Forumul de consultare publică, comunicare și dezbateri în vederea pregătirii și exercitării

Președinției României la Consiliul Uniunii Europene

Forumul EU-RO 2019

Grupul de Lucru Sănătate și Protecția Consumatorului

Raport final
Domeniul Sănătate
01.03.2018

I. Analiza temelor de interes propuse de instituțiile publice și propuneri de

completare a acestora

Grupul de Lucru Sănătate a analizat și a selectat următoarele teme din domeniul Sănătății, pe
care le consideră prioritare în perspectiva exercitârii Președinției României la Consiliul Uniunii
Europene în anul 2019.

1. Asigurarea accesului pacienților la medicamente, cu accent pe identificarea unei

soluții la problema exporturilor paralele.

Propunem completarea temei prin includerea HTA (health technology assesment) ca mecanism
prin care se asigură accesul pacienților la medicamente inovatoare. Comisia Europeană a adoptat
o propunere legislativă în domeniul HTA pe 31 ianuarie 2018, care a fost trimisă către Parlamentul
European și Consiliu cu obiectivul de a fi adoptată până în anul 2019. De asemenea, considerăm
important accesul egal la standardele europene de îngrijire și tratament pentru a susține promovarea
sănătății și prevenirea bolilor pentru toți cetățenii europeni.
UE și Statele Membre trebuie să încurajeze integrarea inovației în sistemul de sănătate,
favorizând o asistență medicală mai bună și mai sigură, promovând sănătatea, prevenind bolile și
protejând cetățenii împotriva amenințărilor de sănătate transfrontaliere. Este esențial ca UE și
Statele Membre ale acesteia să se angajeze solidar să accelereze cooperarea în abordarea bolilor
prevenibile, atât sub aspectul intervențiilor pentru a îmbunătăți alegerile stilului de viață, cât și al
tratării celor mai prevalente boli cronice cât mai timpuriu posibil, pentru a îmbunătăți posibilitatea de
supraviețuire și calitatea vieții. Argumentația detaliată se află în Anexa 1.

2. Atingerea țintelor de acoperire vaccinală în regiunea europeană în vederea

menținerii status-ului polio-free, controlului hepatitelor, eliminării rujeolei și rubeolei

Propunem completarea temei după cum urmează:

1
 • abordarea temei vaccinării în sine, global, pentru toate bolile pentru care există vaccinuri,
nu doar pentru cele menționate mai sus, cu un accent pe combaterea știrilor false despre vaccinuri
și vaccinare (fake-news)

• dezvoltarea temei controlului hepatitelor virale, în confirmitate cu obiectivul OMS de

eliminare a hepatitelor virale până în anul 2030. Grupul propune realizarea Declarației de la
București privitoare la eradicarea hepatitelor virale în țările UE până în 2030, semnată de miniștrii
sănătății din Statele Membre. Argumentația detaliată se află în Anexa 2.

3. Controlul integrat al cancerului, prin consolidarea programelor populaționale de

screening pentru cancer și consolidarea registrelor de cancer

Grupul propune o abordare comprehensivă a temei controlului cancerului. Uniunea

Europeană are nevoie de o viziune modernă (pe termen scurt, mediu și lung) pentru controlul
cancerului, în contextul în care în SUA a fost lansată în ianuarie 2016 inițiativa “Cancer Moonshot”,
al cărui obiectiv este “să terminăm cu cancerul așa cum îl știam”. Pentru a atinge obiectivul de
scădere cu 15% a incidenței cancerului până în anul 2020, dar și pentru a-și propune un obiectiv
mai larg, controlul cancerului în spațiul comunitar, Uniunea Europeană trebuie să promoveze o
abordare structurată, coordonată și continuă a problemei cancerului, pe toate palierele, luând în
considerare mijloacele de control promovate de Statele Membre, dar și mecanismele instituționale
europene, folosind tehnologiile ICT și “inovația sănătoasă”. Exercitarea Președinției Consiliului
Uniunii Europene în 2019 poate da șansa României de a-și afirma leadership-ul în lupta cu cancerul.
Selectarea temei cancerului, de notorietate publică, poate fi utilă și din perspectiva capitalului de
imagine al României în timpul Președinției. În plus, România poate deveni Statul Membru al Uniunii
Europene care a inițiat acest demers într-o formă structurată, continuând inițiative derulate anterior
de Președinția Italiană, Luxemburgheză și Estoniană. Argumentația detaliată se află în Anexa 3.

4. Identificarea intervențiilor și mijloacelor eficiente de implementare pentru

creșterea rolului prevenției bolilor cronice netransmisibile

Aceste afecțiuni rămân cele mai importante probleme de sănătate cu care se confruntă omenirea
în secolul XXI, fiind caracterizate de cea mai mare prevalență și de ratele crescute de morbi-
mortalitate. În ciuda avansului tehnologic important și resurselor alocate în controlul acestor
afecțiuni, caracterul lor cronic, faptul că nu pot fi vindecate, precum și creșterea progresivă a
costurilor datorată complicațiilor, impun o analiză prioritară a modului în care pot fi optimizate
resursele alocate astfel încât pacienții să aibă acces garantat și echitabil, la un standard optim de
tratament valabil pentru toate țările membre. În acest context, realizarea unor programe/platforme
de colaborare între statele europene pentru identificarea celor mai eficiente direcții de intervenție de
tip “early action” pe baza evaluării impactului real al programelor de screening, diagnostic precoce
în grupele de risc și acces rapid al pacientului la terapiile de care are nevoie, prin raportarea
beneficiilor medicale și sociale la costurile estimate. (dezvoltarea capacităților de evaluare de tip
Health Economics).

2
 II. Noi teme de reflecție cu obiective și motivație clare

1. E-health: motor al inovației și dezvoltării economice în Uniunea Europeană

E-sănătate prespune accesul cetățenilor și utilizarea securizată a datelor medicale, dezvoltarea

infrastructurii datelor locale și transfrontaliere pentru a promova cercetarea și medicina
personalizată, dezvoltarea registrelor electronice ale pacienților și ale medicamentelor ca
instrumente pentru susținerea unor sisteme de sănătate bazate pe evidențe împreună cu
telemedicina, dezvoltarea în continuare a luării deciziilor în baza evidențelor, susținând creșterea
capacității cetățenilor printr-o transparență mai mare a datelor. Comisia Europeană a adoptat „Planul
de acțiune eHealth 2012-2020 al Uniunii Europene –Inovație în sănătate pentru secolul al XXI-lea”1
pentru a promova dezvoltarea eHealth și a rezolva mai multe dintre cele mai presante dificultăți din
sistemele de sănătate, din prima jumătate a secolului al XXI-lea. Argumentația detaliată se află în
Anexa 4.

2. Sănătatea maternă

Sănătatea maternă este un drept fundamantal al omului și este necesar a fi aplicat egal și echitabil
la nivel european. Statele membre ale Uniunii Europene și-au asumat angajamentul față de
prevederile Convenției cu privire la drepturile copilului, adoptată de Adunarea Generală a
Organizației Națiunilor Unite, care statuează dreptul la sănătate pre și post-natală pentru mame. De
asemenea, statele membre și-au asumat angajamentul față de Obiectivele de Dezvoltare
Sustenabile, inclusiv prin reducerea mortalității materne globale la mai puțin de 70 din 100.000 de
nașteri până în 2030. În acest sens, Declarația de la Malta, semnată la 21 martie 2017, recomandă
dezvoltarea unui mecanism de finanțare care să asigure dezvoltarea unui pachet minim de servicii
pentru femeile aparținînd grupurilor vulnerabile. Argumentația detaliată se află în Anexa 5.

3. Promovarea sănătății mintale și a bunăstării, prevenirea tulburărilor psihice și

îmbunătățirea îngrijirii și incluziunii sociale a persoanelor cu tulburări mintale

Necesitatea includerii sănătății mintale printre primele priorități ale agendei de sănătate publică a
fost din ce în ce mai recunoscută în Europa în ultimele decenii. Această recunoaștere se bazează
pe dovezi relevante și conștientizarea în creștere a amplorii problemelor de sănătate mintală la
nivelul ţărilor europene: tulburările psihice sunt extrem de răspândite în Europa și constituie o povară
majoră pentru indivizi, societate și economie. Acestea reprezintă 22% din povara de invaliditate la
nivelul Uniunii Europene (UE), măsurată în anii trăiți cu dizabilități (YLD). Problemele de sănătate
mintală sunt un motiv major pentru pierderile de capital uman productiv. Costurile financiare asociate
tulburărilor psihice, inclusiv costurile medicale directe și indirecte prin îngrijire și productivitate
scăzută, se ridică la peste 450 de miliarde de euro pe an în UE.
Sănătatea mintală este un drept al omului. Ea este indispensabilă pentru sănătatea,
bunăstarea şi calitatea vieţii cetățenilor. Ea este favorabilă învăţării, muncii şi participării la viața
societății Nivelul sănătăţii mintale şi al bunăstării populaţiei reprezintă o resursă esențială pentru
reuşita Uniunii Europene ca economie şi societate bazată pe cunoştinţe, care trebuie să fie
dezvoltată și protejată în mod activ. Argumentația detaliată se află în Anexa 6.

1 Comunicatul de la Comisie către Parlamentul, Consiliul European, Comitetul Economic și Social European al Regiunilor, Planul de

Acțiune eHealth Plan 2012-2020 – Îngrijirea medicală inovatoare pentru secolul al XXI-lea
https://ec.europa.eu/health/sites/health/files/ehealth/docs/com_2012_736_en.pdf
3
 4. Dezvoltarea de actiuni comune la nivelul statelor membre pentru lupta împotriva
tuberculozei

Tuberculoza (TB) și respectiv Tuberculoza Multi-Drog Rezistentă (TB-MDR) reprezintă o

patologie infecțioasă și continuă să reprezinte o problemă prioritară şi urgentă cu impact
major asupra sănătății publice, alături de Hepatita C și HIV/SIDA. Aproximativ 1,5 milioane de
persoane mor în fiecare an ca urmare a tuberculozei (TBC) și până la 2 miliarde de persoane sunt
infectate cu agentul cauzator. În cadrul celui de-al șaptelea program-cadru, Uniunea Europeana a
investit în total 118 milioane euro în 50 de proiecte pentru lupta împotriva tuberculozei. Investiția în
cercetarea TBC a fost împărțită în trei domenii: vaccinuri, medicamente și diagnostice.
Rezoluţia Parlamentului European din 5 iulie 2017 referitoare la răspunsul UE privind
HIV/SIDA, tuberculoza și hepatita C (2017/2576(RSP) invită Comisia, Consiliul și statele membre să
consolideze și să formalizeze cooperarea regională privind tuberculoza și tuberculoza
multirezistentă la cel mai înalt nivel politic în diferite sectoare și să creeze parteneriate cu
viitoarele președinții ale UE pentru a continua această activitate. Prin Declarația liderilor G20 -
Modelarea unei lumi interconectate, 8 iulie 2017, liderii au evidențiat valoarea cooperării în
domeniul sănătății la nivel internațional, în special pentru a lupta mai bine împotriva rezistenței
la antimicrobiene. Argumentația detaliată se află în Anexa 7.

5. Medicina personalizată – de la “noua paradigmă” la politici și strategii specifice

de implementare în toate țările europene

Medicina personalizată este mai mult decât un concept, este o realitate care a pătruns în toate
țările Uniunii, cu diferențe importante însă, datorate structurilor diferite ale sistemelor de sănătate,
modului de rambursare și prioritizare în cadrul bugetelor, dar și a indicatorilor diferiți de bunăstare și
sănătate în țările membre. Odată cu progresul tehnologic și posibilitatea de intervenție asupra unor
nevoi medicale neacoperite ale unor categorii de pacienți, complexitatea serviciilor a crescut,
fiind necesara o abordare integrata diagnostic-tratament-monitorizare (includerea diagnosticului
relevant asociat terapiilor targetate). În acest context, este esențială sprijinirea dezvoltării
infrastructurii și logisticii necesare testării pe scară cât mai largă a persoanelor la risc pentru bolile
cu cel mai mare impact de sănătate publică (cardiovasculare/metabolice/respiratorii/cancer), în
contextul inițiativelor e-health.

III. Identificarea unor posibile teme transversale

1. Health literacy - desemnează abilitatea de a obține, de a citi, de a înțelege și de a folosi

informația despre sănătate pentru a lua cele mai potrivite decizii pentru propria sănătate și a celor
din jur, precum și de a urma conduita necesară în timpul tratamentului. Tema interesează depotrivă
domeniul sănătății, dar și domeniul educației pentru sănătate, după cum are un impact direct asupra
tuturor sectoarelor productive din economie.

2. Fake news - în contextul proliferării informațiilor false legate de vaccinare și de unele

tratamente pentru boli grave. Comisia Europeană a constituit Grupul la nivel înalt pentru a contribui
la dezvoltarea unei strategii la nivelul Uniunii Europene în vederea combaterii fenomenului ştirilor
false (''fake news'') şi a dezinformării în mediul online. Grupul la nivel înalt va oferi consultanţă
Comisiei Europene cu privire la fenomenul răspândirii conţinutului fals, definind rolurile şi

4
responsabilităţile părţilor relevante, evaluând dimensiunea internaţională şi riscurile şi formulând
recomandări în vederea extinderii sau introducerii de noi acţiuni2.

3. Demografia și fenomenul de îmbătrânire a populației – schimbările demografice şi

îmbătrânirea populaţiei în cadrul Uniunii Europene ar putea avea o importanță majoră în deceniile
următoare, cu precădere în Europa de Est. Ratele natalității scăzute și speranța de viață mai mare
transformă forma piramidei de vârstă a Uniunii Europene; probabil cea mai importantă schimbare va
fi tranziția marcată către o structură a populației mult mai în vârstă, o dezvoltare care este deja
evidentă în mai multe state membre ale UE. Scăderea și îmbătrânirea populației europene vor avea
consecințe asupra resurselor financiare ale sistemelor de sănătate. Mai mult, noile configuraţii
demografice vor afecta dimensiunea politică, economică și militară a Europei și va crea o competiție
la nivelul întregului continent pentru lucrătorii calificați.

4. Digitalizarea - fenomen global, care influențează și domeniul sănătății, în contextul celei de-
a patra revoluții industriale. Transformarea digitală generează o dezbatere acerbă în rândul factorilor
de decizie politică, economiștilor și liderilor din industrii, la nivel global, cu privire la impactul său
social. Există o preocupare în creștere cu privire la modul în care digitalizarea va afecta aspecte
precum locurile de muncă, salariile, inegalitățile, sănătatea, eficiența resurselor și securitatea.

5. Inovația - este esențială pentru creșterea durabilă și dezvoltarea economică. În economia

modernă, inovarea este esențială pentru asigurarea unor sisteme de sănătate mai solide, crearea
de valoare, creșterea economică și ocuparea forței de muncă. Procesele de inovare au loc la toate
nivelurile societăţii cu impact direct asupra lor.

IV. Propuneri de evenimente

• E-Health Week
• Health Innovation Day / Week
• EU Cancer Moonshot
• International Consortium for Personalised Medicine Executive Commitee
• HepHIVTB 2019 Bucharest: Multi-stakeholder Conference for HIV, viral hepatitis, TB and
STIs

2https://www.agerpres.ro/zig-zag/2018/01/13/comisia-europeana-a-numit-39-de-experti-in-cadrul-grupului-la-
nivel-inalt-pentru-combaterea-fenomenului-fake-news--35842
5
 ———————

ANEXA 1

Acces egal la standardele europene de îngrijire și tratament pentru a susține

promovarea sănătății și prevenirea bolilor pentru toți cetățenii europeni

Informații generale/ Cadrul UE

La nivelul Uniunii Europene, sistemele de sănătate s-au caracterizat în mod tradițional prin
intervenție de reglmentare extensive. Autoritățile naționale și regionale intervin în principal pentru a
asigura accesul egal, sustenabilitatea, calitatea, echitatea și eficiența asistenței medicale
pentru cetățenii care locuiesc în teritoriul acestora. Dată fiind multitudinea de actori diferiți
implicați, statele membre au obligația să se alinieze principiilor și obiectivelor generale importante
pentru toate părțile interesate, în vederea asigurării cooperării stabile a tuturor actorilor din sistem.3
„Povara din ce în ce mai mare a bolilor cronice și a morbiditățiilor multiple impune
abordarea complexității și fragmentarea serviciilor” se notează în raportul „Starea sănătății în
UE”4, elaborat de Comisia Europeană, la sfârșitul anului 2017.
UE și Statele Membre trebuie să încurajeze integrarea inovației în sistemul de sănătate,
favorizând o asistențp medicală mai bună și mai sigură, promovând sănătatea, prevenind bolile și
protejând cetățenii împotriva amenințărilor de sănătate transfrontaliere.
Din cauza sporului natural negativ la nivelul populațiilor din mai multe țări din Uniunea Europeană,
în special în cele din Europa de Est, Uniunea Europeană continuă să sufere un declin demografic
care îi amenință stabilitatea și sustenabilitatea economică și socială. După criza economică,
sistemele de sănătate ale Statelor Membre UE au resimțit presiuni mărite, accentuând inegalitățile
și prevalența bolilor cronice. Statele Membre ale Europei Centrale și de Est - și în special România
între acestea - resimt o presiune chiar și mai mare din cauza acestui fenomen demografic, atunci
când se explică scăderea dramatică a ratei fertilității, migrarea masivă și mortalitatea mare.
În acest context, este esențial ca UE și Statele Membre ale acesteia să se angajeze solidar să
accelereze cooperarea în abordarea bolilor prevenibile, atât sub aspectul intervențiilor pentru a
îmbunătăți alegerile stilului de viață, cât și al tratării celor mai prevalente boli cronice cât mai timpuriu
posibil, pentru a îmbunătăți posibilitatea de supraviețuire și calitatea vieții.
Inovația contribuie la abordarea reprezentată de provocării sustenabilității în cadrul sistemului de
sănătate, în contextul dinamicii demografice, stabilind astfel cadrul necesar al unei creșteri inclusive
pentru toți cetățenii europeni. Deși UE nu definește politicile de sănătate sau asigurarea serviciilor
de sănătate, acțiunile acesteia completează politicile naționale și are obiectivul de a susține
cooperarea transfrontalieră între Statele Membre, în domeniul sănătății.
Prin al Treilea Program în Sănătate (2014-2020), UE a făcut progrese considerabile cu privire la
cele patru obiective principale ale acesteia: să promoveze sănătatea, să prevină bolile și să
favorizeze stiluri de viață sănătoase; să protejeze cetățenii împotriva amenințărilor transfrontaliere
grave la adresa stării lor de sănătate; să contribuie la sisteme de sănătate inovatoare, eficiente și
sustenabile și să faciliteze accesul la asistență medicală și tratamente de calitate înaltă și sigure
pentru toți cetățenii săi. 449,4 milioane € s-au alocat în exercițiul bugetar actual.

3
Libera circulație a serviciilor în UE și îngrijirea medicală Wouter Gekiere , Rita Baeten și Willy Palm;
http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0003/138180/E94886_ch11.pdf
4 https://ec.europa.eu/health/sites/health/files/state/docs/2017_companion_en.pdf

6
 ———————

ANEXA 2

Eliminarea hepatitelor virale, la nivelul UE până în anul 2030

Lupta împotriva bolilor transmisibile, cum ar fi hepatita, HIV și tuberculoza poate avea success
doar dacă este dusă împreună, de toate țările europene. În perioada când va deține președinția
Consiliului UE, România poate aduce o schimbare majoră și determinantă în această luptă. Mai
precis, România poate coaliza toate statele membre UE atât la nivel politic, dar și la nivel operațional,
obținând angajamentul Miniștrilor Sănătății din fiecare țară.
În contextul european în care hepatitele virale riscă să se transforme rapid într-o epidemie la nivel
european, această declarație va reprezenta un moment cheie în stoparea acestei epidemii și va face
ca România să rămână în istoria UE. Declarația va include argumente, responsabilități, măsuri de
prevenire care să includă toate categoriile de populație, actori implicați și parteneriate posibile, plan
de monitorizare a implementării.
O astfel de declarație va reprezenta un exemplu pentru toată regiunea Europea a Organizației
Mondiale a Sănătății.
Asociaţia Pacienţilor cu Afecţiuni Hepatice din România (APAH-RO), Asociația CARUSEL și
ARAS - Asociația Română Anti-SIDA propun ca România să facă din eliminarea hepatitelor virale o
prioritate pe perioada asigurării Președinției Consiliului UE, în prima jumătate a anului 2019, după
modelul Declarației de la Dublin de eradicare a infecției cu HIV/SIDA (adoptate în 2004, în perioada
când președinția Consiliului UE era deținută de Irlanda).
Precizăm că în luna iulie 2017 Parlamentul European a adoptat o rezoluție prin care sublinia
importanța realizării unei cascade eficiente diagnostic/tratament/îngrijire pentru cazurile de hepatită
pentru toate categoriile de populație, inclusiv pentru gruprile vulnerabile.
Cu aceeași ocazie, Parlamentul European a făcut un apel la țările membre ce urmează să asigure
președinția Consiliului UE să adopte o nouă declarație europeană, care să includă și hepatitele virale
pe lângă infecția cu HIV/SIDA.
Estimările OMS arată că:
• în Europa trăiesc circa 13,3 milioane de persoane infectate cu hepatită cronică B (1,8% dintre
adulți) și 15 milioane de persoane infectate cu hepatită cronică C (2 % dintre adulți)
• anual, în țările UE mor 36.000 de persoane din cauza hepatitei B și 86.000 de persoane din
cauza hepatitei C
• circa 98% dintre consumatorii de droguri injectabile sunt infectați cu hepatită C
Din perspectiva tematicilor de interes ale Președinției României la Consiliul UE:
Considerăm că această propunere se înscrie în ”Europa valorilor comune” prin promovarea
respectării demnității umane, a egalității de șanse și a nondiscriminării, din perspectiva susținerii
accesului universal la prevenire, testare și tratament pentru hepatite virale.
Potrivit Planului de acțiune privind răspunsul sectorului sănătății la hepatita virală în regiunea
europeană OMS (2016):
• Statele Membre ar trebui să susțină investiții în ceea ce privește hepatita virală prin care să
ofere alocarea adecvată a resurselor interne, să monitorizeze eficiența intervențiilor, cheltuielile
pentru sănătate și rentabilitatea serviciilor, ținând seama de costurile directe și indirecte ale poverii
bolii și să utilizeze abordări inovatoare în furnizarea de servicii pentru a maximiza eficiența costurilor
aferente răspunsului la problematica hepatitei.
• Statele Membre ar trebui să consolideze coordonarea la nivelul serviciilor aferente hepatitei
virale și al intervențiilor și programelor de sănătate relevante, inclusiv HIV, BTS și prevenirea
cancerului, siguranța sângelui și a țesuturilor, tulburările aferente consumului de alcool și de droguri
7
și sănătatea mintală, îmbunătățind astfel îngrijirea centrată pe oameni, optimizând utilizarea
resurselor și căutând mecanisme pentru a asigura cele mai bune prețuri pentru medicamente și
diagnosticare.

———————

ANEXA 3

O nouă viziune pentru controlul cancerului în Uniunea Europeană

Contextul european
Cancerul reprezintă cea mai mare provocare a umanității. În Europa, se estimează că în anul
2018 vor fi diagnosticate cu cancer 4 milioane de persoane și se vor înregistra aproape 2 milioane
de decese din cauza acestei boli. În ciuda progresului științific remarcabil, multe tipuri de cancer încă
nu au soluții de tratament eficace. În același timp, prea multe cancere prevenibile nu sunt evitate, în
toate Statele Membre. Uniunea Europeană și-a asumat ca obiectiv reducerea incidenței cazurilor de
cancer cu 15% până în anul 2020, în contextul în care se apreciază că o treime dintre cancere sunt
prevenibile. În aceași timp, o proporție importantă dintre cele 33% decese evitabile la nivelul UE este
reprezentată de cazurile de cancer.

De ce trebuie să fie cancerul o prioritate?

Provocarea legată de controlul cancerului este mult mai mare față de oricare altă patologie, din
următoarele perspective:

• Povara bolii. Incidența în creștere a bolii, ratele crescute de mortalitate și morbiditate pentru
multe dintre tipurile de cancer, la care se adaugă stigmatizarea asociată bolii și tratamentelor
clasice, de tipul chimioterapiei. În plus, se adaugă fatalismul și resemnarea în fața bolii - 45%
dintre români, conform studiului InoMed-IMAS din aprilie 2016, asociază diagnosticul de cancer
cu decesul iminent, pe termen scurt - aspect de natură să scadă gradul de implicare a pacientului,
familiei și personalului medical în managementul de succes al bolii neoplazice.

• Inovația exponențială. Oncologia este domeniul aflat în avangarda cercetării medicale, pe

fondul descrifrării genomului uman, fără egal în alte arii ale sănătății. Acumularea de informații
este continuă și depășește de multe ori atât capacitatea de receptare a medicilor și pacienților,
cât și capacitatea sistemelor de sănătate de a implementa acele inovații care aduc valoare pentru
pacient. În oncologie, conceptele de management al bolii se schimbă uneori fundamental în
fiecare an, fie că discutăm de prevenție, screening, diagnostic de precizie sau tratament. De
exemplu, imuno-oncologia, concept readus în prim plan în urmă cu 6 ani de rezultatele clinice
spectaculoase din melanomul malign, a schimbat deja paradigma terapeutică în multe tipuri de
cancer. 2.004 imunoterapii sunt în dezvoltare în acest moment, în monoterapie sau în combinații,
iar noi schimbări fundamentale ale practicii medicale sunt așteptate în perioada următorilor ani.
Pe de altă parte, în anul 2017 a fost aprobată prima terapie genică celulară pentru tratamentul
unor tipuri de cancer hematologic, deschizând astfel un orizont cu totul nou - 244 terapii celulare
sunt în dezvoltare în acest moment și este de așteptat ca numărul terapiilor de acest fel aprobate
să crească în următorii ani. În domeniul biomarkerilor, evoluția este de asemenea extrem de
rapidă, iar validarea biomarkerilor transformă rapid modul în care se formulează un diagnostic de
precizie al cancerului.

8
 • Costurile în creștere. Cheltuielile pentru controlul cancerului, pe fondul creșterii soluțiilor
inovatoare de tratament, cresc exponențial, punând în discuție sustenabilitatea sistemelor de
asigurări de sănătate.

Problema cancerului în Europa. Oportunitate pentru România

Pentru a atinge obiectivul de scădere cu 15% a incidenței cancerului până în anul 2020, dar și
pentru a-și propune un obiectiv mai larg, controlul cancerului în spațiul comunitar, Uniunea
Europeană trebuie să promoveze o abordare structurată, coordonată și continuă a problemei
cancerului, pe toate palierele, luând în considerare mijloacele de control promovate de Statele
Membre, dar și mecanismele instituționale europene, folosind tehnologiile ICT și “inovația
sănătoasă”.

Uniunea Europeană are nevoie de o viziune modernă (pe termen scurt, mediu și lung) pentru
controlul cancerului, în contextul în care în SUA a fost lansată în ianuarie 2016 inițiativa “Cancer
Moonshot”, al cărui obiectiv este “să terminăm cu cancerul așa cum îl știam”.

Exercitarea Președinției Consiliului Uniunii Europene în 2019 poate da șansa României de a-și
afirma leadership-ul în lupta cu cancerul. România poate deveni Statul Membru al Uniunii Europene
care a inițiat acest demers într-o formă structurată, continuând inițiative derulate anterior de:

• Președinția Italiană 2014 - care a abordat tema prevenției și a screening-ului cancerului

• Președinția Luxemburgheză 2015 - care a abordat tema medicinei personalizate, a cărei
aplicabilitate directă și maximală este în domeniul oncologiei (prevenție, diagnostic de
precizie, tratament personalizat)
• Președinția Estoniană 2017 - declarația “Digital Health Society” descrie modul în care
folosirea mediilor digitale poate transforma în beneficiul pacienților și cetățenilor lupta cu
cancerul

Suplimentar, selectarea temei cancerului ca prioritate a Președinției Consiliului Uniunii Europene

ar permite și comunicarea extinsă a exercițiului către publicul larg, cancerul fiind o temă de largă
notorietate, dar în același timp un subiect față de care societatea are temeri și față de care are
așteptări din partea autorităților.

Propunerea noastră este, în același timp, în linie cu tematicile de interes ale Președinției
României la Consiliului Uniunii Europene: Europa convergenței (creștere, competitivitate,
conectivitate), Europa siguranței, Europa actor global, Europa valorilor comune.

Activități potențiale și contribuția Centrului pentru Inovație în Medicină

Centrul pentru Inovație în Medicină, alături de partenerii din Uniunea Europeană, își manifestă
deschiderea pentru a colabora cu autoritățile pentru următoarele activități:
• Constituirea unui grup de experți pan-european care va lucra pentru Președinția României la
Consiliul Uniunii Europene, pe tema cancerului
• Realizarea documentului “Vision Paper - Cancer 2035” ca fundament pentru politicile UE în
domeniul luptei împotriva cancerului
• Organizarea Conferinței “EU Cancer Moonshot 2019”
9
 ———————

ANEXA 4

eHealth – un motor al inovației și dezvoltării economice în Uniunea Europeană

• Asigură accesul cetățenilor și utilizarea securizată a datelor medicale;

• Dezvoltarea infrastructurii datelor locale și transfrontaliere pentru a promova cercetarea și
medicina personalizată;
• Dezvoltarea registrelor electronice ale pacienților ca instrument pentru susținerea unor sisteme
de sănătate bazate pe evidențe împreună cu telemedicina;
• Dezvoltarea în continuare a luării deciziilor în baza evidențelor, susținând creșterea capacității
cetățenilor printr-o transparență mai mare a datelor.

Informații generale/ Cadrul UE

Statele Membre se confruntă cu dificultăți comune referitoare la creșterea prevalenței bolilor și
resursele financiare limitate pentru asigurarea sustenabilității sistemelor lor de sănătate. Între timp,
societățile moderne sunt tot mai informatizate, cu oameni care se bazează pe instrumentele digitale,
atât în viețile private, cât și în viețile profesionale. Apar oportunități noi sub aspectul utilizării datelor
de către profesioniștii în sănătate, precum și al accesului sporit al pacienților la informații. Inovația
tehnologică și social-economică poate îmbunătăți calitatea vieții, reduce constrângerile economice
și crea noi oportunități economice și comerciale în Europa.
În 2012, Comisia Europeană a adoptat „Planul de acțiune eHealth 2012-2020 al Uniunii
Europene –Inovație în sănătate pentru secolul al XXI-lea” pentru a promova dezvoltarea eHealth
și a rezolva mai multe dintre cele mai presante dificultăți din sistemele de sănătate, din prima
jumătate a secolului al XXI-lea.
În plus, în urma unei consultări publice privind „Transformarea sănătății și îngrijirii pe piața digitală
unică”, desfășurată de Comisia Europeană, între iulie și octombrie 2017, care a avut drept obiectiv
obținerea părerii cetățenilor UE în legătură cu politicilor instituțiilor UE în vederea promovării sănătății
și îngrijirii cetățenilor europeni, a rezultat că:
• 90% din respondenți sunt de acord că cetățenii trebuie să fie capabili să își gestioneze propriile
date;
• 80% din respondenți sunt de acord că accesul deschis la datele medicale poate fi benefic;
• Aproximativ 60% din respondenți au declarat că nu au acces la servicii de sănătate digitale.
În cel mai recent comunicat al acestuia privind „Sănătatea în societatea digitală”, Consiliul invită
Statele Membre să continue implementarea politicilor care susțin inovația în domeniul medical,
investiția în instrumente și metodologii bazate pe date și utilizarea activă a acestora, ce fac posibilă
prestarea serviciilor de sănătate sigure și de înaltă calitate și promovează sustenabilitatea sistemelor
de sănătate. Sub aspectul cooperării între instituțiile UE și Statele Membre, comunicatul invită
ambele părți să lucreze împreună, să facă schimb de experiență și să transfere bunele practici, în
vederea dezvoltării standardelor eHealth.

10
 ———————

ANEXA 5

Sănătatea maternă

Recomandări
• Îmbunătățirea accesului la servicii de sănătate pentru femeile din comunitățile vulnerabile
• Îmbunătățirea accesului, adoptarea serviciilor de planificare familială și consolidarea
capacității statelor membre
• Finanțarea unor modele integrate de servicii de asistență medicală maternală și sănătate
reproductivă de către Comisia Europeană

Politici publice la nivelul Uniunii Europene

Sănătatea maternă este un drept fundamantal al omului și este necesar a fi aplicat egal și echitabil
la nivel european. Statele membre ale Uniunii Europene și-au asumat angajamentul față de
prevederile Convenției cu privire la drepturile copilului, adoptată de Adunarea Generală a
Organizației Națiunilor Unite, care statuează dreptul la sănătate pre și post-natală pentru mame. De
asemenea, statele membre și-au asumat angajamentul față de Obiectivele de Dezvoltare
Sustenabile, inclusiv prin reducerea mortalității materne globale la mai puțin de 70 din 100.000 de
nașteri până în 2030. În acest sens, Declarația de la Malta, semnată la 21 martie 2017, recomandă
dezvoltarea unui mecanism de finanțare care să asigure dezvoltarea unui pachet minim de servicii
pentru femeile aparținînd grupurilor vulnerabile.
Despre mortalitatea maternă în Europa și în România
Deși au fost realizate progrese, există în continuare diferențe în ceea ce privește accesul la
servicii de sănătate pentru femeile din comunitățile vulnerabile în Uniunea Europeană. Una din 10
femei nu are acces la servicii de asistenta medicala materna in primele luni de sarcina, iar in 2015,
peste 1800 de femei au murit la nastere.
Pe o tendință de scădere în general în decursul ultimelor două decenii, mortalitatea
maternă în România încă se ridică la 11,4 00 ‰ născuți vii în 2012, mai mult decât dublu față
de media UE-27, de trei ori mai mare decât în Slovacia, Slovenia și Bulgaria, de aproape șase
ori mai mare decât în Italia și Spania și de aproape zece ori mai mare decât în Austria și
Polonia².
La nivel național, rata avorturilor este dublă față de media UE-274, ceea ce reflectă o nevoie
nesatisfacută pentru servicii de planificare familială, în special pentru grupurile vulnerabile. Situația
este cu atât mai complexă în zonele rurale, unde rata de mortalitate prin avort este de trei ori mai
mare comparativ cu mediul urban5.
În același timp, ratele mortalității materne obstetricale directe şi indirecte au fost mai mari în
zonele rurale, în 2012 (0,065 ‰, comparativ cu mediul urban - 0,046 ‰). Ca o consecință, 1 din 3
decese cauzate de risc obstetrical în mediul rural nu a fost monitorizat de către un medic înainte de
data decesului7. Datele disponibile indică o lipsă de îngrijire medicală în timpul sarcinii, în special
pentru femeile vulnerabile: în 2012, mai mult de 30% dintre femeile gravide au fost consultate de un
medic numai după primul trimestru de sarcină și 6,2% nu au fost consultate de un medic până la
naştere, majoritatea acestor femei aflându-se în zonele rurale8.
România – exemplu de bune practici la nivel regional
România poate fi considerat un exemplu de bune practici la nivel European prin abordarea acestei
problematici. Proiectul “Mame pentru viaţă. Viaţă pentru mame”, implementat în perioada 2016-2018
își propune să dezvolte și să implementeze un model integrat de servicii de îngrijire maternală și de
planificare familială, care vizează femeile fertile vulnerabile din România rurală, susţinând eforturile
guvernamentale pentru îmbunătățirea asistenței medicale materne, menționate în Strategia

11
Națională de Sănătate 2014 - 2020. Proiectul se bazează pe serviciile actuale ale sistemului de
sănătate, concentrându-se, în acelaşi timp, pe abordarea problemelor ce apar în accesul la servicii
de sănătate materne, accesul și adoptarea serviciilor de planificare familia. 15.000 de femei din 30
de comunităţi rurale, din 3 județe: Dolj, Vaslui și Vâlcea au beneficiat de servicii integrate.
Proiectul „Mame pentru viata. Viata pentru mame”, cel mai amplu program de reducere a
mortalității materne din România a fost prezentat în cadrul unei întâlniri la nivel înalt, organizate de
Women Political Leaders Global Forum (WPL), la Parlamentul European.
Accesul la un pachet de servicii de asistență maternă trebuie să fie egal și echitabil pentru
toate femeile, indiferent de statut sau naâionalitate, iar barierele pot fi înlăturate prin alinierea
politicilor de sănătate maternă la toate celelalte politici relevante.

———————

ANEXA 6

Promovarea sănătății mintale și a bunăstării, prevenirea tulburărilor psihice și

îmbunătățirea îngrijirii și incluziunii sociale a persoanelor cu tulburări mintale în
Europa

Necesitatea includerii sănătății mintale printre primele priorități ale agendei de sănătate publică a
fost din ce în ce mai recunoscută în Europa în ultimele decenii.
Această recunoaștere se bazează pe dovezi relevante și conștientizarea în creștere a amplorii
problemelor de sănătate mintală la nivelul ţărilor europene: tulburările psihice sunt extrem de
răspândite în Europa și constituie o povară majoră pentru indivizi, societate și economie. Acestea
reprezintă 22% din povara de invaliditate la nivelul Uniunii Europene (UE), măsurată în anii trăiți cu
dizabilități (YLD).
Problemele de sănătate mintală sunt un motiv major pentru pierderile de capital uman productiv.
Studiile și sondajele privind sănătatea mintală efectuate la nivelul UE au arătat că există costuri
substanțiale asociate efecţiunilor mintale la locul de muncă, cum ar fi prezenteismul și absenteismul
mai mare, sau veniturile reduse semnificativ în rândul celor cu tulburări psihice, care au devenit
cauza principală pentru persoanele care beneficiază de prestații de invaliditate în muncă.
Costurile financiare asociate tulburărilor psihice, inclusiv costurile medicale directe și indirecte
prin îngrijire și productivitate scăzută, se ridică la peste 450 de miliarde de euro pe an în UE.
Acțiunea comună Sănătatea și Bunăstarea Mintală (Joint Action Mental Health and Wellbeing -
JA MH-WB), care și-a început activitatea în 2013 și a implicat 25 de state membre, precum și Islanda
și Norvegia, se bazează pe lucrările anterioare elaborate în cadrul Pactului European pentru
Sănătate Mintală și Bunăstare (Joint Action Mental Health and Well-being). Obiectivul acțiunii
comune de sănătate mintală și bunăstare este de a contribui la promovarea sănătății mintale și a
bunăstării, prevenirea tulburărilor psihice și îmbunătățirea îngrijirii și incluziunii sociale a persoanelor
cu tulburări mintale în Europa, iar scopul său principal este de a construi un cadru de acțiune în
domeniul politicii de sănătate mintală la nivel european.
Acțiunea comună a abordat aspecte legate de cinci domenii:
a) promovarea sănătății mintale la locul de muncă;
b) promovarea sănătății mintale în școli;
c) promovarea acțiunilor împotriva depresiei și a sinuciderii și implementarea abordărilor e-
sănătății;
d) dezvoltarea de îngrijire a sănătății mentale bazate pe comunitate și social inclusiv pentru
persoanele cu tulburări psihice grave;
e) promovarea integrării sănătății mintale în toate politicile.

12
 La nivelul Uniunii Europene sănătatea mintală ocupă un loc aparte. De exemplu, dezvoltat de
Comisia Europeană ca instrument de facilitare și încurajare a punerii în aplicare a Pactului European
de Sănătate Mintală în Europa şi lansat în anul 2015, “UE-Compass pentru Acțiune privind
Sănătatea Mintală și Bunăstarea este un mecanism online ce urmăreşte colectarea, schimbul și
analiza informațiilor privind politicile și activităţile statelor membre în domeniul sănătății mintale. Între
2015-2018 UE-Compass va comunica informații despre Cadrul European de Acțiune privind
Sănătatea Mintală și Bunăstarea. Acesta va monitoriza politicile și activitățile de sănătate mintală și
de bunăstare ale țărilor UE și ale părților interesate neguvernamentale”.

Sănătatea mintală este un drept al omului. Ea este indispensabilă pentru sănătatea,

bunăstarea şi calitatea vieţii cetățenilor. Ea este favorabilă învăţării, muncii şi participării la
viața societății. Nivelul sănătăţii mintale şi al bunăstării populaţiei reprezintă o resursă
esențială pentru reuşita Uniunii Europene ca economie şi societate bazată pe cunoştinţe, care
trebuie să fie dezvoltată și protejată în mod activ.

Cu toate eforturile investite de autorităţi până în acest moment, România se clasează pe locul 29
din 30 de ţări europene în ceea ce privește implementarea politicilor de integrare analizate în Indicele
de Întegrare a Sănătăţii Mintale, o inițiativă de cercetare întreprinsă de către The Economist
Intelligence Unit, înregistrând deficienţe majore la o serie considerabilă de capitole.

———————

ANEXA 7

Dezvoltarea de actiuni comune la nivelul statelor membre pentru lupta împotriva

tuberculozei

Tuberculoza (TB) și respectiv Tuberculoza Multi-Drog Rezistentă (TB-MDR) reprezintă o

patologie infecțioasă și continuă să reprezinte o problemă prioritară şi urgentă cu impact major
asupra sănătății publice, alături de Hepatita C și HIV/SIDA.
Aproximativ 1,5 milioane de persoane mor în fiecare an ca urmare a tuberculozei (TBC) și până
la 2 miliarde de persoane sunt infectate cu agentul cauzator. În cadrul celui de-al șaptelea program-
cadru, Uniunea Europeana a investit în total 118 milioane euro în 50 de proiecte pentru lupta
împotriva tuberculozei. Investiția în cercetarea TBC a fost împărțită în trei domenii: vaccinuri,
medicamente și diagnostice. Un portofoliu puternic de proiecte de cercetare în domeniul TB a fost
creat în toate aceste domenii, de la proiecte de descoperire mici până la mari consorții
multidisciplinare cu o masă critică suficientă pentru efectuarea cercetărilor translaționale și clinice.
Cercetarea în acest domeniu continuă în cadrul Orizont 2020. Cu fonduri din programul Provocările
Societale: sănătate, schimbare demografică și bunăstare, au început două proiecte de vaccinare
împotriva tuberculozei în 2015, cu o investiție UE de 26,2 milioane de euro. În primii doi ani, investiția
totală a programului Orizont 2020 în cercetarea TBC a fost de 58 de milioane de euro.
De asemenea, Rezoluţia Parlamentului European din 5 iulie 2017 referitoare la răspunsul
UE privind HIV/SIDA, tuberculoza și hepatita C (2017/2576(RSP)) :
o subliniază că rezistența antimicrobiană reprezintă o problemă medicală din ce în ce mai
gravă în tratarea infecțiunilor și bolilor, inclusiv a tuberculozei;
o reamintește faptul că întreruperea tratamentului contribuie la dezvoltarea rezistenței la
medicamente, la transmiterea tuberculozei și la rezultate slabe pentru pacienți;

13
 o subliniază că pentru a îmbunătăți prevenirea, depistarea și tratarea tuberculozei, Comisia
Europeană și statele membre trebuie să dezvolte programe pentru combaterea tuberculozei
și să acorde asistență financiară pentru a consolida colaborarea cu comunitățile și
persoanele vulnerabile prin intermediul cooperării multisectoriale, care ar trebui să includă
participarea organizațiilor neguvernamentale, în special în țările în curs de dezvoltare;
o subliniază, în plus, că participarea financiară a tuturor actorilor în subvenționarea
tratamentului împotriva tuberculozei este esențială pentru asigurarea continuității îngrijirilor acordate
bolnavilor de tuberculoză deoarece tratamentele pot fi prohibitive din cauza costurilor ridicate;
o subliniază importanța de a combate criza emergentă a rezistenței la antimicrobiene, inclusiv
prin finanțarea …. a unor abordări, metode de diagnosticare și tratamente ale tuberculozei
inovatoare și orientate către pacient;
o invită Comisia, Consiliul și statele membre să consolideze și să formalizeze
cooperarea regională privind tuberculoza și tuberculoza multirezistentă la cel mai înalt nivel
politic în diferite sectoare și să creeze parteneriate cu viitoarele președinții ale UE pentru a
continua această activitate;
și, în același timp, prin Declarația liderilor G20 - Modelarea unei lumi interconectate, 8 iulie
2017 se precizează că
o liderii au evidențiat valoarea cooperării în domeniul sănătății la nivel internațional, în
special pentru a lupta mai bine împotriva rezistenței la antimicrobiene.

În 2016, România a înregistrat cea mai mare incidență a tuberculozei din Uniunea Europeană (de
cinci ori peste media UE), cu aproximativ 20% din cazurile de TB raportate in UE, in condiţiile in care
deţine doar 4% din populaţia UE. În România 1.100 de persoane mor anual de TB si alte 16.000
sunt diagnosticate, majoritatea din rândul populaţiei tinere şi active. Apariţia rezistenţei la
medicamentele anti-tuberculoase majore transformă TB dintr-o boală vindecabilă într-o boală greu
curabilă sau chiar incurabilă,
Ministerul Sănătății împreună cu toate autoritățile române în domeniu au arătat o preocupare
deosebită pentru controlul tuberculozei (TB) și al tuberculozei Multi-Drog Rezistente (TB-
MDR), managementul acestei boli facând parte din:
o Strategia Națională de Sănătate 2014-2020 şi Planul de acţiuni pe perioada 2014-2020
pentru implementarea Strategiei naţionale, aprobată prin HG nr. 1028/2014, cu modificările și
completările ulterioare,
o Strategia Naţională de Control al Tuberculozei 2015 – 2020, aprobată prin HG nr.
121/2015,
o Ghidul metodologic de implementare a Programului naţional de prevenire, supraveghere şi
control al tuberculozei, aprobat prin Ordinul ministrului sănătăţii nr. 1.171/2015 și actualizat în iulie
2017,
o De asemenea, apreciem că toate măsurile şi intervenţiile necesare pentru prevenirea şi
controlul eficace şi eficient al TB-MDR în România au fost elaborate în concordanţă cu Planul
Organizației Mondiale a Sănătății și reflectate în Planul Naţional pentru Prevenirea şi Managementul
Tuberculozei Multi-Drog Rezistente (TB-MDR) 2014-2020.

———————

București, 5 martie 2018

Persoana de contact:
Dr. Marius Geantă, coordonator al Grupului
Telefon: 0745.020.878, Email: marius.geanta@ino-med.ro

14