Un
tg   Un  tg
Ln
Un  v n tg

[1] http://www.scribd.com/doc/54716670/6/UZURA-SCULELOR-A%C5%9ECHIETOARE
5
[2] G.Drăghici, I. Micşa, P. Cojerean, M. Nica, I. Pircea „Indrumător pentru lucrări de laborator Tehnologia Fabricării Maşinilor”,
Institutul Politehnic „Traian Vuia”, Facultatea de Mecanică, Timişoara 1984
[3] http://imt.uoradea.ro/mecatronica/doc/Tolerante%20si%20Control%20Dimensional%20-%20Laborator%20-%20Pater.pdf