Sunteți pe pagina 1din 8

ATIERZEJ

sAPKO\i/sKI
VLTIMA
DORIXIA
Traducere din limba polonezl
Murarua FlscurtaN

NEMIRA
CUPHINS

Vocea rapiunii 1 ................ 5


Vinetorul de monqtri... 7
Vocea rapiunii 2................ 39
SAmburele de adevir..... 46
Vocea rapiunii 3................ 77
Rtrul cel mai mic....... 82
Vocea rapiunii 4................ 123
Chestiune de prej
Vocea rapiunii 5 ................ 169
Capltul1umii........... 176
Vocea rapiunii 6 ................ ................ 220
Ultima dorinli ..,............... 228
Vocea rapiunii 7 ...........,,.,. ................ ZgS
Vocen Rnlruwrt 1

A venit la el cAnd se cripa de irud.


A intrat cu multd grija, tiptil, pe furig, plutind ca o fantasmi,
ca o niluci prin odaie, singurul zgomot care ii insolea migcirile
fiind fAqAitul mantiei pe pielea ei goah $i totugi, acest foqnet slab,
abia perceptibil, l-a trezit pe vAnltor sau mai degraba l-a smuls
din visul in care se legdna monoton, in care se f5cea cd era intr-un
heu fnra fund, suspendat intre abisul gi suprafala unei miri calme,
printre vilele algelor ondulate ugor.
El nu s-a clintit, nici micar n-a clipit. Fata s-a apropiat, gi-a
lepidat u$or mantia gi apoi lent, qoviielnic, gi-a sprijinit genun-
chiul indoit de marginea patului. O observa printre genele mijite,
prefecAndu-se ci doarme ln continuare.Fata s-a urcat cu griji in
pat deasupra lui, imbriligAnduJ cu coapsele. Sprijinindu-se pe
bragele sale intinse, ii mAngAia fala cu pnrul ei mirosind a muge1el.
HotarAta gi ner5bditoare, ii mAngAia pleoapa, obrazul, gura cu sfAr-
curile. I-a suris gi a apucat-o de umeri cu o migcare lent5, cu reli-
nere gi delicatele. S-a indreptat, evadAnd dintre palmele lui,
radioasS, senini, inviluiti in lumina celoasd a zorilor, care ii
estompa strdlucirea. A dat si se miqte, dar ea i-a interzis orice
modificare apoziliei, aplsAnduJ ferm cu mAinile, prin migcirile
goldurilor ei discrete, dar ferme, cerAndu-i un rispuns.
6 ANDRZEJ SAPKOWSKI

I-a rdspuns. Nu s-a mai rerras din mAinile lui, gi_a


l{sat capul
pe spare, gi-a scuturat pdrul. pierea ii era rece gi surprinzitor
de
find. Iar ochii, pe care i-a observat atunci cAnj gi_a
ta^
de a ei, erau uriagi qi intunecaqi ca de ^prop;^,
nimfa. Legdnat,r-".*furrd"t
in marea de mugelel al cdrei calm dispiruse pentru a ceda
locul
asalrului valurilor clocotitoare

VANAToRUL DE MoNSTRI
t

Mai tirzi:, umbla vorba cd omul venise dinspre nord, prin


po^rt^FrAnghierilor. Mergea pe jos, ducAndu-gi de cdpdstru calul
impovirat. Amurgea, prlvaliile cu frAnghii qi hamuri erau in-
chise, strddufa era pustie. in ciuda cildurii, omul purta o mantie
neagrd, drapatdpe umeri. Sdrea tn ochi.
S-a oprit in fala hanului BdtrAnul Narakort, unde a rlmas
pentnr o clipd ca si asculte rumoarea. Bodega, ca de obicei la acel
moment, era ticsitd de lume.
Strdinul n-a intrat la BitrAnul Narakort. $i-a condus calul mai
departe, in josul *razii.Acolo era o altl cArciumi, mai mic5, numitd
Sub Vulpe. Era aproape goala. Nu se bucura de cea mai buni faimI.
CArciumarul gi-a scos capul din butoiul cu castraveli muragi gi
gi-a mdsurat cu privirea oaspetele. Striinul, fara sa-qi scoati man-
tia, stitea infajatejghelei, rigid, neclintit, tecut.
* Ce sd fiel
- O bere, a spus streinul.
Avea o voce dezagreabila.
CArciumarul gia gters mAinile de go4ul de cArpd pi i-a umplut
o ulcici de lut. Vasul era ciobit.
B 4NDBZEJ SAPKOWSKI
''t';;;llt"""t
Striinul nu era batrAn, dar avea plrul complet alb. pe sub utcica din mana si, fnanduJ i,,
"".t"ei'i*f
mantie purta un dublet din piele roasi, dantelatlagitgi la mAneci. de bra1, gi-a infipt degetele tn cureaua Petrecutl de-a curmezigul
CAnd gi-a scos mantia, toare lumea i-a observat sabia agdlati de pe pieptul striinului. Unul dintre cei din spate gi-a ridicat pumnul,
centurd la spate. Nu era nimic surprinzitor, in \fyzima, aproape gata se-l1oveasc6. Striinul s-a ghemuit pe loc, dezechilibrAnduJ pe
toate lumea era lnarmatd, dar nimeni nu-Ei purta sabia pe spate ciupit. $ia scos cu un guierat sabia din teaci 9i a fulgerat scurt,
ca pe un arc sau ca pe o tolba. reflectAnd lumina felinarelor. S-a stArnit hirmilaie. Jipete. Unul
Strlinul nu s-a a$ezat la masd, printre cei cAliva mugterii, ci a dintre mugterii a dat sI fugi spre ieqire. Un scaun s-a rotogolit 9i
rdmas in continuare la tejghea, scrutAndu-l pe cArciumar cu ochii s-a desfecut cu un scrAqnet, urcioarele s-au sPart cu bufnituri de
sii pltrunzdtori. A luar o guri de bere. podea. Hangiul - cu buzele tremurAnde - s-a uitat terifiat lafaga
- Caut o odaie, vreau sd innoptez. Jespicate a ciupitului, ale cdrui degete agdtate de marginea tejghe-
- N-avem, a mormiil hangiul, uitAndu-se la pantofii oaspete- lei ii dispareau de sub ochi, de parci se scufunda. Ceilalli doi zd'
lui, prnfuili gi murdari. intrebali la B5trAnul Narakorr. ceau pe podea. Unul era incremenit, iar celilalt se zvArcolea 9i
- Aq prefera aici. tremura in balta intune cata care seldleavdzind cu ochii. Un fpnt
- N-avem. Hangiul i-a recunoscut in cele din urml accenrul strident de femeie isterici vibra in aer, sfredelind urechile. Hangiul
striin. Era din Rivia. s-a cutremurat, a respirat pfofund gi a inceput si vomite.
- Phtesc bine, a spus striinul incet, ezitant. Striinul s-a retras lAngi perete. Palid, incordat, in garde'
Din acel momenr a inceput povestea abominabili. Un buhai finand sabia cu ambele maini, biciuia aerul cu varful ei asculit.
cufalaciupitd de vlrsat-de-vAnt, care nu-gi luase privirea sinistrtr Nimeni nu se clintea.Teroarea' ca un noroi inghe{at, le tencuia
de la striin din clipa tn care plgise in bodegi, s-a ridicat gi s-a felele, le par aliza membrele, le obstrucliona gAtlejurile.
apropiat de tejghea. Cei doi tovardqi s-au plasat in spatele lui, la Gardienii au nivdlit in bodegl cu surle qi trAmbip; erau trei'
mai pugin de doi pa9i. Trebuia si fie prin preajmd. Aveau bastoanele pregitite de acAi-
- N-auzi cd" n-au, ticilosule, golanule rivian, a pufnit ciupitul une, dar de indatd ce auvdzttcadavrele gi-au tras sdbiile din teaci.
la urechea nec'noscutului. N-avem nevoie de oameni ca tine aici Rivianul, rezematde perete, gi-a scos cu mAna sdngi un pumnal
in rU7yzima, ista-i un orag decent! din cizmd.
Striinul luat berea gi s-a indepdrtat. Se uita la cArciumar,
gi-a - Aruncdl! a strigat unul dintre gardieni cu vocea tremurAnde'
dar acesta ii
evita privirea. Nici prin gAnd nu-i trecea si-i ia api- Las-o balti, tAlharule! Hai cu noi!
rarea rivianului. La urma urmei, cine-i iubea pe rivienil Al doilea gardian a dat un gut mesei care-l impiedica sd alungdt
- Toli rivienii sunt nigte bandid, a continuar ciupitul, duhnind la rivian.
a bere, usturoi gi riutate. Ai auzt ce-am spus, puglama ce e$ti? - Fugi dupd intiriri, Treska! a1iPatla al treilea, rimas lAngi uqn'
- Cum s-audi, cd doar arebdlegar in.urechi, a zis unul dintre - Nu-i nevoie, a zis necunoscutul, lasAndu-qi sabia in jos. Merg
cei doi tovard4i ai sei, iar celalalt a tnceput si chicoteascd. gi singur.
- Plitegte gi cari-te! a strigat ciupitul. - Mergi, simAnp de cAine, dar legat, s-a rdstit cel care tremura'
Abia atunci striinul s-a uitat la el. Lasi sabia, ci de nu, i1i crdP caPul!
- Sd-mi termin berea. Rivianul s-a indreptat. $ia dus iute lama sub bralul stAng, iar
- Las'c5-1i dim noi o rnAnd de ajutor, i-a guierat buhaiul. pe cel drept l-a ridicat in direclia gardienilor gi a trasat in aer un
10 ANDBZEJ SAPKOWSKI ultima dorinld 11

Semn rapid qi sofisticat. Atunci au incepur


si sclipeascd lintele - Peste tot, pe la rispAntii, prin toate cArciumile este betut in
careii garniseau generos mangetele rungi pana l" .o"t.
are cnfta^ cuie, a spus el linigtit. E-adevlrdt ce scrie acolo?
nului de piele.
Gardienii au ficut imediat un pas in spate, acoperindu_gi - Aha, a murmurat Velerad uitAndu-se la runele gravate Pe
felele piele. Despre asta este vorba. Cum de nu mi-am dat seama de la
cu bralele.
tnceput? Ei bine, este adevtrrat, cAt se Poate de adevirat' Este
Unul dintre mugterii a ficut un salr, altul a alergatspre ugd. semnat: Foltest, impiratul, domn al Temeriei, al Pontarului gi
Femeia agipat din nou, sdlbatic, strident.
Mahakamului. Asta inseamnd ci este adevdrat. Dar anunlul este
_ - Merg singur, a repetat strdinul cu o voce sonord, metalicd. anun!, iar legea este lege. Aici in \[yzima, eu sunt cel care ve-
Tar voi trei luali-o inainte. Duceli-md
ra parcirab.Eu nu .,rror. gheazd asupra ordinii qi legii! $i n-o si ingidui niciodati si fie
drumul.
ucigi oamenii! Ai priceput?
- Da, domnule, a murmurat gardianul, plecAndu_gi capul.
Rivianul a dat din cap pentru a ardta cI a inqeles. Velerad a
^ .$:i doi indreptat
s-a spre iegire, aruncAnd in jur priviri ,r"rigrrr..
pufnit furios.
ceilalli i s-au aLeturat tn grabl in spate. strainur i-a urmar,
ascunzAndu-qi sabia in teaci qi pumnalul - Ai vreun ecuson de vinitor?
in cizme.cand ii ;;;"" Streinul gi-a bagat din nou mAna prin deschizitura caftanului
trecAnd prin dreptul meselor la care"g"d"au,
muqreriii igi acope_ gi a extras un medalion rotund de un lin1igor de argint. Pe
reau felele cu poalele cafranelor. ^gd1at
medalion era reprezentat un cap de lup cu collii rAnjili.
- Ai cumva vreun nume? Poli sd-mi spui unul la intlmplare,
nu te intreb din curiozitate, ci doar de dragul conversaliei'
lt - Numele meu este Geralt.
velerad, parcelabul r$,yzimei, igi scirpina berbia, - Poate fi gi Geralt. Din Rivia, bag de seaml dupd cum 1i-e vorba.
se frdmanta.
Nu era nici superstigios, nici fricos, dar nu-i
- Din Rivia.
de a rimAne fali in fagd cuomul cu pdrul
suradea deloc ideea
- Bine. $tii ce, Geralt? Las-o, Velerad ariti cu mAna deschisi
hotirAt.
alb. t" ..i. Ji" **
r_" spre anunl - las-o balti! Este o chestiune serioasi. Au mai incer-
cat qi al1ii. Asta, fratele meu, nu-i totuna cu o mami de betaie
- Iegili, le-a ordonat gardienilor. far tu stai jos. Nu, nu aici.
aplicatd unor ticdlo gi.
Acolo, mai depane , dacd" nuli-e cu supirare.
Strdinul s-a arezat. Nu mai av.a ,rici sabia, nici - $tiu prea bine. Doar asta mi-i meseria, pArcilabule. Scrie tn
mantia neagrd. anunl ci recompensa este de trei mii de galbeni.
- Te-ascult, a spus Velerad, jucAndu_se cu
buzdugarrrJ gr;;;
pe masi. Sunt Velerad,^pArcdlabul Vyzimei. - Aga-i, trei mii. Velerad gi-a strimbat buzele. $i mina prinle-
Ce sei, dac-ar fi sa dem crezare zvonurilor, chiar daci preamilostivul
"i"_*i"rp.rrr.,
banditule fere pereche, inainte de a inira in temnipii
rrei crime, Foltest n-a suflat o vorbd despre asta.
o tl:.:.T. de a scdpa prin magie, ei bine,
destul de bine. p.rr;;
astfel de lucruri in\yyzimaegii pedepsir - Prinlesa nu md intereseazl deloc, a zis calm Geralt, impasi-
cu trasul in 1eapi. Dar, bil, cu mAinile pe genunchi. Scrie clar: trei mii.
cum mie imi place dreptatea,vreau sI
aud ce ai de spus. Vorbegte.
Rivianul gi-a descheiat caftanul gi a scos de sub - Ce vremuri!, aokatpArcilabul. Ce vremuri mizerabile! Cui
.l;" p.rgr;; i-ar fi trecut prin minte acum douizeci de ani, chiar daci ar fi fost
din piele alba de cdprioard,.
beat, c|.vaexista meseria de vAnitor! VAnitorii! Aceqti nimicitori
"12
ANDRZEJ SAPKOWSKI ultima dorin!6 13

de_biserici. Asasini ambulanpi de dragoni qi himere. pe Foltest bodoginind despre cdsitorie. Cu sorl-sa, igi vine sd
T*rlr:Tr:1i
Geralt? In breasla voastri este permis consumul de bere? crezi, Geralt? Situalia a devenit al naibii de incordatr atunci cAnd
- Bineingeles. Vizimir din Novigrad a hoterAt sd-qi mdrite fata, pe Dalka, cu
Velerad a batut din palme. Foltest qi i-a trimis acestuia vestea prin olecari, qi si ne fi vitzut
- Bere! a ordonat. far tu, Geralt, hai, aSazd_te mai aproape! cum ne striduiam din rdsputeri siJ fnem Pe rege de mlini 9i de
Mi-e totuna! picioare, pentru ci voia si-i goneascn gi sn-i insulte pe mesageri.
Berea era rece gi spumoasd. Am reugit, din fericire, gi bine am fdcut, pentru cd, dacd l-am fi
- Trdim vremuri scArboase, monologa Velerad sorbind din jignit pe Vizimir, ne-ar fi pus la incercare curajul' Apoi, cu ajuto-
halbe. Miqund tot soiul de spurciciuni. ln Mahakam,
prin mungi, rul Addei, care aintervenit pe lAngn drdgupl siu frate, am reugit
viermuiesc pesre ror stafii. prin codrii de odinioa#micar sn-l induplecim sl-gi scoatd din cap ideea unei nunli pripite.
mai
urlau nigte lupi, acum n-au mai rimas decAt vampiri, Adda a niscut la termen, dar stai si vezi! $i-asculta-md bine,
ceva spiri_
dugi, daci nu-1i scuipi in san, dai peste varcolaci .a.,
scirnavii. de-acum devine palpitant!N-au fost mulli oameni de fala la nag-
Pe la 1ari, rusaliile gi bocitoarele rdpesc copii, "lt.
e vorba de sute gi tere ca sd vadi de-aproape ce s-a zimislit, doar o moagi care s-a
sute. Au apirut boli de care nu s-a mai pomenit vreodati, se sinucis apoi aruncAndu-se de la fereastra donjonului, iar alta a
1i
face plrul mdciuci! Ei, gi colac peste pupezn! A impins p"rg*r_ rdmas pAne in ziua de azi cu minlile rdtdcite. Cred, prin urmare,

ryl
din piele pe blatul mesei. N.r..i,rj"t, Geraltl .e1i r.irt cd bastardul nu era din cale-afari de frumos. Era feti$. A murit
de solicitate serviciile? "tAt la scurt timp, de altfel, pare-mi-se ci nimeni nu s-a grrbit sd-i lege
- Este un anun! regal, pircdlabule. Geralt gi_a ridicat capul. cordonul ombilical. Adda, spre norocul ei, s-a stins la naqtere. $i
Cunogti detalii? apoi, ce str vezi mii, frate, Foltest a mai comis o gafain stilul siu
Velerad s-a lesat pe spate in scaun gi
9i-a tncrucigat mAinile caracteristic. Bastardul trebuia si fie incinerat sau, gtiu 9i eu, sd
pe burtd. fie tngropat pe undeva prin pustie, nu sxl ascunde intr-un sarco-
pii,
.. - Detalii, ai spus? gtiu. Nu chiar de la prima mAni, dar fag, in subsolul palatului.
din surse sigure. - E prea tirztu acum sd ne dtrm cu pdrerea. Geralt a tidicat
- Asra gi vreau. capul. in orice caz,trebuiachemat un mag'
- Incapfianat mai egti! cum doregti. Fii atent la mine! velerad - Te referi la qarlatanii cu stelule pe jobene? Binetnleles ci au
a luat o inghigiturn de bere pi qi-a coborat vocea. fost chemali! Vreo duzind, dar abia atunci cAnd s-a descoperit ce
Mirinimosul
nostru Foltest, incd de pe vremea cAnd era prin1, in
timpul dom- zace in sarcofag. $i cr iese din el in timpul noplii' Cici nu din-
niei betrAnului Medella, tatdl sdu, ne-a ardtat ce este tn stare
sr faci, tr-odattr a strecoare afiard, o,nu. $apte ani de la inmor-
inceput sr se
gi a flcut multe. Am triit cu speranla cd,iivatrece cu virsta. Dar mintarea fost linigte 9i pace. PAni tntr-o buntr noapte cu lund plini,
iatd cd' intre timp, la scurrd vreme dupi incoronarea cAnd s-au stArnit strigite tn palat, rlcnete, un vacarm de nedescris!
r,i, imediat
dupi moartea betranului rege, Foltesi s-a inrrecut pe sine i*;$i Dar ce si mai vorbim, sunt lucruri Pe care le gtii deja, doar ai citit
Ne-a ldsat pe toli cu gura cdscati. pe scurt, i_a facuiun
copil pro_ anunlul. Copila crescut in sicriu, a crescut mult, i-au ieqit 9i dinlii,
a
priei sale surori, Adda. Ea eramai micl decAt el, .r"r, din cAte s-a putut vedea. Ce mai incoace gi-ncolo, strigoi in toati
despi4iji, dar nimeni nu benuia nimic, in afardpoate-rr..,
o._
doar de regula. Plcat ci n-uvdzutcadavrele victimelor. Aqa cum le-am vtr-
regini... Pe scurt, numai ce-o vedem pe Adda c., b,rrt" la zut eu. Ai fi ocolit \flyzima, te-ai fi fnut cAt ai fi putut de departe.
gurI, gi
14
ANDFZEJ SAPKOWSKI ultima dorinlE 15

Geralt tdcea. pujini. Dacd era dupd mine, i-ag fi splnzurat pe toli de la un capit
- Agadar, a continuat Velerad, a$a cum i1i spuneam, Foltest la altul. Cd in tot acest timp strigoiul tot mai mu$ca pe cAte unul,
a chemat o grdmaddde vrdjitori. Au fdcut un tiriboi,
de puqin a fere sa-i pese de garlatani gi de farmecele 1or, cred cI nu mai e nevoie
lipsit se se ia la bataie cu basroanere pe care re purrau, probabil sdpreciz*2. $i nici cd Foltest nu mai locuia in palat. Nimeni nu mai
pentru a alunga cAinii asmuliji impotriva lor. cred.i.r"., locuia acolo.
$i
mugiqi destul de frecvent. imi pare riu, Gerah, dacd aicumva "r-
alte Velerad s-a intrerupt gi a mai luat o gurd de bere. VAndtonrl ticea.
plrere despre vrijitori, prin prisma profesiei rale, insd, in ceea ani, pentru cI minunea
ce - $i au dus-o tot aga, Geralt, vreo $ase
rnd privegte' nu sunr akceva decat nigte paraziqigi idiopi. pe
cand aia s-a ntrscut acum vreo paisprezece ani. Am avut intre timp alte
voi, vanitorii, ne inspiraji din ce in ce mai multi incredere. voi
griji gi necazuri,deoarece ne-am inceierat cu Vizimir de Novigrad,
suntefi, cum si spun, ceva mai concreli.
dar din motive rezonabile, lesne de inleles, legate de deplasarea
Geralt i-a zimbit fdrl sa zicd, nimic. punctelor de frontierd, 9i nu de vreo fiicl sau alte afinita{. Foltest,
- Bine! sd revenim agadar. parcnlabul s-a uitat la ulcicd, gi-a tur- \n panntezi fie spus, incepe pAne la urmd si aibe gAnduri de cr-
nat bere lui gi rivianului. Anumite sfaturi de-ale vrajitorilor
pdreau sdtorie gi si analizeze portretele trimise de cu4ile vecine, pe care
destul de inteligente. Unul dintre ei a propus
pAnd atunci le arunca tn latrini. Dar din cAnd tn cAnd ii revine
tmpreuni cu palatul gi sarcofagul, altJ a recomandat^rdirr^strigoiului,
sd ise taie obsesia qi trimite oamenii cdlare in ceutarea altor vrijitori.Iatit
ci.pd#tna. ct o cazma, allii s-au pronuntar in favoarea
hjunghierii cd a promis o recompensi de trei mii de galbeni, care a surAs unor
cu 95ru9i din lemn tn diferite pa4i ale corpului, in plini zi
dJsigur, mercenari, cavaleri riticitori, chiar qi unui pistor, un nitAng cu-
atunci cand diavolul doarme dus in sicriu, epuizatd,rpe.r""p"Ll.
noscut tn intreaga zoni, odihneasci-se tn pace. In ceea ce-l pri-
nocturne. PAni la urmi s-a gdsit'nul, un clovn cu o sc'fie ascugit;
veste pe strigoi, e destul de cumsecade. Cu exceplia faptului ci
pe scifArlia-i cheale, un pustnic coco;at care scornise cr nu
este mai devoreazd. dtn cAnd in cAnd pe cineva, o sr ne obignuim noi.
yorba decAt despre farmece care au fost aruncate pe copil, pe care Iar aceste personaje, acegti eroi care incearcd sd destramevraja, au
le poate anula, iar strigoiul poate redeveni fiica lui polt.rt,
dre,gdLaa mdcar avantajrtlclfiarase hrinegte doarlafala locului gi nu atacd
ca din tablou. cicr n-ar fi fost nevoie decat sd perreaci
o ,rlupi. in exteriorul cu4ii. Iar Foltest are acum un nou palat, nemaipo-
intreagd lAngi cogciug gi-i gata, apare primul grpdt. Acestea
fiird menit de frumos.
spuse, imagjneazd-gi, dr"ge Geralt, ci idiotul qi-a petrecut
noaprea - De gase ani, a intrebat Geralt ridicAndu-gi capul, de gase ani
la palat. Aga cum pof deduce cu ugurinla, mare lucnr
n-a mai rd.mas nu s-a gisit nimeni si-i vini de hac?
din el tn afard' de palarie gi baston, pare-mi-se. tnsa Foltest se agi-
jase de aceasti idee ca scaiul de coada cainerui.
- Ei bine, nu. Velerad l-a scrutat cu privirea pe vAnetor. Ar
A interzis orice t- trebui si-gi dea seama de-acum cd nu-i cu putinli gi cd n-are decAt
cercare de a ucide vreun strigoi, gi i-a chemat pe togi garlatanii
din si se resemneze. Md ref.er la Foltest, preamdrinimosul nostru,
toate cotloanele 6rii lavynmapenrru a descanta strigoiul gi
aJ suveranul nostnr iubit, care ponrncette in continuare si fie lipite
transforma in pringesd. s-a strans o
Eleahta foartepitorelsca! Babe anunlurile acestea pe la rispAntii. Numai ci voluntari se gdsesc
schimonosite, ologi, murdari, mdi, frate,ci te-apuca jalea.
Ei bine, tot mai pufini. A venit unul de curAnd, ce-i drept, dar a vrut ca
gine-te vrdjitorie, mai ales deasupra unui blid gi
ulcele. Bine- sr i se dea cei trei mii de galbeni inainte. Aga cd l-am bagat intr-un
tnleles ci unii au fost d"*ar.*ji de Foltest sau ".rrr"l
de cei din consiliu sac gi l-am aruncat apoi intr-un lac.
imediat, unii au tost chiar spAnzuraji de palisade, dar pulini, prea
- De pungagi nu ducem lipsl.

S-ar putea să vă placă și