Sunteți pe pagina 1din 13

Şcoala Gimnazială Podgoria

Programă opțional
Literatura. Teatru. Film

TIPUL OPŢIONALULUI: Opțional la nivelul ariei


curriculare Limbă și comunicare
1 ora/ saptamana – clasele V-VIII

Prof. Șofron Carmen

An școlar 2019/ 2020


Argument

Literatura, teatrul și filmul reprezintă forme de comunicare artistică deoarece, asemenea


obiectului estetic, sunt destinate în primul rând să placă. Pentru a-și atinge scopul, fiecare
prezintă particularități care transcend limbajul specific.
Modul de preluare a mesajului – vizual, auditiv sau audio-vizual – impus de tipul de
imagine artistică, se definește în functțe de relația cu dimensiunea temporală a receptării. Lessing
făcea o clasificare a artelor, în studiul Laocoon, publicat în 1765, în arte ale succesiunii și arte
ale simultaneității. Mesajul poetic, realizat în cod verbal, poate fi receptat auditiv, atunci când
este formulat oral, sau vizual, atunci când este transmis scriptural, cum se întampla în cazul
literaturii. Corelat unei imagini plastice, ca în cazul caligramei, mesajul poetic este destinat
exclusiv unei receptări vizuale; dar corelat cu un mesaj melodic, ca în situatia cantecului, este
destinat receptarii auditive.
Trecand la teatru, mesajul poetic, ca urmare a sincretismului de coduri, capata o structura
complexa, complicand totodata problema receptarii: daca mesajul poetic propriu-zis, realizat în
cod verbal, este receptat auditiv, mesajele complementare, care intervin prin codurile non-
verbale, cum ar fi cel mimic sau kinetic, sunt destinate receptarii vizuale. Vorbim asadar de o
receptare audio-vizuala care, ca si în situatia filmului, presupune un alt mod de participare la
actul comunicarii. Receptorul devine din cititor, spectator de teatru sau film.
Cinematograful, arta sincretica, a facut saltul de la imaginea vizuala statica la imaginea
vizuala dinamica. Desfasurarea vizuala a miscarii a facut posibila o perspectiva epica,
cinematograful devenind foarte repede o modalitate de a povesti cu ajutorul imaginilor. Noua
forma de comunicare a schimbat atat structura mesajului, cat si disponibilitatile enuntului, printr-
o reorganizare a situatiei de comunicare. Enuntul artistic de tipul filmului a devenit un produs
colectiv, indirect si instrumental.
Opționalul de față iși propune analiza celor trei tipuri de comunicare artistică, ințelegerea
punctelor de interferență intre acestea și a modului de transmitere a mesajului sensibil.
In egală măsură, urmărim cultivarea și dezvoltarea imaginatței audio-vizuale a copiilor prin
oferirea unor proiecții audio-vizuale a operelor literare pe care aceștia vor trebui să le lectureze
in prealabil.
Considerăm, de asemenea că acest curs opțional, prin felul cum este conceput, poate
dezvolta dorința elevilor pentru lectură.

COMPETEȚE GENERALE
1. DEZVOLTAREA CAPACITǍŢII DE RECEPTATE A MESAJULUI AUDIO-
VIZUAL

2. DEZVOLTAREA CAPACITǍŢII DE EXPRIMARE ARTISTICĂ

3. DEZVOLTAREA CAPACITĂŢII DE RECEPTARE A MESAJULUI SCRIS

4. DEZVOLTAREA CAPACITĂŢII DE EXPRIMARE SCRISĂ


CLASELE V-VIII

OBIECTIVE DE REFERINŢǍ ŞI EXEMPLE DE ACTIVITǍŢI DE ÎNVǍŢARE

1. DEZVOLTAREA CAPACITǍŢII DE RECEPTATE


A MESAJULUI AUDIO-VIZUAL

Competențe specifice Exemple de activităţi de învăţare

La sfârşitul anului şcolar, elevul va fi Pe parcursul anului şcolar, se recomandă


capabil: următoarele activităţi:

1.1. să identifice informaţiile esenţiale - exerciţii de ascultare a unor mesaje audio-


dintr-un mesaj audio-vizual vizuale diverse, cu scopul de a desprinde
esenţialul şi de a exprima acest lucru la
1.2. să înţeleagă semnificaţia globală a schimbarea rolului de receptor cu cel de
mesajului audio-vizual emiţător

1.3. sa-şi concentreze atenţia pentru a - participarea la interacţiuni în care să


recepta mesajele audio-vizuale dovedească înţelegerea replicilor şi
capacitatea de continuare a dialogului
1.4. să depisteze diferenţele dintre opera - exerciţii pentru dezvoltarea atenţiei
literară şi ecranizarea ei distributive şi a capacităţii de a urmări
mesajul audio-vizual
1.5. să manifeste curiozitate pentru mesajul - exersarea ascultării mesajelor orale în
audio-vizual diverse situaţii de comunicare, în scopul
formarii unui comportament de ascultător
activ
- exerciţii de selectare a unor informaţii,
idei, opinii în funcţie de substanţa
mesajelor receptate

2. DEZVOLTAREA CAPACITǍŢII DE EXPRIMARE ARTISTICĂ

Competențe specifice Exemple de activităţi de învăţare


La sfârşitul anului şcolar, elevul va fi Pe parcursul anului şcolar, se recomandă
capabil: următoarele activităţi:

2.1. să povestească justificând şi explicând - situaţii diverse de dialog, povestire ,


întâmplări personale, evenimente etc. relatare, explicare a unor situaţii şi
întâmplări personale sau pe bază de imagini
sau benzi desenate;
- exerciţii de dialog pe teme date;
2.2. să relateze amănunţit sau succint, - simularea de convorbiri telefonice
corent, prin cuvinte proprii, fără ticuri - povestire în lanţ, intrare în comunicare,
verbale şi pauze nejustificate între continuarea comunicării, previziunea unui
cuvinte şi idei final neaşteptat;
2.3. să se exprime natural pronunţând - exerciţii de intervenţie în convorbire
corect şi conştient articularea - antrenament pentru exprimarea opiniilor
cuvintelor şi sunetelor şi atitudinilor proprii;
2.4. să aplice în dialog salutul, formulele de - antrenament de utilizare a formulelor de
politeţe, toleranţă faţă de părerile adresare, de menţinere şi de închidere a
partenerilor unui dialog ( conversaţie în grup ).
2.5. să recite expresiv
- exerciţii de exprimare a părerilor şi
sentimentelor personale;

- compararea şi clasificarea unor obiecte


prezentate în imagini pe baza unor criterii
stabilite de învăţător;
- memorarea de poezii şi fragmente de
proză.

3. DEZVOLTAREA CAPACITĂŢII DE RECEPTARE A MESAJULUI SCRIS

Competențe specifice Exemple de activităţi de învăţare

La sfârşitul anului şcolar, elevul va fi Pe parcursul anului şcolar, se recomandă


capabil: următoarele activităţi:

3.1. să deosebească elementele de - exerciţii de identificare a problemei


ansamblu de cele de detaliu în cadrul principale abordate într-un text literar
textului citit (identificarea elementelor descrise şi a
3.2. să identifice modurile de expunere într- trăsăturilor obiectelor descrise, într-o
un text epic şi procedeele de descriere, identificarea acţiunilor, a
participanţilor la acţiune, a timpului şi
spaţiului în care se petrec evenimentele
într-o naraţiune; identificarea ideilor
esenţiale dintr-un anunţ sau dintr-o ştire şi
3.3. să manifeste curiozitate pentru lectură sesizarea intenţiei comunicative din spatele
acestora);
- exerciţii de identificare a caracteristicilor
operelor epice (în proză sau versuri):
naraţiunea la persoana a III-a şi la
persoana I, subiectul operei literare,
momentele subiectului, timpul şi spaţiul în
naraţiune, autor, narator, personaj;
- exerciţii de sesizare a rolului dialogului şi
al descrierii într-o naraţiune; sesizarea
rolului descrierii în realizarea portretului şi
a tabloului;
- observarea rolului dialogului în
caracterizarea personajelor;
- identificarea şi comentarea rolului
figurilor de stil învăţate în diferite
texte;

4. DEZVOLTAREA CAPACITĂŢII DE EXPRIMARE SCRISĂ

Competențe specifice Exemple de activităţi de învăţare

La sfârşitul anului şcolar, elevul va fi Pe parcursul anului şcolar, se recomandă


capabil: următoarele activităţi:

4.1. să redacteze texte cu destinaţii diverse - exerciţii de recunoaştere a destinaţiei unui


4.2. să utilizeze un lexic diversificat, text;
recurgând la categoriile semantice - exerciţii de selectare a informaţiei
studiate şi la mijloacele de îmbogăţire solicitate;
a vocabularului - exerciţii de structurare a detaliilor în jurul
4.3. să înlănţuie corect frazele în textul ideii principale;
redactat, utilizând corect semnele - exerciţii de redactare a unor scrisori şi a
ortografice şi de punctuaţie unor anunţuri;
4.4. să alcătuiască rezumatul unui text - Exerciţii de rezumare, în scris, a textelor
literar sau nonliterar citite; prezentarea unor informaţii
privitoare la realitatea înconjurătoare;
- exerciţii de relatare a unor fapte/
întâmplări;
- exerciţii de motivare a opiniei, pornind de
la diverse teme discutate în clasă/ aprecieri
personale referitoare la textele epice şi
lirice studiate
- exerciţii de povestire a unor texte
narative/filme văzute etc.; exerciţii de
redactare a unor descrieri de tip tablou şi de
tip portret
- exerciţii de valorificare a posibilităţilor de
exprimare nuanţată oferite de utilizarea
sinonimelor, a antonimelor şi a omonimelor
adecvate în contexte date;
- utilizarea corectă, în propoziţie şi în frază,
a semnelor de punctuaţie (punctul, virgula,
punctul şi virgula, linia de dialog, linia de
pauză) şi a semnelor ortografice (cratima,
punctul)
- exerciţii de aplicare a topicii normale în
propoziţie şi în frază;
- exerciţii de identificare şi ordonare a
secvenţelor narative dintr-un text dat, în
vederea rezumării acestuia;
- exerciţii de transformare a textului
dialogat în text narativ
- exerciţii de rezumare a textelor narative
- exerciţii de povestire a unui film, a unei
piese de teatru

VALORI SI ATITUDINI

 Cultivarea placerii de a citi, de a viziona un spectacol de teatru sau de film.


 Stimularea gandirii autonome, reflexive si critice, pin lectura textului sau vizionarea
spectacolului.
 Cultivarea sensibilitatii, prin receptarea operei artistice.
 Formarea unor reprezentari culturale privind evolutia si valorile literaturii, teatrului,
filmului.

COMPETENTE GENERALE

 Formarea competentelor in domeniul receptarii particularitatilor si limbajului specific in


literatura, teatru, film.
 Folosirea instrumentelor de analiza stilistica si structurala a diferitelor modalitati de
comunicare artistica.
 Argumentarea, in scris sau oral, a propriilor opinii asupra unui text literar, spectacol de
teatru sau film.

COMPETENTE SPECIFICE

 intelegerea fenomenului de diversificare tematica si compozitionala a literaturii, teatrului


si cinematografiei;
 cunoasterea principalilor reprezentanti ai literaturii, teatrului , filmului universal si
romanesc;
 formarea competentei de a aprecia opera de valoare la nivelul traducerii (sau, acolo unde
este posibil, la nivelul textului original);
 compararea valorilor estetice in evolutia acestora;
 formarea capacitatii de a individualiza opera prin structura, tema, motiv, stilistica si
capacitatea de stabili analogii;
 integrarea fenomenul literar in fenomenul cultural-istoric prin conexiuni cu istoria artelor
(teatru, cinematograf);
 largirea sferei de interpretare a formelor de comunicare artistica prin nuantare filosofica;
 realizarea transferului de valori estetice, specific literare, din domeniul literar in celelalte
arte;
 cunoasterea si intelegerea mesajului operelor literare;
 desprinderea valorilor morale care isi gasesc expresia artistica in acestea;
 sesizarea la fiecare autor a elementelor stilistice proprii;
 integrarea operelor artistice in circuitul valorilor nationale si universale;
 dezvoltarea spiritului interogativ-argumentativ despre viata si lume;
 stabilirea de legaturi tematice si de idei intre operele artistice studiate.
ACTIVITATI DE INVATARE

Pentru formarea si consolidarea competentelor specifice pot fi folosite, individual si in


grupuri de lucru, activitati de invatare asa cum sunt:
• analiza de text/ film/ spectacol de teatru
• comentariul de informatii (stiri, articole, cronici)
• simulare
• jocul de rol
• studiul de caz
• portofoliul
• brainstorming
• redactarea de articole pentru revista scolii etc.

EVALUARE

Modalitatile de evaluare trebuie concepute in stransa legatura cu specificul cursului


optional propus. In acest sens se impune deplasarea de accent de la metodele traditionale de
evaluare la strategii de evaluare care sa ofere elevilor posibilitatea de a demonstra:
• ceea ce stiu (ca ansamblu de cunostinte);
• ceea ce pot sa faca (utilizarea cunostintelor ca instrumente de raportare critica la medii).
In acest context, evaluarea vizeaza:
• elaborarea unor eseuri;
• realizarea unor portofolii pe teme date;
• construirea unor alternative explicative la mesajele receptate;
• dezbaterea unor probleme comunicationale sesizate de elevi;
• observarea sistematica a activitatii si comportamentului elevilor;
• autoevaluarea;
• elaborarea de proiecte pe teme date.
• transpunerea in scena a unei dramatizari de catre micii actori.

CONŢINUTURILE ÎNVǍŢǍRII

Clasa a V-a
Semestrul I– 18 ore
Prezentarea programei si a obiectivelor
I. Momente si schite de I.L. Caragiale
I.1. Lectura interactiva a schitelor lui I.L. Caragiale.
I.2. Vizionarea schitelor Bubico, Vizita, Caldura mare
I.3. Dezbateri pe marginea ecranizarilor vizionate.
Dezvoltarea mijloacelor paraverbale. Improvizatia
II. Amintiri din copilarie de Ion Creanga
II.1. Lectura integrala a operei
II.2. Vizionarea ecranizarii dupa Amintirile lui Creanga
II.3. Amintirile din copilarie – Romanul copilului universal
III. Basmul
III.1. Lectura integrala a 5 basme.
III.2. Filmul de desen animat „Praslea cel voinic si merele de aur”
III.3. Ecranizarea basmului „Aleodor Imparat”
III.4. Ecranizarea basmului „Sarea in bucate”
III.5. Filmul de desen animat „Povestea porcului”
III.6. Trasaturile basmului
IV. Snoava
IV.1. Lectura unor snoave avându-l ca personaj pe Păcală
IV.2. Vizionarea filmului Păcală
IV.3. Păcală – omul din popor
V. Romanul pentru copii
V.1. Lectura integrală a romanului Cireşarii
V.2. Vizionarea ecranizării după romanul Cireşarii
V.3. Romanul cu personaji copii

Semestrul II– 17 ore


VI. Personajul istoric
VI.1. Documentarea selectivă cu privire la viata lui Mihai Viteazul
VI.2. Vizionarea filmului Mihai Viteazul
VI.3. Creionarea portretului eroului istoric
VII. Romanul de aventuri
VII.1. Lectura romanului Toate pânzele sus
VII.2. Vizionarea filmului toate pânzele sus
VII.3. Realizarea succesivă a planului de idei şi rezumatului
VIII. Romanul de aventuri cu personaje imaginare
VIII.1. Istoria lui Pinochio
VIII.2. Vizionarea filmului Pinochio
VIII.3. Realizarea unui portret
IX. Romanul de ficţiune
IX.1. Vizionarea filmului Fabrica de ciocolată
IX.2. delimitarea realităţii de ficţiune

Evaluare
Clasa a VI-a
Semestrul I– 18 ore
Prezentarea programei si a obiectivelor
I. Momente si schite de I.L. Caragiale
1.1. Lectura interactiva a schitelor lui I.L. Caragiale
1.2. Vizionarea schitelor Dl. Goe, Un pedagog de scoala noua, Lantul
slabiciunilor
1.3. Dezbateri pe marginea ecranizarilor vizionate
1.4. Dezvoltarea mijloacelor paraverbale. Improvizatia
II. Romanul copilăriei
3.1. Lectura integrală a Amintirilor din Copilărie de Ion Creangă
3.2. Vizionarea filmului Amintiri din copilărie
3.3. Romanul copilului universal
III. Romanul universal pentru copii
3.1. Lectura romanului Tom Sawyer
3.2. Vizionarea ecranizării Tom Sawyer
3.3. Rezumatul romanului
3.4. Lectura romanului Huckleberry Finn
3.5. Vizionarea filmului
3.6. Copilărie aventuroasă

Semestrul II– 17 ore


IV. Haiducul – personajul baladei
2.1. Lectura baladei Pintea Viteazul
2.2. Vizionarea filmului Pintea Viteazul
2.3. Realizarea portretului haiducului
V. Fabula
4.1. Lectura selectivă a unor fabule
4.2. Ecranizarea unei fabule cu Toma Caragiu
4.3. Greierele şi Furnica, personajele fabulei universale
4.4. Dramatizare Greierele şi Furnica
VI. Romanul de aventuri
5.1. Lectura romanului Toate pânzele sus de Radu Tudoran
5.2. Vizionarea filmului toate pânzele sus
5.3. Realizarea succesivă a planului de idei şi rezumatului

Evaluare
Clasa a VII-a
Semestrul I– 18 ore
Prezentarea programei si a obiectivelor
I. Povestirea în ramă
I.1. Lectura selectivă din 1001 de nopţi, aventurile Sheherezadei
I.2. Ascultarea a două povestiri
I.3. Structura povestirii în ramă
II. Romanul copilăriei
II.1. Lectura integrală a Amintirilor din Copilărie de Ion Creangă
II.2. Vizionarea filmului Amintiri din copilărie
II.3. Romanul copilului universal
III. Prietenia a doi scriitori
III.1. Întocmirea fişelor biografice pentru Ion Creangă şi Mihai Eminescu
III.2. Vizionarea filmului Un bulgăre de humă
III.3. Întocmirea fişelor bibliografice ale celor doi scriitori
IV. Personajele istorice in literatura română
IV.1. Documentarea istorică despre Mihai Viteazul
IV.2. Vizionarea ecranizării Mihai Viteazul
IV.3. Oglindirea imaginii personajului istoric în literatura română

Semestrul II– 17 ore


IV.4. Întocmirea fişei biografice a lui Ştefan cel Mare
IV.5. Vizionarea filmului Ştefan cel Mare
IV.6. Ctitoririle marelui domnitor
V. Lumea lui Caragiale
V.1. Lectura integrală a nuvelei Două Loturi
V.2. Vizionarea ecranizării Două Loturi
V.3. Destinul personajelor
VI. Nuvela istorică
VI.1. Lectura integrală a nuvelei Alexandru Lapuşneanu
VI.2. Vizionarea ecranizării Intoarcerea lui Alexandru Lapusneanu
VI.3. Oglindirea adevărului istoric în opera literară
VII. Caractere umane în literatură
VII.1. Lectura nuvelei Hagi Tudose
VII.2. Vizionarea dramatizării Hagi Tudose
VII.3. Lectura romanului Avarul de Moliere
VII.4. Văzionarea filmului Avarul
VII.5. Imaginea avarului în literatura universală
Clasa a VIII-a
Semestrul I– 18 ore
Prezentarea programei si a obiectivelor
I. Nuvela
1.1. Ecranizarea nuvelei Două loturi
1.2. Lectura nuvelei Moara cu noroc
1.3. Vizionarea filmului Moara cu Noroc
1.4. Destinul personajelor de nuvelă
1.5. Lectura nuvelei Dincolo de nisipuri
1.6. Vizionarea ecranizării Dincolo de nisipuri
1.7. Trăsăturile nuvelei
II. Literatura SF
2.2. Vizionarea filmului Eduard – Omul foarfecă
2.3. Literatura SF – literatură de anticipaţie
III. Romanul
3.1. Lectura integrală a romanului Mara
3.2. Vizionarea filmului Mara
3.3. Destinul unei femei

Semestrul I– 17 ore
IV. Romanul
4.1. Lectura integrală a romanului Baltagul
4.2. Vizionarea filmului Baltagul
4.3. Mitul Mioriţei
V. Drama
5.1. Lectura integrală a dramei Năpasta
5.2. Vizionarea dramatizării Năpasta
5.3. Ana şi Vitoria Lipan – două personaje dramatice
VI. Comedia
6.1. Lectura integrală a comediei O scrisoare pierdută
6.2. Vizionarea dramatizării O scrisoare pierdută
6.3. Personajele de comedie
VII. Personaje istorice în literatura română
7.1. Intocmirea fişelor istorice ale domnitorilor
7.2. Vizionarea filmului Mihai Viteazul
7.3. Vizionarea filmului Ştefan cel Mare
7.4. Vizionarea filmului Vlad Ţepeş
Bibliografie

*** Film critic. Revista de cultura si informatie


cinematografica
Alin Cristea Postmodernismul in cinema, Editura AquaForte, Cluj,
2001
C. Corciovescu, Cinema… un secol si ceva, Editura Curtea Veche, 2003
V. Rapeanu
Calin Caliman Istoria filmului romanesc 1897-2000, Editura Fundatiei
Culturale romane, 2001
Calinescu, G. Studii si conferinte, ESPLA, Bucuresti, 1956
Calinescu, G. Scriitori straini, Ed. pentru literatura universala,
Bucuresti, 1967
Drimba, Ovidiu Teatrul de la origini si pana azi, Ed. Albatros, 1973
Gheorghiu, Mihnea Orientari in literatura straina, ESPLA, Bucuresti, 1958
Gheorghiu, O. Istoria teatrului universal, Ed. Didactica si Pedagogica,
Bucuresti, 1960
Jean Louis Leutrat Cinematograful de-a lungul vremii, Editura ALL, 2000
Marian Tutui Istoria filmului romanesc, in Revista filmului romanesc
Pippidi, D.M. Antologie de literatura universala, ESPLA, Bucuresti,
1956
Savel Stiopul Incursiune in istoria filmului romanesc,Editura Antet,
2002
Vianu, Tudor Studii de literatura universala si comparata, Bucuresti,
1963

S-ar putea să vă placă și