16 Bunfo your ny mu jung po mmzps v [2 “sus ouco4e puunds wy -o1O}d ‘Soansayf ‘quad 18-0 nasuad woosuos 11 apun inpnsatuns maunpuip mrnpo utp rodss un-snuy puny o ad jnysnpns pund a1 Bs pmta91G0 wos ‘paswareyd 1 ps vynqoss 24va ad soj}o}u20N Jo 129 ad 16 n> ‘sop2fyn> jo 18 soynSonpy insqunu ayomna0xa no pumps ‘nasou jnaisooyy — (¢04028 PIDquUPS aunDoYf us VaDRf O a4D9 ad 4opNA]OS pinjd 0p rojasus 1s0f 0 99 nassou prasony DUMeS top D-1S wn — 7 wonsowou 407 pias “Toys ad ap wreAod FisvaTE ‘op advos ys wino iysap pURS you ne-s NU ‘oIUTEPEZ ZoWO UN stUIOS ine go ymodsip epeid puyzeo $ piesnutiqo o mu go Bsu pUZRA “russe caren] Im] fapuooy pmaisseys “(108 1) MuaHloos sopruosou mpIYD) Uy ‘od pupgop v ap :otlusiur ySeaooe ezeq ¥] are nASoEYY Soy TIN-ININATTIW N] IIRANOSVW TRIN TORNIS466 IRENE MAINGUY — Dar, vail zice Jubelum: eu |-am lovit mai tare decat voi doi, asa- dar cu I-am ucis! Mai bine mi-arfi fost spintecat trupul, si maruntaiele transformate in cenusa gi aruncate in cele patru vanturi decat si fi fost ‘ucigasul respectal jostru Maestru Hiram! Dupa ce a ascultat aceste vaiete, calfa le-a chemat pe celelalte oud s-au infeles si pitrunda prin deschizatura din peretele stincii, sii prinda pe lucritori si si-i aducd in fata Regelui Solomon; ceea ce au si ficut. Ucigasii i-au marturisit Regelui Solomon tot ce se intimplase i ccrima pe care o ficusera, si si-au ardtat dorinfa de a nu mai fi lisafi in vviafd dupa nelegiuirea comisé. Caurmare, Solomon a poruncit ca pedeapsa ce singuri si fie dus la indey ntru cd fiecare isi hotardse fel s& moara,s-a procedat Lui Jubelas i s-a tit capi Lai Jubelos i s-a smuls inima din piept. ‘Trupul lui Jubelum a fost spintecat in dowd, o parte fiind aruncat’ la nord, cealalt la sud.* in Ritul Englez in stil Emulation, povestirea fel sit cele trei cafe inri ‘tmplare pe Langa intrarea intr-o pestera, le-a fost dat si auda tipete de —TITOINAHW NI TAREINOSVW FTRIATOSNIS468 IRENE MAINGUY CENTRU ‘Venerabilul Unealta ueigasa: ciocanul loveste (Socul) in frunte ‘cdiderea mortal Conpul tui Hiram zace intins ta paint 10 - Copiii Vaduvei in lucrarea Ordinul francmasonilor trddat (1763), Pérau scrie: 1-Ce trebuie sai spund si sa facd un mason aflat in pericol pentru asi chema in ajutor fratit? R= Trebuie si-sipund méinile impreunate pe crestet cu degetele in- Linuite si palmele spre cer zicéind: la mine, copii (sau fii) ai Vaduvei. 1 Ce inseamné aces R- Precum sofia tui Hin fost masacrat, tot astfel masonii care se considerés urmasii lui Hiram isi spun fii (ori copii) ai Vaduvei.! de prezenfa oamenilor. Dat find c& francmasonii s-ar putea considera gi asociaza executarea semnului de pericol cu exclamatia La mine, copii ai Vaduvei! " Pérau, abatele Gabriel, L’Ordre des Francs-magons trahi et le secret des _Mopses révélé, Editions Slatkine, 1980, p. 122.ayaterg us ezvase | 18 aanppn roun nyfod 94 -vs euresenay, pupsoAut “es vouvou aidsop nes erfundstp audsap aySouatod mum InSnsoySour w| aeznpe oey afesed amy “TAM tupjd ur ‘99 wag “umes ny nu joseur Ho) “JAASY “.ATEYON MLN UIp aanpeA toUn pe TI Tnnsaepy ednp stun e uoworog" -ed un-nutp eurapour eyauoseun uy grenjaud soy 8 urENTH Mn EPUB] “ypas ad |-npupiowo pers eung; -tos rrfezomnfvou nauad soyapuesjo -21) aanpeg inpyounsy wuxBeyuis 69) TIV-TINATON NJ IAREANOSVW TTRINTORNIS470 IRENE MAINGUY. sale (1 Regi 17,21-23). in Evanghelia dupa Luca (7, 11-15), Isus du-l pe flul unei véduve prin puterea Cuvantu- in Cabala, viduva corespunde sephirei Matkur (Soata sau impara- fia) ori de cate ori sephira Teret (Sopul sau Frumusetea) nu se afla in relagie cu ea. in Plingerile lui leremia 1, 1, lerusalimul in ruine este asemuit unei viduve. Intrucdt se spune cd in francmasonerie fotul este simbol, va trebui sii ne aducem aminte neincetat c& pentru a infelege sensul i Vaiduvei trebuie sa cautém in afara timpul td adevarata cautare a realitaf iat in forma cuvenita dobandeste cunoaste- prin care orice Maest rea si adevrata identitate, vant de substitutie al Cel ald, desi diminuati, poate doar adunat coea ce a fost Rai nu este doar un Guénon, al intregului respunde restaurarii pe pamant a varstei de aur, a erei lipsite de duali- tate intr-o lume a pacii, la care nidajduim cu tofii. 11 - Cuvantul pierdut si cuvintele de substitutie in Masoneria adonhiramita (1786) gisim urmatoarea instrucfiune: 1-Ce afi venit sa faceti in locul acesta? R-Si gasesc cuviintul Maestrului care a fost pierdut.“6r-92 "dd “E61 “SOTISUON PEA] SHORT IH 10% ‘Bowwoudiodwos 2] 12 ausuuoSoy-oUD4y P] NS SOPRI Ul “IPL NOUN g ‘3561 “prEUNTTEO, resp np auisi}oquuss 214 *de9 ‘apuow np 10y 97 "9UDY UOURND we'd umanyuopy auoWuoseN ssuo9 ayso eaxopuaig “"Inpuoid mymupAnd ruIsyBaa jopuoda] v yresluaso vowed “y -qlonuya ad woop yinus reur wares w naiad sou amgan azea ‘nfasdau 2p waoo v valopold axdsop yrvate[auaivo apustoy 18 outeg oseotoUs -oados 119 8 outse8 ap ‘Indoout op jerfyuy usWOW Jory |e ‘voyeysosau apun op “ysedar aingon azed 18 sunose nes inpioid (eieIA Spsuy eo sorfaud) waza audsop woop guozaud o180 orlypen 20110 Uy ‘powwnpe vasapyo 18 inp -sajd insipoand vo suiBeyuis 9p wo0A2 woUTUDAD ‘opeIpIOUNd WewUN joquuts un ase wear} | BENBOW ORS Ip aye atinusqns ap aunyy 18 asiz) asamnoojuy [} aaa ayoqutano 6 (tuaon.y rmupang nes j1qvfaur ajaunyy 18 s1z) mmpéatey jnUDAND innposd opsoBuno 18 ajouuas na -opuy » mayuad #8 nse no jaf wT “nip ad yun axsvounse4 98.0 nasuod soma ad nsojof aYf 9] 9s a4a091 puydap row 999 us NoInDD 29 0999 1898 408 9409 us prjusuoUs uj ys04 upAns pnutad v9 19 241W4 TpApIOY nv yaSonpy ‘nassanyy 9p jnvupans panuios upsd syns nawuns 1of if [Pru ps aucnpuguias i mnugsnso ssof p umnapyuopy Bo purmung — ejraupans isp Seu mnynd yo wna ‘mpaasd puiyf I$) 7 ‘unmsoy aoquswadgu aus Wid ~ einnaasooyy insupana mpuatd sof 0 wna —] Ich MITINa TIN NI aRWNOSVAK TTRAATIOANIS472 IRENE MAINGUY francmasonerie este vorba despre un cuvant, in vreme ce in alte tra- ste vorba despre un obiect? in fond, simbolul prin care se conere- jerea are rolul unui suport si depinde de logica forme ‘Cum se poate defini un cuv. transformat in paraula, parabola tos. Verbum a capatat in teolo- gia crestina semnificatia de cuvdnt al lui Dumnezeu, fiind ,persoana izvorul manifestarii (gr. Logos, Sfantul Duh) sau Fiul (ca verb inearnat, ,spus™ Cuvantul maestrului este pierdut nu fiindea cera singurul sale, calfele intervin in numa de trei. Ceea ce se substituie nu poate in- ocui decat in parte ceea ce era primordial. ime in acelasi timp ale celor trei calfe inraite, ne cat n-au fost inlaturate toate obstacolele pe care le intdlneste omutui in drumul ei spre adevar, recaderea faptelor masonului in regis- ‘rul profan e oricdnd posibila. Pe de alt& parte, Cuvantul inseamna sunet, vibratie. Rostirea a fost inaintea scrisului. A rosti pe litere, a citi gia serie reprezinta etape din ce in ce mai elaborate ale Cuvantul Greu de definit, cuvéntul omenese poate fi totusi considerat in afara rostirii doar ea sir de semne scrise, ca un ansamblu de litere care, grupate, vor alcdtui un limbaj articulat, vor pune ordine in respiratia suflului vital care strabate si lumea, si omul. Ca manifestare (expira- fia) de pilda, ordonarea sufletului vital inseamna modularea corzilor vocale ce fac aerul si vibreze. Literele alfabetelor, cu deosebire cele ' Guénon René, Symbole de fa science sacrée, Editions Gallimard, 197, pp. 50-56‘uuod snjd ut yooersqo un ays rorleo4utuos v yresouod axesoyfe wist2oe {po piapisuos areod 2g x jpuuounuds 1S exltzodsip ap arfouny yoUBA eUL IS TARDOIGNS YOUU 99 UE 99 UEP purUOASP sue DY oyuntHOoUt ® Head O-nU FOUN ou jmsoU! no #6 aotFO}OUN 1 ‘uud porirur ajasvouurey audsap 1qi0 youre eagy“ead9 adaouy 8 ap [nsojottt ino re] suas Uy IOI SO]Oy a's nu avazfiuy ymUBAno “EPH OC “TEN fur ngs ynsojaiuy no emmgay azeus vasd yaxy ueyord yxo}UOD UN-NU TIS mymieoyyuwos {apuold B nes [UEZLOTeASP ¥ oxeULIN e> -ord un-nuyd preurS 110 erfesy sums yequiyos ne-18 a1UTANO OFM, nuan| Seppo" arv0 UHo8. no $0900" UH}S0I04 1899 2 ud svop wisajtUeUl 9s NU jaque nUsWIOUDY “EreIPLOWT EqU| onaiod) wip aupupdsey s1uauidery worpre 101 uns axeo arLsayIP 1qU] ‘uud pugs jnustd ws “iqasoap aqwod a] 29 v909 10) wid myryugUe vey ad ajumnyearo pupuiqzap 18 pupsedas ‘1uiozny rieiiowiedns toun jmusut hus utp ‘o|fuowos widnse asoand ap 18 ajfeurwop 9p eluroa mp ‘oun up ‘axor}uaz9yip ap elUIoA uIp yrpIONzE ‘sjodvorde no va!UNWOD & 2p “1 219 vo) 1e1sa41 Injnuio |apyo vasE9]9098 ‘p puumosuy aySvound v x01 Spluaysixo Fy eULaYD B EULUBASUT HEME Y "POI -einuap! ayseounoas |-v 1S paxoad |-P PUUIBOsU RAID 9jouNU SOI Y “NYS njndioo ayy}aed yuns aja191y ‘sueosiad roun vauewise 2 jraupano ‘sour jode ywsapisuo;) “aqeorun ap “!Z1aIput 9p sojrwut}ynuut axa) 198 jnpoo EynUNU sUIpIO ap Jorfejau ezeG ad ‘azeO wOIIIR juuiod 10]92911 POIENSIOAIC] ‘uy 18 groojjou “equze 1S poreqa umooid axdes JO} qu] o[aTOqEHIe WIP €ly —TIV-TNINATIN NJ TAREINOSVWW FTRINTOANIS474 IRENE MAINGUY ‘masonul de astazi care, aflat in cdutarea cuvantului pierdut, foloseste vocabularul ei traditional. care exist o abundenti de mijloace de fin transcrierea greceasch Tetragrama) pe care nimeni nu avea voie s-o rosteasea, cu excepfia ma- patru consoane ebraice astfel: iod — he ~ vau — he de cele mai multe ori pronuntat /aive. Acest nume provine din verbul he ~iod ~ he: Hayah care inseamni a Tetragrama exprima in acelasi timp o actiune incheiata $i o actiune ce i, adicd verbul a fi este, asemeni Verbului (Cuvan- jeopotriva la prezent gi la trecut (actiune sévarsit) dar ce urmeazi a se sivarsi). | CAnd Moise comunica nemijlocit cu Cel Vegnic, intrebindu-L cine este, primeste acest rispuns: ,Sunt cel ce sunt Numele Meu in veacul vecilor, acesta imi va fi semm 4-15). fn aceasta form: find nu doar afirmarea Fiinfei celei adevarate, ci chiar aceasta Fiinta ca sintezA absolut, Un evreu care respecta traditia rosteste in loc de Tetragrama (lahve), un nume de substitutie, Adonai (aleph-daleth-nun-iod) cici nu doar Cuvantul a fost pierdut, ci si pronuntia sa autentica odata cu distrugerea Templului de la Ierusalim (pentru c& tradifia evreiasca in- terzicea rostirea a ime in afara Templului). Distrugerea temp! a dus la pierderea cunoaster corespunde distrugei Maestrul Hiram. Trupul stu este Temp! nat distrugerea unei multimi de pietre, ci asteapta inca invierea, CCuvantul pierdut mai inseamna gi cantare, dezlegarea ta tei initieri. Cautarea trupului Maestrului este cdutarea2661 ‘SUH9p3.1 9p SUORI “SEMA ‘emoMpUO/sMoUNdoC] DHDMOSEYY-DUDLy PT “(9¢ ‘61 “war99e) |sRur [PUI BS BMY Nd 107] IN] B ESeOMISsOUr exfeox UIP mMosyU [NY BI od os-npupaunye ydaup injru uy nun azvoroid ut nes sno nop Uy eUNeapIOWUy wEdwIL [1 2x69 Innsaey [e upano osoumu [soe od EA up yummy vo ou uy ayeUoYDAL “Ei -ouray iSesuy und “Injnszaatun vazayseound v| nn waa] 8 gra, ‘7nsO307 no YoUNUAp! 9s [RHOUMUEA HoTUTUNTE ja1utAno wdnp “nsou jnaLUNETET asB0 o1s9 NUE IOpLNIDS eth 1] adoosopar pUIAIp emyeu aioe thoind eoreeuydop uy wisoyieu os zeny yng MURS * INIMUDD Je Ny OuLASP “TerproUNLd uy EzvaBayUIEL as vIONE CUMIN UE ETE | uaysixo aseumysys o-nurid upuOU UIP reIAU, ‘quEaTUpURRd emda “mreqang ezvarofins o area ad arherouoa sns ap" azaiseut$ suru “epeny {nds o18oyeous8 ‘azg10qoos :9p Nsuas TeMByy B] PuEAe “EluspUDdsap 9p 9p! 29110 B] axa NUN 29R] UOgDOFY “DAC. "nPS NIP! yf wd BanpEN sqwod 9s wag ser ‘ns ppIOF wp mospu yUUTeAsUS qoopy ‘>1BO]OUNg, (une-ystoq-ydopo-aoa-tuaus) uoqnopY aS9 a1iTANSGNS ap [MUBAND, VYSU ty aFinansqns ap Imgugany, ‘arinansqns ap 1ueA, -no Un no nudes MyMUBAND easMsoyUE UHI “EHOET"S YO a1EOI No “IG -mysai aso eliipen wen Inj indi easIseBar ULg “Us BarenTexBonUT UL Sty MI-ININSTIIW NJ ISTREINOSVWN TTRINTOSNIS476 IRENE MAINGUY alta interpretare: Mohabon, adoptat drept cuvaint sacru, consti- tuie —dupa Saint-Gall —o distorsiune a lui Ma Haboneh, cuvant adop- tat de Convenjiile RSAA de la Lausanne din 1875. O interpretare foarte rispandita a cuvantului (dar fara nici o legatura cu semnificatia sa reall) este carnea se desprinde de pe oase!. Cuvantul de substitutie in RF in Masoneria disecatd a \ui Prichard (1730) se poate E: Dati-mi cuvantul Maestrulut, R: (a ureche, in soapta, si sustinut de cele cinci puncte ale cal- fei), rosteste: Machbenah, ceea ce inseamnd constuctorul (sau arhi- tectul) este lovit? in divulgarea Jakin et Boaz din 1762 gisim doua forme: Mahabon si Mac-benah, primul fiind utilizat de Antici, al doilea de Moderni. Cu exceptia Receptiei Misterioase (1738) care foloseste forma Machbenach arata Wells, divulgarile franceze dintre 1737 si 1751 fo- losese cu mici abateri forma Mackbenak, sau Macbenac. ‘Aceste cuvinte, susfine Wells, aceste parole nu fusesera inventate ad-hoc de membrii celor dou mari loji rivale, ci au fost alese dintre formele deja existente. Totusi, originea ori utilizarea lor initial nu se cunoaste, in pofida numeroaselor speculaii pe care acestea le-au prilejuit®. Saint-Gall considera ci Mac-benac nu inseamna nimic in nici 0 limba. Acesta ar fi pur gi simplu o versiune foarte deformata a lui ‘Ma ~ haboneh (mem-he-beth-nun-he) insemnand: care este arhitec- tul (sau constructorul) format din Ma, din articolul Ha gi din Boneh, 'Saint-Gall Michel, Dictionnaire des Hebratsmes dans REA.A., Editions Demeter, 1988, pp. 75-82. ard Samuel, La Magonnerie disséquée, trad. In franceza si note de in Le Symbolisme, nt 382, oct. 1967, pp. 30-31. 3 Wells Roy A., Mahabone, Mac-Benah, trad. in franceza de R. Désaguliers, in Renaissance Tradltionnelle, nt.78, apilie 1989, pp. 105-115.“Qusen op esuejd purutid ‘aluarede ap oJ09uIp 1w9pa4 jruep “eareuIWuNy! aSouNL Lop) IjRSsOAIUN) [EADY myoreyy, wazexIN| e| 9za19N]OD BS “HOTA BOLD UL a1I9S BS 18 a]oUIOS ps 1o1W ‘pasvayiD ps ‘vuitad aisaysos area va aysa wyleo) ByTeo ap [npesB B] 1O]oIOH & RANE vaansos ‘(gion euutad prep a1s9 HE MynoruaoN) oTuaON ap [NpEIB vy JO} ‘eaysed vasnsou :aapaoaid ajiipens ap eineSaid ‘inpuoid rye no que jnndoouy 959 uoseU naISoBWY Op MINpEx® vasEPIO9y “younung] ennseou epfeoq e] tandaoas wy ys amngan ‘no ‘o1soeg B] Op FOUL You aNUIp amROaIj US SEU ELT OS juaosturuias v yoruore|d wLIoa Piuysayax vo UNEN| ROED “TE -In seop 2189 mmpiatd pmsupano dey aq “(ode sIpesed tps Baxoprord ‘91, Inynuo vazapeo op arureuip seUIB 40 19 jnidfoutsd uy “19 eiuase 4 YareIngD Jounye auLAap inpuaid a a9 waad v waIEINED -ropinsoepy Te a1 nun varerisaoau yore aq “ure pezuvi0 16 ymdoouos azeI9N| nazauumg Wo ap aunagp 195 \dwiay, eyonnsuos uy wareyun sejnorsed uy) areHun ap e9apt 9380 mpioid B-s 99 e999 Eo oBayolut woInd EpUOSo] EISE=OE IG “TaV. west] ny eHsLzedstp dnp “aquaAnd 2 eur e-op wareryiqisod mae rou ne-u 1A up wrest uoWIo]OS 99891 ‘anowrrso08 wig] “ywavdas austen rod [J nu ep ‘tuses mUgAND oso -no ren Hoy “punsas eattog O40 “IAL, UIp WEST “IqesaUaA ap arertTeo Ut Ifo apLzzsON| 2anp oo ammo nunsoeyy nizoqi0 apundsa109 uoMIO}Og 9]989Y ‘TRADPE-NU “yoswouns [-gs auto Insaepy fan ap afoaau aise ‘ean -e1ado ayy ys wfo] 0 vo nnuad ‘asareoap mpuaid mor nu y ayeod nu. Imugano "warsooe 91801 NS “yupUL4OU Uy J2 no JRIasD—s HoNY B UUDANET RO nuad ‘inpiaid pully 89 wesapIsod ars Imugano “‘v¥Sy U] ‘SULIO} 197 -so0 aye ‘aarpse1 EIeIOpUL Baty “LEULOJP rPDap UNS NU YoqEYOWY 1S SeuaqoeWY WNILO ZIMIRNSSEYA IMIMUGAND e "IVI09 wMBUIS 16 9YDIA eur v99 puLIOy azeo wiswade ay RS “(BI “s 1B8Y I) JorONNsUOD ‘aNyTE Lip TIVIOINATIN NJ IEREINOSYW a TRIN TOANIS478 IRENE MAINGUY René Guénon face precizari in privinja modului de a infelege cu- vdntul pierdut in diferite traditii si mai ales cuvantul sacru al gradului te, cuvantul Maestrului nu este altceva decat 0 aceasté intrebare ar fi adevaratul cuveint sa- cru sau Cuvéntul pierdut insusi, adicd adevaratul nume al Marelui Ar hitect al Universul ‘Cuvantul pierdut nu aminteste, ci este intreaga putere initial a Ver- inceputul Facerii, Aceast vibratie ziditoare era apanajul Tui su cerse la facerea lumii Aceastt puterecreatoare este in prezent pierduti, La origini —inifial —actul de a numi insemna in acelasi timp ca- pacitatea de-a comanda materiei sa se transforme dupa voi Creatorului ei. in aceasta consti calitatea suprema atribuita cuvantului in randul masonilor: el este Numele inefabil insusi, expresia toare gi atotcuprinzitoare din Prineipiul creator. A-I . i, un asemenea proces nici macar ni de neconceput ca masoneria si-si pro- punii absorb jna primordiald, cici acest punet terminus nu poate fi un nul metafizic, pura nemigcare. " Guénon René, Enudes su Editions Traditionnelles, 197 2Berthelon, Miscellanées rraditionnelles et maconniques, Editions Techni-Plis, 1979, p.213,“Gv 2p 12 anbyoguads ap auyouuos 27 WL 98u94E “fA IOUS ;pEA BanbessIp axaUOssOAY D7 “aRURS PEYOALE , ays0 nu Hnsuy Jo ouvo “JexHuasa 1ouNd sade EAR O}UNE MjOSAE ESU IY vvoind e-u jnversajruews ‘persayiuew 9 nu ja yo nuquad oreoTU Y-nu -t90 awiasa gig tuapunMaid ye as eluLIajUMo.ID Mes [RIOHIOTXD “EISAA -tueur as 99 101 UL sop “nifeds Uy youn Nyy “yEISaxTUEME fRIUDWOP op uns ynyieds yyope ayso axe utp ayaround 9} snuquso yws0p1su09 1y etvod nu ownue round un tore yo erpe uoUpt 19109 91804 fem yund un 21s [Naa 2159 99 999 101 wISEGO oyunu anuip piuaueuuiod wimgdoy wwuyzaidar ery yun] ourREUI ‘pupd poruowue iy varopunx ‘nufeds uy mymound vazeysayrueur 91S9 Ba -wSaeys agg 18 indaouy way nsioxrun Pzeazyfoquus Pluasuunast ‘arequiiyss op ‘oxoétu ap a0! YONI 29 wavor 0 ezeouoy 1SysUL v9 UL ESIYDUL IMjNoI99 eluLaFUINaNTD ‘fe -numéroooe ung s1x200 jg} afozes HO nad Ul (et {uNjoquUAES ap NES fnseUON IHA 90uey aunds au ‘yna1a9, Swdoa 0} 40490 0] 902 Glojasonpy mmpues us wippus wsof to wn Jeayuad [nyound 1S [nd19D - ZT 6Lr —ITNINaHIW NJ TaREENOSVW FTRINTOSHIS480 IRENE MAINGUY ceva manifestat si care, tocmai in virtutea nemanifestarii sale conine nd cu adevarat motorul ne~ imbitoare a oricarei diferen- virtuale intr-o nesfargita mul Cireumferinfa cercului marcheaza o granita bine del interior si exterior. Punctul este un simbol al Pr rinfa reprezinti mult este expresia idealuh prima lucrare Maestrul o face stand pentru prima data in pi ‘genunchi. Langa pupitrul Secretarului i se inmaneaza plansa de trasat si un compas. Poate ci, acest prim cere este trasat cu stingiicie, dar, pentru Maestru, important ¢ si-si giseascd ‘rasa o circumferinfa care si corespunda inserti mos. Daca este complet deschis, compasul devine o dreapta care nu ‘cdci isi pierde punctul primeste un instrument de trasat care devine de acum inainte unealta sa privilegiaté ce simbolizeazi pogordrea spiritului asupra materiei pentru a o domina. Calfele considera c& Maestru poate fi regasit la punct fix (el nu trebuie cdutat prin cine stie ce unghere ale acestei lumi). El e " Guénon René, Le Symbolisme de la croix, le centre et a circonférence, Editions Véga, 1970, pp. 148-152.9p J] *L ap urind jo9 xewNU Ut 101 No “Jo!Ua9N Lop ap 1S apIvO EOP ap. japuy ¥ nawuad 1op you! ap ‘TeUOUE UY NERSOBYY UN 9p BFoAau 2 “Bfo] 0 -uad juospur 1 utind 20 e wastunas ap afoxsu 9 #9 nidey ezeouoHusUI 25 “8821 wip pou] “lo Bion] se pes azealI0 uy “soTuoseuL fo] foun O}LAEIONY ‘wauopiyosap ap eIuoWo109 uy yuEHOdUI! ap Iqasoap aISD J MIRLIMN midway opps o nat liad yon pou 8 nen a4d0$ ryngaus ny uowozos 1m) 99 manuod ~ Guim you 18 uv asdo$ pounds 20 aq ~ | ‘yma your pS pun aydog— ay nupsooyy mun vpsaps 9189 240 — J swOUO]OS H pinIpose aiso myNAISOEY eISIE, injduiay_# arnnsuos op epeoused no 1081) impruosow apidaapuy uy L(aguiny — €7 sediioo 8 s0490 8] 9p 3000 ANSE BO opr v arensnyy v9 “(anjmiouryop sojaseo!oid mdaup ut) apse wf ynsed “woo se ynynuuoys jada wy ‘snide e] yenas 9 jruayog “24s}9WH098 doo ynuN ‘ewig} “winjon un japise pupsesy 16 asooIWOs uy pursed wesIH] In] [MLD ids op esnpuoa 16 euupdas joquuys ‘pes yruutad op whey 09 pugztadns 09 Inasaeyy ef] up sojayuyunpant jaseNe oa “yeuumn ap nasi 18 vasniur oojfiu ap 2}eo wast yunds p poo 16 yLnyeu voUIpyo ant uy oo 16 yupued azzuy soveypauu vo ynosoundas 2159 ing "sedwioo 1€ 29490 osu sioauy “9[es sojoie1q, | styasop 9 nseduio: Tsp TIIIINITIW NJ IARIANOSVWV TTRINTORNISintr-un alt manuscris timpuriu al masoneriei moderne, treptele scd- ri ureate progresiv corespund vars A: Cum ati ajuns (in camera de mijloc)? R: Peo scart, unde se urcé prin 3, 5 $i7. E: Care e semnificatia acestor numere? R: Cite nevoie de 3 ani pentru a face un ucenic, de 5 pentru 0 calfa si de 7 pentru un Maestru? Inim scara cu 7 trepte (simbolice) cand cere Primului Expert ,si-l ajute pe candidat sa urce cele -mplului sd intre pe poarta dinspre apus si, la timpul cuve- nit, si se infitigeze adunarii prin efectuarea celor tei pasi misteriosi*, Expertul il ajutl pe candidat si urce primele trei trepte pornind cu piciorul drept. Ajuns la primul palier, candidatul se opreste si face semnul uce El urea apo inca doua trepte pana la un al doilea (progresia pasilor executafi este 3-6-9). Spre deosebire de gradele anterioare (la care varsta era exprimata printr-un numar fix —n. tr), vrsta simbolicd a Maestrului mason este TIN-ININSTIW N] IIREINOSWW TIRINTOENISsul puzzle al universului fn Unitatea sa. A reglsi Cuvantl pierdut i- seamni a regisi ordinea primordial, in care orice lucru cautat, incepand cu noi ingine, e predeterminat. Pe un plan exterior, Gloton deplange faptul c4 obedienjele maso- nice au ridicat bariere de netrect ii ce impun condi ‘raqesti dintre ele, intr-un 5 trului mason de @ aduna ceea ce este risipit. Regimul Marilor Loji, inaugurat in 1717, ar trebui si-si onoreze in sfairsit misiunea declarata atunci: tofi Maestrii masoni de pe intreg paméntul si formeze un lant unic de unire frajeasca!, in Cabala, trupul lui Adam Kadmon, din care se formase odinioara Jumea creat impreundi cu toate fiinfele pe care le continea, a fe part, astfel inet toate acestea erau fragmente grarea lor in uni Kadmon sau Omul Universal. in mitologie, casi in numeroase tradi, penta a invia pe cineva viata. Tot astfel, Maestrii masoni igi unese puterile sacre (cele cinci puncte de maiestrie) pentru a-| face pe Hiram si renasca in fiecare nou Maestru i Daca invierea este conditionata de a aduna ceea ce este risipit, atunci a incalca juramantul masonic, a perverti misiunea Maestrul produce efectul invers: a doua moarte evocati in Apocalipsa (2, 11), adic& destrdmarea sufletului?, iat. 7 Gloton Edmond, Insruction maconnique aux matires magons, Eions Gloton, 1950, pp. 80-81 2Guénon René, Symboles de la science sacrée, Editions Gallimard, 1973, .283 2 Roman Denys, Volare étai.l Frane-Mason? Eltions radtionnelles, 298, smart 1952,VEI-BEI “Ad “7s61 ‘PHONED suORIPE “pEr4s ppUDso 07 ‘SUEY YOURNE | run ssnsuy aSomseres oreo uy un w axodgous port ‘aquoq wounds wno ebe yzunnyed ys Hod ‘ysunose naeid 6 ad vo wountodajaiuy use roth 18 laupur te-21 99 vngy -er}euqys ‘elueuozar eum Insoooe apundsaioo sojfiui ap wiaures uy vazapunARd juin] [XB No as-npuyoyUDP! ‘aray|fouoo ap s0y>85 un 9}s9 RSEPY “NIO!9 NOU InUN je [un |p JoquuS vo BUOPTe EnUNUOD o v NuIUad 2[es munue9 apundsai09 ‘eos osu 95 269 UI JOeXS 7190] W YOIPE ‘soTtaD 15.1049 ANU NOIOUL ye 25 uoseur jnsaeyy v9 [my p>0x9 2oy/tu ap puowUND ;MUDLID], “oreyear uy ws B oxeoqide ETOP ap 1 -onu ye agar myeapy omurp yuLOUD wluas2y1P uo HBanuy je ynzBAdU mynyduu 18 (olus0n wo) sOLIIUE Nes rMynyduIo} HaMAsUOD axesa9au 40}2}]9UN 18 (gamoanyse ap soptanue|d) sojeporout JomANs [v Au9eS [r4:Zodap “20 -fiut op exoures uy insaooe apiyosap nunsaepy ap inpedd w vaselpeuy cnassovpy nusou injnyqniszadsas plsoUaUL 0}090 WyLOUG 7y co0}fiu ap vaows wi axsasupans as 29 18 5] ‘anqosauag ‘20}fpu ap nsouns wip uA etfiuas apun 2p ‘oye °] IP UOIULN JuEISUOD WISE a2IUOSeU 3]oUUSIYTED UE Jo] f{tul ap BAouED — ST SSF IT-TNINATIN NI ISRINOSWW TTRINTORNIS486 IRENE MAINGUY ‘Unde este amplasat centrul (mijlocul) lojii masonice. Simbolic, fi- tul cu plumb coboara de pe bolta instelata pentru a stabili axul centru- la gradul de Maestru. in Temp! tat acolo unde domina steaua de foc sau triunghiul de aur. ‘Sd mai avem in vedere c& orice indlfare la gradul de Maestru se pe~ ingropat sub materialele depozitate in jurul Templului. in aceste conditii, camera Maestrilor e posibil s& fi fost o baracd sau un adipost, 0 nisi in zid de bund seama ferita de intemperii, cu 0 streagind, si situat’ in afara incintei Templului. Simbolic, orice calf accede la camera de mijloc ca la un altar gi ‘moare pentru a doua oard de fiecare data. Ea moare de aceasta data nu fafa de lume (ca la gradul de ucenic), ci fafa de sine, initiatul, asa cum s-a perfec in care i-a trecut pragul sacru. I alff igi lasd ingropata fiir regret vechea fiinfi roast de dorinte desarte pentru a deveni o fiint noua, trezita la constiinta real ibsolute. Cu rare excepfii, orice fiinya este intr-un etern conflict cu Murind fata de sine, teste si devind (ca in intémpinarea soarelui ~ de la 0 calfa spera c4, la capaitul nopfii, va putea auzi cu nostalgie din depar- tri de dincolo de valurile de neguri ce preced risdritul soarelui glasul acestui Macstru, spunandu-i, precum Pascal in aforismele sale, tu nu ‘m-ai c€tuta daca nu m-ai fi gasit deja". Camera de mijloc este, mai curnd, temph trei porti orientate pe irecti ale spati calfelor. Prin aceste trei porti aflate la apus, la miazazi gi la rasarit, au navalit pericolele care il ameninfau pe Maestrul Hiram. in momentul inalyarii la gradul de Maestru, candidatul se afla exact in mijlocul ca- merei la intersectia axelor sale de simetrie. Suprapusa pe topografiapo “ANSIBA ap [npesd vy “20 dwn uy ‘uadoosap jndeo guivod jnuoseut *eypeo ap 18 a1u2on op 2]opes8 ey] myndeo vasuredosy — 9 Caow wrsa}09 ‘sung spHauoseuuess azmI4) -uesty ny eo12e0u pugsoas ymaansoey mos ~ 601 Bea “ansoyy 9p 211 (01 uy azaxajtjoud vs -20uy axw9 anyeul JojopEsd o1dn WStAIsnjoxo nun easvoxo Uy wareoyHsnt eye y 1S-¥s oo}fius ap ezoured ‘andoout vB ‘e9 j1qISod eausuiaseap 3 18) gap 18 (and ap nsowu ‘ioVayn) ory :iLied enop aj29 ut auitte] ad aunoUt rgd 2150 doy (itu ap eioUTED ‘UOWIO[OS In] ININ}dWIAY, 18> TIT-IQINATON NI IARIANOSYW @TRINTOEWIS488 IRENE MAINGUY in Dictionarul de simbolurt se mengioneaza c4, intr-o adunare ma- sonia, Vener ‘inscaunat este singurul care trebuie si poarte ca- pul acoperit cu o toca ~ semn distinctiv al prerogativelor sale de ‘comanda, analog unei coroane ca insemn al puterii suverane'. noului Maestru o pail de acum inainte vi ja Maestrilor. Acest stravechi obicei este un indiciu al Pana acum afi servit ca ucenic si calf. De i infasoara caput, Ricutt din panza serobita gi mulatz pe © forma circulara. Tot el defineste paliria drept un acoperimant pentru cap de care se folosesc barbati in toata Europa occidentala. Acoperdmént pentru cap este un termen generic, folosit astizi pentru a desemna orice poate fi purtat pe cap: palais al perceptiilor fizi -orespunde un anumit simbol. Acoperirea capului a reprezentat dintotdeauna o atitudine de respect si deferenja in locurile sfinte. is urtau o tiard, existenta sila persi, ca sim- bol al suveranitafii. La romani, se recurgea la acoperirea capului mai cu seama la inmormantari, Capul acoperit era asadar un semn de doliu si impacare cu soarta, ca si portul valului negru de catre femei. in zilele veranitate (asupra celor trei lumi in tradiia abrahamic’, ev pul acoperit in interiorul locaselor de cult. Acopertiméntul are o funcfie et Gheerbrand Alain, Dictionnaire des symbotes, vo. I, Edi-‘pf0] ul 90] 29120 wdno0 ayvod ‘aes ajaidey ad 18 [npuys ad updeis 18 uesoans ‘nnsoeyy sunfe uoseuL ammoaty yo yunds ps vaia 18 ‘runy padupdpis nes wazopunadnosoro wid sonpen aod as “YSU UIp Bajtan [e INpeIs BI 219990 OP PlOred ‘ajuasouis ap areur uusas puny ‘soLed -ns nidioupsg un ap nSauouio tamdgy ramgou0 e giuapuadop enrodiad yoond nuysaeW\ ap InpeAT v] Injndvo wasiadooe yo ounds ayeod 3g -roqnu injniwo v arzelidos euLd uy areouniatvedns ererpsoud ‘pluagour ap rings innySagys ‘aufoo|[}tuoU aanimut aqtridaared no oder ‘ur arezisedo op edie o vy wazaoan auurasuy gs vaind se 99 ¥999 “(Bjou mnyndes jmupumiadose) tue {-9 v] 1e=ap YOHISO as nu je jomyatds muy yompe Yaa “npg wo ne warop e ap ¥ uMEATF] No WOLIAUAP! 9s ¥-9P SNE AIS9 LOSE rusoeyy tnugoizo erleoon Bo Broaude a1eod as 1S yIoaz0o EANUH O SUE a1—9 [nyjoq -21uofi ou oonun oun v nes Henrerrurey Youn wysaudxs ayeuorty 2itiz2toos uy e1o deo nnuod 1upungiodooe nun eluasqe “Ze9 20110 Uy “yoyodno nwo urd nisytpo mnBanuy a|HBiOUs puyztuoULTE 1S puyZ ~que8u0 “euruiny pugnyosd ‘reansiy w] 18 go ‘nuudoad w] yeVe ApeUL HPAL [90 N90] ~ ndeo ‘na nyduzoy un aqs9 UNO :nIOYyIPe UN e ¥I]Oq ap eIDyD no effexeduios neg “Ina199 9189 JOqUNS 195K Je “PUIAIP BINIEU B10], varedionued yourumas “gunna o Bo BxBINOUID 19 BULIO] ULId ‘Axe 191] 0189 s0|,82n]Eo eansuOY no EPIEd 9p ‘toIdosde anqe 1S DaRy 10d ag ‘quodose indeo pupar oayosour ey Biour 9]fouray, 18 loging “wy sunsous a0U: sunsap Hot azea 9p giey roHadns midrourzg un v} jusueuuod plunayar vo round io nddry “gaseronao exhipen Uy “ppeNNT 68F II TNIN@IW N] IEREINOSYW @TRINTORNIS490 IRENE MAINGUY Cao excepfie, RF Modern si cel Restabilit ingaduie doar Venerabi- lului, dintre tofi Maestrii prezenti in lucrari, portul unei palarii. 17-Saleimul Saledmul este mentionat in divulgarea francez& Pecetea ruptd E: Cum au recunoscut ei locul in care prearespectabilul nostru Ma- estru a fost asasinat? te Prnooramand de sais p care wentel pce eden rea lui au zarit-o pe nestiutul sau mormant. {in Masoneria disecard, Maestrul mason este identificat cu saledmul: i: Care este numele unui Maestru mason? R: Cassia este numele meu si vin dintr-o loja justa si perfect. Berger noteazsi cd este evi ui acacia (salcém), al cirui echivalent ebraic este shith sau schitah siare valoarea numeric& 314! {in Ghidul masonilor scofieni (1801) se spune c&, dupa ce au gisit cadavrul lui Hiram, cei nous Maestri au plantat ramura de saledm pen- tru a recunoaste locul in care a fost Ingropat cdind vor reveni sii fac toate onorurile unei inmorméntiri cum i se cuvine. Descrierea ceremo- nialului de inifiere la gradul de Maestru din aceeasi lucrare spune ca, Primul Supraveghetor ri- saz mana dreaptd pe piept. ‘Singurul element colorat si luminos care se poate vedea pe parcursul ceremoniei de inailfare la gradul de Maestru mason, salcdmul, repre- zinta forta vital de nestins a viet, o solie de bucurie gi speranta, o che- sie a pacii, un semn de recunoastere a alianfei intre divin si uman. " Prichard Samuel, La Massonerie disséquée, trad. $i note de J. Berger in Le ‘Spmbolisme, ne. 382, octdec. 1967, nots p. 25.(xy nw ansodepe mnupmuroyoaay 9p 24 (uosop (st10¢ 891 LE ZE"9R-EZ 01 15°57 RAMSAY), 10) oy wo WEIL In] {NBn}oboo aorUOSsEUE ap uo] wp inogy e10 ,outasp toluazang inseyES ufoepes Wp syrwus InSiym ns PUBDEE v6 a69ja6uL eursese ‘soprtog my indioo eau eladoasap fansy “Tedes wpdseoud v9 rmupured topo FEPES pupsno ap asosny mue[d vo wus EP I$ Sym lun vain es pg a8 nus “Teap ynun waseo9 ad as-npurdo “ees UL PONE op wou puyo :uromyy 1 (0-111 9 pounD) prousy wp fesed up, “uWa] S99H Up ayeAdyMOS MELA IM ‘ainogy Soy Me “UOUIOIOS -09 nuved 2j29 4ojous auup}jnuu 0 e sfuaosau0yjur uy aveu -npe “pouays gusoy ap ‘ind ap auyd ‘auaqqes apes apuo[ “sinose ap ugasoap jurds no 1$ azworgzes uns nu azunyy yaapo aye ened 0 aIS ugoqes audsoq soqinéooyy # ozeumpe op mound sutaop masooy “pupa op 1edes ‘asosny jmiupuugd areo uy 90] un pupfeuias urpofes op Emer O o595—H unser “t aye ntorupwugd sojolsgurg eoxeango uy Ho99qa 6p TIL1NINSTIN NJ IEREINOSWW STTRINTORNIS492 IRENE MAINGUY din lemn de salam, Rugul aprins la care se refera Scriptura e foarte probabil sa fi fost o tuffi de salcdm pit si fepos; si nu este exclus ca atat crucea Méntuitorului, edt si coroana Sa de spi Jemn de salcam. fn ceea ce priveste coroana de rinja si batjocura pe care aceasta Ie intentiona simbolic, se degaié ideea unei incununari luminoase § in pogorarea Princi- piului tami irupat in persoane Iui Isus, adevaratul om, | mediator intre cer si pamant. Fig. 110—Ramura de saledm infipta intr-o ‘movilitS de pmint proaspat sipat, Salefmul ca simbol masonic ‘Saledmul pare si fi aparut ca simbol masonic abia pe la 1745. La ince- put, ela reprezentat marcajul de identificare a morméntului lui Hiram. ‘Se poare afirma cli in masonerie avem de-a face cu o simbolistic’ de Maestru, ramura de saledm reprezinta garantia invierii. Dintre cele trei simboluri, saledmul are cel mai mare potential de-a exprima ideeaLL-9L 480561 “WOIOID ‘suoSou sauyou so anbluuodo wowansisuy “PUosLpy WOROID , Haviqeuy infoquud no -orBoyeur o wIsIXa wpo[es ap wiNUEL 1S nNSOEY -ou fatsauoseUL JOjLINpeNIys HOMeaI9 ango ap mynurRoTes BaI989]y “UESz BOUT) Wo1A IMjouoquy ate Lx -on9 vo orwoynuapr ty 10d waurEIsAL |MIyDAA UEP FuMyfuaUE auaAdaL, ‘aiSozonnd nu a1e9 ngs injnuwio] euoIad up “RpeopUL BAR “ImyLOS ‘up ane ap 1Buaio v pzeysody w2 “astnwsOU I a1oLAU 9p whpen aus2y%p uy azede jnusgozes “2pe1989a tnjoquuts aye 16 2 revtanpop ovnutad ‘2989 1UPULIOUI UIP MOsAID [NUIBD]ES “UOIOID lugoyes op wanes nes waxy 1] ynsyfns “inp ap DBuva.o ax0P9H Us WOE 10 ayy ‘sudsop op so8n sey “erejdspa op urd ‘rer 1§ sorfaad Seingo 16 sunose aise a9 vaca & [njoquits ayso eMUIEY “eINARODY Je [eHUISe [n] of aise mynagaope waxeingo founne ‘goruared auvoUr O-nuy [nu0Az! axe 161 viera poop go greze eisvaoe eanuTes “IUIsEpEL PUEZULY “Injnsseyy ‘8 preiodioo eluazaud yzvarafins ea ‘ojnsaeyy |e a1oiseounsos ap [nu ~wos ourrap sodas op round vo iupugd ur widyur eupoyes op emu nugooy ® ROHOU ~via yIIgisod o aySoyson pnurgores “Fung pe “smnasoundau 1990 8 1S vO ojusods ye joquuis un quns oud roysoe oye ouarod ajozuny :149ANL {6p MI-IINTINN] IIREINOSVW TTRINTOSWIS494 IRENE MAINGUY sale la acest stadiu, initiatul prinde rédacini si ramura trebuie si de~ vvina treptat un nou arbore de Lumina si Cunoastere. Cunoasterea sta la umbra salcémului. intrebat despre gradul sau, ‘Maestrul rispunde ca formuli de recunoastere: ,,imi este cunoscul ‘cAmul", exprimand in felul acesta angaj sivargirea luerr ‘Asa cum lemnul saidezvolte act deste prin fapte cu aceeasi consecinga. Faptele implica semeni, nu in- totdeauna de acord cu ele. Asa incét Maestrul mason nu trebuie s& se Jase oprit, si: amaine ori si fie rinit de spinii arborelui ca simbol al con- i probelor la care este supus. 18 - De la rasarit la apus in Masonry Disected putem citi: 4— De unde veniti? R—De ta rasarit. 1--$i incotro va indreptati? R-Spre apus. F-Ceveti face acolo? R— Voi cauta ceea ce a fost pierdut $1 acum regasit. Pentru a deveni Maestru, inipiatul trebuie si-si fi insusit complet ‘invayitura primelor doua grade, ceea ce nu este practic posibil. De aceea, pentru a merge mai departe pe calea luminii si Cunoasterii este nevoie de o permanenta revizuire.‘oqvapt ajasadas no wrerpaun varenqear ‘opemuds o[ElEUE no HistEUOHL ex vantpuy “urumy ap 2[29 no Biquun ap a[ouoz ywoueuLod puporduy 19 ‘apap aon 98 nu ext wisvaoe ad warejureuy pseser-snde exlsomp ad Bo -seadoiuos 26 | BS “Injazvos [ALUM Ul BSEI BS FEIUDIIO ISO JO “orUION vo purumn suitid & pups aq “sed no sed purwureur ‘wdan ardoade os [pares op “uosbu nasaeyy inspolIo mu Ezeazroqués pmuysEE “TuTUE “ny forgots0 |ruoAzy (/27 29ua}4E “XY WEL) UsRSEA | ap AULA UIA ‘Jouorxo ur urumy vaspuedser e] mnqlsuOD w nated we9 16 orusIN 30] oindiyout 9s gs ‘ores ojauun ad yozeoIU as es aIngan UoseML [TINSo “2 ouowose og “ain eIsPxo nu fo naWUad “InjnapAape vareIMED Uy Id ~1811 2189.29 wooo v wasting ur ‘oxdoouRZertA Bf IZHEZUI 9p esuOsep wyoLseren pupa snde v| yESEI B] ap esEjdop areod as 1A “Yzeazy[oquuts 0 efo] area ad “ayeaxo um) je upders vo as-npupUITIso| ‘quatio auds sxoiuy v-S nunsaeuL jnou ‘auto "8-9 199 UIp TELAT uosbu nnsaey 995 ap t9pars w snde ef puySiow oyose8or 0 ny uyser aids ajayeds no ppIpuvo area ad ‘poss rm Sys P| Teo zee 1-90 aindaouy yarodo & re snde auds jnsinosed ais 18 vozenunuod doos idaap pug ~1p nes ajauts) 199 ony arSos0NETES [NSOeYA ‘I -orp]p0 ap miuaueuntad warms sepese a1so inynuoseyy vtiPUo> 4 Inlue] emadiod v nnuad aunrodojaiuy euwsuen ys ynuluod jansoeU “(gyno 0 winaosd) yse] waumy uy vastSspaRsOp OMe BS ‘un vo) ous ad gosvouno as ys enuntod 20 owas uy ‘oun’ todo tpund -sp4 b natuad 16 ndst4 180f » 29 7299 PyO|OD] Dunpo B napuod mpéord Jsof 0 a9 paa0 vaswospdad ps xepese arsaruth mInNSSe YY waRIONT “ayes tohumns 92 1811594 “elunnd no aso eur poep ‘afajna v nuyUad 1S auTANO Os UND vddosai mn] 9[olsspUNRI eIMysoe JO[SeION _BfnuIs ales IABpBD BaIEINYD UL HyuLod ENOL 19D “oyeurpeo ayound. Sor IIV-ININATIIN NI IaREINOSVW aTRINTOSWIS‘asonerie, moartea fizicd a fratelui e desemnati ca trecere in Orientul eter, sau ca acces la Adevirata Lumina. Astfel, trecuta de la ceste, ci este invaluits in pacle, de parca s-ar pregati s& dispard. De la vapaia debordanti, asa cum vede calfa la orient, dupai ce straluceste 0 ‘vreme pe cerul inceputului de zi (Luceaftrul de ziua), steaua de foc ‘rece treptat la apus, invitandu-l pe viitorul Maestru sa treacd iar de la interogafie la reflectie, de la reculegere la meditatie, in puterea noptii. itandu-I pe fiecare Maestru la re ca un Luceafar. fiingé eliberata de intuneric urmeaza calea luminoasi a Maestrului Iumind cAluzitoare pentru frafii si de pe toatd suprafaja paméntului. 19 - Mersul Maestrului mason in RSAA, pasii Maestrului mason sunt in numar de opt si repre- ‘int 0 recapitulare a intregului itinerar parcurs ‘compune din cei trei pasi ai ucenicului si cei doi adaugi cei trei pasi ai Maestrului. Acest mers se efectueaza de la apus la ristirit si exprima continuitatea apropierii progresive de lumina.‘usarg [MWUOLIO B] BS wosD904 e| Eup BBUNE [-¥S FOuBOU NASTY “Qupuygop ap aupurgs 29 e999 v] UpUEGop 1805 B inzvo uy) Woden upUMU aysq “g ap ARUMU UY UNS ‘nou eingye yngndaouy 1 ny ur tlesoid ngoeyy anes op weary mn] jeaoyNsusU injndny vaxIsEs el aypjdurgyuy s0j90 wasnurure uy nau jnazauug ‘uUeOG] “yY" PULL -bjoxo ‘ompoio ap [nutuas pINd9Xa 16 J99 auds aya}eIg YIP MMepIpUED b]vened wap 20am yransoeyy aseo usd yquno au uy SuaUH inn rung -uy a1sa {(G un puputiog) 2199 ap ooze enop ¥zeasen SIO SOY "WENT Inf mmynGnys$0o ye ESET oxdsuyp ynyedeo e] rye mnsedusod ajoiesq, ‘any 1040 U1 no “(oquaon ap inpes v| ap mndeosp out] uy pnszour 2p [eitut wyeses}) ourspaut vrisamp ad ouraas sed Tv (12aut “1op ry 39499 UL idasp insoroid EU ESNpE 2959 SU ode — yepzout aids sndv audsutp govoyd o1e9 szoortuos un-nutsd — ny cnuaepeo vudnseap ad qnoan idaip jruorord no aony 9s s19u nou IMISeoE qe sed mug “eBupis aids rode 1$ eideoup aads andeout vy ‘os201w98 un ‘envapod ad gyre as jnis91 400 ap ajdoude as s0j9pess snus vy asruaaod ap ‘todeur 3f0]820 dns v nes mjnuejd v ‘qunisuownp wnop e youn varepsoge pupwitidxs “Izyzerus ose ‘exdeaup auds “ex0¥e] nun “iSed lop mnjnoruson used ¥] YENEpE TOs Te9 SIO “(a4 wy) adaup [99 no nes: C¥VSu uy) Supis jruojaid no purwiod ‘soyso uy pd}e9 no “eideasp aru inogy “HeBnype Sed 1an ulid yzeam9ax9 9s mjNoqUaON [NsJIA, 6p IL"ININAIW NJ JSRIINOSVW a TRINTOSIIS498 IRENE MAINGUY ituali ai Maestrului descriu retragerea lui ilor primite din partea celor trei calfe inraite. La prima loviturd, Hiram cauta scpare catre mi laestrul va face tingul ramanénd suspendat nivelul ‘mers, gamba traseaz un dublu echer prin ridicarea cal ‘mea genunchiul tie in RSAA si in RF). Pasii in Ritul Francez Modern sau Restabilit repaus“ in care porneste pe axa La gradul de ucenic, mersul incepe din jcului se efectueaza in dublu echer, calcd de laterala genunchiului piciorului drept 1a 90 de grade. Al treilea pas al ucenicului se face aducdnd pozitia de echer simplu si riméndnd in repaus. La gradul de calf’, urmeaza un al patrulea pas, obisnuit, la dreapta La gradul de Maestru cei trei pasi se efectueazé trecdnd in diago- nal peste reprezentarea cadavrului, fird ca migcarea si fie accentuat a inceput al unui cere, asa cum se intdmpla in RSAA. Ritualul din 1786 si fndreprarul masonului (1801) descriu identic pasii din ceremonia gradului trei: Fratele Expert il pune pe candidat si efectueze primul dintre cei ‘tei pasi misteriosi, El trece cu piciorul drept peste Reprezentare (de- senul cosciugului~n.tr.)In diagonald, de la apus, unde este asezat, ci- tre miazaz, jindnd piciorul stdng in echer la inaltimea genunchiului:as-npulysou ‘areuRdap 9]o1989p no ‘199 auds ajaitaq wunvapiows EOIP “1228 “‘nnaysooyy ImjnsioU vaxorOyoUT | YYSU Te FEMI IMpeMIL Uy MN. NEL IMUBJS osoag]s 1S BioaMIM eadnseaP NSS ‘ny ‘naw jnazautung ‘suumocp> :pugorz 199 auds ajateag why B48 ny -nuwog njduroy yeurypuy w pupD youre “oWOJOS Bo 9189 enOP-y snow ezouun | ‘oumwog ‘yy :punsos i$ ypeai9 YS 9J-npuTuoAdt 199 auds ojrurpUE JWOIpH ne ajayfeo “LOW nassBIy 1S-npupZBA “po wade ays9 BUILIE | "UIDs IMySODe aye LRIasdLONU! EOP TISIKA yu nazouung ‘ouUTEEK] “YY :PUNso: ‘2jazvoro1d dun Hsej908 uy purroy ‘osdeoo ad epes ys jode a[-npugse] ‘inndes eadns “Pap urgur zojaquie vareorpls Ut RISUOD O|ESOEYY TE UUIOS afore yy :]ayise uutas ysa0e a1s9sap (981) !uarloas «optuosou npIYD a1¥0I0 ap [NUWAS — OZ -jnupoo19 no ayRour ap 1Ao] BA [F atE9 BILD BION e-ap vad No Bley UE jeuayo jmadaup uy sunfe IEP “| 199 BzeHUDpIAd 9S a1e9 Ulud aLEULM OND eM -so08 BOIPUBUIOSE UJ YISUOD Y.PY Ul NAISOB]AY op Mynss9WI oytoodg a1 8 awonjdeyuns ase Te-op 199 azaninayo ws snd aieg ("*) yoo uy ideup [ruorord pupur ‘y 1 oumquazoaday asad Bt fe azonyaajo ws snd 9189 66r —TI"ININAIN NJ ISRIINOSVW FT TRINTOAWIS500 IRENE MAINGUY Ah, Doamne, Dumnezeu! meu!*; apoi mainile sunt lasate sf cada Pe rasonic de Maestru. manual masonic se precizeazA ci ridicarea m: 1a de o migcare a mainii prin dreptul péntecelui, cu toate dege- crizonial i c& semnificatia gestului de surpriza este intl rita prin lovirea puternic& a sortlui Ia coborarea brafelor! in RSAA semnul de oroare reia 0 scenii foarte scurt din legenda gradului de Maestru, Venerabilul ficind gestul de aridica sort care ‘ram, incremenit de groaz, Venerabil depairtate si strigd A, Doamne, Dum- le saci cada peste literele de pe sort. Contactul brutal cu groziivia asasinatului depageste puterea de infele- gereaom multe semnificatii, Maestrul {iz un trig, un semn de ulure i stupefaetie, dar side spaima coplesi- toare in faja dec&derii omenesti,cAci raul are chip de om. ‘Geatul de oroare se descompune in doi timpi. Cel dintéi const {ntr-un apel la fortele superioare, iar eel de~ wr-un gest de 10178, de deznidejde. Expresia ,Ab, Doarnne, Dumnezeul meul" era jn cocictitile traditionale si recunoasterea stirii de supunere a unt Var sal fata de suzeranul séu, desemnat prin numele de Dumnezeu. ‘Semnul acesta este un gest de deznidejde care exprima o suferints atat morala, vic8. Gestul cu brafele ridicate sau desfieute in- died o aitudine retinut, de profundi suferint. El are loc sub efeetul surprizei, al socului brutal produs de descoperirea cadavrului Macsiru- lui zAcdnd sub o mani de pamant. ‘Se poate considera, intr altele, ef semnul de oroare este 0 resPin-= gore a violent si un apel la alianta cu fortele superionre ‘Gestul acesta de deznddejde apare si la personajele care sufers $i plang in asa-numitele (Plangeril lui Teremia, de pilda) Lamentai, Ete tun gest inspirat de o situatie dramatica din stricta realitate ca multe alte gesturi tragice, dar neciutat, reluat probabil carac- ter saeru reprezentate in piefee satelor si in pridvoarele biseriilor oc- cidentului in veacurile al X1ll-lea gi al XIV-lea issu Picwo-Frangots, L'Uniqueet parfait uilew, pour les 33 grades, Pari Imp. de Nowzou, 1812.j12anpo, 20 ndoo ‘ou 0] :puysos qoopsad ap pnuuisg zy eponf ps ja 2ainqau 29 ‘Jooted ws a}$0808 as uospu nusoDy nun viDLa IOC ‘J apise suo -sop aiso s0]TuoseUL Je JooLad ap jnuLES inynuosDul pnaprdoupuy UL Jool1ad ap jnuurag — [7 IRBLNS op TeULIN 2159 NU [MIsaH ‘asIwHOD !oUt ~Ho vareouo yeusns9u UTUIEDZ 8 ap indoas UI “TUISIEPY 9p IN|NUILDS |e duin vaptop ye-ap 499 -e0 sey rodeur snp 2489 ydoup (ru01 ‘smedas ap ynuwos vy 9p ‘iduip top 199 anuy [wasD nu wu rsooe uy asupns a1a8op nied ImaGop no ‘o1uyeuy peruozuo psunuy Rideaup wu 1 WINDOXD 9s ysoON ‘IIRANSOEYA [NUUIDS 1 2}S9 azBOI0 ap NUWIES wideaup vy reurjous indo no 1S jodeut adaup yruorord no ‘orunay e ‘Esnp eideaup vupus no 2ovy as areos0 ap [MUMaS (A Mes) WAY UY RAL MT aaNOIO ap MUMS — ZIT Ba VS wavor0 9p inuMDS — THT Bi Tos UITINSTIW NI JaREENOSYW aTUNTOANIS502 IRENE MAINGUY Dupa ce face semnul este intrebat: 4: De ce se spune coy Vaduvei? R: Pentru cé tofi masonit isi spun copii ai lui Hiram.! Gestul se face ridicdind cele doua brafe deasupra capului, cu pal- arse spre cer si cu degetele incrucisate impingand pieptul xrul drept inapoi in timp ce lanseaza strigitul: la mine, |maginea mainilor incrucisate exprima o durere launtricd. Faptul de aridica brafele deasupra, pentru a chema sau a lua de martor ce- rul este un refuz al adversitaqii omenesti si o chemare a frafilor in ajutor. Acestui gest de deznddejde i se mai spune gi ,,semn de ajutor*. In Care este semnul de ajutor care nu se face decét intr-o situatie a Trebuie si duci brajele in triunghi cu palmele, intoarse deasu- pra capului, si sa strigi ,La mine, copii ai Vaduvei", caci, dupa ‘moartea scumpului nostru Maestru Adonhiram, masonii au avut grijii de viduva sa ai caret se considerau, privindu-l intot- deauna pe Adonhiram ca pe tatil lor.? 22 -Gabaon® in indreptarul masonului putem citi: I: Care este numele unui Maestru mason? R: Gabaon. in RF, orice Maestru mason poarti numele de Gabaon, Acest nume are mai multe semnificatii foarte interesante, este legat de semnul de 1 Regulateur du Magon 1785/1805, e4, critica intocmitd de Piere Moller, Documents Bonseignewr, vol. 1, Tulane Universi 1996, nr. 158, p. 48, 4 ortodoxa (Cartea lui Iosua Nav!) gisim Ghibeon. (ote) New Orleans, USA,“oussowpuyy suontpa “dna *¢9L | ‘2pous awe mp jammy “S986 2p SINbIEWN , by eupd 18 eoazy vj euyd ameg v1 16 uoIOH-19g aL! uy auds vay uorgey “Inymu ‘snp ¥ ensoj apun ‘yeureaug Mnja> WeoIpep 2]M9 ap 90] 1S9} v BIBOIUEPE “eIdUIPD PUTLUOP [2 “OUUH|EUL o ad renUIS “(Us smug] ap 1s9A-p1ou w}) njnuoYLD] waxoydaxde UIp SeI0 UN aIsauoEqLD nazouung ij pinopid pse2 0 nasout if 0 napuad pyosna ayf ps ainqaas uosput tnun Duy getsva.0 puuivas. “2)Sys1S04 ap pumas uy mnpupUy2] pmsoszyD 180 nvaund 184 piyavssy 2409 uy injnz0 aJournu 3189 2409 ‘uongDE MUISODYY Un BwBLANS 2180 UNU 99 2df :alumnu mnasaoe P armosdiaiuy wie 0 WsES (98/1) PsRUmayUOp PrZ>UOSPAY BNSO]) 10, 420) “18 UIP BULIOG 0 9189 UODGOD YO ¥ZB: ussou pinaf oy ap 18 nozuung 9 ap so3nfo 2499 9 napuad supano 1soa0 wounds uosous You ‘pos vsv ‘njsojats pasvasspaysop 18-98 fortad fofiso Fnpupp ‘201 us Is » ayasvos snag 1S jnjnuovgny, nadnsvap yasvaado as ps 924008 79 H¥ :9]2qs04 n> Injnuwog PEns © sosaupn 0 79 “opunge ap isos inj voxsnd ap mmso nu pout 1S vaE -nuasuy ospy 28 wna ‘uongns Hivia9 ajunpr qns mdm pupa ad ‘4A0N nsoy vaanf 9} 2409 ad sojoqvogzps wauase ad ap 508 un 9185 22 quonqnn pupoiz ‘ia9 auds ajauod no inyndos nadnswap atint €0S —IML-ININSCTIN NJ ITANOSVWW @TRINTOANIS504 IRENE MAINGUY Macheda. Pe cénd insa fugeau ei de fiii lui Israel, pe povarnisul Bet-Horon, Domnul a aruncat din cer asupra lor grindina mare, pan care au murit de grindina au fost mai mulfi decat cei srael cu sabia in lupta. fn ‘aceea in care Dumnezeu opreste-te deasupra vai pang ce Dumnezeu a fi aceea se scrie in Cartea Dreptului: «Soarele a stat in mijlocul cerului cAtre asfinfit aproape toata ziua». $i n-a mai fost nici care Domnul si asculte asa deasupra cAruia striluceste luna, fine in mina dreaptd wn scut rotund. "Biblia (Losua 10, 10-14).506 IRENE MAINGUY Regele Solomon insusi ,,se duce in locul inalt ce era la Gabaon" (2 nui arheolog care se strdduieste si scoatd la lumina Gabaon, Maestrul mason, verigi a unui lant nesfarsit afi regasita Unitatea. Gabaon este un simbol cu multiple semnifica 1) Gabaon este simbol al suspendirii curgerii timpuluis descope- tind calea de mijloc, orice Maestru mason giseste astfel puterea de 3) Gabaon este si un simbol al solidaritatii colective, amintind c& , fir ajutorul frafilor, un semn de pericol n-ar unirea face puterea si fi de nici un folos. it peo indlfime, Gabaon ji asigurd Maestru- de autoritate in Loja. 23 —-Semnul la ordin un mijloc de recu- mbolurile, semnul la ordin are o sem- cate verbal in jurimintele diferitelor grade masonice ca si semnele care Je corespund se adreseaza de fapt centrilor subtili ai fiinfei omului?. iri cu pedepsele, Denys Roman precizeazi: Lafiecare grad, ps cu efect contrar scopul * Guénon René, Les Apergus sur 1983, p98.Ld "72 do “shuac weUOY | VVS2 UE nsssonpY ap InpEAT By wIpsO I INUMOS— PIT BL [W109 foUw}s9 vareaxO ap poseaL -urure 16-ps pungan nasaeyy azesoy ‘areoro ap nUUUaS no 91IU9p! aIS9 nujsaeur ap jnuwes yo jmidey goudxe 29 vaay “nnsoeUL ap mjNpeIs ye -uatuepuny vonstoquuys aimnsuos yurts9 ap gley easeos0 “aEIU 40}5 -[eo vayred wip eysaoe op ayntutad aprinytAo} “UreITH IH] WIN “(Sof yeu NU. ‘v] are imap no o8y 28 aff “2onuap! UNS. ‘ppio vy jnuUEs 16 naysaeWA ap NULL ‘| IRUUIOS op 1LI9]Ip 9189 az80I0 op [NUS * fst 2189 99 9990 punpD uy gysuod ares doos “innasoeWy [e P ndoos e njosqe ean -uv ‘injmoyns rRUEsap EoIpe “(| ‘Z) Bsdieoody wy soye Your o1S9qIOA. ‘98 a1vo audsap tou enop v foun sundxo as tmupunpunf poreout 1S} a769 uoseu nasoey [mifouoyou ‘OreULN Ud "RO]ION [e INNES UEUINE 0S IVTNINaTHW NI JaRINOSVW aTRINTOSNIS508 IRENE MAINGUY 24— Plansa de trasat Plansa de trasat este un atribut al Maestrului mason dar si al Secre- tarului lojii F:- Lace serveste planga de trasat? R: La mai multe: Aceasta ti serveste Secretarului, pentru a scrie procesul verbal al lucririlor lojti; Maestrilor, pentru a intocmi pla~ nuri bune ca sa-i instruiasca pe ucenici, pe calfe si chiar pe ceitalfi Maestris tuturor membritor lojti, pentru a stabili strategit, adicd pen- tru a chibzui cu maturitate inainte de a pune planul in aplicare, pen- tru ca nimic sé nu se facé fara temei, ci totul sd fie bun si util si cat ‘mai perfect cu putinti:; si, in sfarsit, planga de trasat este bund pen- tru fiecare frate pentru a plnui ce si cum trebuie sé fie el pentru fra- {i sai ori pentru profani, cum sa lase o urmit in viata lor, cum sé le Serveasci drept model si sé le dea numai pilde bune de urmat.! Intr-un manuscris din veacul al XVIII-lea se vorbeste despre im- portanta utilizarii de c&tre maestri a plansei de trasat: E: Unde se face lucrarea maestrilor? R: La plansa de trasat. FE: Lace serveste ea? R: La desenarea planurilor, a sectiunilor templului, pentru ale transmite apoi pe injeles lucritorilor din subordine. 1: Cucce 0 puteti asemdna? R: Tot asa cum plansa de trasat trebuie sa-i slujeased Maestru- Jui arhitect la trasarea planuritor pe care le da drept model de urmat lucritorilor sai, la fel trebuie Maestrii masoni si-si supravegheze Purtirile pentra ca ele si fie o bund pilda pentru calfele care, de le vor urma intocmai, nu se vor abate niciodatis de la virtutile prescrise in statutele Ordinului.? (Cea dintai lucrare a Maestrului mason este aceea de a pune bazele operei universale, al cérei simbol este cercul. 1996, ne 158, p.48,‘66-18 "€4~cL dd “3661 ‘uowores 9p JON B| SuORPE ‘207 ap nveIqDs Np saaxsomnoads soanioodsiod — | Bp shiosado swususpuof-unsp,p 194798 Wojd 7 ‘PUOWKIY 238 250207; 291-191 “ps1 dd “1861 “OUR auBIY ‘ombawosou awerou0Beynty uoNpoA D} suxp spuD0S sauquoN 507 “OMY WIYBY , ese ap wueid — $11 Ba + ggioes puniow gdnp mjmioyrpo wamoyLI9A ae[RI0 “erhepuNy pup -oadas jmun Sraupuaged epe90 18 jeu9o pupruszaidas jun ‘opedo ore mop ur taeda (f ef z ap soptamie] erlsodosd no) ryBumdasp un surigo 98 ynBy gop aisaoe uses v nuNued res909u [MOINS B| EsNpaL aIse eS ~en ap euyjd yor “njoquits ulid axnmynsuosas jarrouoU Y EiOes EE mop ap aunduny o no tySuradasp un “nfor je Suny fao IMEsEd 18 BD + \(inyerpiourid) nsoes waBune opury eIeoLOdns atfoury 0 ap vo a1E -ourau ap eummas guy as es mqan se ese ap esuyjd 18 axowoUr anu eummy8a] aBojaiuy e nnquag ‘Terpouad up aunurue 0 ‘pzauuDUD 0 259 ‘wors89joiuy ‘uowig nnuad wo ezeazyooud rurySay “suuTUMaNw HONSPOU voioiseouns 2190 ress ap rosupld varezyqHIn Bo BISpIsuoD 1UIyBOY_ “injnnsaeyy eounw purfids as vo og “lornsargus ye jqySuE Ny Toyo ojooe wiuyzaida yese ap wsuEjg “IU Inuoaoo ad wrequozaudas 9189 1eseN OP ‘eSuejd ‘pesd inunad e] og] “ou! eoswoyt9 Bs #8 aHIOS Bs ONE INNSSEAL 60S MN-ININATHN NJ IEREINOSVW ATRINTOSWIS510 IRENE MAINGUY 25 —Transmiterea Pe lng misiunea de a aduna ceea ce este risipit, Maestrul mason trebuie si transmita cu discernamént rezultatul sintezei de infelepciune pe care o trdieste, care este el insusi la nivel personal. itere au cam acelasi sens etimologic. Tink Juda indatorirea permanenti a tran: side A transmite provine din lat. cransmittere, care inseamna: a face $8 treacd, a face (pe cineva) sa ajunga (lao concluzie), a comunica. Trans: a vehicula spre. jc. In acest sens, se impun a fi abordate urmatoarele trei chestiuni: litatea gi necesitatea de a transmite 2) Instrumentele transmiterii 3) Datoria masonului de a transmite Utilitatea si necesitatea de a transmite ‘Transmiterea in masonerie este, inainte de orice, un act de comuni- care si de schimb intre adept ca fiinfe vii ca orice transfer, el este mai cu seama un act de Se transmite viafa, nu indiferenta, se transmite cunoastere si iubirea pentru frumos, a transmite e o pledoa- rie pentru traditia ins&si, pentru continuarea ei... Continuitatea se per petueaza si se organizeaz’ doar printr-un astfel de scl Fiecare dintre noi incepe initial prin aj fnvayand cu ince- tul, absoarbe ca un burete din fluxul cunoast bogatit mai apoi cu ceea ce a primit de la frati si, dar gi cu ceea ce a dobaindit prin munca‘1a Joy 0;EUHN eT S008 16 tioyye puLustren Bs gan BA ngs INpUEL B| axe NojOu UN aTeDOy Up 20uy BA suoUsUEN EISeOIW “naSoU ajadvoude ap agnt 199p ‘210A yung ap reuse reB4]q0 18 ounISTUE o sey YosuN ‘Squowinuss 16 ruIprane ExJOAzep axvo9} “21a HIM=!DOs e “rUM| w “9110, -st vazaySeouns “equim :EMony ayuuNue NuuSHER 1 91RD 1yS HUSWIS No oeIw0d UE EYE as MUO ‘sUBUIoo RpaBey uC] “Ute oP Eh ioe 9s uaureg “es MuOWAS No RaNMEBa O-nut apse apuLad as UIC) atuouro Banuy jnsaifoud ej wiony v nuod vs earerd fo} uy S-npugonpe ‘Orso wAii94 trupo v ‘ssaqrusUEN ap 1BS 201y BA azeooy ‘JapIsy “Injnsieatun jnssow! no wostuN ‘feuosiad gieta ap pour sunt pt urd wind vs nq. -211 38 20 va20 & EIeop! eoUIPUN JayIse aUIAap yonETUT ehuatiadxs, aun] ope 9014 18 1y ap UsaBJsoU yMlue] ALALIOd ind B| “NEY Inpugi ej ersadiod v op vruepens aundnsaud 90 pjessoAtun autrugp pseot -oUa8 op iue] un-nur pfesowi azefesue ap puny o vfap utUeasut ‘eAddrTe ‘auedap youl up e nnued 10 “eaae void w nnuod nu ‘nSoutud ws 9190 YV o|}uoure0 trum 978 auLAsp sojLMIaUID} BoxeBajaluL no BIEPO YoU ‘psu oySooradgyuy 98 ao 100 un “uejo un ‘sioUap UN aise LAJO BS HS BN “ep Vv “nSouowio afuny razyoxi0 yuaxout xo[jau un ayeod aysa jwuLad y “ywezau 1 preod {8 ojesioatum rotzouoseUE fe IA ynjnjdusay eYfonunsuoD apise Bo nuNUad pujun] nos rant pundspa v ap worustus rrurjduy jndoos ~uayiodxo 816 r}S.0uns v aoyuusuen op s900ud UNM ‘uowep are uoseur jnnsoeyy ‘oneriur rynsiowiap o1fes8 styosop 0108 -ojaiuy 18 axo¥Seouno op yuoz0 un pupan “tiara wzerure e| sunly “phera op aes faluspodxo ye “a[es zojseneo jnpos “upueqop & 99 B99 ‘myusuen ps oundoad atvod 181 nnsoeyy wuaAap [nUOseUE ‘peuOSIOd vs Us MI TAINSTON NJ aREaNOSVIN TTRINTIOANIS512. IRENE MAINGUY Prin transmitere, omul ca specie rezistd timpului si mortii prin con- tributia (deseori jertfa) generafiilor ce se succed. De-a lungul vi ccelor care vin dupa ei. fn fel /or perpetua acest ciclu nesfarsit si vor cont nua, aducdndw-si cw tofi piatra lor, s& lucreze pentru progresul intregit omeniri, Omenirea devine astfel partial stapana pe destinul sau pe care simte obligatia de a-I transmite pe toat& durata existenfei sale. Avand in vedere scurtul rastimp ce-i este dat fiinjei omenesti pen- pe pimant, omul este indreptatit s4 creada c& esenfialul con- cea ce va invata, dar mai cu seama in ceea ce va sti si transmit mai departe; ceea ce-i va permite fiecdruia si dainuie, proiectindu-se in viitor, Caci bogatiile acumulate si titlurile dobaindite Ia ce folosi-vor oare 1UDUD]O undnsoid vq ‘woseu nnsoeyy mup>1I0 PLOW arse doIuOS pen JO] Njoquits 1 s0}!aN HaWwsuEN WenTeo vareANsISy V,PorEUptos 1$ vareyussyEAy “ea nije res inidope rnuod gresia ayenis900u 0 ad vo apaa eLoUOSsE A, ‘elegy omni 181 ws wznyar area Joo ad pun UIp 2]99 ut aBnaNsIP BA [1 WHnas aso nu TUDLUTU BIOMRD ofoIO99 ap “HgU{ezned e Bo] ware ES ‘naiuod oumy ur 72.0 od nu jrystoBo “apodas a1ze0} eopyo ze 16 wasn 10-8 ‘avo azunyy 1o1s908 vULOpLY “TexouD8 JrXny v] axed vr BS sTuLIOd 1 are SIS MI IINSINN NJ TARIANOSWW s1RINTORNISde culoarea neagri si de drama mortii. in fata ei, orice fiinta omeneasc’ zu di gi nu primeste nimic material. Omul se goleste de lume, lumea se goleste de om. Pare c nimic nu rimane din aceste sfarsiri reciproce. {in recuzita ceremoniei de inalfare la gradul de Maestru se remarc& sicriul acoperit cu o panza de culoare neagra (pe care uneori este bro- dati o cruce latina alba.) Negru si alb nu sunt, la drept vorbind, culori. Abul este sinteza tuturor culorilor care sunt reflectate, pe cdnd negrul rezulta din absorbtia tuturor culorilor. Prin urmare, tabloul gradului de Maestru este lipsit de culoare, in beneficiul unei tens lojii gradului trei recapituleaza principalele simbo! nului obstese al omului: —un sicriu — orice mod de a fi e marginit. ~ craniul asezat pe tibiile incrucigate — trecutul conteaz4 fiindc& lasi urme. ~ echerul (la capatul dinspre apus al sicriului) ~ viata merita traits inordine —compasul (Ia capiitul dinspre risarit al sieriului) ~ moartea e un nou rast. — reprezentarea plansei de trasat —infelepciunea supravietuieste in- dividului fiindea poate fi transmis semenilor in care este infipti creanga de saledm marednd locul pripite a lui Hiram — nici un mormént nu concureazi cu timpul —lacrimile de argint (céteodata) — last aminti le dantelat (friza de pe marginea frumos (ciucurele)red “Ex6r ‘PREUNTEeD suORIPA epuoW np toy 27 ‘94EY HOR | murgoqes 6 nsedwios asus — er wbuera squoseur -s0109 99 /1q>H4Baut noo fi mound ansaye aise aueo 1$ (uoseus 2p envays ereiuozaidas aso aso ut 20 A ooyfiur 9p tasoure9 apund fo RIsagluews as 9160 UE aux Ut Be 98 TuySOeUE 99130 BO ULIBDSUL 20 va99 “(srs LES edus09 301 “(Sof snd v] yeza%e ays0 JR194>9 19 “RANSOBYA 9p [NP 218 vy o1nfupjur uns reur nu ynseduioo 16 jruayoo vo wuoHuDUE 2c] “hy 2onpe wyoqes ap eanurer reUMU “HfO] InyruEAGD [ruBU-qqe UY LIS TM-ININSTUW NJ TARIANOSWWW TTRINTORNIS iYIOT NI ASOT ATILONNSA 18 WasL1O TIA Ta10L1av> ics“ost udnp ‘2f-npueronjorg “tuoseiC] 4oun ayeluIparouy ay ws a9z6n ‘9p 18 quopuarur ap aqtiouny vo wrinjos ses e-s (USUI) JQNUP eT “OFLI BL ap BOUL ( aued.q 9) sOmSOoUsFUT [99 2]9yeIG BaUMU 9s J9 9790 21 Ly jnsaa0e B] ezed eandise aueo [a0 ‘sorliadoay ad axsannd [1B “Hod, sun ep 1S9y et myer w azenoaxa UNG P| RaUFTOA v ap FUIOXNS x01 | Ise ap iioumy ap sor] >USLHON “( -94 8 oxvungosut ap r9J99 azvorgURUIaSE) YoYsDads oquOMIAIDD O-nULId iesoes warasad eund nuquod wlouny arsaoe uy HisoAut ‘1o10z041 lun 18 seraio9g um peruowrareo v] wfp nedionsed wives up 1a mja1 “RWB ouayit4 ap sonsned elo] UE “9ELI UI] “OEL BdNp Rosearo pS Indoo vaigonpuios nesnsise oreo 10799 jrmmumu ‘(py 30709 “sappy un ap swop asnpuos mesa ‘aaryozado laqsoUOSPUL a[e LMIDOIGO 18 InBox op steoseus POUL “eay-TTIAX 1k IINoeDA jnindaouy vy ap ajsfo] ¥9 ‘ared as ‘aynasouns so!uoseU S}UDUINDOP [YOOA FPL IO}99 HALO asourfdapuy 9] a4vs 199 18 efor ur apjoung — |522. IRENE MAINGUY RSAAa redenumit funcile respective ca la Modernt: Expert si Maes- trade Ceremoni Inzilele noastre,zeceofieri asigurafuncfionarea loi fn simpulku- cririlor. Sapte au atribufii ce nu implic8 deplasarea, sunt asemenea | unor piese nemigcate, edei opereaz dintr-un punct fix (uneori denu- mit platform, asemangtor unui podium), unde este asezati o mast, i ‘un pupitra (de regult in forma de triunghi) | Referitor Ia simbolistica platformei sau podiumului (ft plateau), a pare si aiba legaturd cu geografia sari a loi. Geografia fineste platoul ca find o poriune de tren r fay de zonele din vecintate pe care le domi. jelege cf ofiferi loji in exerciful fimetiuni au o viziune ‘mai detagata, putand fi astfel un exemplu pentru ca tofi cei prezenti s& nzuiasca spre o lumind mai inalta. ier dio tenta autoritara, etimologia lat. officium inseamn’ funcfiune, ja are o semnificatie pagni set de atributii sau a tine slujba fille in conformitate cu o anumita randuiala sacra (rit). Alte infelesuri moral care se ine corespunzatoare din jtul respectului pentru for- ia de a transmite experienta func ale Ordinului, in scopul gura eficienga function: Conform instructiunilor masonice, offferii se ridica si sunt inlocu- it, dar lucrétorii niciodata. Inte-adevar, in loji exist un proces electiv (de regula anual) prin care lucratorii, Maestrii masoni, sunt permutafi*saVUD S41 SOL 40 SALGATU STULIVW SNTIONY eae BEE EEE GES J 3 HOOT Vita WW ATEV INGA «524 IRENE MAINGUY in diferitele posturi de conducere a lucrarilor lojii. Revenirea la condi- caci unele functii pot fi ocupate de calfe in cazurile in care numarul Maestrilor din lojé este insuficient).. ‘Termenul lucrdtor trebuie, deasemenea, definit. Potrivit dictiona- rului lui Furetiére, un /ucrdtor este un mestesugar care presteazi 0 anumita munca. in veacul al XVII-lea, se mai spunea lucrator si pen- tru a desemna o persoana care lucra cu hamnicie si indeménare. Astfel de calitii, necesare odini tante gi pentru buna fun rile ofiterilor I 1 mestesugaruh sunt impor- ‘ntr-un lant nefntrerupt in care cei mai cd pentru a le lasa locul celor ms vor asigura perenitatea operei ridica si se reintegreazi mun resc, in climatul frdjesc al unui efort impartasit, asigurand continuita- tea acestuia. Respectarea eternei migcari ciclice asigurd armonia activitatii grupului de initiati, improspatatd de practicarea ritului si me- -PNs P| MUL :snde e| ap suvojoo razesay jmaedeo ur ye os 1HOIoUOnRAKNS ‘I UY TA Ul Woy Aop1aj 0 voresejdury — ¢ 62S MN-TNINATW NJ ISRIANOSVW BTR TORNISNl bla Planga 16- Amplasarea ,posturilor* (ofiferilor) intr-oloja din RF532 IRENE MAINGUY 4—Maestrul Venerabil leplineste functia de ales, din randurile le loja sunt astfel defi Maestru este seful gi centrul migcarii lojii ale carei lul si care imbind gandirea ferma gi luminat cu blan- defea caracterului aga cum se cere unei funcfii fara de care masoneria nar putea si existe." Venerabilul trebuie si se str i un spirit de toleran, fra ca .c8 si pistreze intre toti membrii respect fafa de aspiratiile fiecarui del de conduit in mod simbolic, Venerabilul sta la rasarit, RSAA, steaua de foc se afl chiar deasupra Vener: atribut al autoritati sale pamantesti ciocanul, iar ca atribut al autorita- fii sale spirituale, steaua de foc. Dintre numeroasele sarcini portante sunt: i revin Venerabilului, cele mai im--nfoadur ut woop ‘nes N90} e] ap eseidap as e eaRy Bauafouny HAEOEAKD 181 1g “Pors90e rumpuorfoury worerriqesuodsar eyeO) 18 sep “Bay LIOINe EET ‘urlap for nifozoxo ut nysquIoUaA, ‘onUeE op Jo$ YeARADpE UN “uowiojos jay vaoty uno $e ‘Trqenyso 1$ adoyotur pow ur sojizRION] vazareqzap UE purUDAsoIUT “sprurzaidas (1 pfoy ouvo ad yruanues ad soptaesony waxenureut vy 18 myn -e1d erinooxa e] pauion v op vauluoW ame [q‘2o!uOSeU -se1 ap 18 azoySeouna ap ‘pyenuso exiouny Boy yedunjopuy wut J20 uy 2989 yMIEqEIOUIA ‘oHENTLAIUOdsIpUT 9p Nes EUOsqR op 7D UT “for 16194 1p waynd aya19%0 BS (QL IPI munud saxowut ap o9Iqns s0u0 RevareN aivo ajuiareqzap Ul azamique ws 16 azaIpaul Bs (6 ‘efor uy areqoude 91 -oynayayo arvor azauid ws $ apiqeiuos ajaluapiss 7803 2941304 Bs (3 | serarsooe wiuap jequan ynsaooud azautuas ws (, mnjmIOA yraeayrzas aurejoosd Bs (9 ynneys ounzas ys 18 w1v20 Bs (S ‘aqsnjouy nnsaeyy ap 199 jeuorldaoxa pou uy (F gyoud ad azaritur Fas (¢ ueroduny axed as 120 8999 ‘esaspe eluapuodsaioo gowjsap Bs (z ARION] RPIYOU BS 18 EPIDSAP BS (I -wodsasoo g1801 1 fo] sopun mnynuoreg jaz by pupd pes auayu0d ps snsuIs grep! iunsouno e gonpe Bs £5 INTNINaTIW NJ TEREINOSYW a TRINTOSNIS534 IRENE MAINGUY ale altor ofiferi: aprinderea luminilor pe altarul masonic, deschiderea fi revin Expertalui 420 putea exercita cu folos. in aceasta consti arta Venerabi ccare masonii spun c& trebuie si ste si vada totul si s&icontroleze totul, chiar daca o face printr-un intermediar. Tine de natura Funct s&contri- buie la trezirea lor spirituala pe cale iniiaticd, misiune suficient de im- portant pentru a nu tolera manifestari profane ce pot aparea intre frafi. El riméne imperturbabil pe locul siu fix si inalt, c&ci Venerabi- yembri ai loji, ci dovada unei rabilul poarta la colan bijuteria gradului, un echer cu brafele inegale aflate in tainicul raport ce constituie un secret al Artei masonului. Ca a Venerabilului, echerul reprezinta unirea si sinteza perpendi- piistorului find varianta sacerdotala a acest nu e 0 arma. Nu are this gi inlocuieste, de fay presie a legiturii directe pe care purtitorul o face intre cer si pamant rilor gi asigura disciplina | Mostenire a randuielilor traditionale, in masonerie idea de drept ti de notiunea de indatorire, de res- de ideea de supunere. Calitatea jentru cd era focarul in care se concentrau toate vine o intrupare a infelepciunii care concepe, Primul Supraveghetor —(qmaugano enj e nyuad mnsoyoySoawiding & ueso19 ap eamtAo| “x9:9p) B10 vareqoide puureasu sci -eanidng nuitig “Bre] feur oyjoquis ued un ag “yswaes oY Bs IMINIOYIpS vpautnsuos yurutial 8 aurisns area ehioy ezeazy|oquuss ayes forlouny 9j2INq, ~Iny ‘nansaeyy op inpesd v] azeiyeur op eLoWIDI99 naUOd o]ayTB9 O1S1EE -aud 109 29 18 ansa 1oy2yBoavsdng NUNLY 10], “woUIOIO: vautnuysuos najuod so]9yeuayeur varemooad no yeuoN sojoqoneadng ‘eyreso| uy “axSasdi pug fourse xdoup 9 t 4 A ce mynumad eam ~ 211 Buy [par ad mpnpiqesaua, je {oy sojH!yo ery, ~te101 UY BaYLOP fe 2350 (“AN UE Ps e| 9p. fouvojoo warunyy ur 9g “VYSY UL pIOW ‘sndv e] pis sorayfoaesdng nw soyoydoawadng jnuitg — ¢ “orfouny sou goseaunjdopur us jiqedvo ay Bs aingan ja ‘snds jaye ‘sof 18 2182 sns a4sa 29 vaa0 inymadooaud wose NSN! ay BS aIngan uoseUr RSEPY :ovENIquIdepe 16 ouasWIS op yduUIOXS ‘9p tao :snde e] yqzia utind reur p99 er Hop va Jo Syspses By eUDU -juraoid yeu woo exloumy yey1ss0x9 8 99 edng] “TUE Jan UMUTTXeUH ap sep -ueur un e] jmdaup imjnyiqesou9, wasoz94 BlENIDe HOIUOSPLH PINE “prado eSeanut aisaqopodurt ‘ameo tslasnuumuy e — sojayfaneadng wo[iog fe Jv! “yInoaxa arvo 1alI0 B S€S__IN-TINaTIN NJ TSRINOSVW A TRINTOSNIS536 IRENE MAINGUY Dupa o randuiala din vechime, doar Venerabilul si Supravegheto- .pot lua cuvantul stind in, Supraveghet praveghetorii, apoi Maestri sicalfele (fiecare fiind agezat in ,,coloa in fruntea careia se afl respectivul Supraveghetor). Tot ei tran: .coloanei anunfurile Venerabilului, mentin ordinea luarilor de cuvant si linistea; ei pot retrage cuvaintul frag fara a respecta ordinea cuvenitd, Astfel de fai indisciplinati pot fi eva- si mu pot i repri instructiei masonice a calfelor. El trebuie si supravegheze ca motiva~ tia si asiduitatea calfei de a se perfectiona si nu scada si sa verifice profunzimea cunostinfelor dobandite. El transmite catre calfi secre- zonturi de perfecfionare, indemnandu-i pe inifiagi si lucreze in loja ca albinele in stup. in toatl accasti ,pedagogie iniiatic8“, Primul Suprave- ghetor se subordoneazi Venerabilului. Rigoatea si disciplina caracterizeaz& activitatea Primului Suprave- sghetor. Chiar dacd uneori este ingiduitor cu calfele, el va trebui si ma- nifesterigoare neabituta in interesul bunei pregitiri a invayaiceilor sii pentru gradul de Maestr. Bijuteria primului Supraveghetor este o niveld care nu indica pla- nul orizontal decdt daca perpendiculara se aflé in echilibru, adic& dact a fost gisitd justa cale de mijloc, accesul cdtre centru (camera de mij- loc) gi Unitatea pe toate planurile. intelepciunea initiatic raspéndita de Primul Supraveghetor d& putere de realizarea Operei " Bazot Plienne, Franc-Magon et Guide des Offciers de Loge, Pati, 1845, p.26.“aonpuos 0 ;o1uD9N B) PIOU 9p FoURO|OD -pHOU LI EYL a8 soryToaLid Te-9p imj90 [N90] “FY Uy ‘8 2p) 40|QpI89 !auRoIO9 ye snde adsuyp nigdes vj 1foy mynojqey vaxez oe ystuuiad ayso fort yeu eaquoseut ajaid wesdng wopod 18-9p peo ad (4 99 wyonftg ~ 811 “BL 9s amea) BIPJog BNEDIS SHoquils PUBDIpUL reyersur 10g mnanua9 EE 95 “quand no mayne rangunry “yfor yno|qea aud 18 10] -Foruiaon wuBojoo aids wey no “soyayTeD ,f9Ut -voI00" noua y ese|d wamypod um ad ws soraufoaidng Palio Te “V¥S¥ Uf Aojaysaavsdng vajlog T¥-9 ‘nsoeyy Teljeu ay us [midaup IpUEgop w naIad yoRaN 2] BS aINgaN TTD Inuoseut area ad piers ap ,oqosd varpre 101 ‘ousrtad so1uoseut 101191 -nd ape nes wlusrpogo iseaa0e wip fo] aye}U01ad no oputadna BA 1951 ammyZ1A op jmurasBoud “lorsyoaaudng mnynuutig wfs8 ug “gluauiadxo 9p quuryps aony e nunuad azayjare one 18 azanyzta ws 18 quEASUOD UNE WL LOSE=D “unui ps gzwafeanouy a J Seppe axwoay ap wezzyeas jnsaxBoud ipULN ayeOd sorsydaatading nui 2ye9 waseaoe ad 1S gun] od wep 0 seOpLH RIBOSEISIP sep ‘oyeuuoyuT punqunas ud fo ead op 1 9p eriouny, ny Buu ousoous cro Dua ‘aoyuoseu sojauumnans wLIOyu09 ‘1 apun ajangaaus vj apundses v-op vifes1qo axe vyleo “cruns 2% -onuy apundses & ap vountsyus axe jnoruaon ‘orfoadsonur utd “ge ‘pspounwuny pyap 1é apmjour 2409 ‘Dyan “joquys vajjan ye ynun axorSeu yp azeamneye TIseaOY “! qes9U9\ amnguire mnjnsayse je 18 so1ayonzidng vajlog [e-ap In}29 ye anqLne “1a -ninaipuadsad jmuwas qns ge as z0re4sanesdng mynusisd es L€S IML ININTON NJ TARIANOSVW TTRINTORNIS538 IRENE MAINGUY J oriunde i-ar fi locul, cel de-al Doilea Supraveghetor inchide ierilor care conduc loja. El este cel care vegheazd asu- .. Acfiunea sa ar fi aceea de a rimane de straja, de pe gantier in mod obignuit odi poata trezi pe ,cei care picotese in umbra ‘Al Doilea Supraveghetor il reprezinta pe geful de santier al Tem- Solomon, pe Maestrul tutelar Hiram Abif. El sta sub semnul \bol pasiv al lumi juteria celui de-al Doilea Supraveghetor este perpendiculara, si al cfii drepte. Rolul de a le deschide Joj in forma cuvenita. Functia celui de-al Doilea Supraveghetor este un simbol al frumusetii care impodo- beste si armonizeazi cu dragoste toate componentele edificiului. Firul cu plumb caliuzeste spiritul spre axul stu interior. Perpendiculara ‘marcheaza verticalitatea, osia nemiscatd in jurul céreia totul se organi- zeaza prin striduinja celui care detine aceasta respons: De regulé, functiunea rituala atribuita celui de-al Doilea Suprave~ ghetor este sd observe cand soarele este la amiaza, s’-i cheme la lu- cru pe fratii aflagi la odihna si sd-i recheme la odihnd dupa ce munca se va fi incheiat. Aceast& functie necesita flex tact si rigoare. ‘Venus (frumusejea) este planeta corespunzatoare celui de-al Doilea Supraveghetor, asa cum Marte (forfa) ti corespunde Primului Suprave~ ghetor. Marte gi Venus se situeaz, una fafé de cealalta, intr-un raport si totodatd, de complementaritate. Se poate considera c& ului supraveghetor sunt de natura masculina si patern’, iar atributile celui de-al Doilea — de natura feminina si matern’. is, Editions Le Courrier du Livre, 1969,smnsoyeag eyomnfigt— 611 Sta Teroads ao] injmanyeys yzeo yps9u9, Pau] varese|d “wry so] OIayTexvudng Hyqoude aad waxeHor[0s eR] ‘TOaNIp iqussu equon aisy “P2vauuny o tours ‘ofoy onpuoo uatyo anurp Yn woe, 1107819 — 1 “areuopio09 ap 18 azouopzogns ap apumiodes wip eruowuse giqisod auraap azeo utd asttusuen $ aqtund wiomnd je “(Giay Wem 161K], up ure 16 UOWO}OS :o[bopsooes-je8au afeuosiod tan 10]99 pundsos09 19 oxus ued ad) ‘epredan vaszan Bj 2onp ea a1eo reuosiod yojo un-snud szapuryoide 9] vs ‘ilasnumyy euistad und yBeajaiuy oj ys ‘2oquoseu rorhypen 991 -uawaja azajruise ps inqon wa jnotud9/] “~eUBIOAASIOd 1S BIUE|SUOD a7 -ianoe o naiuad exieanows ‘ounune] jnagaape nuuad wiserzmus un aso sor2yfanzidng vayiog [e ‘panoaye area} INU 9p PBULAUOD as ys 2004 BA 1 JoIayanvidng ea}!oq 9M JO]LIOUN Je BeAp usyoud Saye eur eo “BoFepad urind, 18 soqu Buntsdxo 66S MI TMINTW N} RENOSVHN TTRIMIOSHIS |540 IRENE MAINGUY in anul 1725), in engleze din acea vreme, functia aceasta nu exista, cele cinct lumini, incluzindu-l, alituri de Secretar, numai pe ‘Trezorier, nu gi pe Orator. ‘Cuvantul orareur (orator) provine din lat. orare (a ruga), derivat din or oris (gurd). Prin urmare, Oratorul e cel eare detine maiestria uti- lizarii cuvéntului, dar si cel care le poate impune celorlalti si tacd, st ‘mediteze, si ia aminte, Pastritor al legilor, el asigurd respectarea Con- si regulamentelor generale ale obedienfei sale, ins, intr-un traditionale, el este pastratorul Legii, al .cepdind din secolul al XIX-lea, locul Oratorului in RSAA si AF este la orient, la stnga Venerabilului, pe aliniamentul coloanei calfe- Tor, sub ast Bijuteria Oratorului este fie soarele (in RSAA), fie © carte deschisa, pe care este scris Legea masonica (in RF). Soarele este simbolul luminii, iar cartea ~ simbolul Funetia de Orator ere elocin, precum si bun capacitate de si tezi, deoarece in cfteva fraze el trebuie si formuleze concluzii urma exprimarii opiniilor — deseori complementare ~ de catre cei priceperea de a sesiza confinutul Oratorul trebuie si plistreze cea finit ca reprezentant al obedienfei in sanul torul statutelor generale ale Ordinului. Misiunea oricarui vot care ar fi contrar acestora, s& ceara loji tul su gi si-1 transmita autoritatilor conducatoare ale obedientei. in acest caz, loja nu poate hotiri aspra temeiniciei opozitiei Oratorului decat in sedinfa urmatoare. ‘Frane-masonnerle templiére et occultiste aux XVIlle et XIXe sidcles, vol. I, Editions La Table d'Emeraude, 1987, pp. 25-48.1H) 6€81 WP LL 8) 9781 UIP OW sTeIMIEAS, -ardua aisooe uf yrnpe ey pess un y -o] ajatunu uy wu9a-ung ap aresuAND o out} ame “aontatus ozexy exoigo ren -an fa “1 fo1 we yomZ1A nes uquiour ‘iojHey a]EMUBANO UIp ajediound ottept edeaxe ys inmoIC 9199 LeU 9s VWSY UE ‘aNSwOU 99112 UT ‘ap arewiidxa ajapr resrdsur eumzas sdvo yale US 19 ‘ueuods indy nu ay es amgan nzoTeIG 7 -a1oag ap reuurasuod ‘ajenui 1q un ayurzaad ps amgan BP 4oqtsaiiyo pe n1B9j09 ne jeisur jnfoyid ny “Injmoa vauIpm yqeseus,, ‘odes uy wou ajo 12 Uy ‘greo$n eur BAdd arse IMjru0IwIO BareUTIGesuodsa1 IsIMOSIP FOSPDISOI BS (S s(geurs0quy oyeuwiast0d 150} tne ojeidyy yo vnluered oys0 fop s0j99 emmyEUUIDS ‘|iqeIOUI, dnp PUBL RIUpULOU vy 8 LOIRATES ef o HoqLini0A vasenpuU 1 vosOpIyosap P| arsise BS (E ‘anoan v ozo [rASOWOS UIP INjRADT|are J0[LABLON Badnse TeILEIAP odes un injnurpug & prertnsjos aseorequys axesay v] aturzaad vs (Z ‘uojopess ojtnjoquuys soppieriyur ao1jdxo 9] Bs (1 “TequDA nies stI98 Uy aqUTZaid 2] vs upd reunu sep ‘axv[9 ap gan pupo ‘osvoypuusn elurpas vf ‘nu go oued 9 | goep oupure 9] Bs Hod Aen [OTIC “‘TUBAND ap a[LseN Tes TNINTTIW NJ aTNANOSYWN TTRIAIORNIS542 IRENE MAINGUY in céteva transmis. Oratorul trebuie sa rispandeasca lumina cunoasterii, si fie aseme- nea cli deschise pe care o reprezinta bijuteria sa. Fiecare dintre par- piste de lucru si sa extraga esentialul din cea ce i s-a - 0 raspandeste. Cuvantarea lui ar trebui si fe inspire fratilor idei noi, unele neformulate pan in care cugetarea s& poati fi adancit Luarile de cuvant ale Oratorului (asa-numitele planse) trebuie si aiba calitatea unor adevarate piese de arhitectura perfect executate. Plecdnd de la premisa cd nici o abordare nu poate fi exhaustiva, Orato- Cuvantul Oratorului trebuie si aiba forfa si si fie bine gandit lua cuvantul in legit- Din acest punct de ve- dar mai ales si vegheze la litera, dar mai cu seama in spiritul ei. Ca planeta atribuita Venerabi cazul in care intre Orator si Venerabil apar divergenfe, punctul de ve- dere al Oratorului poate prevala asupra celui exprimat de Veneral daca este in conformitate cu reglementarile si constitutiile ob: enfei. A fi Orator inseamni a da dovada nu numai de 0 cunoastere ‘ied profunda, dar gi de rigoare, discernamént, si experienta de Jucru in Loja. Din acest motiv, Oratorul este ales cel mai adesea din randul Venerabililor, Oratorului, Soarele domina planeta Jupiter— Unmason contemporan descrie astfel calititile necesare unui Ora- tor: ,,Calitatea unei cuvantairi nu const in caracterul exhaustiv al acesteia, ci in lumina pe care 0 raspandeste. Se spune ca cine vrea sa demonstreze prea mult, nu demonstreaz nimic. Oratorul nu trebuie sf strliluceasca aidoma paietelor ale c&iror vapai se vor stinge rapid,$60 "2661 “C1 aU BUY Uw so¥P4O, 1 2p 210497 ‘A8S}9IEN 24TH | rezyoaad as psu EICOIUIPO “PanpoomyiD ap fosupjd e ‘aseoxeuLIN yeIpaUU wauntsas Ut Lay ~eqoude | 102x1p aaa as 19 “Huazaid 10}29 aySay19 reur 9s yy Nu ayuDIND aqua 4zapconyofjyos‘onseou Jojyi2« yojuoseU wonond Uy HqeI9URA v AIPUINUPUY OALIP qns BZvaLON| [MIEI—I9g 1B Pan}oanYAD ap Da1IN> “wINBOs ap \qtsnuoo ay8o1 16 uunsaud 9po8 yuurasenuod [3 “(4ogsuEn ‘soo9p ‘oxoyU9p) ezneD PUBL | Jo}QuioW jnanstBau uy HoIpes 18 woos yzvarodo rout Alig “(ue ad grep 0 pinay ap) jesej2ap vasepaud ap 1$ 30] !apuodsazos ap apundspr jn =taquiour e stz9s uy tiaras 104, ‘omoyyULIN vounysos ur nfo] naeqoude sndns y ea ame (2anzonyso ap esuppd) wyunavuy Fomgoay fe Teqio ynsoo0ad yzeD) separ ode 1$ sojszg29n1 jmanusiuos HOS Ul EzeauLHDSUOD [TUE}2I90g, so WOIyBaaeidng waxeipway Ur apy “INMyLquisUa, jmIUBAND \a-o7E Bia =100 B] a1so mnjnsejas9ag Noo] [nawjaisag — g +redmtoyns arsauriuy 1 imutds oySoupiy go eau. -nds srejaqey azeo audsap apfapgu vaoe emnuysoy a1ajo I-¥s omngan 19 €f5 TIV-ININA IN NI ISREINOSVW a TRIATOSNIS544 IRENE MAINGUY Secretarul nu va lisa pana din mana pe toata durata lueratilor gi va face pe loc o schit scurta gi clara a lucririlor desfaigurate in loja. in- tot ce se spunk in practica MOF din veacul al XIX-lea, Secretarul chiar avea ob schifei lucrarilor ce nu trebuia si contina decat punc- ‘ele principale. De indata ce schita era citita, ea era adoptata pe loc pani la urmatoarea intrunire, era trecuta pe curat, ca plansci de arhitec- turd, Secretarul intocmea planga de arhitectura in conformitate cu aceasti schifi, dezvoltandu-i temele pentru a putea fi supusé aprobarii Iojii in sesiunea imediat urmatoare. in caz c& nu era aprobat, Oratorul cerea rectificarea acesteia. La citirea schitei de catre Secretar, ali corectur mai putea fi facuta sub semndtura Venerabilului si a doi Supraveghetori. Dupa adoptarea unei schite sau plange de arhitec- le in text nu mai erau permise decat printr-o procedurd speciala: noua intrunire trebuia convocata special in acest scop. Secretarul mai are in sarcina sa corespondenta lojii, completarea Ja zi a registrului cu evidenfa membrilor si expedierea diplomelor. El ‘e mandatat de Venerabilul i convoace pe frafi la finute. Tot el ‘contrasemneazi toate plangele lojii, inclusiv cele inscrise in cartea de arhitectura. Impreund cu Oratorul, Secretarul asist® la deschiderea si numérarea voturilor $i contrasemneaza procesul verbal de numdirare a acestora. El consemneaz in procesul verbal al intruniri suma colec- tata prin trunchiul Vaduvei. Bijuteria Secretarului reprezint& doua pene de scris incrucisate, entu- " Statutele MO! {826 (art. 117) si din 1839 (art. 116).546 IRENE MAINGUY demisie (trecere in adormire), alegere, acordari de di- in categoria celor i pamaint (v, stema ).El strange donafiile destinate unor acte caritabile, pe care le gestioneazA separat de ‘Trezorierul lojii. Fondurile de care dispune'st-+7"dd “9081 ‘ponogg 2p wo149, 185 wotur-2iming Of ap 280) 2] ap suynoniund spur} , og9 ‘ousoreyy tntzMpryos rato [e joquuts wo ‘sze1 nD EUNU oO BIEPOIG -uiou 9p umge pdjonsed axfourjdaput o oxva wjeoe logo “eHuatoys sere ew sep “orfas9sip ‘Joes ‘oreanjngns oundnsaud s9yfeudso ap exloung ansvou afajtz ut you{de peur as nu azopaaaud ap ‘uunspur giseooe ‘aivond UIC; .fHfo] upbiede ares aotuoseu 9[a}UTUUSDA 18 ‘aqntzainfig no epaooid wa as 195 #7 a9 9p azoznqn Bs waInd Me a1v9 v) UU! waprO nue nnuod sane ur asndop y JOA varsade “aps -touueynias va}-X TX [8 mynoeaA jmyndoouy e] ap wza9uEHj BLO] O-NUY “1G -1uodsip inpjos aiseouns vaind 2s e nnuad eussausen 1f0] wlunsouno e| ymajoy> 9p 16 mTUDA ap NES NUIOdEY 108 Branuad jmuyano Bapyp 2s 1 Pu: “uoquaonfourg e mes 40} -apttu Dymo \dasp ynasouna ExwoIUIpo BID JaanNpHA jrqYOUNL ‘pUNG B20 407 ounur pdap omqunucs ys whexy s6-npuRtta tS —INTNINaTIW NJ TaRTENOSVWN aTRIATOSNIS548 IRENE MAINGUY doar pentru tine inseamna a te intoarce impotriva acel din ine ce este legati de aproapele tau. Prin practica intr-ajutordrii,fi- ‘ecare devine constient de starea de interdependenfa in care evolueaza. Viaja este o nefntrerupti alternare intre a darui si a primi. Funefia de Ospitalier arata necesitatea redistribuirii donafiilor f- cute la trunchiul Vaduvei, in beneficiul grupului. Mangaierea pe care © imparte ospitalicrul nu este doar baneasca, ci si morala. in acest sens, el trebuie si dovedeasca o deosebita preocupare si un bun discer- ndmént, Asemenea unui doctor, ospitalierului i se cere si-i cunoasca in amanunt pe mem! lierului sau, de aceea este de di At posibil, aceasta functie si revina unui fost Venerabil al 11 - Expertul {n functie de ritul practicat. in RSAA, Fig. 123-—Bijeteria Expertul se afld la orient, in fruntea Expertutui loft ~coloanei ucenicilor pe un amplasa- ‘ment separat, in fata podiumului Ospi- talierului. In RF, tot aflat la orient, el este asezat in fruntea coloanei .calfelor, pe un amplasament separat, in fafa podiumului Trezorieru- Tui. Chiar daca locurile lor sunt inversate, Expertul si Maestrul de Ce- remonii se afl mereu fafa in fata. ‘in RF Modem (sau Restabilit) exist un Prim si un al Doilea Expert, a siun Prim si un al Doilea Maestru de Cerem cazul Expertilor ‘ns, nu este vorba de subordonare ca in cazul Maestrilor de Ceremoniiod pgt “Suna 9807 ap sero 2p APIO 1 woboyy-oUPAy “ONE YET Tmuoyey1Z14 Bo surAuoo red ys aingan [9 :giNsod yisvaoe UE WwoKTOp FeUE 9p “enosounsau puvosiad o ap viey erensed ye ‘vaurpnine “earewuwap esur epn[oxs Es aIngan nu m] vaTENTIqeUTY “wore z1a ad gurdureyuy 1 pugs foun jiqeure auvoy oy BS oMgan Borsa} No IeULOIESU 2[oTe ‘950UN NU HOU axes JO]HOREIZIA 1S se1yo “efo} op eles r90dsox raapys w nniuad sonyunduu 18 mnogyd oxzy un rng yensozuy ay Ys oINgos BaIEDYLI9A aot asUd [20 ‘aIEod aS 189 ad “ayes sojauuasuy walnod ad ajunssouns ase Bo ‘lunpoxouy os e nnnuad aoytian [-Hs aseis Uy ay Bs omgan ‘arTeUL 10]>pEIB syouosur eueod axe soWmZIA Un euaZasd 4P-s 1 9p 1989 S40] a]EEID “hy junurpure ur goseound ys 18 ayfeuy ajapesB. -9) inSoy anup saye ay ys amqan muod ‘poseInso| tad nes injruatjare ajasinsox ouig ap sum orfouny yiseaoe goep ‘nisanyay suadxg ap erloury rurjdapur e nunuod ‘ano ounfipuos areztoaud iuns gpeotiad iSeaaae UIP 1xa1 ye UN-U + pyf9BS InBZ9) UN EPPA ~idsv ad oonpuod 118 axsorgSaud 1 gorpe “(quoy mporery) wag In] -tuoipadooy aytriouny r2o1go ap axsourjdopur jo sui vy uadxg tnuutid ad aisemnaoyuy yf mes ean TE 6S IN-TNINAIN NJ TARIINOSWW aTRUNTOENIS550 IRENE MAINGUY ‘este ceea ce spune ci este; cfnd insa e nevoit si ceara asigurari el tre- buie si se scuze politicos. De la vizitator se cere in primul rnd s& rispunda cu pricepere la in~ trebarile pe care ile adreseazi fratele insdrcinat cu testarea gi spund in ce orient a fost admis mason, care sunt cuvintele sacre, paro- lele de trecere si atingerile gradului la care este testat*! Expertul are asadar ca sarcina principala s& se asigure de ¢ masonice ale ficcdrui vizitator, si-1 supund la toate cuvenitele testi prescrise de reglementiri si cutume gi si igi dea avizul pentru ca Venera- bilul s& poata permite intrarea h |, sarcina de a-i testa pe vizitatori reprezenta o funetie distincta, iar cel care o indeplinea era paz- nic la intrare, in afara templului (in unele rituri amintirea acestei funetii de santinela a supraviejuit sub denumirea de Acoperitor Extem). Cu ‘timpul, Expertul a preluat si atribufiile de a pregat si de a conduce pro- aduni bilele sau buletinele de vot, deplasdindu-se de la un votant la altul sifiind prezent ca membru in comisia de numérare si validare, Expertul il conduce pe candidat pe parcursul intregii ceremonii, fie c& ¢ vorba de inifierea la gradul de ucenic, de sporul de salariu la Expertul asiguri totodata securitatea incintei in care se desfisoari lucrarile si garanteaza prin procedura testirii cunostinfelor calitiile masonice ale celor care isi revendic& dreptul dea vizita funefie este cea mai veche, o poate demonstra icator al cunostinfelor masonice a fost in- sofiti cu timpul de o adevaratd pedagogie pentru a o face eficienti, *L’Unique et Parfait Tulleur pour 33 grades de la Magonnerie Ecossaise sans ‘aucune exception, trad, din engl. Bibliotheque André Doré, 1812, pp. 4-5.-9¢ 4 “pL6t “IAROY SUORIP PIAL"SpLL NdUOY NDIS 27 ‘0861 O81 “tuauuosoyy-ounay Df ap aNp4o,12P sopoipua® suowas 1°86 Ijmuo8uy ewopre ‘esaseoop 1puNU [aise wag “[!qBI9UEA 2p BIEP 204-pE ‘oueurozgsut o ygoop eyuazasdas nu jiquiay, mjareng erloury “spL1 “ey WIP ~10 un reursozuy eynd9x9 Je uo 16 wD 9zZAULN 9] BS INGA BA BISSe IL eiges wzeoSionsout 181 rad, arse Ho argo acq “anoadsar inpesd 9y ~2yS9p 16 pupsnseputaqHorHru“eax9piyasop ‘waroprysuI) Wf} aqEm|ErMED Msiysap JOA as ares U) BONS IMIOU! EreasEA MDA VYSY UL “ngs [n99 1 saiyo njedioutsd o1s0 rSap ‘are > myrasody >A 16 ody anu pyefoods wanna] Ww: vastunid 1$ 1foy waxunniuy nunuad oyunuos9p ripey99 nnusd 90] ad azafueze ys seUNjOA 139]0 as-npuBINd ayeAy 29120 ‘SzaDUR uy uodxg un ersixa nu fort ¢pZ 1 vy :aanemnoeds toriauoseuouR 1107 trp [99 ap wey za}yo imsaoe mjrumeEIs & ELEOIPEA arEquIIyDS O OS “ptondia4 2180 9 18 uos -bu aniatupirad 2180 [2 D9 pnidof 19 ‘myaoTeIIZ1A UOSPLIDUE ap PALE] -¥0 svop warautumexa as nu :reluENU e-s tERaYTIDA Indoos “Indu n, HOULNjoquus waxeasdiaiuy soyLMy ‘aidsap suiusumoop op aniaudau asins reise quns aq orEWZIA uoS ure nosounsax y ¥ naitad 1504 ap ad areizauy nemngan ao tnsundses 1 ueqamuy nedn8 ofg -sunayiny auumnuap ayeroads apenueur nspde ne ‘luety uy sojSo1no 16 sojorsodut griqenouaduut efo aovy v runuiod TSS IML ININSTN NJ SRIaNOSYWN TRIN TORWIS552 IRENE MAINGUY exterminator, era inarmat cu 0 sabie pentru a pune la incercare tara credinjei candidatului .Atributile FrateluiTeribil sunt in intregime in interesul ljit simu pot fi folosite de acesta pentru a-s satisfuce orgoliul sau pentru a se distr. Denumirea de Frate Teribil se mai poate explica si prin faptul ca acesta il deposedeazii de metale si de 0 parte a vesmintelor pe candida- tul pregitit pentru inifiere, pistrnd, in incdperea intunecoast, 0 ti un aer solemn, ceca ce produce o puternicd impresie lea Expert pare s& fi primit acest nume deoa- le sale era inspkimdntarea candidatul a-i pune temeinic curajul la incercare. Insdrcinat fiind cu testar torilor, el se arita fird crujare fafa de cei care rispundeau gresi barile rituale sau care nu cunosteau cuvintele, semnele i atingerile. Bijuteria Expertului (uneori doar o broderie) inchipuie un ochi des- gla. Rigla este simbolul c&ii drepte, al respectarii neabatute a reg dar si a masurii de care Expertul trebuie sa dea dovada in comporta- ‘mentul stu, Fratele Expert este inarmat cu o sabie ceremonial cu sem- nificafia cunoscuti: atunci cénd este cu varful in sus, in pozitia la sabia — simbol axial ~ este captator de energii celeste; in mana lui ea este $i o arma defensiva: apaira tradifia in fafa oricarei in- Ieazai gi atributiile Diaconilor din lojile Anti era asemeni unui conducdtor de cult, iar acesti ‘cufi ai unei ereafii imateriale. in lojile Anticilor era des citat pasajul: " Le Sceau Rompu, 1745, reed. Editions Rouyat, 1974, p. 27 2 Bazot Etienne, Franc-Magon et Guide des Officers de Loge, Pats, 1845, p. 26.mmynuauiozayy, mynumipod whey uy ‘oyede 20] un 9d 1$ (4o}apTE9 8) TZezeIw op ,Jourojoo" jnyedeo IqesdUZA BjazvoLoId P| 1S 1Ua}IO ody no ploy ur Eley EIS MuOWIOIDD ap InnSAEW “VYSY U] 2p eIuowior09 &7] “waqeo HrEae 18 NLUTUP aprKosap “OWS KANEED 0 9189 1g 1020104 op soy rE UOWID| ‘gonpuoo gs a1s9 ndaout & -pswo9 0 2189) t -pysur jo wo ands Tnu0A09 tind yew uomas95 9p vorureuy « 1 rmmansoepy BHOIMfe FT Ba attansooap ‘aorjoquys ajayjaun arensed uy ase yuowas9 op “P smuadxg viqes no ezesronsout fp HO ree nun waqunay uy oSo8ed pugs 109 ads Wy area ad joquoseur sojzeHUWap vas ~elunue 18 soj0VeZ1A varwLad no yeu ~forysUL 2189 HUOUIDIAD ap NSAP, [uowazaZ ap [N.ysavyA - Z] “anuyano asersox nu yuowres95 op runSoeyy Jotu “nhiods Yoru ‘sorjoquuss 2}9pe18 ¥| ur vareofeu ut greisodsar ize IS 9189 ON rene snowy B-s Nu Joy ap EITeOuN \duiay qagorpus yndusn 10) ad aye forU ‘amas foqu “URDOID JOIU €$$ I TNINATIW NI JEREINOSYW @TRINTOGNIScent, in capatul ,,coloanei' de nord (a ucenicilor) si pe un loc aparte, in fata podiumului Ospitalierului in RF Modem sau Restabilit sunt doi Maestri de Ceremonii care tn capaitul celor doud coloane, Primul in fata Trezorieru- lea in fata Ospitalierului. Prin natura functiei sale, Maestrul de Ceremonii trebuie si se de~ plaseze in loja, de aceea el nu are un pupitru al sau. ineruci- sate cu varful in jos, intersectate central de un toiag cu mac ‘Aceasti dispunere reaminteste concentrarea de energii delegate (s sunt cu varful in jos). fn pozifia la ordin, Maestrul de Ceremonii sa- ferent de gradul in care lucteaza loja tindnd toiagul eu mina fel incdt sa formeze impreuna cu braful su un echer. Tradi- .gul Maestrului de Ceremonii trebuie si fie din lemn de aba- nos incrustat cu fildes, adicd dintr-o materie nobilt incrucigat sabiei Expertului ori de efte ori este invocat Marele Arhi- supra lucririlor lofi. al conducatorului pe care tofi il urmeaza din proprie voints. Maestrul de Ceremonii ~ e&lduzi sacra ca si Expertul ~ sti sub semnul lui Mercur, al miscari fira astampar, specifice atét metalului cuacest nume (,argint viu"), eat si comporta oricarei posi poznas, creeaz obstacole si tot el ajuti si fie depasite. in ritual, Maestrul de Ceremonii este si heraldul of prin i ei, de la el primesc onorul pentru ei organizeaza alaiul festiv. El il conduce ~ fir ceremonie — pe candidatul la gradul de ucenic legat la ochi gi il ajutt si paigeasca pentru a fi prezentat lojii dupa ce acesta a trecut prin camera de chib- zuinfa. in fond, pana la admitere ie, candidatul este, in fe ul lui, un oaspete. Principala calitate a unui Maestru de Cerem este s& faci prin loj& pasi cat mai putini, pastrind solemnitatea si“(o08 1) 988029 wodou np apie) 27 ouoHuoUE Tun YoU ‘9],numypod vy wo1aysanzidng ad ‘289 “Lm oyfB]9I20 Uy axSUTE yesouay ad sonpuod 1-8 ap w909e -so8 v azaiseouno yung 0 10] eoued duit 99 va99 “Heleau soy ne uno wée (wo anp uy “(Bua) yNaAND BULIO§ Uy 9]SUIPIO BINDNS 19 “AN -vfo] anpuoo axvo spedioutsd Imso1uadooy 1S tuoseic] Jop 199 ‘uoneIMUT 1s ws 29}5U [MIF Uy ‘ytuowod purl HA 18 vauted punguisip ‘o1oes ojodese ey aon youu) ny SyorueLeA Uy 1S Ty UE HeyTUNISe ErePO USO NE NUD ‘torup ap waned 1 & auquaySour o UNS 19 BO} orsug 1 -ny erfosgur engin nue 18 wyes nun adn nu e nuquad vareaLIGOs SSS IMV-ININ IN NJ IaEINOSVW aTRINTOSWIS556 IRENE MAINGUY lor. Tot ei preiau sarcina conducerii candidayilor acestora pe pareursul calatoriilor simb« loja si a insosirii i Supraveghetor. Misiu- de la Primul la cel de-al Doi- Se poate conchide a transforma energia voin| Ca $i in cazul Maestrul lor in ceremonial este ‘case fnaripati pe cap, stind in picioare pe o sfera gi findnd fn mana mfina dreapt& —caduceul. Dupa unificarea An- {icilor cu Modernii pe la 1820, Marea Loja Unita a Angliei a inlocuit acest simbol cu un porumbel purtind in cioc ramura de malin, ceca ce aminteste de mesagerul pacii trimis pe Arca lui Noe cfind s-a domo- Jit mania ui Dumnezeu. Astizi, reprezentarea grafica a porumbel gleze, irlandeze si scotiene, dar ambele simboh tional’ a mesagerului, a solului di purtate de zeul roman Mercur sunt alearg neobositintre cer si pamant. El este mesagerul ze sufletelor. El deschide toate caile. Hermes poarta caducet de aur in jurul careia se inlanquie, ca doua tendinte contrarii tmpacate, doi serpi, c&ci Mercur are darul de a stinge conflictele si de a depasi * Harvey Mart {an.~mar. 1969, p. 103, ron il y a dewx cents ans, Le Symbolisme, nt. 388,‘ons 90¢72 “eso1 "wayzs61 “sou ‘susioquads 27 uy umauano.y a4pag 27 ‘snureyy a8edyy] arezedas nundwiy ap ysoy ne ueipre8 op ny “,atiadooe oy ys injdwor* ‘auvo rsnBuy op wozyx9 injruwioy eudnse zeoufion auvo ‘mnjnSead ye o1uzed nun optingine axe 11fo] insorssdooy [nsojsadoay — pT “(erfemussuen ap imioayo 18 eluosonmys autigo wa as ‘nso wy razado Irapdeo e| ‘avo utp) epeyosory exrerd aurigo as eramgo ynypdeo ey rLIRION] |e ‘négou pj ra1ado apaoans azo qpo 0} razado yryoquuts 159 aye eliquurod ‘gorumypye eyesBou0s1 oud aids ‘eupis aids sion ndeo one Bliquinsod ‘uorejnurs ns u Z(H jy UEP sOHUODRICT w uy ‘e otlypuoooud wsmsaoau asa vaged “wo 199 no (giueye) andaouy now un nuuad ayfos o “ImUBUIEd IseF Bn ~uad vliquuinuod stun & 20N ‘nSruy eur ne-s mmdorod ajade pugs naoes & gznelEo op 18 JoBesour op my Njor 18 mjnuoseIq iorfoury w oven|:qow easeUr EyUIZ -audas unjoquus gnop aja9 ep “ehiqumuod uy wzojiouraw v-s Indo, ‘soluooesp euiaiqui2 uy ‘oxe9 nnwod nanoul ywzioasd ap nos8 3 “(nbrowoo) ruauwo an 83 1a “oftfoIpenuos uy 18 3B9 uous 18 127 anu rere INquEIYOS B20: USS TIVININGTIW NJ IIREINOSVW a TRIN TOUNIS$58 IRENE MAINGUY de cele ale fratelui insdrcinat cu testarea: Acoperitorul a devenit Aco- peritor Intern, in timp ce fratele insarcinat cu testarea, cel care tri- azA, care asigura filtrul (fr. tuileur) a ramas dincolo de prag, ca 1 Extern pentru a selecta vizitatorii si pentru a transmite Intern identitatea celor pe care i-a validat ea masoni acesta posed’ intr-adevar gradul pe care pretinde ca l-a primit. Ras- izitatorul trebuie sd arate c& stapaneste instruc- fia gradului sau. Cei mai multi dintre autorii ma si ci denumirea de Acoperitor evocd mestesu i care incheie constructia unui edifi ciu prin agezarea acoperigului; se numeste insti Acoperitor si paznicul Iojii care verificd daca loja este sub acoperdimédnt, pentru ca lucrarea ei sacra si poata incepe!. Aceasta verificare este obligatorie gi se face Ja inceputul intruni fntr-un ritual din veacul al XVIUI-lea, intrebat daca ,loja este la adapost de indiscretia profanilor", Acoperitorul raspunde cu tale: Am cercetat fight cu fight, streagina cu streasina. Loja este la adapost de indiscretia profs {n 1743, atributiile Acoperitorului erau indeplinite de ultimul uce- nic admis: i- Ce ati gasit la poarta Templului? R-Peucenicul admis cel din urmé, cu sabia in mind. I De-ce avea sabia in mana? R— Pentru a-i indeparta pe profani(...) ' Mackey Albert, Encyclopedia of Freemasonry, ol. Il, art.» Tiler 2 The Bonscigncur Rituals, in A Collection of 18% Century Ecossais Riuals, vol. 1, Latomia, 1996, nr. 158, p.33.‘96-16 44 “061 ‘uoI0ID suoMIpY ‘suosouesampoyy amp anbyuuosou uoHonusuy ‘pUOLPE, woI01D ‘Pinna. 21096 ana] 1 typ4y suoSOYY-SoUD4y SP A4P40, 1 3QAN UEPEUR , quouo e puratad gorpe “Iny -nyigeroua, wey uy ‘snd v| ‘umipod ergy “jeza8e arse jruoisdooy (imS0ud nes pavorsanuy pyavod) \sfoy vastunuy vans 2]es sojaiunsou 9 wzaNsal “Inyiadyg “ueIpre8 3e] “lop ye tmnead ye oruzed inuntad seop ays9 uo sdosy “nude: -so10ud ap ao1zy nse ap Boreson] ¥o piNise 98 seo [9 ‘In]uoyLIOdooy aUJAaL I-nu vase ISA, “sof 2180 29 999 no Jaf by a189 SNS 2189 29 D9gD :IRIRUUSHOULDY |B [ed Spo mun vpldzoxe no ‘odvourzona 07 — eujoquaon noys apun — J 6S5 _T-TINATIW NJ JARIINOSW a TRINTORNIS360 IRENE MAINGUY 15 — Diagonale de ofiteri ai lojii Diagonala, uneori denumiti mai confuz esarfai sau cordon, mu avea odinoara nici un injeles rille prin cate se deosebeau ofit De regula, ofiteri nale, cici nu o puteau purta in acelasi timp cu diagonala rezervata Ma- lor masoni, care nu fliceau parte din colegiul ofiferilor. a purta in diago- nal, cu panglicd, cu esarf% petrecuta in jurul gitului, cizand in unghi ascutit deasupra pieptului, ce aninau odinioari de cordonul de ofiter sunt reprezentate, cel mai adesea, brodate pe cordon, Fig. 127 ~Colier si diagonals cu bijuterie de offer198 NEO ap feiqes injmuod |e 1894 vo “aluorpogo ayynut ualyo vjeuoseip ay arSou “Yep 1oH9 “Bea op mIsap sojaiuy un are wopyo jnuowa dey oc, -woynooy uerlosg rary uy woap vfo] uy preund aise feu nu vIgug “nsoBYY ap injnpess ope LNjoq tuys o1epoug y 10d mynuopio9 wieyeidns 24 -reuayo op. sey ‘nox no aan 2959 nuopioa VWSY UI “FOI fe Jalyo ap un asaurdopuy nu oxo tnnsoeyy anya ap reund y aywod jnuop109 * ‘budoud uy ‘siyosap-nsegye a1eojno ap wwow iumuop -o10 no punauduit yreurur a1sa injnuopzo9 e sof ap vaued aq “yoroquuTs ‘euauoseus uy ‘snds jap “eniseqie eLOUOSCUL Uy RssePY aiso emySOoR Truowgund go aiSoruiwe inuopio9 “es wareojna und ‘Bugis infesq qns 2d adosp iraguin ad op ereuofeip uy moaned nuaseqye wopuoo un aso Jo[EnSoEWY [8 ANOUNSIP jauwas" go EzvazIoaud as NASOEW ap [npeLT 2] Tea tninung [nporary wuMUap “og! WIP aw Injen edng “ontepoooid ne area [bo pen a[!$eI2I90s uIP pSo199 sUauOURY s0Is098 vase uEZaIdo1 ayeod ynuopz09 ‘rey wums09 ap psaid > “eIqes _psuid 2189 aze0 op ‘Buys impjos ad pupiogoo “idaup inuguuin ad yuseod 98 a1vo ajard ap wjseS> © puly eo jnuopsod aiSouyop auatiaing Njsavu ap Bj.1es9 nes [NUOpI0Z — OT 195 IL ININATION NJ ISTNANOSWW\ aTTRINTORNIS562 IRENE MAINGUY in dictionarul Q parte dintre insemn Cavaleresti dupa modelul marelui cordon al Ordinului Legiunii de Onoare. Potrivit acestei definitii, prin analogie, cordonul ar desemna mai degraba diagonala ofiferilor k 17 - Bijuteriile jin vocabularul masonic, termenul bijuterie are semnificatii dife- cfiteodati, complexe. El desemneaza fie bijuteria purtata de ofi- fie bijuteriile mobile si imobile ale lofi. Fiecare ofifer al lojii poarta un colier de metal de care este prinsa bi- juteria sa specifica reprezentand atributele semnificative ale functiei sale (pana Secretarului, cheia Trezorierului etc.). Bijuteria poate atarna sold, la capatul cordonului de Maestru. La originea se afla insemnele distinctive, medaliile si insignele -nfa galoanelor I inte de inceputurile masone- 1696 ele sunt clasificate: fixe gi fer sau de cordonul Maestru- R: Echerul, care este prima dintre aceste bijuterii Maestrului si ne face si ingelegem semnificatia righei ca simbol al conduitei noastre; a doua, nivela, este podoaba Primului Supraveghe- tor $i semnul egalitatii ce trebuie sa domneasca intre frati(specificul "homme Jean, Noweau Dictionnaire thématique illus de la Frane-Magon- nerie, Editions Dervy, 2004, pp. 129-136.861 349661 “EIWOWET “| 108 ‘syomy swossoog Kimmo y@} Jo wonso}ed ¥ Wl ‘sony mouiosued OM nue RWIOY UI Wipe] NeDUINU 9s ajoIpEI JouN PULIOY ap BU tno ‘aseoin ‘aidaup 18 amos afoyed aysiu pqexBap rus nes9 dojuoseUL aulnose Sim unas ore nu eq “uogres yeiour upp aonuo uy raupUE Un 18 gre [eIOUE MIP SIH NIQ, np no jajo op pure] O-nUIp EIEULOY aise IzEIse ap yoruoseUL eIGES ‘aildaoa ap roruowrat mut PUD “wOI-AX Te nowan uIp yous yzooURI ELOUOSEUL Ul JeISOTE 2182 I2IGES [NO OTHGES — ST ‘_xluingan 9p 9j20 ayo mnjnss2Atup) fe 199), RY Myese YA was20 I-ps emNgan axei20UI EB] EO HS LMITEUT UIP BIBER -od as jruey yo nosou! poseaquTUTE ou ys aIngasi Jo12yBoALsdng va]!Oq Te-2p [99 gLeod o area ad wsejnoypusdiog “189 ruaumRo ad aany areod HY Boma sop go aS uUE aU 1S InJoquuIs aiMISUOD ‘101 -syfanvidng mung jningine “ejoAIN “ayerdaup ad ojoidey wio1ouioy “uy ou RS aIngan po wesw au 1s your v-s va1-XIX |B inynovan jrandaouy B| VWSe Bae F398 2p ua sung 2109 21001 v9 woBazalu ps aonf au 18 so}ays -aanadng vayjog jo-ap mja2 nqvopod asa ‘nanjnaipuadiad ‘asaynfiq 1283 ¥ “(082 2Yf ps yuauino fos no a00f 0 ap Dja00 pupf ysoUosoUL £95 TMIININATIW NJ ISRINOSVW\ IRIN TOENIS564 IRENE MAINGUY ¢glaive in Franja medievala. Simbol al axului lumii, sabia se poate iden- tifica cu crucea. {ntr-un studiu despre semnificatia simbolicia sabiei, Coomaraswamy fulgerului, precizand c& rolul unei arme sfinte!, Semnificafia simbolica a sabiei este bo- gat si complexa in toate se face dreptatea, vigileny rajul in lupta, al autorit Fig. 128 -Sabit Sabia de foe In RSAA, sabia agezat pe podiumul Venerabilului este denumiti sabia de foc. Ea a apirut in masonerie la inceputul veacului al XIX-lea are a sabiei de foc as la poarta Gradinii Edenului dupa ‘oameni au fost alungati: ,si a asezat la rasarit inaintea Gradi- ni Rajului heruvimi si flacdra sabiei lor se rotea in toate parfile pentru a pazi crarea spre Arborele Vietii* (Facerea 3, 24). A se observa ci, curente, aceasti sabie nu era purtata de heruvimi si era o flama necurmat rotitoare. Sabia de foc a carei lama este usor ondulat se ascamiind cu o fla locul sfaint pe oricine care nu are Coomaraswamy A.K., Le Symbolisme de l'épée, in Etudes Traditionelles, sr. 217, ian, 1938, pp. 11-1730a 9p BIaes ~ 61 BL ~~ “asaro[eavo [nyeluoULOI99 Uy BO BIquS No SUNP a}S9 TeUI NU IS “edo yerdaooe ‘oumas no yrunid sop a1sa [nyepipues “nnsoe BO I IOW9I09 UT IoRO “SUNIUBUN HOA yn90y BI alges ULAd jragysuED 1B ap wauluoUr axe nu [3 “YULAIP gumeU op 21s9 nu IMnysqesoU “9A BareI}IoMe pO RiapsUOD as 19RD ‘904 ap wIqES EBSADNULA NU TAU] S95 TMV-IINSINN NJ TARIANOSVW TTRINTORWISFIALNVZA IS INTODO.LONd XI TAIOLdvD"96-16 4 “0561 “wor0lp song ‘suas saugou se anbnaosou uoyonasy‘puOUIP OID ‘appnigoud no 18 azvouo ap ‘iot0] Heqaxa wea0p rund 9y nu ps fo) ut eo nepurwioaas a8vo woswopuy mm 2piinnisiio’y uy EMUYapP IS0y B tUND WEE “PA-IILAX [e towDA ur 16 NAB we] ale oc suas 1Sej200 pupav vo wsvajatu y a1vod pumdtzow aung ap wisasdx ‘ae1[6}01Booopr foun erepnaguy ors9.nU My waruTUL Yo “es elinjoas UE oppord 0 ay gs a1ea 1o8upnsuoo foun qu sndns aso nu goes euosiod 9p wiuloa ws wioqut ednp aundsip eisoae Yo aBojaiu as agro “pmabiow oung ¥9 mimeprpueo t=pUEWODas v “oroxouR oxTUMU-REE wo n und pynox 9p 18 greouis aayouy 2} ANUIP Bosope utAOId JoLOUOseUI Fe He. Pury ‘ss9ppiop ur et a HS ‘ozauITEap se B-U HO wurDud WIP un aise otuoseuu njdusay nedoud wustoyns o gy * a4paus od awupe foun 40 ~tnosy tadnse vrluare oBene Uo}o}p “auIs ¥] ap ‘smozed ad reurun|o y 404 themaypor nod nu nes 3s0y 8 vaxoBoye poup waper Baas nun wasouupe ednp eign Bo voopr arersferoyrodns vo yAUd y ry ououoseUIOU ajaiaqsiul Uy axorfTUtB] UEyoud mun HLZO}FLUpe apsose 98 BS gan Je aivo rojueyoduy eidnse yrsIsU! UOIoID puowpA Injnjeprpued v.adnse eyoyouy — |570 IRENE MAINGUY Aceste dousi esentiale conditii prealabile fiind indep! tatorii trebuie sia valoarea personalii a candidatului ca om bun, apt si devina si mai bun urménd calea masoneriei traditionale. Cat de se- rioase si de profunde fi sunt motivele pentru care cere sa fie primit, masonerie. Printre intrebirile la care este important ca ,,anchetatori si capete un rspuns mulfumitor pot fi menionate: proprii dea cerceta, fir si fie supus nici unei pre- neinsemnate, din partea anturajului sau? profesionala? — Este candidatul o persoand e: Are candidatul capacitatea de a se perfectiona, de a accepta si se revizuiascai pe sine? — Este perseverent si capabil de o lucrare anevoioasa si pe ter- ‘men lung? —Are candidatul suficienta deschidere de spirit pentru a accepta si opinii diferite de ale sale? —Are aptitudini si urmeze o cdutare de ordin spiritual? ~ Va fi el un element pozitiv in cadrul atelierului care il va primi? Care va fi contribu ccezi, parrain provine din lat. patrinus, la randul su din pater, tata.572 IRENE MAINGUY Pentru un ucenie, ‘tea numi un parinte spirit pe ucenicul mason spre reusitd, care, pentru nag, reprezinta de a-si rece finul la gradul de calf (de la care masonul pleac acesta era socotit rispunzitor si de comportamentul ulterior al candidatu- Iui pe care |-a prezentat in loja pana cénd era indiljat, la rindu-i, Maestru. 3—Indatoririle ucenicului Furetiére a definit indatorirea ca ,obligatie de a spune sau de a face ceva, fie pentru c aga prevede legea, fie pentru c& obligafia a fost asumatai in seris sau pe cuvant de onoare“, {in tucrarea Masoneria adonhi F: Care sunt cele mai importante ind R: Sa indeplineasci obligatiile pozitiei dena, si se fereasci de viciu si sa practice virtutea. tionnaire universel, Editions le Robert, 1978, retip. retip., 1975.wresoqu]9 180) & ozoouRry roHinjoaay Indwn uy Emdaxp prvofnu6] *pureyooud rwoureo anuy 21219080 ap 2aULIO§ 23001 PO RAIISGO UOIOID, gtonoead uy ound 9] & ap winutjsau wluroA 1$ wasoind Hae Ro Hap 019 “uosteuw inun 2[e LLLOTEepU 9j9pedroulid pupasound “umoe I j9pleo voreoUoA seY ‘infiods ayso mjoyeyy veZTYa4 JOMNfe aou0 fam YP SAI] 2959 RIyoud as nu azED ap [NN YB ap a1ZvO0 arBOaLY “auorepuy ejduits ouraap uosew nud ‘spies areutjeo 0 1e99p y s0-u uBJord un P| 20 Boa: ou vareuidurgiuyaid “injorey eareromnfe ‘areorgaqjauig rou i$ opupig You! 20 20 sojynus1a wareonsead “aurouayou erpre ape 116 nSouatHO fofury 21s “uo ogy nu azeo ajyuamed no eadny uy ‘snds ure-a uno ese “gysuOD om1s8B0u taluiy wluaso ap aul ares aiuiorepur piswooe ‘itfmansur anup elqeiood “sou Jou 1S axorgundurt eur 829 “EIIqoU reUT B99 NU Roep “LMEBa] asUIP URS re Poo Oy Bs ELAUOSPU Bo AoRy aR “tILIOIePUY anUIp enopYy “Hye gs 120 Hopan gs “ifrzne ys enunuoD tf9A 99 #300304 no pangeB9] uy 16 vo ‘nunsou noo|fius Wy Ladoosop nes rzne ymnd y He 20 ¥090 101 no BanueB9| Ut aINjosqe LSD; Youn wareNsed Y wA BULL £45 TMT ININTUN NI IEREINOSVW @TRUNIORNIS574 IRENE MAINGUY Declaratia Drepturilor Omului si ale Cetdjeanulut. Nimeni ins& nu vorbeste entuziast despre indatoriri. Nu s-a pus niciodat& problema de aintocmi o declaratie a indatoririlor omului. Sa se fi crezut oare c& in- datoririle decurg din enunfarea drepturilor? {in masonerie, altfel se petree lucruri drepturi si aproape numai despre indatori turile decurg firesc din respectarea indatorir sii fie mult mai preocupati de respectarea ob! de drepturile lor!. se vorbeste putin despre pe considerentul c& drep- i cd oamenii trebuie lor decat de a profita ~ si asiste la intruni de instruire masonic& —s rim ticut pe durata — sisi ciopleased piatra brut, yuna eforturi pentru a-gi cta defectele e) ale Maestrilor atta vreme cat ele sunt in concordanfa cu spiritului Ordin 4—indatoririle calfei Iojii ca si ucenicul, cu deosebirea c&, in afara ind: ‘Turnul sau pelerinajul profesional al Franja Evului Mediu compagnonnage) inc! ii creafii care are ca efect descoperirea poter " Gloton Edmond, Instruction magonnique aux compagnons, Editions Gloton, 1948, p. 87 51 Instruction magonnique aucx apprentis, Editions Gloton, 1952, p. 163.86 4 ‘scot “dns wAnoy So] SuORIPY “LgLI nMuyUOPE aruotuosouN Dap mna}2pad flonsOy , :onutano a1saoe no gzeasaupe 28 1 NGeIOUIA ‘naIsOMWY ap nPEIB B| 9BTeO HEl]BUL |rIUOWOUE UT tatame09 pmudoad axSoaqad 29 999 us nofasmuma 1810s yh -af no pbpmun vaamgvas uy plzo.y ‘unsnzou us sunjodzpo}uy 4 2404 ap pw Hpne9 a1saa0 amunages 40d wna 1§~] ‘atosmunay 18 piso “ounjadaatuy—y gnaisonpy nun ayiipnyeo af ps aingaus 240 ~ J :uoseuu injrunsoeyy 218911 Po [apse anULJap uns (98L 1) BinuEnyUOpH BILOWOSHPY wOsRION| UI IpNysovyA] oLALLO,epUy — ¢ (eremuds aarSanujos) axexBayuyou eradosd SnpungBoad to rsomy ad 1 erfea15 aySeouno preod ps “yénsul outs ad axseouna 95 09 pdnp ‘eo vaaae 1 ea 1ay]00 v a]uaIadgo ap wallop wo mapoorf injnurisop wsofuon “Passos a1 aumtfoafiad ap paolo ap jsatdoude vhuypuas miauouuiad pastxa Hap mn pupurisedeau waunsioayiod “prerayouy yiesop!su0s 1g areod nu azexony 9p fapse 0 preporsiu 1oR9 “ofelA wiwor exTeId Rose! ngan va vo ‘dey aq “oquoseur injnjdusoy wieje uy 6 3p0 [a re Ese[duroxe areund o ap ypeaop wap Bs angant BLED “puntos waseson 2] byinguues ayeroLIqos No sonpe 1S-e nnd WALNOd ymUpAna ROSES -on 99 sisdo nunuiad aysofeap no 18 pluadyjaqut no wiBsouo 16-npuinsayo “euut grEo} uIp eisaid o v-9p BIOAdU “vIOISa0R v BIEII0s vlUELIOd tut giodoosap eye “Younui varesyu0]s ulid “lord v 1S mynnuyana e ‘uostun gy vareonpe ‘aze1adoo9 ap miniunis vaseajoxzop ‘2y{v9 10j=x0uN, SUS TITNINATIW NJ 1aREINOSVWN TTA IOSNIS516 IRENE MAINGUY .»Frate, toate probele la care afi fost supus pana acum, toate precep- tele care v-au fost oferite, n-au avut alt scop decat si va pregateasca la pentru cunostinjele deosebite si revelatoare pe care le vefi sta nu se poate face decét cu sufletul curat. Nu va putem fi asadar propriul vostru judecator; $i ‘Maestri nu mai sunt aici pentru a va forma: de acum inainte veri fi cel desemnat si le dea invaatura calfe- icenicilor. Fie ca virtutea si-i calauzeasca spre virtute. Nu piet- jodat din vedere c& exemplul bun are un ecou mult mai profund decat cea mai infeleapta dintre prelegeri"!. Afi Maestru inseamna, inainte de orice, afi stipan pe tine insuti (in ajuns una cu devenirea, avand ca ex 4 .Maestru mason pe dinduntru (Inviat din morfi) (nalfat la ceruri*, Maestrul mason ajuns una cu devenirea este Maestru ,pe dingun- tru‘, in sensul cd trebuie s& cunoascd dinduntru: pe dinafara oja sa cu suprastructura. 3) raportul cu obedi * Régulareur du Magon, grade de maitre, fiditions Rouyat, £4, p. 15.1002 "985 ‘0002 “s0p SMe WY StO42p Mw Woe 2upOU‘secpop todo ae 1 au ‘sanbraenan ong ‘spn -uear saxjog , a nuIsHUEIsa}o1d nee IIAX IP 2210008 uy P atuyAno neDsOI0y 28 eluINSuOD ap ig: “N40 98 a1e9 J0}09 vasnoduay ‘wala 1 °X29P M29 101 uLAd tayseound 7A118 [eHoneUt 2989 99 a9 auds “nut INWEINgeOOA Uy sunmEd v 2ouD.970) jmyUBane PEAX, Inufsays vf ‘avo.oyor 30] utp rnagdy “elpgun os ¢ SP @Putudsop 28 & ap w0jo un sundnsaud queso 8P Imidey wo woBojofur ps pst] au azwiaudia, ro wip Inimupuud naxd 16 winBz “tps sojtuouioe hatuagns oyvor inp eudnse own od vaumny aurisns inseun -seay 10) (Pt ‘21 euvadoana-oput euroepes Pou 2p ‘IBHodNSaU ap LoIPE ‘tapsopo;u1 InovIA, od oavowsayur ajoo 8P InYOWLN ¢9C | UID vou vas BSunxo suas uy “Surlsns © 8p “eimpur v euodns w ‘sonp e “MPEBU eure ax 347.270) 3 wp autroad Phunre rraugany ejueaajoy — 9 ‘ BIPuoIsayoud-o1908 vs wrens (¢ mg9| (Z 91P5 2fatungouno ( 2PuD9suEN FO IMsu9s ut“ my Pun sunfe uoseur jnuisoeyy “Pup ed nnsoeur 2989 vasuoxap no Hs TIMI NJ AREENOSYW TRIN OANIS578 IRENE MAINGUY care a rezultat conceptul de toleranta cu valoarea pozitiva pe cs atribuim noi ast recunoasterea e alte persoane. Conceptul de tolerant se dovedeste totusi a fi inca destul de vag, ‘cuun contur greu de determinat. Se poate observa de pilda c® nici pan’ azi, in ochii bisericii crestine toleranja nu se numard nici printre virtu- tile cardinale, nici printre cele teologale, ea fiind mai degraba expresia nei calitifi generale a omului care se ia in considerare pe cont propriu. Straina Vechiului Testament, nofiunea de toleranga igi precizeaza sensu- rile in timp, incepand si-si capete adevaratul infeles in deceniile care au precedat aparitia formei speculative (moderne) a masoneriei Toleranja este o idee elaborata progresiv. Ea reprezinti un verita- bil pact intre oamenii de buni-credinf8, care se construicste mai i dintr-o necesitate vitala (evitarea rizboaielor religioase) si devine apoi sspect reciproc pentru gandirea, opinia cel ivalen{ei intre adevarul propriu si adevarul oricar ala pentru a rispunde nevoi dau o idee despre cat de aproapele tu gi readuce in actualitate anumite invapituri ale Evanghe- lici: nu judecati si nu vett fi judecati ori nu face altuia ceea ce n-ai wrea sa fi se faci fie. Lévy Jean Bernard, Le 1996, pp. 43-62, in Travaux de Villard de Honnecour, nt. 32,18 Hot fanmoays wazozoaude ey ese] amgan a1e}OA01 oUeD ay BS TuTUIN] [9 9]99 asm Bun eo ound TOOUTLY MJoIPY waIBOOAUT ns a]LTEION] LINSLYSOP v ap imide LD YUAAISNOO AOINOSWW ATAALN ‘uoseWuoUE ap BorEH|e9 21S9]IqBIS O8 a7eD op axfouny UI puput ‘eo natuad sojzmuoy9 waszun doos 3s998 uy aundutt as °Z “ECL D1 ap uossepuy ny ayniny suo. uIP 30 ua ajuapnyoxo upd drs auqun ‘9p jmiuy] uosomounyy Hor azul ROsPal|qeIsod 9S BS ABSD99U O159 °T 19 ovopan uy pupay" snueAayou Iso mnjady 1x2], .paqwoseur ajuaine aresony 99100 nuntiad ayeuoUrEp ppuoo uns pyenynun piuesoqoy Poayrod i$ eaRDOL e EIUNSOS noodsou* po paxeBurauoo ad as-npugzed ("SV Binogsoug v1 ap minjady 210 auvrouwiag aoqUosHAY AoptsoINd B outta ~sofuay 18 panspB.a7 ap nated un-nUy yeIDOSE Ne-s aDUOsPU aiuarpaqo soazaudsun *]96| aurenue Zz #1 “Bnogseng b] ap jade maqunu-ese oot -oseur foiuesajor eaneuUYe uy yonoesd wuySnad ap Jadas eo LEN] BS -yeuossodioyur jontu Bj oortoseun reso] © Fzq ap varERTEO aL WS ING, -on ze msvooy “eindsip wy azarouaBap nu ys eHinosip 18 wBNsyD ap LaFE {BS 1opr op Inquumyos yout [ajise ‘ooudjoay vy=|dwoD vaind Be-s vaIseTe aye ate ap arayip yasyd mdaooe v op “elurrana-Rung EIe01 o-widope & ap voradosnid 18 oundns nose rps 18 rune [-¥s s0jtuoWias efey uy uaa ena ~ysu09 a4 ys 304 18 efures2]01 qas02p pou! uy osamjoud uuoseUI Ho], 6¢S _IIL-TINTIW NJ JaRKNOSVW aTRINTORWIS580 IRENE MAINGUY SIHOTARASC: Si stabileasca intre ele relat frajesti isa deschida portile temple- lor lor fiird. a impune conditii de reciprocitate oricarui francmason care a primit Lumina intr-o Loja Justa si Perfect, FACAND APEL (Catre toi francmasonii de-a se altura acestui lant de unire inteme~ iat pe deplina libertate de constiint si pe o perfectd toleranfé mutuals nimeni nu este in mod spontan tolerant. printr-o lucrare jginea lor sociala si cultu- sii poati fi considerati ca lor lui Anderson din 1723, masoneria se de- fineste ca fiind 0 reunire in jurul principiilor toleranei si infelegeri @ unor oameni care, altfel ar fi rémas pe veci strai Tar lucrarea in loja trebuie sd ingdiduie, printre alt find de aceea mai potrivi ile sociale, de toate varstele, de nationalitafi, credinte si rase diferite, pentru a le permite s& ajunga la o infelegere mutuals prin care toleranfa sa fie instaurata ca o practicd obisnuit’ si durabill. Dupa cum spunea Jean Bernard Lévy, insusi conceptul toleranfei trebuie si Tpi recunoasca limitele, faptul ed-i este cu neputinjs s&Inwispxe] 49 axBtyou “preamyino-o}90s 21108 -o989 ‘onuna “ijaid easmojno -amnoseuM arep ulad yap — axudosd voo ap auayip Pr Youn vazeBau wBedoud 1opo “piuesjoiu! ap eInoe ‘Fui9j 0 ats9 jnusisea|“oHTe}10]99 osMMI erOLFadNs Bo BBIAPISUOD PUL -Y guctse eses ‘oysed 200g aiwo utp tases of ud ozwoyea are jniuo 9 sHoWwU!WULOSIp E20p B] op pupos|d mynuIs!TBID0s-reuOH,EU [R|908 1905 © 8 yoo alION [P-ap Injoo jndury “BOI-XTX [8 ynovaa jrarsrBs B] PINOSBU aI Joop! "ZeaLouas azo yinjosqe earoInd autlop uyiop exsaudxo Loosape aise wiues2[oquy vhuesajoyuy ‘onunu nis nu po 2 nis 29 9999 10} ‘are100§ In] ewopre ‘nes pavo na ynut [20 ounds o1wod 1g “nN na aULIe 185 MI IMINSTIW NJ RNANOSWWN TIRIATIORNIS582 IRENE MAINGUY A accepta totul fara nici un discemamant, din frica de anu intra intro i care, dus la extrem, poate merge pana la igi. A lisa omul sd riticeasca fir repere ca gi va descoperi in el insusi morala si etica personala, ferd nici o re- ferinfa exterioaré, inseamna a-l impiedica sa devin o persoandi res- ponsabilé cu un comportament just si onest fafé de semeni. Laxismul ar valida asadar tot ce e mai antisocial, o dependent de le inferioare care, in oc sa fie dominate, ajung s& tiranizeze in sii desocializeze (de pilda: laxismul modelului european de so- cietate din zilele noastre ingdduind prostitutia gi traficul de persoane incontrolabil care se dezvolti inca gi astizi pe seama ei gi care favori- zeazi spilarea de bani, crearea de resurse financiare ce perturba cursul normal al schimburilor internationale, ffrd a mai vorbi despre fenome- nul devastator al coruperii morale). Laxismul este azi de-a dreptul un cancer care, prin degenerescenfa in Jant a anumitor cel ilizate, (Ca atitudini extreme, intoleranya si laxismul jin de acelasi comportament cexcesiv al omului care se crede singur pe lume, intr-o cilatorie fr riscul reintoarcerii care se transpune intr-o (auto)profanare a viefii. Masoneria rede cd tolerana reprezin loc. Pe acest subiect, Guénon ranja efectiva manifestatdintre pretinde c& ar avea in vedere doar i leasi drepturi*! legem sa fie blamati tole- i doar toleranja teoretic& ce le $i tuturor le-ar recunoaste ace- 7-Spiritul fratese Cuvantul fraternitate provine din lat. fraternitas-frater, fraitie~ frate, Furetiére il defineste ca ,infelegerea, uniunea dintre doi frati, doi prieteni, doi sofi. A fraterniza inseamna a trai ca frati, a se iubi ca ' Guénon René, Orient et Occident,f jons Véga, 1976, p. 42. a]2661 WHT 2p SuoMIPY ‘sunoxOpofstownsop ‘ar2uUOSOUU-OUDL.| PT ‘BUsAH, 1 2p IYO) , “yzpaztmpyjos ‘oun aoyjousl ouioree youn vazeidoooe 19 ‘s1Sasod op Uo atfeurtuop 9p quauiuas foru “eumed roru oundnsaud nu ea ‘anignt ap aziqasoap aids “iat ‘uuias 2arpu ys eluapuaase seoo0e ROAR e BULUMASUL 1fexy BIDpIstoo 9s aun ruoUE wemysooe viuosqe audsop [93 ef 9160q104 a5 are uy B99 aise auIMU sezeaztoaud 95 (L711) WOSUryIIA, PMSHAOSMUDPY UY “papdeys ourg vata 0 2a mnasouu apundsts 2s 2129 vj aleqai, gaus00K fo) Diay2 2189 05 =] sindoverp pursdno (121) uospu un, p uorssafuoy v7 eamassedn 18 (QL 1) Ao16W749-2poMIDYD mstassnunpy (9691) YBnquipy wip arearyay D] ap instuosnUDyY -oimsoon nluasgn us 1S 192 ‘whuozoad wy 1y30 ‘spoaf un aadsop ung ap youu 93824208 98 9109 uy ‘ouunue4 pynung oquay a4sa :posaue jo unos usp popu ‘fafo urp fou Pope uuiay wip 1>0U ponsf 2189 MU Og — (od apnyasap 20 Diay pInsnf a1s9 90 UIC] ~ J uoseUr [nfequIT| aI eNIERO] esUENS EIPADT 29 (O0LI) aunoqg mnstiosnumpy U + ,a8tups ap unea ‘9supns reur 19/20 aINgmNE o jntuo axes ad axaRoyotuy wuNg UL IE £85 TMITNINATIW NJ IARINOSVW STRAIN TORNIS584 IRENE MAINGUY Fratemitatea masonica este o stare de fapt daca tofi adepfii se recu- Piatra de temelie a invinga egoismul ... Dac’, din punet de vedere lo- le nedespartit, nu cumva ca stari plicit o stare de spirit caracte- deschidere si un comportament binevoitor fata de celilalt. Cum pofi avea grijai de altul cdnd esti tot timpul preocupat de propria persoana? Ca trie, fraternitatea presupune o inelinatie spre compasi- une, iar compasiune inseamna suferinfa impdrtasita. Frateritatea pre- calat in sensul reprit Fratemnitatea initiaticd este victoria personal’ asupra instinctului de conservare, este materializarea dictonului ,,iubeste-fi aproapele ca pe tine insuti* (Levitic 19, 8, Matei 19, 20). Este un indemn pentru initiat si se impace in prealabil cu sine insusi pentru a putea apoi intreprinde tun demers voluntar, altruist, intemeiat pe iubire gi pe recunoasterea fap- tului cd toate fiinfele au purces din aceeasi origine, dintr-un unic Prin- cipiu care le este neabitut izvorul si taria, 124 intre ele fiinte de orice rast, din orice iw aparfin aceleiasi catego- la unitate gi totodata a existentei 8 - Binefacerea Cuvantul bienfaisance (binefacere) a aparut in limba franceza in veacul al XVIII-lea exclusiv din surse livresti. Abatele de Saint-Pierre a scris: ,am cAutat un cuvént care si reaminteascd omului exact ideeaazaouesy rornyonoy vaMaLa uIP nq © ESOT ~ BI wsUEL586 IRENE MAINGUY {nyeles, n-am gasit altul mai fn Ghidul masonitor scotieni (18 fiind a doua dintre cele trei indatori un chip acte de ostentati liul celui care daruieste si care sa trebuie si fie facute intotdeauna cu discr ‘Venerabilul spune: ,.Frate Ospitalier, apropiafi-va de candidat. El ‘viva spune in soapta intentiile sale de a darui, iar Dumneavoastra veti face la fel, aducdindu-mi-le la cunostins, in cel mai mare secret*, Daca oferta e generoas, Venerabilul spune: Nu m-as fi asteptat la ‘mai putin, domnule, din partea unei persoane atat de generoase. Prin mine, respectabila loja va exprima intreaga sa recunosting’. Puteti de recunostinfa nefericitilor la a c&ror soarti mai fate care s& miguleasc& orgo- leasc pe cel care primeste — Daca oferta e modicd, Venerabilul spune: ,Domnule, ultimul ban al ‘vaduvei dat din toata inima celui nevoiag a fost —zice Scriptura—la fel de plicut Marelui Arhitect al Universului ca banul de aur al bogatasului. Da- rul dumneavoastra este primit si acceptat cu cea mai vie recunostinta. Robert de Ia Folie? semnaleaza cd exista o intreagi pedagogie a bine- facerii: ,Prin anvergura ei, atunci cdnd este autentic’, binefacerea incepe deja 88 cearna omenia din obisnuita politefe egoista, din barbaria seacs si triviala a rutinelor viefii de zi cu 2i care, sub aparenfa amabili "Bloch et von Wartburg, Dictionnaire étymologique de la langue francaise, universelle, in Le Maillon nt. 78, trim. 1, 2002, p. 38.smmaoqrendso imounay,— Ft Bi “rau ~Se 90 “oqusen 18 ontuay ApH YOrU feu wad fort WHaAe nu “EyepUTEDOap ‘axes axdsop ayo apoep yonuame reur EietA 0 no axfezedwioo uy ‘azBoaRS ap auisdy 18 apaq 2895 a1eod 1uns atep uns au argo UIP NEUE TEU a}20 apLIOHIDS BO “EIEPOIOH 48 ayenuuoyeig eiseaoe Bo nSouy 9p TeYE-NuY !o1U ‘SpeUOU ap 1eIE a1 pS 200 aU eg “pIapusosuen wareNUsoTELA “nu 99 Op ‘nes sestoagm miguepyos e eo ap way 1 “sep inymupana vasa osu reorurey vounistuioud “ining ung ap uuHas un “lueads epifed 9p 189 0 proses BS 2ouy vaL2ddJoUg Yo axed wlap 1g “oueroUeyd s1eoqzEs 10] ~uvure ‘aunjuyyzap nsousuio sojounm 1o1oneqIES ape UREA JO}aIONS -oouguy # sojooruzeos8 v trzojdxa soy1reus Jo} uoULIAs wazeoIeuNd oys9 485 INTNINa IW NJ TERIENOSVW 7TRINTOSHIS588 IRENE MAINGUY lor unei inimi gata si preia din seamnai a face binele cu fiecare Binefacerea corespunde incl suferinja celuilalt. A fi bineffcat fapti: si te porti bine cu tot ce este viu, chiar dac& nu ifi seaman, cu lucrurile, si fii clipa de clipa, o intrupare a binecuvanti- 9 - Virtutile masonice folosit in sens propriu in Evul Mediu, ceea ce explica de ce, rile noastre,a ajuns s& insemne insusire care te face capabil sof Forfa si Temperanya sunt virtusile cardinale sau pagdne (mostenite din ‘Vechiul Testament si de la filosofii Antichitafii). le masonice din vechime este rtuos, ca si nevoia masonului de a fi mereu in fin toate catehis tanja faptului de a tal“121s napuod sijuueos ndos as 16 ninuna aqdway porpts 2s ofooy— 4 goo] $s » voy o-anuy az0upad a8 25 ~] saudap rou Sues uy your rout [99 9959 adaup afoiqou gp voanuta puyo ad ‘aySasofur yrisia zwop “Yess e90p uns agaope nunuod “go HAUTE BA vs (98L1) 2nwoayuopo 1arsquoscU b psvotiead 013 ~oposuy uy japise EULEp aso efo] Ut UOSPUI InUN BY w ap vaunitey [no japise ssud am3uqs un-anuyp 2Bunfo as nu aymysya 01 99 myfo 0 nasuag ~ x phumnusiqo psuafou o ays ‘yinius insndo asq — Hy enpo}a nsupano uted YoBapatus 23 ~ J “2y0urg poof ps pumunapus 24 2409 napds ap 244s 0 2183-4 c2in.aya jrgupano wad HaBajatus 29 —] sUyOp aye 1S Wises saHfoos 4opwosoM PHY UL ‘aquopod ap 2108 “9 249 mu DagnstA YO 204mm rupucva4 31 B najuad 16 Puasou ap vaanis muazasdas v nayuad wopagzap ITU ‘PopAgu 191N) — Y eofo] uy whuazoud s80f to pups Hose wing —] Boma puns ponp imo8oq no 18 mmovaps no 18 usjazad Yaqy wo un 918g ~ x uosou un 2189 2 ~ ‘2inuf uo masounses wo-1 todo pou a1no ad sonsya uopoted Up) — 4 colo] us somuazeud 0-6 aun —] seansooe wo umapipauy ‘arSoumtd pnoquaan (1081) mymuosopy mmupsdoupuy uy “imtA voreanED 68$ TITNINATTIW NJ TaREGNOSVW TTRINTOSHIS590 IRENE MAINGUY 1-Cene aduceti de acolo? R-Mantuire, prosperitate si buna intampinare pentru tog fragit. i-mi supun vointa si sd fac noi past 1-Ce injelegeyi prin masonerie? R— Ingeleg studiul stintelor $i practica virtutiton. 1-Coeste un mason? R~ Este un om liber, care respecta legit, fratesiprieten al regi- Jor si al pastorilor deopotriva, cata vreme sunt virtuosi. in Catehismul calfelor, din aceeasi Antologia prefioasd a masone- rriei adonhiramite (1786) mai putem citi 1-Care este legea in masonerie? R~ Sa pedepsesti fardelegea si sii cinstestivirtutea. I~ Ce trebuie sit evite masonul? R—Invidia, calomnia si nesdbuinta. i-Ce trebuie el sa respecte? R- Tacerea, prudenta si milostenia. Dupa cum reiese din dialogul platonic Menon, Socrate considera cc virtutea suprema este si te desprinzi de lumea simturilor si de bunu- rile materiale pentru a contempla Ideile si mai ales ideea de Bine. Virtu- tea inseamna o participare activa a lumii, efortul constant de a modes oul petra realza om dom elo de Bie, Adevir prin conformare 9 extreme catre o just& cale de cul veacului al XIX-lea. Este un cod moral bazat pe virtujle teologale — Credinja, Speranja si Caritate, adic& depliné credinfa in Marele Athitect al Universului, speranja in dreptate si milostenie fata de cei slabi si saci — dar gi pe virtutile cardinale Forfa, Temperanta, Pru- denja si Justitie, adic& fortd in a patra sufletul pur, temperanta si pru- denja in vorbe si fapte, justitie in lupta contra nedreptatii.syuoseu po — 61 ¥SUE Ld oN ss re OINOSVW TAdOO ECE EEE E EEE CLE EE EE ELEC ELE CEDU DID DED DBDDDD DoDD DB osDBODODBESED FRREEEREREEERECEEEEECEEEEC ECE ECLECEIDIIIDDDBBBIODDZZDED 22099300001592 IRENE MAINGUY in Evul Mediu, Sf. loan Scararul prezinta ascensiunea viefii spiri- tuale prin parcurgerea a treizeci de trepte, dintre care primele sapte se rei teologale si patru cardi indeamna pe omul credincios sa urce, prin faptele ‘mai sus pe scara care duce drept Ia cer 1 si coborau ingisi inger dreapta (spre deosebire de cea ,n surub* sau ,,in serpenti dul de calf —n.tr). “de la gra- 10 — Marele Arhitect al Universului {in Ghidul masonilor scotieni (1805), pe parcursul ceremoniei de recepjie a candidatului, profanul este intrebat: 1-Profamule, in cine ii pui tu ndidejdea? R—in Dumnezeu. Venerabilul: Intrucét ti-ai pus nddejdea in Dumnezeu, urmeaztiho- irdt mana ce te callauzeste si sd nu-fi fie teama de nici o primejdie. si ne ocrotesti lucririle si indreapti-ne tot mai mult catre perfectiune. Fie ca armonia, pacea si injelegerea si fie pentru totdeauna intreitul mor- tar prin care lucrarea noastra isi pistreazd intocmirea. Bineficatoare prietenie! Pasiune a sufletelor nobile si simtitoare! Bucurie fri margini lor gingase gi oneste! Sprijiniti si impodo- biti in vecii vecilor templul acesta, in care toati truda noastra nu facemnnss9Arup je DONEAY MISE yaof8 2] aausayau yoydxa puyoey ‘atidasas ap ejnuusoy wlunuosd jnprqes id mmrepipurs e areioesuos ap yaquowiaiad insinased ad ansed Bs “tamouo ye joquits ‘a1qes ad pRagY 1S ang snjNSsIOAIUE fe INSIOAIUN] JB DONUT INPOIE, oqwiandvaid no |-asarmuy 1 ne. nutfids yepypurED ImasO9e T-ECL “ausistur a1yseou 9191 taps B| edionsed v op euyiop op wmnoe yeupUs epIpUED InjnoU B Raa ad 18 umooid ‘10] epuygzt arsesmoy 16 muta nunuod anigny op ayuUy ]-RzvasRoRYUY fosaIo|s [Lasko ayiumred no widny UL mys of-oaEIU ‘qnjaz a]-aisatanyy eise0e [noo] ut Heunpe prea 1 azo ad aoed op 1oIRORS ee ae ea anos ad ap roruowaze9 nd uy Zoytanaony 4aunina mynaomny wresaxpe ath -Po0au! 0 preuorfuousa1s9 (608) 1uaHlo2s 4o};uosPUL PHY UE OL, mynupfy yo 18 nazouungy nj ajaunu uy neapryout 2s 18 neapryoseP 25 “VS UEP s0pHf0] apLTEION] LaI-XTX [e InyNoveA jnundeouy ey SAUL “TpaNpeA fe ridoo rHexeAape aus Bo ‘10] ojonday #6 paseuind “eqioa uy nasour mpea 9s BS puRyOAd wouN] UE 901601 olopupia mows 16 orlasosip muopnud + $65 MIIINSTTIN NJ IIANOSVWW a TRINTORNIS594 IRENE MAINGUY Athitectura nu este o invengie omeneasca propriu-zisi, ci o art pe care omul a invatat-o de la Dumnezeu, co construi nu este decat o aplicare a legilor fi tau in natura inainte de aparitia omului lelor ntr-unedificiu in mod necesar $inu pentruci asa vrea ori porunceste comul in calitate de arhitect, omul nu face decat si le regiseasc, s4-si (re)aminteasca in sens pla +0 flinfa supranaturala, findnd o prajind de masu- profetului atat o descriere generala a edificiului, cat le conerete ale acestuia (lezechiel 43, lov confine o interpelare pilduitoare a omului facuta de Dumnezeu insusi: Unde erai tu cdnd am intemeiat Eu lumea? Cine a facut masurile, sti tu? Cine a pus nivela? Pe ce te- ‘melii stau coloanele? Cine a fost Acela care a asezat piatra din eapul unghiului pentru a sustine? (lov 38, 4-6). Francmasonii zdrobifi este prima divulgare franceza, in care Dum- nezeu este numit Marele Arhitect al Universului (1747). ropiere intre Marele Arhitect totale pe care o defineste > Guénon René, Les Etats multiples de I'Etre, cap. lt, ,L'Ptre et le non-etre, Esitions Vega, 1957, p.25.'89-£9°dd “9981 “29044 uo anbruuosou asp4e,] 2 MIDIS , Heo mo woind eg 1 up so;pandaud-nynnooniyao varnanon nawuad sownspuy un- fo] s0]219y1W09 roeuIp wiuIpa1oUI wa oj ‘|nua|d EzeasaLoU! NE 40] valaqeqzap "9 eiapIsuOD BA [9 BOEP ESUL ‘9uBONILA Jo|YURANU M399 ~Igo 99nj vaind e nzyuad “yequ2A ynsad0ud uy ayeUMLIOsUOD UNS aFIEIOPIS| in ad auodns |-ys 140 vaulpio aingim ps BANBU ap LauNdosd 1$ BsUE asose8 as eed youues afownu mosound ode) e EIR} sep ‘aru was soj}soundoid aunto yp aze9 mynjiqeiouaA sMpE 9189 HF [NDEs ‘ufo fe siout mnjnuNg axeor!SE}O} apard 2} a1¥9 ad ast198 oundoud so1iaquy ut anngou ase] ws 1S ‘dueD9y a1e9 uy 9eS UN Nd theAy ap aUHO| Invade ‘2yeupuuiar wns 12 ap vourpro uy aynzeaaud oy.sEION| uy. TaISe MIUYap 9189 LoUNdoad no injnows eiUIso{O} “CO]-KIX Te mynovaa jmindaour 8] op ozsoueyy oouoseUr s}uRIUSUID|ON UY yaaundoad na jnaeg — [] “onesiqur 18 peuort “pen adayp oruoseur tupso un yewome pou uy 1S ours ud poyTTeO MUL “puny joquas 101 ‘oreo sep “infonnsuoo 191R9110 ‘poswauowo anequazasdas 01g -aya1 jaysaoe wanteu IUYOp FU 159 WOIEIINOYIC] "BASUIO UI NS BAVD Uy paso azeaa1 Y15Ix9 nu EINIOsqe wiumpardou HO TeALDSgo op q “HUOSEUL Hor anur gasvauwop gs osolny muds 1$ eruoute aoipaiduy es ingan se-uerfens ‘pury Se seIyo sey ~/pac9 nu auno 190 16 nazauungy Wy palo ‘uno 129 :uinjay Enop 9p runs Bo toseUr audsap aunds awwod as (uosEAy no ynop [099s UN op ourg reur op BSI SLOUOSEUL UL BO Idey UN gL sos “ININTIN NJ ISREINOSVW FTRINTOSNIS596 IRENE MAINGUY 1 cu propuneri nu circula decdt daca e nevoie de a prelua pareri , fir ceremonie. ‘in Ghidul masonilor scotieni (1805) aflam cum Vener runceste Supraveghetorilor, inainte de inchiderea lucrarilor la gradul de ucenic, s& intrebe dac& exist propuneri pentru binele Ordinului in ‘general sil atelierului in particular. Fara alta precizare se menfioneaz cc: ,sacul cu propuneri circula, trunchiul Vaduvei circula. Abia la gradul de calf& se fac preciziri: sacul cu propuneri va fi prezentat tu- turor frasilor de caitre un frate Expert desemnat de Venerabil, desi pe fenerabilul le solicita tuturor celor prezenti si , apoi Oral, se pot face propuneri nu numai de catre Venerabil, dar si de scris. sacul cu propuner in versiunea iformatii in ceea ce-I priveste. Aceasti cerere este trimisi direct Venerabilului sau depusd in sacul cu propuneri (de fratele care urmeaza si fie nasul masonic al profanului ~ n.tr). Sacul cu propuneri este utilizat si in formalitatile necesare trecerii Ja gradul de calf’: »Orice ucenic care indeplineste conditiile prevazute in reglemen- tir va putea si faca o cerere in scris catre loja din care face parte, pen- tru a fi promovat la gradul de calf’, si o semneze si si 0 depund in sacul cu propuneri. Aceasti formalitate va trebui indeplinita intr-o in- ‘runire anterioara celei de‘ansol uuardioos un axdsap 101 eqioa ais “vaveon,y ut e1eo eunad usd yeuorfuaw (ydoy ‘uts) aos aga unp veantunuduy a 18 soxpyos 18 up t-npuEL ‘8 nuanoud ‘snz005 1B] uIp Atsagons sutAoud [g “SUAS Ap LPqUEIyDS Um -nd void rensi@anuy 19 op Hua rued ap sinoap uy “Eo 18 are. juuyn ouwiysea o axe oes ap eounslou' po erEsE {[PD-TUIS O4DIWY “BSeL Ho apues 18 gumu ouys94 uIp apewoM aplgIOIO0s nuad goidn aqUILU “yoriquiy ap ysaid ‘yeurue ap aed utp endos op “prejuoWNpr gaMesat ‘o-niunp anowy 1uptusen ap di jaar gorpe ‘stz-nyadoad noms ¥8 suatdoau no -ps any atlounstp aovy 9s onqte Ul ",18] 1E20p Suny YUE Your a1So [nawS “einfo1 aq ‘sns ap vowed piaqy| upt Bs seoU [apse BEG w 6 ULAIEUL ‘ad ginsno ‘gyors gif [40 wad ‘ajaid ap wreong o-nurp weuoHlaasu0d 16u -nzng 9p [95 UN AD [NOBS “4O] RIMULIUOD ap axfauTy ws jofolig tuns you “|na!jare euLIOFU Ba Jo ‘oqUNU SOSH hu goEC “InynoeS |nnULfUOD FPIUL YEU POYLIOA [n]IquIOUDA 18 uoundosd no ynovs ‘naysoeyy ajiqeioua, * :ounds soyoyfaneadng [ru “Hid oq LoIo"Boaesdng vaxordoude ut (2 —sojHey ajnuts) ,ouvojoo" annuy gzese 2s talyo 10p 199 “erarsaoe wal9loyout B “IS uOLIO B| ap pupd 198 9003 9s atfeIno4r9 J0] BIQNC],jeUOIP EA-H9aRy 191] juoUIaIS> ap nnsseyy ayes HoAMpEA jnyyourUa no dua ‘eyooe uy pInou1o BA Lroundosd no jnoBs :ounds [> *|nuvs0I9 no 2182A0] e199, 90 dnp :[zv ap vonowad vfap wrgoseuIas a[UDON 9p NPL lus yjnus 289 oundosd no injno 465 IIN-ININATW NJ TARIANOSVW @TRINTORWIS598 IRENE MAINGUY trun patrat indoit pe una din axele de simetrie si cusut pe , formand deci un dreptunghi de doud ori mai lung de- este probabil cea mai veche forma de recipient si singurul care adecvat pe forma continutului su... Ca orice terior modest, sacul a dobandit semnificafia de ma- prin extensie, a oferi prezenta, a lua in considerare). Pana in secolul al XVIF-lea, cu siguranta c& a avut doar infelesul de a oferi, a expune, seputurile masoneriei, propunerile fratilor demon- arte diferite. Cele mai multe sunt cereri de pri- 9, cereri de afiliere ori de ajutorare a unui fate aflat jn aceste cazuri,sacul cu propuner circula numai printre Maesti n- clusiv printre aceia care viziteazA loja. Cu timp, sacul a ajuns sf se intoarcd la Venerabil eu tot mai pufine propunerifn el, fn ritualurile din veacurile al XVIIL-lea gi al XIX-lea, ichel, Le sae propositions in Le Maillon, nx. 33, trim. 1, 1991,‘9p osauy geo] 2 1999 ‘gotuOSeUL HoHOBAd EYEADDpE LeU 9ISD JUIDUDS ap udxo ‘axeuun Ulsd -211051]40 0 poIpo ‘pimauuiatap npootiad 0 ‘soyfunyoud aye azaqrtupe ap 9]130190 -ndoud no ynqnoes wasejumgastuy eyrUut] se 19 “BANOLSO4 2959 19 va: ‘uy vazeideooe 1uyap e naquad sape reur EUSoIOS BID eYSoudxg “suLOIED ~Rysiies ays0 nu are]NULIOy PISvOdE JOIN“, LBeIUAWOD wIRY 1S IN, | PoreTuaiad wind|se JOA a1¥9 “TuOSeUL LO]LK 38 nes uypanus 30 azgundoud o go azB01 usu vanraxdiowuy ‘oridaooe yysvooe Ul “EZeOu tu ‘orSasypunuu ares pun o ‘e490 ad auimpnus ap yuun puMIBASUI PyDd nav y wre worurunye ‘108 9p jas NU SO} Y © AE “yed o joru py reso) puueasuy nd “jeisua uy ;,gyed eng 16. na**] 291 ap ousdyy uns nu usaudxo oys90¥ SLapMUHIOY fan ezaouLyy 10} ‘Jo cupumps ynoes oreo uy exiemus yap e ounradxo os ys uoseuu ayaa ~olia} vatarseounsou ad wEzeq “B| ‘yourayqoud ni: 129 ad wzeafueiop f-"o jnqUsU suas axe [2 “janfe ezeapasoud nasoepy uNaIA EOE “INUILUDUE B-s OBS ‘Uy ups Smo} 2onpoNuI & ap ofuRDDUL |nIS9M BO JEP “SUIPRLANSAp UL anzgo & asti9s ajtsoundosd 29vy & ep jn12o1go ¥9 eIEIsUOD a1Bod aS “pIndau nu 18 eiidaoxa aiso vyseaoe yo EzvaNsuoWIEp J011[0] Boned “uaz -aud Uy "soues uawiexo mun asndns ness 1 asvorouNU NeID ajyauNdoud dap arfens 0 aise ‘andisaq “any 665 II TNINAHW NJ TaREINOSVW TRINTOSHIS600 IRENE MAINGUY nofiunea ei fundamentala: munca. Sensul cel mai apropiat de reatitate in azul masoneriei speculative ar i sacul este gol si nu necesita dezbateri. Oamenilor de bine nu le place sa fie Chéruel arata ed, pana la Rev rat ca semn de grosolénie si cA in f Revolutie. Nici in zilele noastre a tu reprezint& o forma de respect, ci mai ea s-a réspandit numai dupa dintr-odati un necunoscut nu raba o expresie a dorintei de pierdut treptat nota de dispret pentru a deveni marturia unei apropieri sia unei familiaritayifntre in- terlocutori si acesta este motivul pentru care obiceiul de a se tutui a de- orturile dintre membrii ei, indiferent de averea, rangul ori notorietateaL£ "4 "6661 ‘Sous suoMpg “suIOWe| 38095 9p wenpen 16 mymuazoad wARUyLG aUipg wozay umunyy ‘2ouDaTe | NOWLEC Po nioipul un 16 asa eIsBeoY ‘azoNUaLIND vareMNIdss PUBZLOAR] ‘tmsodsou were e nuquod 301 “eisea9e 1§ “Hfo| JopLreION| padey uy vaxIM m1 sfaroins no otzioqur afuotpago ajoun sep ‘|exopesed vased aod ‘auvyo v9 asounva. ft 108 taf aano ad jrusunr] Jo maf eo apes rouEosied ‘aso ny pupunds you “eusjord ayey8189]09 aun no PPUTJUCD 98 nu 1g “soluoseur torleyy e pinspW eidvasp no azeULye O 19 ‘arenLTeH ~Turay op sa0xo mnun wouesapiuEul ay ys aIngan nu TAM ‘upanfoaduuy vj vazeydepe op 24 ayatuaruaxuos pugioadsar “1009p u9s vasefeusUur 18 19% n> “wHiau9 Sip BsvoIguyS four sepese 9 ‘Inynjduroy, waRyE Uy OsOUTPIUL as ROE 0 oneag um ad wo wipadsay HA IL ‘ON uate 18 z20urs oyeay un Jo Ur Eapan tian ap zUp ‘sex UL |-npuRN] aBuIdsor voed vse] BA nue naquad arin aud no eBosaru Han [J “UrENS aye UN No 29Nj B-9p HOA BOE 2] ye8o vaseunye utd mlpmucaynyfelsoudxa ays tuoseuloUeys orfiwiou para S00 uy “wmruB9oy yu pouaUose “19 waxINIM 109 TITIINTIN NJ IRANOSYW TTRINTORWIS602 IRENE MAINGUY uerarile se desfiigoara intr-un timp si un spafiu privilegiat, altul decat cel obignuit, profane si favorizeaza calitatea ex- primarii sia comportamentului in cadrul unei intruniri masonice. 13-Am zis Incheierea unei lecturi (planse) oi a une! intervenii verbale ficute de mason in loja este de regula marcata prin expresia ,,am zis“. Acest ; Aceast expresie era formula c ‘expunerea probelor in j Gisim consemnat acest loc comun si in literatura clasica, in vorbi- rea unor personaje create de Moliére $i de Dostoievski Expresia da audienfei semnalul de actiune incheiata, pune nota de final a acesteia. intr-un discurs sau intr-o expunere, latinescul confera un n, d& oricdrei interventii o mat reprezinta un indemn de a se exprima exemplar si autoritar ordonat, cu masura, limpede si coerent. " Wolson, Thomas, Le macon démasqué. 1751, Toulouse, Editions Du Snes, 2000, p.28. 7 Augé, Claude si Paul, Nowvean Petit Larousse illustré, Librairie Larousse, 1939, p. 1122.Inzejngeoo, ‘axe ouT|diosip youn aundns 96 #6 joys opgewD Un “TeUoH ~tpen ‘axe (, upp40" ap 18 siz) nmpups mayoung nes soyoung ap DloTT jayoueg ap efoT — pT jnuns 29 pao suns ng "S uno ese “es wHlUDAroIUy Inuoweag axes ad , 218 svooy azvo utsd wusioy ays9 BIEqIOA vyluDAsaqUl “OxnseOU 2[oItz Uy (eiwor9n 0 8 preIu0z140 0) 19499 Mun w 390 Uy fnjeiq no RazESEN wad ‘atuaon ap inpess vy ap j20 waAda4y yeu! [99 “UNpIO w] |MULAS 2985 jHUOS wp eisoudxo op rwiound appquan apes raxiuaasoyutyrulSagys U| juoso vj y8ivow ys wwoueuLod as-npuinpes ‘eaupuys ezeazn i$ FzvonIuDoUOD 11 [raeHHUT “Janse PugUO!oe 1S pupIMUULO twanep fe adnuamussu jnsaaoud uy ‘9109 jouuioy ar ULop ayso nu oruurU aro UL ‘nou tun adaout e nauad guiSed o sareowuy ‘s1a90n vaueul EzayoTEU S12 wy" “oxoritar o-sut 9 “indaoul Now ynun whey UY BD easELON| ent -puod jue naiuad zaupaut gs ‘Zaloayjar es tnunuOD Zep ‘japise Ud vs gored pugia tuorfoajiad ov ap mynuoqios +o] a180 vountioe go jmdvy ‘oured wy ‘wustcxo — syz ure (ng) ~ ronus euvossod guuge vysoudh go mde, £09 MMITOINSTIN NI [SIREINOSVW FTRINTORWIS604 IRENE MAINGUY utilizat este cel din artilerie. aceeasi grija ea si ceremonialul di Masa — dupa cum este desci X1X-lea, are forma unei potcoa unui dreptunghi fra una dintre latu Fig. 131 -Masa in formd de potcoavi pentru loja de banchet97 4 ‘0361 ‘sures suonIPs “Shel PiPigasosdopy sop 1auvos 2p 19 1your suoSowsoUD4f 89p B4pIO,T NEPA ; -poods uy epiooe as 120 wlureodur puprese yayoueg ap efo utp sojronsead jiuedionsed YO 9p 9[auwopI09 reuINU 19 ‘oquOsEUE [n}10$ euOd Za| Bud 9129 ap astgasoap auds ‘azoouvsy 9]1{0] UL ‘yesapuod osauun] juaureyodusos ap a]a9 I$ 1p9 ‘so1uOseUL omnutl 9]408u 1e1e twedroned azeoay ang ap seduaxa eroadsas 9s 79 ‘ur uno [ay “08 2| & op ‘sjazeyed ojduin op tnpow ssajiqeis osvorinurus LxOU -2|80y sojruosew vastUn 18 vounJuntuoD “eHexy EZvOZ¥OquEIS RUNUIOS sey “(eide$ 101 “}201q0 ap) uMaseo} op yIquIsaud sRUINU UN aySorso4 9s joo ‘Jeruls sayse1wa un axe “ugiadas “I$ say9uDq ap plo} ap voxyuNE -2p pueod eg “auunnuy azesoy gdnp yreziuEsio ay ps ‘arols yINBOu Nd “gunuios yseur 0 89 yns01go aise “7a]8ug jnany posed 2209 “oquoseun inpesd Poy yo Buys jrupwin od INpoyy "tmyaad28 no 20% 28 uEp1o poraia ymypSreys ey o1Upo Bs 1S vourl os (aides wimax ye8Y]qo Lyseo} op syUINU NUE UP, $09 TN-TNINa TW NI FaREINOSVW a TRINTOSIIS606 IRENE MAINGUY in lucrarea Masoneria adonhiramitd (1786), masa pentru loja de ban- chet este minufios deserist: protejat ca si sala in care se fac initieri. Se agaz3 o masa in for potcoava indeajuns de mare, atit eft permite lo cipan{ii si stea pe latura ei exterioara. Venerabi Sirit, ocupand partea din mijloc a mesei, avandu-I pe Orat sa; Supraveghetorii se afld la cele doua capete opuse ale mesei, la apus. Maestrii ocupa latura de si cedeze locurile mai apropiate de Venerabil i de curdnd trebuie si se itatoril si sfegnicele care lumineaza. Este important de stiut cA tot ceea ce este set banchet isi schimba numele: paharele se numese tunuri, sticlele cu bauturd, bu- toaie cu praf de pusca, vinul rogu, praf de pusca rosu, vinul alb, praf de pusca tare, apa, praf de puscé alb, painea, piatra brut’, mAncarurile de orice fel, mater stele, farfuriile, olane, cu {in acest context, sunt intonate numeroase cantece masonice alter- nnd cu roasturile de rigoare. Constitugile lui Anderson din 1723 consa- ccrau ultima sectiune tocmai unor astfel de cdntece masonice (in numar {in Franja aceleiasi perioade, Jacques Christophe Naudot, ‘oustos de Villeroy, este umul dintre compozitorii cunos- cufi ai genului si autorul unei culegeri de cantece masonice. CCutrecerea anilor insé, tocmai caracterul foarte militiros, rigid, pre~ cum si vocabularul folosit, ori retorica obligatorie in formularea toastu- tilor de rigoare, au ficut ca loja de banchet s& para un obicei din alte vremi, Pe de alta parte, daci toate tunurile se umpleau la fiecare masa lemain de Saint Victor, Magonnerie Adonhiramite, 1787, retip. Editionset -d6s6t “suny moqoU np qn 2] sump onbnuy 915 97 “s9fURIMOD ap FOISNS , ‘ubeqgr 18 puntoeanu no wos -ayys os 18 eadaou auvo noes igdso ap jajise un oHs9p 19WOH 'P29SIPO. Uy ‘Tena mmysooe eautsigays ap epurdap tsigi99 voxMUyUL EO efUIPAI9 pupugdses 21a sojta7 oyasoue 18 syumuay + sorStjau 90 Yeiwyp mjao wousyans lwo nuyuod ruszoidau sere ad gyesedaid pussy pumNsuoD v Po PULTE seBueno3 op jarsny nBojodonuy “|mo1 na gnsedsip ne wal-1LA TP [89 P98 UL 4 feo ap asizaa i$ vaxoupyy usd Bunny] zo198ze9 pupAK ‘osaley [niedso we gdoso ‘oreySHUY Uy “yuasouioa annut gasearoyms ounqunu -09 ap fojuud nes az09eyoUIg ap 198 89 “iedso ap 1InusIgo INsUas no ESUE ‘ex8esojoy [1 aze9 “epny ‘Texopered “aysa [nuautian arede ose ey UST “82 NON urp feuosiod prunsurg “eu ap nsuas soye reur axe ‘eanjd wy “apuaiso| doo 18 wp ouraord (gdeBe) adeSo muyano “ezaouesy equi UY ajedesy - st olny ajadede 18 ajarunnu e7ms90e |n90] ‘uy puprayaad “pus 9 105 | ‘reod “We29p ,uypu0 ap 19yoUEQ' ap pug} yistaoe yonseud rei nu yjeluauUos euoUOseur “uozoxd Uy Info1a pautAU 16-ys elgauy © nMuad rews9o} oy UE YeMUT you -oseuioueys naiuad ationeau mor no aquoueuodwoD I§ neAy BIB 31984 18 wanue quips eaind as ‘army nes nox poknd ap juud no wo axdes argo 9p 209 IMN-ININATIW NI TAREINOSVW aTRINTOSNISla ospaul sacru purtau vesminte preo- cA ospajul avea un caracter de ceremo- nga invocarea di toasturi gi stropiri vinului fin Roma anticd reintalnim aceasta pr organiza ospefe sacre pentru cetajeni pe colina Cay ‘meselor in comun din vechime arata cat de stranse erau legaturil {re locuitorii unui oras, dintre membrii unui grup unit printr-un ideal co- itnu doar simbolic, ci impart la propriu asemenea hranei, Strdngerea randurilor in jurul painii si vinului, a mesei in © prefigurare a agapelor masonice si a sem vantului calf tovarig—n.tr), vorbeste despre ospetele in prietenia si afectiunea intre amosouysisu9 u synoKey tw quourerueduiooe exgy ‘Huszoud uoseuroueys Hor ange op areod 140 torr -29n 9p uotuy ay vs euuun s1pouoW oaUpD sade Bo ouNds JeIKaINY + @meUTULID} SOY IE MyMaYouEG Ho} fe EXBIONY aIyEI2}99 a1e03 99 BNP ‘fpdso nnnuad ‘mmyrqexouan vounysyuniod no rpejo| aunpe 2s ¥s fo] 201139 “tat aiSauutue 9] mynorUaON fe SeUUBD Isso o|TUTPU Ne 84 16 yeu osu youn jrnf uy aseorord uy vor upwuE sonuED Ims9oe wazBUONUT By“ sounds as “O91 Uy eintede azundo junstaoy ra4y worn: o ase (1ez190id a1pojour 1uawe|uEdose PpuoW vUBOIOD — 91 “ayqjurny op eseur areur 0 evo Hie1!99 ap wlvy andoaos yw op vine -ooyj varenoedeo ap ‘ojHluedioned v pisouis 1$ ysiyosap vouIpmine ap epurdap so1uoseu sojaiadso vareueD ‘axe9a1 Ut dist 180} B 99 £209 unpe ajadede ‘yseur ad tingyzunose prey ound as jmayns pugs fo} WSerojaoe nfexy anut yoosdsoay azoy$eound FUNG Fe ap EiuaLIadxS O ans ‘piadoosap ~tyeay "poswaieyy vos -tuuios upp asorou uno v6 ‘azous ofadso sorsaoe [njat go wNAIN NU BS 119M TNINATWN NJ IRIANOSVWW TRIN TORNIS612 IRENE MAINGUY imei, e doar la revedere“. in aceeasi culegere din Consti- acompaniament. ins& Céntecul Supraveghetorului trebuie cantat si dan- sat, ceea ce presupune utilizarea instrumentelor muzicale. Cantecul Ve~ nerabilului este 0 hing evocare (28 de grupuri de 8 versuri si 5 catrene) aistoriei masoneriei de la Adam incoace. $i acest poem urma si fie into nat fn cor de masoni, tri participarea instrumentelor muzicale, Autexier aratd cX in tradifia britanicd s-au pastrat numeroase can tece masonice care insojeau lectura, odinioard obligatorie la fiecare in- ‘runire, a unui fragment din Constitujile obedientei. Acestei practici i se datoreaza si supraviefuirea in astfel de cantece a confinutului unor Chiar versificate (ca balade) ori ,cdntece de pahar* ele sunt, pr singura sursi credibil8 pentru a le cunoaste. Textele Céntecului Vene- rabilului, Céntecului Supraveghetorului i celelalte din Culegerea londoneze Friendship este atestat, la 1740, obiceiul de unui fragment din Constinufii cu intonarea unui can- ind textele respective erau, aveau un rol foarte important gi in Ie procese verbale paistrate in arhiva Lojii Coustos-Villeroy. Compozitorul de notorietate Jacques-Christophe loji. Aceeasi pozitie a ocupat-o si Lo (1676-1749). El si Naudot sunt autori ceze dedicate sau destinate francmasoneriei. Naudot a publicat chiar co culegere de edntece masonice care a avut un mare succes tot veacul al XVIII-tea?, Din 1775, in lojile franceze se propaga termenul armonie, alaturi de expresia fratii de armonie. Far& a avea conotatie ori origine masonica, " Autexier Philippe, La Colonne d'Harmonie, histoire-théorie-pratique, Editions 1995, pp. 21-26. ‘Gefen Gérard, Les musiciens eta Frane-magonneri, cap. 1993, pp. 37-51 Dkyeidope gjesiznus azvioudioquy 9p [n]NS 4 se axBo}I0 {Mose o ze uuoseu mapooyj sojudaxse ypundsps Bs aingan ajwowup supe} 298 BEIM Ut ‘pauntodajofus sel yn v= ~eysuayuy uy ‘fof iy vounlyeur uy yIsuod mmymauns pafasmunay “oan, ~noastioo nes oue}]nUHs “s}ouNs ZOT]NUL FEU B yIUDID09 waseZIUEBIO 2489 open ‘azeuisn uldg “EpeotzTu FOU aUIAap [mIOUNS “tfeHISUAIUL |S foe, np ‘yuur{yeuy sdadse qng ‘orouns eziuoULE v ap wie 2159 vorzMY "U0 es nuns waseozeU v] sIngiMu0D FazwoUM Puno}OD “BDI 18 2) $8 517 ‘updey “uezopy op ayeuwas soruoseuL LON] PUBL UE id uy axed ony a200 up feorzmut Jo] inruiowedas e pepunyoude a1aySe0u -no 0 pape Bs aingan ynuoseu yo yUUIEASUY BISY “OREN BaUINU O LIND “aojauays woyznur B|jns200e eaIIORy B 9p [njOu vaAE raroUL pUDE}OD ‘amos rows your vorensed ‘pfoy uy poseasdy Bs worznut vo [1qusosord azaiurenu ys nes uresfoud urp jo un suowsmoaIp vo nu iS yore quaurerueduose es un v ap W090 “yottut) apeisads 12ze90 B] ‘ayy ws sunfe & rawouse DUDO]O9 “101911, “(o1uoseur nydur up — sojoruson yrurs —ardeouyzeiut ap 18 — sojasqeo ruts — rzezerun ap ‘auteojoo enop 3109 9p Punujure) auoojo0 op sjounu qureuy utind no pads! “Sip ne fo] utp rwayorznu 9p apsuntfeuntoy ‘gpg WIP eHinjoaay Edn] reumnu 1fo] uy Br ‘asasnduit as ‘weidan, ‘exo uy azaouey 1071f0] jrupaus usp sutaoud visaudyey “vo]-XTX [e MIN] -0098 jnd0}fws B| ad 211073 ap ¥a0ds 0 mnasound aquoULID PUDoIOD ‘asnpax yeu ysliodosd op 20) -nujsuy un ‘nyuouuse un “eyoasooe esd -uy 20aquyo no rusMaNTe v nuRU: juresue ruyop v nunuod erreur od asrugde aroun jnusuoy ININATIN NI FIIANOSVW FTRIVIONWIS614 IRENE MAINGUY De aici si dificultatea de a gasi calea de mijloc pentru cel caruia Ti re- vine organizarea muzicii in Loja. 17-Amiaza si miez de noapte De mai multe ori pe parcursul ritualului masonic se face referire la soarele nevazut aflat duce in spiritul pat masonice ale zi pului pentru a se amiezii*, cerandu-le asistenjilor sai s8- Ie cere celor prezenti acelasi lucru; de aceasta data el se si la lumina dupa ce masonul s-a nii ce creste, La inchiderea luc ceasca inlauntrl nostru pentru ca noi si continuim si in afar Iucra- rea pe care femplu, faird insd ca aceasti lumina sa fie expusi privirilor profane. nchiderea lucrarilor nu anuleaz agadar efectele deschiderii aces- tora, in speya trezirea constiinfei participanilor. uminarea primita la‘ys08 0] 189 9] 9-4 epraups pips wn — “a8 oqoiuy v maging — evardoou pinanf 1sof'0 9 nasiag —] ‘vapon v naquag eontz pinaef 1s0f 0 99 nanuag —] ‘Jo LmBION] B ax9pIYDsap ap 40 sop (OEL I) PIEYDUA 2] ereUoHuoUr 9189 Jojfotuasn oyeAIOzZas HuNAISUE ESTES OT ‘qwud eurumy ofo0e 2anp BAN uod gurjoud vou ut goseonutad as ps zerur ad wzvaforoad fy *puITKeK areysuoiur no puronyeans “euny puyo “sidou ye suaqut yeu [29 jmyUaUHOU | BYE 2s oJaze0s puyD Hu nue muaWOW BopUIL| jod B] apes soja}eIouIe [EGET -voud ul voreuopuege urd suas 1s098 Ur pury ‘eInfe ISnsuy [> ay BS TES ‘PUIASP BS penis as v nuNuad [eID0s NES jryNAINS ap “pups rund Uy “ox -epuyzdsop ninusigo uoseu inspoay oyruuiod y weiajiatad ind axe uy ye UE dum un-suyp 95an 9s apun ojooe ayeNUD, sa0e uy gamdnu o 16 a7ey!MUAUOD 0 JUD}!WODUOD anuj ‘ou03s! induin najuad jeuosiad nude un vo YeH ‘aimmisut as 29 onus dum un audsap equoa ays “wluLsayas ap yynusigo my Ture aanu TuSeS Ni ad dun un azeoSiur ur ound efo] “grep azesay aq nyduioy uy gine -s0uy wiado J01191x9 uy enUTUOD Bap ULUapUL UN TuosEUI NuRUad aIS@ 40], -{npIOny vaxopIyout “eALnodunp “Io falumnsuod w aspuLOpe UY ' nugpuodsns eisasdu yse] nu ofuiu sojimgsony w as9piyouy ap ynyenai (Pasoutwunyt) \wurumy vosLedossap urd naioW! enuAUOD as indaouy S19 TM-ININSTW NI] TARIANOSVWW aTRINTORNIS616 IRENE MAINGUY 1-Ceorae? R—E ceasul amiezit.! intr-un alt ritual contemporan ~ dar francez~orele de lucru ale ma- sonilor sunt foarte des precizate: 1-La ce ord se deschid ljile voasire? R-Lacumpina ai 1-La.ce ord se tchid ee? R— Cand noaptea a ajuns deplin in miezul ei? Pe cadranul unui ceasornic suspendat o clip, ceea ce se repet ore, chiar in momentul in care ‘minutarul gi indicatorul orei scurtd clipa de timp .,zero“ este marcajul unui nou incep exteme reintoarceri care nu apartine nici unui timp curgator. Este tim- pul, se suspenda in spatiu, fi care clepsidra este ristumati, ‘moment necesar reinceperii unui nou ciclu de manifestare. Jar in toata aceasta evocare a big-bang-ului Facerii, specificarea »miez — miezul zilei, al nopfii — trimite la idea de plenitudine, de desftigurare ajunsi la apogeu. 18 — Sarbatorile solstitiale 1: Cui fi este consacrata loja voastra si pentru care motiv fi spu- neti ,loja Sf. loan"? "Prichard Samuel, La Massoneriedisséguée, ducer sinote de J Berges, in Le Symbolism, nr. 382, oct-des. 1967, p17 Marquis de Gages, Ried leret 2 grades, 1763, rtp. Elitions Maémosyne, Bruxelles, 1999, p. 32.woprad ‘yuyuuny 9]@ 2fLq!214 Jo] uRIsayTU 108 RNop 9I90 nequDs ‘(wunuoagn.s P1B9[70) 1401 -onunsuos ap pugs pnustad us ‘uoxgs0n] 9p 9] H “(GEST atuny yz EVEIE) MOY OF ap raqsouq AofTuoSOUL DLAM.D WL Used y oreod ueoy 4g Je fenmtIds injnfeuoned & ountfuou PUNE ‘ovenanyeus 10 ‘urjdap vy snde esmen go eHtoeysnes “Hasan “InyMogy jrunf Uy {nsuEP B03 op onfouny uy RZELIEA opt -001go 1$9¢]J0] fun wy puNpe 9s 16 N90} 98} HUDUEG “mu e aydoou ‘e8uny reur v90 oxsoxorpqags 9s ‘ones B] So]@ TEU “EPA Op UO] "IS 9c] “grepunsos pupupurps dumoue 3$998 a1 -2y01 90130 “grDu9sIp eur 9 FURY ap InjnuiNs|os wasLLONPaINS “Innooy B ‘azeigayso ap tnyennis yonoead 1foy ay “BIeA 9p {nsssjos v| BEL “(@uaquiacep /Z— joHjoreo w}) tmpsifoysuEAg nes jnBojOaY_ weO] Fg TIOTEG aes apundsauoo pus; ap [90 18 (arunt 4) UOHEAIOG| UOT JS v aUNALD HL Gaueuoseur uy penn ~1ds uomned imsaoe srmeidope nanous ‘foap ‘Oy BS 218 {EqIOA WSU 180} 1 ¥s ueoy azeo ouds9qq“vO|-TIAX Ie MInowaA jrandaout vy osuyde ys 08 ErEpaose eiueoduuy axdsoqy Bsouayn uOseUL Uy Duman] vposysapo rorpsn v-oU 16 DpUatsoy -nu 38 pimana wosoinns nnppsodosd v 2409 junad psof 0 supfs 15990 99 nanuad ,uvoy 5 nfo} wounds 1p 18 uvoy ‘fg pinszmsuos a8: 219 IML-ININSTIW NJ IaRISNOSVW aTRINTOANIS618 IRENE MAINGUY Fig, 133~Monedi romani reprezentind Janus, zeu al portilor ilea chip rimane invizibil omului pentru c& pre- starea sa temporal nu este decét un moment ce nu it dar, de indata ce omul se ridicd deasupra con drept sacre, precum ebraica ori araba, nu au impului prezent’ punetul su cel mai inalt pe bola cerease Ia amiaz8, in mod simbolie la miezul nopti le 25 decembrie, corespunzator deci sol Noaptea reprezinta deci starea de non-manifestare a Principiului gi ru absenfa Luminii. De aceea, solstitiul de iad, marcat la 27 decem- brie de sirbatoarea Sf. Ioan Evanghelistul, era numit in vechime‘178 95 Bs sInqan ‘JeuoHypenN pou! ward) RiuInzqnyp 9p BOUL Wy BrBOgoD [9100S v RIUSpUadsap 1S RIUApUDdSsE vosBOSIUA— 1eINBIy [NstI9s 2p ojosuip — ayurano aysooe urd puglunue — peas Bs no 1S poseaio BS 1g] e9 aingaxy* :ounds jnioweza1og ueo] “puruan sns| ad y-npupzen, “woo ap diyo aze yo 18 yistxo inex eo ws!ASUOD I JW 8 BIvOSUOA 0 “orogesiTa 1 18 ereyez, injmoaid ny v9 ¥> ounds as rsorzzaiog uo] axdsoq. Ins0yyz0}0g UeOy (indoyoay -nustjayBueag ueo] IMsI0e nqune aise rasdifesody wazo19s) 1ody ap wiesapnp und inj vauteo 16 guasod or nfesour wou imstouBueAg WO} "1S Imore@rowowureuy ays9 13 -(WUSUIEASAL, In] 1UOOA) 1499, 19[99 11897] raASIEYs EZeaYDTEN [RIOIEZAIOG| UeO] IS nyruoyta ope $8 mynngan apoyo inqune eo wane snuty Wino we “Injnur ajsLiod pryoUy 4989p [9 B9 ¥9ODE U! FISUOD UP] Lop 40]29 ® FUNLKOD EAMABSHL ynuepsoy aJade uy puyzaiog |mayorg er9sUOD © aze9 od (sLI9HHIUT) tovan vylarpun yooAd [uOZaIOg ROT "Fg POIBOIRAARS “UE aised ap ‘puny rou voo entz Uy (arequns o ares ad roLOyorEN |e SNS ap FeUL [99 Imound uy) 9Jes s21onjens jneBode ej aBunfe a]ar0s puyo “ewA op | Jos rquaWOW “aruNY f7 B] FIEIGE}99 9 ,JO]OLNUI EUROg" ap ajouL “nu qns 18 owIypaA ur YInasound ‘|IOTEZ>IOg URO] “JS PaIOIEGIES er sof op reus j99 jmound aBune ajarvos axv9 uy injmIuswot -20 11dou apundsasoo usar & yjetinsyos eareoMEGARS * 619 INTNINa TIN NI TERIINOSVW aIRINTIOSWISdezbricat si privat simplitatea vesmintelor purtate de aminteste si el de goliciunea gi siraicia continua si fie folosit gi de loan Evanghe- listul care fl numeste pe Isus Bunul Pastor si Mielul lui Dumnezeu. Botezatorul se atribuie simbolul cocosul de chibzuinj4. Cocogul vesteste aparifia i stralucirea unui El este un simbol solar. Anunfé sfarsitul nopfi, ‘asa cum Botezstorul predica in desert vestind ve sul ii corespunde si lui Mercur (este pasarea lui Hermes, figura emble- ; ‘matic a hermetismului gi reprezentarea mercurului alchimic). Botezitorului ti corespunde luminatorul nopfii, luna. in lofi, Botezitorul, ‘cutoate simbolurile asociate menfionate, patroneaza coloana ,|unars*, de la nord (sirul ucenic astfel de memorie transmis Botezitorul Codificarea ritualurilor masonice a pus accent inca de la inceput pe sirbatorirea solstifiului de vard. In 1771, Statutele si reglementd- rile Marii Loji a Franjei mentioneaza in aceasta privingé: La primirea prezentelor reglementari si in fiecare an de Sf. loan Bo- tezitorul, fiecare loja regulara va trimite procesul verbal al intrunirii sale speciale, confindnd actul reinnoirii jurdimantului de catre tofi mem- brii sti, de recunoastere ca Mare Maestru gi ca Mari Ofiferi ai din Franfa, a celor denumi in lista ofierilor Marii Loji a Franfei... in fiecare an, in ziua de Sf. loan Botezitorul, fiecare loja va trimite Marii Loji lista frafilor care o alcatuiesc, cu nume, prenume, stare ci vila, data la care au fost primifi, gradele masonice objinute, demnitaile in loja, cu mer186 'S9L1 arumaquope ay.oxaucsou vy 2p Yan204y OIA WES 2p LEWIN ¢ 86's we “LLL 2oura, ap 2807 apuman aygoroedsoy seup ) 2p stuoUape4 12 SMIDIS , ne eiaisooe av asian 1 ofouutad yo [made wysoiuosoU ap arsa “uvo] RNP yoyfueag up purged wud ad pum] ey aay 220 an apiypsap as avo uy jnau: 2p wwoj “yg varworgqays ‘uuojuos “pzeayszeur gure ynuooided [nuwos ang Imysyoqsueag ueoy pnyuyys 9 oyohureayo 8 gerd op oyutrzodsip ‘ojansiiau i$ eaunnisad wpaid i$ voyn -snfea 96 “ofsmmuo9 apryouT Jo 95 ROKEZaIOg UOT ‘FS BamHONEGARS ©] “--azo8jaug ap Joja1e Tetoods ut ereorpop “yresoua8 ws elsazozan B| 1e199I09 ap auins Foun wad “RSE LIOY EA OW ‘TuoWEZaI0g UO “JS B ArwOIEQARS arvoay eT "go ezwouor}uous 95 (ET 18 [1 “H8) SOW AI 9081 21 9p /a7mDIS ‘up qaigo -2A ‘nuysovyy 9]9x0yA) 2]9p B43 2180) ap. vvaio8oye najuad msne ung ap erexepisuoo ea LEO FS vamROIRATES eimsowrajog uvoy fs —¥ enusiad 180f to 24vo ws fo} prooipap 049 131 — PIO [nuONed ad HOrRAAyS |-¥ nnUad 9}12 a99zaNdstoUID afa1 “PoIPULN UL Nes UeOY JS ap VNYZ. UY jeNUE yuNAAUY (071 HEWN >I “ary vasnroodsax wud prensiSazuy oy ys areuusasuoa yIseO9e vo nuquod fanjnue ynsanosed ad fo] uy ayenyo9}9 sojTUNAd v 1S a]9peI8 129 TITANS TOW NJ IREANOSWWN sTIRIOAWIS piaaaissisill622 IRENE MAINGUY pre fratele su jeste luminat fn Lumina, Joan Evanghelistul are drept simbol vulturul, pastre divind, atri- buita fn Antichitat sire este inzestrati cu un remarcabil gi de temut sim} al vazului Spre deosebire de MOF, Marea Lojai a Franjei stabilea in 1771 c& era momentul pentru descarcarea de gestiune si loji, sirbitoarea Sf, Ioan Evanghelistul.sntbey stiosnuey a 8” pda eF-oaurd woly udo% og sdpasyp aashajy amurd ate). > dena a1aht aly uduordip a1alf ip avy (-agnadyynu ad 29} Jour cu rx riday que 2282-apJa sag amo sg addy iat 2ar-a)oa gala A og rr} sadly ad) condo oft, worl go dod eaen plumper gees és ‘ sae BF feo a4 ud) o-2dauaa on Qe ga 1 acertpduouo aed onk — Ylddem mye eu-2icn0] 2A foe Loam sd dq, xd dom al 940] cow aea-yoan aden tom oh -Rdpny w9y 21azoweaS 513.18 -g3tounpYyues wumdout “ TSIMHNOSVYWONVAS FTUAOIS WAL X TT0LlavD‘BL6| SOU" su squEIUY s9IyED “S}AOUpUET 597 “URDE YIPRURE atuoauioa v-s wzorgo vadnse ryndoz yo oyu] 9]998 v] BIaFOU 9s SyADUUpUP] jan adoup osouyap 08 1uoseUuL [MUIPIO Uf OP Syabtupuny ‘snseIg “ITOH Jo avo upurR us axdyu afous09 Bun] B-9p UOULE upwind uy arerupidusy U0] EZvOUULASAP Feu syaPtuptany ‘arXey SAO UI "YSEZIONL THES BIO oresejdop somo & soyLMUPUTEd B 1oTURIOY ap a[ouI0g PULNDSOp w RATUDM soe yS0y w-yemtupury jruwAnd ($z*Zz HOWOIOS In| A>PIld “FC “OI SLI “LE wouorainag) mourese] miniyso, soe w yz=[SuD PasDINpEN UY One Faun jnsano nes sadoud nun arequimyas 0 nes DUDA UM ‘99190 UN — oeseD O Nes JUAUHILAAS UN “OW9[= uN — ead entustjop e nauad rezzqnn ooyfiur un — ‘uadas ap round adorp agoasas oma auedap ap [1q:714 syessodoy uowIa]> UN — roundxe aod eysaoe yza/Sus equi uy -yamupury injnuowo aye LuNsuaS ajaLayIp Wuap!Aa UL arvoos roIpaUPE UAL Jpamupuny njnuowisd} epEsyTULIES Syamupuyy — 1626 IRENE MAINGUY sii nu fie schimbate decat cu riscul ca ordinul si fie considerat regular se poate trece nepedepsit. Se pare ca termenul a fost pentru prima data folosit in masoneria moderna de Georges Payne in 1720, pe cand era Mare Maestru al celei dintai Mari Loji. Prima menfiune scrisi se inregistreaz& in Con- Jamente generale. René Constant observa ins cd, pana in prezent, nua putut fi precizat sensul si continutul exact pe care Payne si Anderson il dideau terme- nului /andmark. Singurul aspect evident e c& Payne Picea diferenta intre termenii regulation (reglementare, norma —n.tr.) $i landmark; in vreme ce regulations puteau fi modificat letate dupa proce- lar stabilite, landmarks erau intangibil totusi ca termenul /andmark nu apare in procesele verbale ale Marii Loji a Modernilor (intre 1723 si 1758) si nu e mentionat decat o sin- gurd data in actele care consemneazA activitatea Mari Loji a Anticilor (intre 1752 si 1760)! Definigia landmarks BLE. Jones considera c& landmark exist din timpuri caun fel de lege nescrisd care exprima esenta insagi a Ordinul care fiecare mason are datoria si o pastreze neschimbata: —un landmark poate fi adus la vedere, dezvaluit, ins& niciodati creat; un landmark nu poate fi schimbat, nici micar in pa chiar dac& ne-am inchipui o adunare la care si participe francmasonii de pe pamant, ei tot nu ar putea avea puterea ori autorita- tea si creeze, si modifice sau sa aboleasca un Jandmark.? sipe * Constant René, Les landmarks Mythe ou base de la Frane-magonnerie?, In ‘Ars Macionica, nr. 6, 1996. 2 BE, Jones, Freemason's Guide andl Compedium, Harrap, 1967, pp. 332-337.“1e€-L2¢ “ld “¢661 420% Np sUORNP ‘puowuosou-cuney 0} 2p passny anbyoupyy autouroroig "wee, SUWOIY| - ‘6-8 “2561 ‘suosnpy saan sop Loman, @ snuod sdos ua psodra ‘sysowpury sop sodeud ¥ ‘Opeap) REL, “enhtmayns wastanuou uy apato jNUOSEA “¢ “ppyouoseuroueyy 18 rnyraeIs ‘aroundns pzeaioqep jnuoseu ‘ayes oqsfexeyoap 18 ajunoe ULLd “> “panos ‘ep auotoyns msiyA 0 parE BS 1S J9qH] WO UM ay BS aINgaR RUOSEYA “E -vapan vivod 0 vs 101 89 [25 -ase ysiqosap 1 ploy uy uszaud ay ps aingan aIuys 11897] waUeS °Z mmynsioatuy [e panty areyy “nazautun Ur Blupase Bare Bs Ngan nUOseYA “| :puooe 9p suns wome 17 ‘eougo wadinse sy.oupuny rour> 9199 pupzutsdn eg Ausopy ap pameoye easy] wourlas ys ‘AneUOHO NA ND “syanupury 9p uo ‘leo preze nu sui9s poo un auiaua pips a1von osaaas astu efop aytiea0pn! r 189] 9p 195 P| 0[!40x -vs-0]8ue waxed a] area idaup ‘ost aUOS PU J yess94qun serLUMINO ydoxp UN 9p taap BqIOA wag “2[oreoI NO azatuAN 9] BS a1vo ad ap Bpro us yedno0o: tre eoruoseur ajofuorpaqo “ea|-XTX Ie mmnowan jmysrEys aads egy “OZLI Uy 2z0/8u9 rorroUOseUL Joj2atyse v aqesoqifap tHo8nnsIp inforreidns immnd y se nu ‘syapupuD} ‘aquauNsOP Uy areUOrUaUI Iso} Y IOA BIRP IID 18 “L141 UY EAPO] By rednud y as ys Hfoy nuned wo oqureuy anu no “>ye Up ISTO Y JOR ROEP seIYD “Syimupuny oyeoy nI|EIEP UW) ayeUOHHUSUE ‘iy Bs azeo UE JuOUMDOP UN JoWL EISIXA UE YD apa19 BELL Op|EqN 429 IN TNINATIW NI 1aRIGNOSYW TIRANTIOSHIS628 IRENE MAINGUY Marius Lepage are un punet de vedere critic asupra intregului ,Sa fim seriosi! Dac avem in vedere Tradifia, putem afirma ca in toata istoria nimeni nu a vazut vreodati un landmark pentru ci, de fapt, un Jandmark nu e decat un mit pkismuit de inchipuirea unui poi, examinand un numar suficient de autori masonici en- are fac autoritate in materie, printre care Gould, Lepage con- snimeni nu stie ce contin sau ce exclud aceste /andmarks. Ele Jandmark pentru interlocutorul care vrea si te reduc mic nu este landmark din tot cea ce i-ar sta lui in cal 2- Old Charges Sunt denumite Old Charges (Indatorii din Vechime) 0 categorie de scrieri masonice engleze care se intind pe o perioada inceptind din secolului al XIV-lea pana la inceputul veacului al XVII[-lea. Ele sunt edificatoare in privinta evolutici Ordinului. Singurele manuscrise din Evul Mediu care au ajuns pana la noi sunt asa-numitele Regius (1390) si Cooke (1425). Aceste manuscrise, foarte asemanatoare prin continut, par a apar- fine aceluiasi format tradifional. Ele cuprind, pe lang’ 0 rugiciune, dou’ pair 1. Istoria legendara a masoneriei cu trimiteri la geomet siAr ‘ea indatoririlor membrilor si a formei lor de asociere breasla, atelier). Old Charges enunti reguli care, inainte de a fi devenit simboluri in activitatea profesionala. Un manuseris Old Charges era "Lepage Marius, (Ordre et es obéiences: histoire et doctrine de la Pranc-magon= nerie, Editions Dervy, 1971, pp. 94-97.S6E-£L6 ‘to -suwosour-ounssy » 2p pussmt anbyapuip aon ‘soypoy np suonpg 91 1c PIENOPA NaIPUOSTEYN , 21005 mnsuiasnue wip euHied O- FET ‘SoU PIO 18 v9 dods 1Se|998 ne “LAF [BIO aUIHLI0 0 ne Sop “(g6S1) siya 2y2ynu01g vHi09g ur yo YeuosHuoUL 9ING—N 891) wosingy aoryngt “W018 (€8S1) 1 a4 2807 puosy “spy :arouoxsuaus y od o1e1p mus oy Ws yILOW aieo e1/Suy UIP sa84py-> PIC a|esuosnueW ATIC] “sowpuoy rxa1 now un no s9%U0H,9 PIO oseinooyur Ys neWLIN ‘J0| waso4s9s asepUBLUOD arw9 1fOr] EW ae 2190 yoy ‘ammo (EZL1) wossapuy my ayesins ‘poluoxs! ax2anpomut o op wepacaid ‘anonusut jeuoIsayoad poo ap [ay uN 679 IIN-ININTIN NJ TSRIANOSVW @TRINTORNIS630 IRENE MAINGUY 3-Cele mai vechi catehisme masonice Cele mai vechi catehisme masonice cunoseute provin din Scotia. Pri- ‘mele manuscrse datate sunt Ms. de fa Arhivele din Edinburgh (1696), Ms Chetwood Crawley (1700), Ms. Sloane (1700), Ms. Dumfries Nr 4(1710), Ms, Trinity College (1711), acesta provenind din Irlanda. Aceste texte sunt redactate in genul literar cu mare prestigiu si ve~ chime al dialogului, Ble sunt numite catehisme sau lecturi compuse caci ‘transmit cunostinfe sub forma de intrebari si rspunsuri pe teme sacre. isme masonice $i in cele trei izvoare principale de informajie care au influenfat mult francmasoneria pe continent, aga-nu- mitele Divulgari publicate la Londra. Acestea sunt: fasonry Dissected (Masoneria disecat8) de Samuel Prichard, ‘masonilor trédat). Conjinutul textului rece este primul care deserie pe larg tre (desi Ms. Tr siel la grade mast cardi este pentru prima oar mentionati litera G, pe care nici un docu- ‘ment cunoscut pnd in prezent nu o citeaza. 2 ~ Three Distinct Knocks (tithul complet mai adauga or the Door ofthe Most Ancient Freemasonry Opening to All Men ~ Trei lovituri aparte sau poarta celei mai vechi masonerii libere deschisd tuturor barbasilor), text tiparit in 1760, cu autor necunoscut proven sj a Anticilor. Poate fi considerat, pe buna dreptate, 184 pentru RSA (ca $i Ghidul masonilor scotieni).. 3 -Jachin and Boaz (titlul complet: Jachin and Boaz or an Authentic Key to the Door of Freemasom Jakin si Boaz sau adevarata cheie a portii masonerici, fie ea Antic& ' Cahier de FHeme, La Franc-magonnerie documents fondateurs textes fonda teurs de la Tradltion magonnique 1390-1760, traducere gi prezentare de Négrier ts de fa magonnerie (1736-1748), texte alese $i comentate de Johel Coutura,“6661 "S945 Suonpa “2u}0WNe'] S105 souauney INZopULL 9p 9¢/ | UL ,woZ>y MOUNYY JN]IB Ans WOHIQNA IS0J B Of-LILAX NOvOA uIp 9z9/Bu9 1oLrSuOSEUL Te 1OrePUOS 3x91 BAILOP TV vozay uewyy (eaneraa tarED Cy ((o.0UaH nmownpnBoy) fo EW >I {808045 pI pugumnzas so|yuoseuIoUEAy nynUIpAG v EeIAUaB ALOIS! O (T axauy o 18 thned ran aye (may, (uustqeou jmyumnu-ese) Jojtuoseur je Sourens v9 SON | asLsAJaL AaRp 16 myRUTp: -ojeouad o BBnepe soaztoap “rueLodun rou ‘gEL| UIP ¥99 9p BIEWLN “ETL1 ul nagde uwossopuy Inj HE MOMIATBaI 1S NINyNSUOD — p “myruosow mavrdospuy nayuad 18 sp 1 -uod plutsayar op 1Xa1 un aisy Yo|UApOYN E Hor] 1UEPY o[fonOwId yzvAN -snjt yo opunaud ‘syoouy ownsicr aay, ap yeidoude au1v04 169p ‘2169 8 Z9L1 UL BSW HuBdn YnasounddU soME No 1x9} UN 101 “(EUISPOWY HO 1e9 TAINS TON NJ aRLANOSVIN TTRINTORNIS.632 IRENE MAINGUY ral Marii Loji a Anticilor, Dermott cunostea bine textul -ompileaz& in Ahiman Rezon 4 ; pune o conceptie larga asupra credingei inta trebuie si fie real si nelimitatd, Templul masonic reprezint& simbolul perfectiunii care i asteaptd pe adept la capatul lucrarii sale iniiatice. Poate ci Ahiman este un termen straniu. Acesta pare a-i desemna pe paznicii cémpului levitilor inainte ca Templul din lerusalim si fie con- struit pe acel 17). Ahiman Rezon ar insemna ingelepciu- ‘ne mostenita sau transmisi de la acesti sacerdofi ca gardieni ai tra 5—-Ordinul Marius Lepage defineste Ordinul masonic drept o realitate meta- fizicd in esen{a si traditional: in manifestarile sale. Pe urmele sale, Ordinul insusi ar functiona din vremuri imemoriale, cici, existind in 9p ving azoundins ap odes un-snuy fx8ndns auy 184 axe va aise pyeriuaIp ins eznvo soun aundns 9s 99 8999 ¥] JOILIa}94 eD 2yBoron yrupjngeooa uip joyuaypago \nansafpe axsauyap axenasn nspupUL ‘poseaaZBn]LD BELA “nys injruouadns waued wip (2ouaipaqo, p aura) BSL19S vaunistunod anusigo y BS EAR HOIR]EO Band nu poseadto ley o “pid aq owadns un ap grepiose wounistusiod 18 wmoaud “emmy joune were eUUIES M9sIq UY AISNIOXO sAND *EIEAD yuoULa anUIp laUOSELWOUEAY HO LHETEISUOD BIEP EISEDIE OP 1S, -soov ereso1ep voroundns 1 1g9 Souiadns nun von nun yeanuuruduyy & ajaiuarpaqo - 9 “(symupury -s) 9ye ayeusuTEpuny sojHIdrounsd v axvoyessed ‘orvoyes9pay 18 yOSvOU. -eutozidns ayeyus 0 “guspusosuen suntiou oaisq “[ewodware: “fun soioesvo un axe ja “2o1uosew fariipen pe sey1z0dop 2189 [NUIPIC, usuoseur INSUOD BA 18 osoUItd Ba “InyNUAPAG afouuNU UY -RULYE | -2 “USA! VVSU Us o1ON NUN eouLLULAd | UOSPLU ap waredtfe9 auEUN,634 IRENE MAINGUY de pe o treaptd inferioara fiind subordonate celor de un grad mai inalt nistrative ale lojilor (atelierelor) masonice care se grupeazi in mod obignuit sub denumirea de Mare Loja sau Mare Orient®. Ca 0 obedi- cenfi si se poatd forma, este necesara, pentru inceput, reunirea a cel pu- {in trei loji independente. ita prin acordul liber exprimat a cel pujin sapte Ma- estri masoni care sunt regulari (princi tivitatea masonica (0 obedienta este o forma de asociere a lojilor, ea ‘memoreaz evenimentele, este memoria istorica a Ordinul — organizarea si coordonarea operelor de binefacere general si de solidaritate masonic’; | bunei functionari a lojilor in scopul respectarii re- lor generale adoptate de acestea (asa-zisele Constitutii ale obedientei); "Stéphane Henri, Introduction al 'Esorérisme chrétien, ve p.238, 2 Naudon Paul, La Frane-mag > Plantagenet Edouard, Causeri ‘milieu, Editions Dervy, 1997,‘0007 ‘anbaynoused #7 sump ‘2qrowuosou-ounag 0] 2p ayppdoj280uUg,7 Ul ‘MasHOD 2] “PUPUY S240) ‘ge 41261 “Xs Suonipg “9 do ‘snymeyy aBeda7, snpoidas quewmnsop un-nUIP njdwoxs wHd uN ye] -sonsLEpUDTeD [9p Lnsuosuy U! ooNpoNU v ap owNUE Jaf UN Ne HUOSeWOURL goyuoseu vag — 1 *(eymiaauo2) axnd sour wosunaa 18 (enmuaauo2) yuraacins vorounpe ‘9198s 9[91x2109 imugany “(zr ‘prsipoang) ,oveynowut x pu op ayo aySoauid sezwauiseyzmqua as aque] 1S nnsaeyy 2aeyA) ,2AnND0x9 HOINd fofuvswA jnduy Insoygonpuod aiso yzeapizaid [f o189 vID9e BO ‘wiuyzaadaz quo,uos un yo pzeazioaid saquio> papuy “(201 [oquls of -0] UIp 40 ]29 9] reunu “E71 Up pupdsouy “1ode) ajapeuz o1e0} ap 9I01 }a]9p ae afenue runquno1 eULUasap e Nad o1uOSEUE suas Nd pup [RUE Jn 9989 18 srwanuOD “WB] UIp oUTAoAd swaAUOD MUSH, Inyuaau0 Holuorpago yor azaniuy as Rs mqon se vere 8 “eInBou OC] “(uownzza rey op are $90} Ne a4B9 Uy 199 3B9p a9. ose ajduio oye uy varesyuy 499 are9 twosPUL JojHINY, BaIEHYED IUEL ~e8 aqvod 18 fo] anuy expo] pundise anesSTUTUNpE wstueBIO IS20y Er “Ur 9p tanung ‘sery:qour Se9 TI ININSIN NI ISIRANOSVW STRINTOSWIS636 IRENE MAINGUY chiar in aceasta carte (v. Planga 14), dat de-a saptea luni a anului Adevaratei Lumini isprezecea zi a celei profan si se preeizeaza ziua si luna prin numarul lor de cordine (prima lund find insi martie, dupa cum vom explica ulterior). ilesc ca inceput al erei masonice anul 4003 1.Hr. Tot acolo sunt men- tionate datele si duratele principalelor evenimente biblice care au condus la aceasta concluzie. Dupa o cronologie larg rispandit& pe vremea lui Anderson, lumea {in 1855 pe un calendar masonic se puteau ci Era francmasonilor se dateaz in dou fel nouil zerouri, apoi se indica luna, fol in anul erei datei sia lunii dupa calendarul gregorian, apoi se adun la ulgare cifra 4000 (rezulta deci 5855)*! Cu siguranta, pentru a calcula mai ugor, masonii au ad’iugat 4000 de ani in loc de 4003 la data calendaristica obisnui ci numeau era vulgara (E-.V~.); vulgar, in sens etimologi ‘comun, obignuit, uzual, deci... profan. Deoarece francmasoneria are ca ot starea de perfectiune adamica, din: din lat, calendae (prima zi a h romani). Furetiére definea calendarul ca pe un almanah — modalitate arhaica de a inregistra ordinea zilelor, a sptaimanilor si Iunilor prin * Marconis Jacques-Etienne, Le Panthéon Magonnique, Patis, Scheuerman, 1860, pp. 143-144,junadwyy [2 ‘injruvpuayes vueyoduur Jore3 “uewoy mynuadwsy easapyo e| 9p jouuy © UE NESEY B ndaout ap enyZ req “oLENUEr | Eva ;pONUE [9 “HEFT Sp ynuE nnuad “|eUOH {to10a1 & (Jnuog UBIDANS ‘snusxPPY xofituog) yoosd ase 9p areuy[e9 wy 3029.) snyjny “afer tax9 vasod “S041 ap a1uyoUr 1 ap of nD 199p “ouIoy| FasEpUNY P| aP OL {nue Uy wz 9p spuINU UN a1pO od wBngpe os “anouras928 UIC] 7e[0s |RUE PIP unos feu ayy ws en puayeo jnu “varsaae areor n> “sLTENAq, -2y 18 ayenuey sojuny vaseSnepe utd run} Z| Bj SUIIXA ISO} B rAEPUD|EO anday epeoried uy -(o1aquisoap “ouquisiou ‘911qW0190 “9134 ~uiaidos :oanoodsas soysuny woutuunuap Ul) Q| “6 "8 *L a|ayto rae wise can ap sy 1 a2 2p umsn{e wayerisa9ou 9pun ap ‘217. ap 198xa apumnu mun apundsazoo nu ff “240 9 18 aI1z ap so¢ axe sPIOs jnUY oIWOUONSE ajauaUuIuand i 9 Aud no presauad axewuosur ap sojfius un ea jnyeuRLue es nue jndwn ut paoons 2s axes sojONRquES wasvOLEUL INNA TON NJ TaRENOSVIN TTRATTIONNIS638 IRENE MAINGUY ‘epocd se menfiona c& anul calendaristic incepea la data de 1 ianuarie). in acele vremuti de confuzie, nu exista o lege care s& reglementeze cronolo~ ia, astfel cd au fost de la 1 ianuarie si respectiv, de la prima zi de Paste etc.). in urmatoarele secole, sisterul de a data anul incepand cu prima zi de Paste a inceput si fost adoptata ca prima zi a 14, ianvarius (ianuarie) inseamna zeul inarmat cu un toiag ce pizea intrarea ‘remea initirilor din vechime. Era un zeu cu dovd fefe, prima privind spre treeut, cea de-adoua spre vitor. In masonerie, el corespunde ce- ii: loan Botezatorul re- prevent poarta muritorlor (edt oan lea botezat pe Is in pele ordanului), iar loan Evanghelistul — poarta sfinjilor (cdi acest loan a continuat opera lui Isus)!. in 1582, Franfa a adoptat reforma gregoriana; din calendar au fost scoase zece zile, trecdndu-se \ediat de la 5 octombrie la 10 octom- lul nou", in opozitie cu ,stilul vechi* pe F protestante I-au pastrat pana la jumatatea rit vechi il paistreaza pind nale: vendémiaire (luna in care se culeg brumaire (luna brum re (luna cea friguroasi) etc. Anul republican a fost menfinut timp de aproape paisprezece ani, pana la 21 fructidor, anul XIIL, cdnd imparatul Napoleon a hotarat readoptarea calendarului gregorian incepand cu I iulie 1806. veacurile al XVII-lea si al XIX-lea, anul masonic incepea la 1 stre si majoritatea celor “Jullien Henri, Le calendrier in Chaine d’Union!Lantul de unire, MOF, 1992, 1°. 1, pp. 13-28.“6.81 "UeIe SUEY 2p aUFEQE'T ‘sung 2128za9)un ay,ouuosou D} 2p aupnuauy, yoourUiy sxUOITY-239WH999C ad aoluejg 2]9;nsuy Up fausuOseUI waxsonponut ednp tind winagde ‘weaouy a¥feAout 0 1s0} ues axed aquoseur injmiogeyye vazeidopy (8bL1) muosouysuy 18 (Shei) sdmg mpSis “Cy. 1) worgen wuwias aseo “JousAesry smo] 9p 40} ~josowouvef pnustyare :azs0uesy LyB|nAIp Inunf uy grede gs daouy oquoseur imageyye audsap asin aquoseur |MAqQuyTY — g “ZOBT SUQUIZ9ap HUN] BIZ Bp B raseane uy pUnS1o wo pdnp 18 (aru —IuHUANT foreARASpY [nUY “sIaNT ouuy We] ~ “TV) ZoRs “TV “Car's ~ axeage nu) ggg ‘Aa|sI4S BHU RU Jun] ¥-g ¥-9p 19I99 ¥ Hz v9] & ‘png ap EUNjOIe, “UorsoqsE4DH apy stogr “aquiz22¢ jo kep yrh my Sersy UrAISTIYD yt Jo PUR TORS Try EPS *noyiyy poife> “qavayy ws ax Jo Aep yor ay2 ‘euyoreg-yrnog ‘uoIs9;7e4, EVVSU [PorpIewarUY mae JousuOsEU ofe opEIB ojeugns eluase 1$ ourfivo vorjdxo e nnuod mupund Sanus od nesaupe avafsiua pnop ja0 24122 Dapnou Uy WISE 290 ‘auiquiasap sun spundsai09 ‘SUIDIA B9OE UIP aoTUOSEU apoTUDLIMDOp Uy yeaqe [29 uy 18 ueLOBau8 jrrepuayeo UL Iz Sea0oe UE ‘neadoou nu ajruny ygonanuy azaanesut as ys wasys BIzRJUOD Zep -uojeo rorep v oseutidxe ejqnp 1$ eupupdsya Bie] v2 978) -n] v porwaga wosluUap nezt[IN a1eD auDHJaTe IS NISHA TPA “O19 IAN e senop v “ewtad 9]-npuywnu “junj an Ip neDdRy TEU apeIR ap 6€9 | IIN-ININa HW NJ IaRINOSVW aTRINTOSWIS640 IRENE MAINGUY continent. Aceasti seriere ne sim marturii ale acestei pi numeroase divulgari La acea vreme, alfabetul era alcdtuit prin incadrarea a dou forme de bazi: echerul intr-un patrat format din doug linii pa- ralele verticale, intretdiate de doud linii paralele orizontale. nuit a avut un succes rapid, eaci ga- iferenfa intre ele constand in unul sau dow’ puncte. Pen- plecdind de la aceasta dispunere, alfabetul masonic, se suprimau literele obignuite si se reprezentau in locul lor casetele in care ele fusesera alocate (cu sau fir punct, cu unul sau dowd puncte, ‘dupa cum fusesera mareate conven rii masonice este rezultatul fragmentelor de pirat din cele noua ca- sete si al punctelor folosite!. Edmond Mazet arati insi c& originea alfabetului masonic se afl Agrippa de Nettesheim crede c4 originea acestui cifiu se giseste la caba- listii evrei si reprezinta o modalitate foarte respectata in vechime de aco- difica limba ebraicd, repartizind cele 27 de caractere ale alfabetului cdte trei litere in fiecare gi Guy Tamain crede €& alfabetul masoni rile magice utilizate inca din Antichitate, redescoperite de invatatii ‘gi are originea in careu- tograficd calculati, pornind de la patratul numarul confine cheia geometricd ce permite regasirea formelor elementare: triunghiul, patratul, linia dreapté, unghiul drept, iar punctul din central toire de la Franc-magonnerle, p. 73, Editions Artefact, in 1843, 2 Mazet Edmond, Notes sur 'alphabet magonnique in Renaissance Tradition. nelle, nt. 25, ian, 1976.ou Potosou 214015] 2p }oIUaL3 aNbuaodDUl B1}0)sIH,P SORDNUOAY sbuwosou soqoydyo s21ucud np anbraiowor8 21-7] ‘Soe UCU, , X18 inovon usp aj20 ago0p ajduuts yews uns #8 (L181) wouddeys ‘fa ap asndoud 21918 srl jaquyre aye arensed aqueLiea ajoseosoUINU UIC (opus ynunaysis) syuosem yoaesty—9¢1 BL <>AA s 6 © wm om go ft JIU UE LAD GO thal +b dep u wd y Fo mae ErcawIrAneYe ere y 6 J 2 po go “leh9o sai0g a ZaIONS TAWNAISIS“Z “pound un nano ut ‘surjuoo reur zep ‘eum no otfeuuojuos 1Sea0oe are enop e 161 “~IeIPE -uy 9389 apumn feromwo up nized pupurtsede run up rou prewI0§ as ‘eurtid ‘sxo1] gnop ososy 9s o209 UY opLINZEO UF :RIIqEZISOS YeIpOUHT POS soruoseu a}aquyTe 1Yo94 ap Linda Bop wHuzaud [OAe| (zaoue4y ynenayss) syuosemm yoqunty — set Sta Ms > Poktece mw JA24uU 0k LF 33 GO faslee + 6 4 bd o uw ys EecataAnNne|e welts ye y 6B Jo po go yolpolee aarUtoy ay ZAONVS TANALSIS “1 ynaxoo no wary aj o9ny (nymaquyre fe ‘zon naned 9p yrasos anespeouy suns axes wl) o¥]q0 aresfonioUy 10]ar9490 19 TILTAINSTON NJ aPENOSVIN TTRINIOMNIS642 IRENE MAINGUY Catehismul lui Travenol sau din divulgarea Pecetea Rupta). Se ob- servi ci in veacul al XIX-lea s-a renunjat la dubla punctu lizarea crucii in X (zis a Sfintului Andr dispuse in casute dupa o regula simpla (v. fig. 120). as. |e. EF. GH.| JL. |MN. lui Andrei au fost incadrate patra K gi V; acestea pot fi utilizate 9 — Reguli generale in atelierele masonice Regulile generale ale fiecdrui atelier masonic se bazeazA pe cele lare inscrise in Cor fe lui Anderson din 1723 (aga-numitul Regulament General din sectiunea a treia) $i pe a acestora. icarea cutumelor " Chappron E.., Nécessaire magonnigue, Editions Dervy, 1993,segs Yenes moray ‘suounduay ‘pidasoy 19 wajouy sqossoop any ‘onbyuodou wndowu-9po% 27 | HIquiou! anuIp aides urind Jao tnsansuoD wap 18 BS BIR ‘ereynou otmtsos ty oftzEI0N] opryosap areod 184 nu Eloy o Swazaud uy uy tanoe n Hdopeipsony payenpHes (7 -worei0n 16 1upano B wataqsosuy “tse -Ise ‘oqpR1on| varmpiteA 2 a!Go op wIAyOH 95 2]RI9U9F sd varernp ou +88 epuezyo ofooe Rundap ts 19 ‘{m1saB oxinosyp uy RUNd BS 140 dySard ys omgan nu wissoe sey “JoanpEA |nIyoun, prep ad ayurzaid 98 1 Bs 18018 wv avo myoresy vO rounsod waind wa ynpiqessUDA “four|dio Wo ize ut 1 umgoud “ZED S998 U “As ~uyanoau prpuitida pzeaziqnn po nated ay oatqns ap ezvauedopu os ¥o ANout ad oy aye un pdruanuy ys ymydosp axe myrqeAaUaA Yeu, ‘ory OS Tm “IAUr y ea EoeP 1W99p eNUTUOD ea NU IS adruaNuI 9s 9]oqey JOUNRE “nu. m1 Uy Bae “|MUBAND rosysoanidng oI -09 nuoreylonnidng ouds aasvoquy as ‘arvoroid ut porpus a6 [2 “axeqaxtuy ‘aga pund Bs 140 alfeasasqo oa1a BOR BS ItheIdoxpUy apaio os puRD OTT ond reur ype no 18 gideo$ wy foru ‘oe} 9904 no 1ofU ws euufwaud up HHexy ‘no amnosip nu ys 16 Bs eUEO]OD Ul 1u99ep eHEod as ¥s oINgan HOSEL UP] “epunyoud reur vao woraoe azansed ys ‘mjnjiquioUaA v azeZqUOAR ap MIAO] BULA v 48 nes npEI WUAND Noo] B] azake as BS INGanI BA Hose wansowapeR uC, vedionsed Hrexony hago afe eT MzO1Ore UE MINpEAs HS ynymaE a[;onoBad aroodsou 1S “nys inpeid nad oyuaano auuiasuy azazoque Bs “prezjoaid pie ~uowsa ginual 0 o1sadsay ys uoseUu nzeso1y 199 ayeIsUDE ap NFOY £9 IMLININSTHW NJ IRIBNOSVW STRINTORNIS644 IRENE MAINGUY jucrarile rituale 1745 se precizeazi ca: ic un Maestru Ve- ‘recut ins, gradele acestor sapte participanti erau diferite. in divulgarea Pecetea rupta +0 loj justi si perfectd este alcatuita din 3, 5 17, nerabil, doi Supraveghetori, doud Calfe si doi Us in alti divulgare (Maconnerie Adonhiramite, 1786)? se mentio- neaza: ,0 loja justé si perfecta este alcatuita din Venerabil, doi Su- praveghetori, o Calf’ si un Ucenic*, 2) asiduitatea participarii 1770, despre obligativitatea maso ‘ntrunirile lojii sale se spuneau urmatoarele: Tofi membrii lojii vor participa la toate intrunirile tea fi scuzati pentru neparticipare decat din motive foart Un frate care nu va putea sa participe lao adunare va anunfa dina~ inte loja printr-o serisoare adresata secretarului acesteia. Daca imprejurdrile nu i-au permis sa scrie scrisoarea, el va explica lojii motivele lui la urmatoarea ei intrunire. Un frate care va fi nevoit sa absenteze mai mult vreme din Orien- tul (localitatea ~ n.tr) in care loja isi desfigoard intrunirea va scrie o scrisoare pentru a instiinfa loja, iar la intoarcerea sa il va anunfa pe se- lui de a participa activ la ‘a fi prezentat ori dacd nu va fi oferit motive intemeiate lojii sale, ise va, serie 0 a doua serisoare. Daca el nu va raspunde la a doua scrisoare, i se va serie o a treia, de avertisment: daca nici de aceasti dati nu va rispunde, loja va fi obligata s& considere tacerea sa ca fiind o demisie. "Le Seeau Rompu, 1745, retip. Les Rouyat, 1974, p. 46. 2 Guillemain de Saint Victor, Magonnerie Adonhiramite, 1787, rtp. Editions Rowyat, 1975, p. 16.went “ooo ‘same sajieg $91 suonipg ‘anbyssn19 20940 97 “aue\-ouy uN ‘641-841 Ad 1LL1 “MBapION ‘sUosOyY-soUmLy 29P 2140.1 2p s2,OARD suoUMNISUOD 507 “UOORY MP MOOQUOLE > thos vj a1oden op otrpurse 0 sory msi ‘aaSudsas jruflou sey “236 f © arvoy|de op yrusorsis Uy neprpureo eaieBo]e BUWLOSUL Bare azEO|ND ap Gog youn eaeBesneg “suinu un 1 qoq un aye dum Seja0R us Bena ag 10] “Hepypues ofoumnu “eye o-nuy 26 Yaqe 16 aU Iqoq SnponUT Nex RUIN o-nuy +oj!2z ejujon ays9 aze> vapan v ninusd ros bj vaBen ag ‘goq #6 ne9soj0y as “wIepOsTE ‘rouurepuos niyued aumos nes oxeyyoe nauad ‘Bun “tNu 140 axBOU 1S aqqe fo}09s puyz nneIOA HOMRIEPAL goRUe BID Uy jeungu uy wsaud 16 oyo04 ouv0y “outunuuy ySeaooe uy “Ul fon woop Huniad as nu rseIqns 1Sejooe no yaNNEBO| owed up 298 1ode “Lio ad rouiyed npod no areq as jmuBA -no a190 v nnuad :eysa08 I$ 9IS9 DUNTYDDA UIP a[LINIOD1go DuIULIG 21uq 9s Wo eupUT HON “upano b auiosuy as enn IBIOUIA, DANI BBasaupE as ("e's NIOTEIG) ‘|MIBIO199G) 149130 a8 ILIQWIOJA “TMULAND vap |-s a1Bod wISODe TeUIMN “]!qBISUIA, ‘ad euLiogut eA [J axed ‘ales fouEojo9 iNjruTaYySaAvidng |rIpauOUE ‘und jmugang 2329 va 11foy e ourunUy 0 B| Uedionsed a91s0 ‘au90%1 ap dupans oy vauaqsasus (¢ fo] sojiaquiaw (jnjaqei) exsy ad non IBUIB DIEOSTAOS ap [apISE 0 IEC. 1 eur va nu apoyexy ‘sundsys ws $p9 IIL ININSTUN NJ ATAANOSWWW TTRANTORNIS645 IRENE MAINGUY f numitd kleroterion. Ea ardta ca o steld de marmura, cu fante se inserau orizontal lamele care permiteau desemnarea jude- c&torilor si repartizarea audientelor in tribunal. in partea stangii a aces- tui dispozitiv exista un orificiu din care iegeau jetoanele cu ajutorul clrora judecitorul era confirmat (jetoane albe) sau infirmat (jetoane negre) pentru a face dreptate in cazul respectiv, in regulamentul unei loji din Liage de Ia 1809 (care practica Ritul Francez in care rolul Supraveghetorilor este suplinit de Experti), pro- cedura de vot este descrisd astfel: ,Pentru vot, Experjii inméneazé fiectirui frate céte 0 bila alba si tuna neagra. alba inseamna DA; Bila neagré inseamna NU. (Odata bilele distribuite, un Expert trece prin dreptul fiecarui Maes- tru cu o cutie acoperita in care acesta depune bila prin care igi exprima votul Al Doilea Expert vine in urma Primului si adund intr-o alt& cutie acoperitd bilele pe care frafii nu le-au depus in cutia de vot. Frafii care ar ine la vedere bilele — pentru a se afla cum voteazi— vor fi amendati ‘cuun frane pe care-I vor depune neintarziat in trunchiul Vaduvei. Prima cutie ce confine rezultatele scrutinului este adusd la Venera- bil; el o va deschide in prezenta Expertilor gi va numara bilele, anun- lor albe este egal cu cel al bilelor negre, parerea Hotarérea luati prin vot este consemnati pe plansa (in procesul verbal — n.tr.) ardtdndu-se numarul de voturi pro si contra; hotardrea ‘este definitiva daca loja este compusa din cel pufin sapte membri caz.contrar, hotirdrea este provizorie si trebuie confirmati nei {ntr-o intrunire de cel putin sapte membri. ici unul dintre Maestrii prezenfi la o finuta in loja nu poate fi scu- ciparea la vot. Orice decizi luata cu majoritate tre- buie contrasemnata in regist cei care au votat, fri comentarii ori fara alte conditii, pentru ca oricare ar fi pirerea unei iat“waBeou 18 gaye armors ap rqoq no mes ajiq no HuRIOA & yoRaUB eHipen ap Punurure*,20n wud oBurdsou e* puurwasuy ase9 (17099019 01 4)n0qy201q ynquon Your yenspd w YzadUEIy BAU] ‘BNSBOU a}9\%2 UL ‘uigiiofew tizezmioy Rundns 2s es aingan Ba ‘19 Jo] 49Bulauoo waforsnf axdsap eBuyauoo inand ¥ nu 99 Repo “HmUOUUE 449 TINTNINATIN NJ JEREINOSVW TTRINTORNISAOTATAALIA 1S ATALNAIGHAO Ix LIV6 “108 “ioys0y np suopEpa ‘2/9916 XTX MD apioMuodnyY-ouDAe 2] 3p ‘seunpa ‘esreSuou ay.ouvosoy-ounay B} 2p S2p2218 SAL 1 9IPUY -uoo area tiquiout ap EF UIP ULIOS MIMUIprO Te NI|ISUOD UM aale eg ‘weBojap un-nutid prewuozaudas 2389 fo azes0y 2x69 “nu genue greauad azeunpe o aise tatuarpago |e Al aun7]uD B19 “{ELL1 Bop ze woySeouns 9] aze9 ad ajouui93 Ut ISaUWA 18 xMeapuog a[LMIOd lund oxoproaid no ‘OpLT-9ZLI anuy eluesy ErEOY Uy 20) #8 20 -treurzeur ‘soq}so)snBou jngpouuzoym und pides ypupdsps v-s eLouoseU “otueqag op9mnsuy uid “SZL1 Wy sede ezoouryy 1fo] a]ounad Sespuoy] v| (eur9pou) aaneinoads iauauoseusoueyy v auo1$eU ap EIeP 2189 JTLT “souayn aynupde so]9}uaxpaqo sosnama ynSourpans 2180 “gmspur ameoazeo o-nuy “0zg] ue urd puyd eluesy up goruoseur orf -mapisur eanBurs ys0y v 19R9 “ez90uEy BluaTPaqo By>0A FeUH B2d 183, (ZOW) Pjueay fe waLIO dpa - |in fiecare an, Jume, Marile Loji barbati din ce- adogmatici, cea care-i adund la sénul siu si pe cei care nu cred ce si ‘cum anume prescrie masoneria londoneza pentru a patenta regularita- tea masonica, lsdndu-le astfel membrilor sai o libertate absolut de cconstiina si de cercetare a adevarului. MOF crede c& orice conceptie ‘metafizica nu este revelatoare pentru masonerie, ci doar pentru per- soana care o implirtigeste. Lojile MOF lucreaz& deci la libera lor apre- , MOF si-a insusit deviza republicand Li- bertate, Egalitate, Fraternitate. Cu toate ca este 0 obedient specific masculind in ceea ce priveste recrutarea membrilor, multe dintre lj aflate in componenfa sa accepta ca vizitatoare surori, membre ale obe- dienjelor prietene. MOF intrejine relatii fratemne cu toate obedier inclusiv cu cele mixte si feminine, cairora le recunoaste deplin: mitate masonic’ MOF se defineste titutie filantropica, filozofica si progre- lupta contra dogmelor si a discriminarilor de orice fel.(anbjuuosoyy a4 sonbquoay) yjenue wstaos 0 18 wnsaid “yotuoseus a1s0IS} ap ajstiea) rumtunos gun] ad prep 0 EzwazIuERIO ynIISUY Is99y ~vurouesy nu nes aus azeo 20111019199199 JoAnAN BSIyDSap “201018! Jo “fieo199 sneorpap eluIns ap woureo ap agmais0g wwiranULgns “GAAAAD aoquoseur [3p190199 16 HIpms ap MNsUE uN BZRaUONEd JOW (1 ayoanyyno ninnysuy -qupsey 2p 18 aenuag todomg opal uy euouoseuiouey vaxobeuas e| [qtiOU yedronUed v JOW ‘ofowauNUOD eon od ap azaounay ajowiay ad ro exnye uy 18 ourodonour roluEs Inuoua ad fo} 9¢0 1 arsed us |Su9suy quION ap O00 Lt 218 JOW apoaprafy “(o00z nue wp) uoneyMuag [Hs wl Za{BuT MANE 1S umooud«(aseu/8140 66 20199 ]n90] Uy oxpou peas ap EE op wroNsIS uM 66661 Uy wesBau1 Bs 1 wINaRD 18 ELT HH YeoID) UMEAsHY-STYCUIOWY 9p ‘piezizenoz guoy O-nuy wets vy snpear 1S opS1 Uy ayuuope uy yenur “Zg/1 WL LOS) YSU “Cros! WE vue, ‘Uy qepuoy IS0F w aMED UF BULIOS WI) YYS INS areonoesd UML ay od auiptred ap mynyuamo eluanygut gns v9I-XIX [e InjnoeaA uJ ans Wotiouadsm.ofeus jas Huapago wsea9e Ul “uu ayouu yeus nes youn vonoeid & ‘9p TRS JOpIquiau eayeTIqsod Rorpe “LMA ap o1fe19p2y 0 2189 OW. anummr soypods rmEseAL, £89 IMI-ININSTON NI ISREINOSVW aTRIATORNIS654 IRENE MAINGUY 2)MOF publica, de asemenea, o revista consacrata studi rilor intitulata Lanyul de unire, a cArei traditie a preluat-o su E, Hubert (prima serie si-a incetat aparifia in 1890) nuatorul su Edmond Gloton (a doua serie a apairut intre 1934 si 1940 si a treia serie intre 1946 si 1963). Dupa o serie aparut pendent (1981-1982), MOF a preluat sub egida sa publicarea acestei reviste devenita referinte in domeniu. 3) MOF publica si 0 revista trimestriali denumits Umanism, care este vitrina preocupatrilor sale culturale. Fig. 138 Sigiliul MOF 2 - Marea Loja Nationala Francezi (Grande Loge Nationale Francaise sau GLNF) Istorie lic) ale MOF (in- {in 1913, careactie la atacurile impotriva clerului ( ‘cadratin curentul de opinie general al epocii numi Edouard de Ribaucourt, impreund cu un grup de m: parisit MOF gi au fondat Marea Loja Nafionala IndependentJojJouiay eluasge ‘(ai9e§ 89"] jnUuNjOA) aus 1397] voUED ad o1Uos eu mnmqupuaEPearesaud ‘(OUNYDOA UIP aTLLONEpUI) s9BL04D PIO ND srexunogto9 uy soyLsquiour yamasut © 1S sy.oupuey wspraadsas waqey}s00 ou mynsioalun je oT auePY —nazauLUN UL wluIpesD “ToqsOUOSCU Pe [euoy pest njouray euunyeos “unos ad ‘ares a}ound Z| uy yIeZEpAL ‘sxequowo|Box o-suy oVeINULIOY UNS NTO 9Te EzEQ 9p a[tdloULLd ndpoupe ‘(euoxes-o(8u0 Ip meapyog v] ap winsUOD 1O[ETEYA, 9su09) VVSU 18 (SLLI UE Was) YSY are areus s0jOpeI8 var IHlUpe ap wieredas aso 18 YT AP 676] Ut areuTe|DOxd Eze ap atid ~foutsd wioadsas ‘oped tan 9jauinad uy ezeason| oxv9 Joj2x21018 somAny eadnse warenuezaans opunxa 1 vg “Lina 9p oxfes0pay 0 2382 INTO) “arotnsip ¢ 18 19 -uiaosd op zz nensrxa 907 Inu Uy “yeIOUIAOAd LOlyO LEP ap n1FO|OD tun 16 yerouraosd nunsaeyy areyy_ un anyo ap asnpuoo runs 9[e1 or] THEW ‘2/>HS%p UE SOHIAIXS UIp aza0uENy 91503159) UL -oud uy quewjodonow eluesy us pieziuei0 2959 wlusipoqo wSvooy vaswzuntig ‘ures HOTT WeWY ap Z| no ayeorume HHeja4 auHtaNU INTO “pumjniou vo aimosounsar afuoypago toun aumugte 9s Bs toruiop “1a}uesy re Hquiow op sgumu areas mun wasoyLye uLd ¢96y Ut ode “SS6r Ur ‘forlqiosqe w azeuLm eo “quIaU ap InfrugUL ‘nu v azargouo 0 90] mae 8 96] ENG “EzooUeEDy BIOUOHION Plo" Pare, 9p ajouinu ren] B18 gp61 WiC “¥za[BuD eLOUOSCUI NO ofeI a1e azeo yzoounyy pluorpago einBuis soups 8 vo r2yise gued 18 Bruun Blo easepy ap FINosoundax apadar ISO} v PzIOUBI BI mnON “(Sireg B| METER axe9 129{8ud 10];UOSeUI B) so#I09H) "Ig | 9p meuuas axfeurejoord o-nuLid ozsouELy oLUOIOD 16 vlumy RUE $59 IIN-TNINa IW NJ IEREINOSVW aTRINTORNIS656 IRENE MAINGUY {n loj, respectul pentru opinti si credinfe si in sfargt, ajutorul frajese pentru masonii aflafi in nevoie. Rituri Din 1913 pang in 1927 GLNF nu a practicat decat RSR in confor- miitate cu voinfa fondatorilor sti (cu except 1 engleze din com- ale Ritului Englez in stil Emulation (side degrees): gradele Marcii (Mark Masonny), Carmaci de Arci Regala (Royal Arch Mariner), Arca Regala (Royal Arch); mai are in component Marele Priorat pentra RSR care confera gradele superioare ale acestui vechi rit francez. Efectivele GLNF declara in anul 2000 c& are in component 1 550 de 35 000 de membri, Institufii culturale GLNF are la Paris doua loji de cercetare: Phoenix nr. 30, creat in rt, fondata in 1964, Ele a le masonice. in Proventa, loja Bartholdi nr. 500 are chiar o revisti proprie, iar cercetatorii din provinciile maso- nice Pirinei, Septimania, Gasconia si Alby-Querey-Rouergue publica semestrial Caietele din Occitania (40 de numere aparute pana in pre- zent). Statutele si functionarea tuturor lojilor de cercetiri masonice din obedienta GLNF, sunt traduse dupa stat i Quatuor Coronati nr, 2076 — loja de cercetare a MLUA, aflati la Londra. GLNF publicd de doua ori pe an o revista de studi si cercetiri maso- nice intitulata Lucrarile Loi Nationale de Cercetari Masonice Villard de Honnecourt. Aceasta revisti nu are circulatie restrictionata.‘y661 ‘oRaUOR Np SUONIP ‘oun ap a8o7 apunse vy 2p soursu0 sop anbrs oe ,(€€—p) anreuy opeis ap ajosdyjare ap epundses ws axe: Imuiauding (¢—1 9]9pe18) ansegre sojexay]ae puymMEye ,,gUEHIONS seu RITUIRy voLsluNas & ap LOUTISIUE IYDap KaIEWLN Nu PERT ET "pIPULIOY a1BOSSOONS II-B BIR) JEP “9EL | WI IvOID “OuNU ASIoe puELNE Hoy yew aud easnurure ur yaluesy & fo vareWy BITUMU ISO} B BlUS “Ipaq “12 vampuoy 1pIRIOY Ne “PERT HAUIO!OU L PI ‘94RD (BAI-XIX TP mmynoeaa vayerpwnl B] nyj!suOD nuiaidng ap sunidsap ne-s ase a11seq -18 0 eaargo up reUUO} PiUarpogo) aUdtiODS aor[oqUIES ToT HEE jaluesy [e NI}!SUOD wasding Imsooe RarwosaooNs 2189 FaluEsY v BLOT POI “VVSU Ut aToNORd EE E] | va JOJapeus warenstURLUpE wand ise o1e9 wlustpago muanap v raluesy Je NILISWOD Weasdng UN “T1ZRT Ut 138919 NOU UIP IS0} B 99 BNP 18 9081 UL JO 9p ws wasBTEdas dng] (AQ‘TD Nes aouesy ap ado] apuvsy) Pjueszy & glory] ware — ¢ {unos2uuoH ap pARII.A ao}uosean 429799399 9p nfo} ExOIUER — GET “BLA Reiter ACs 199 IIN-ININTW NI IIREINOSVW STRINTORNIS658 IRENE MAINGUY RSAA (de curdnd codificate in epoci de Conventul mondial de la Lausanne din 1875). Principii ‘inca de la creatia sa, GLDF s-a definit drept ,o societate filantro- pic’, filozofica si initiatica". de acces la confinutul is Deviza GLDF este inst — ea in cazul MOF ~ cea republican: Li bertate, Egalitate, Fraternitate. Trasaturi specifice GLDF este 0 obedienta strict masculina. Ea a adoptat ca text de referin}& Constitutiile lui Anderson si il evocd pe Marele Arhitect al Universului ca expresie simbolica a Principiului creator, lisind fiecd- ria dintre membrii sai toata libertatea in a-L interpreta. in stil Emulat grade inalte (de la 4 la 33) ale RSAA. in 1901, GLDF a permis fer fiune in cdteva loji altoite pe loj a incetat sa mai functioneze dupa 1945 cdnd GLDF le-a cerut surori- lor de adoptiune si devind autonome in cadrul unei obedienfe proprii: Marea Lojit Feminina a Frantei.ATO tnmats - oF Bt “sop exopan ap axouney BreqmayUt 2359 18 201 -nyoquuts mnjrupras presoBSUOD 2159 JC'TO ¥ RIELISOUULN HSIAO (E aueBiug 1098 uvar ajaraInD wy aveayqnd -yomany jnsojaiuy ad fequaty un-nuud quozaid Bj 16 mnoan B ynsooge oyuad ap ‘néyjaudo emAEy “uy 6 ap ‘waxaBajatuy entoRy & ap yoIpe ‘outusuren & op varenioedes — Souato wunsiex aye 1§ raturpaso “punyoday ‘uy prgut as nunuod ‘axe}90199 ap EporoUL o ad vo “euIBOP fads as e wiRy JOLNjoquIS rtnRIEXdIaIN wazeonoEid — is eyqustisdsrpur orso gonunuy erems9q=1U1 arenrtemitatds 18 aunrfes anny nx -guny ad wo pop ap ezeazruei0 2] 2169 ad 21944 sojunjoud v aranpo 16 axeuiour ap aymIARDR © PIBOSEISp ‘founIe 2c 9P6I UH YwaHD ISO} B anB[OssOIg-teduOpLOD fesMIIMD Ind (1 ayoanyno ninmsuy stieg ut ounon 0 ares an ~urp “FoI 2p o¢ ut Ande Liquiow ap 999 Lz AHoUxoude ze ICID aanoafy 659 IN"ININ"HW NJ JAREINOSVW TTRANTOENIS660 IRENE MAINGUY 4—Dreptul Uman (Droit Humain sau DH) Istorie 14 ianuarie 1882 este o dati en asonerie. in aceasta zi a av Maria Deraismes ~ de catre loja Pecq; loja era in componenta Marii Loji Simbolice Scofiene in RSAA!, Femeie cultivatd, spirit deschis si generos si republican’ convinsa, Maria Deraismes a fost incurajata de francmasonii care gan- sojouIaAdng je ouuBSTe op IMHO U0 9p ainzi4as) WSU 2Te 9BL1 WP UlMAsUOD aq op oxaLdsuL Injareyy eO]S “opun greuorteusonuy 2 “es B18 *1061 UY WALD 199 MLTNINSTIN NJ TaRYANOSVAN aTREAIONNIS.662 IRENE MAINGUY. autoritate real asupra tuturor lor, cu toate ca, in Franga, gra- dele simbolice (1-3) sunt administrate de un Consiliu National al DH, cele inalte (4~30) de un Areopag National al DH. Riturile in Franja gi Europa Continental, membrii DH practica in I lor RSAA, iar in farile anglo-saxone, inclusiv in Aust practicd Ritul Englez in stil Emulation. Ordinul international lucreazit in RSAA, inclusiv la gradele 433. fective DH numara circa 28 000 de memt in Federatia Francezii, in circa 400 de grade inalte. jumatate din ei sunt grupati bastre gi 150 de loji de Institugit culturate Comisia de Istorie a Federatiei France: Conventului din 1966, publica semestrial: Caietele Comisiei de Isto- rie (care cuprind cercetirile comii -epind din 1999, buleti (Cuvinte la plural (in care e prezentata simbolistica ata prin hotdrarea iul Federatiei Franceze a Dreptului Uman100¢ “sounsg ap sanbyu suoSoyy StOnIPY 2ouD4 ap aurMsMay 2807 apuodg D7 “aIIOMIW ZIUNEOK | ‘sep ‘Tenure axSounas as jmitaauoZ ‘Tenure jmUaAHOS v| LoULfo] a]a1e89}9p ‘anutp 18 ango ap (aurtan o ap arlsodoud uy penue arnoozuy 1s 10d o1e9) tue fon nunuod osaye ‘oyeropay mpisuoo ap ¢¢ UIP unRoye aIsa jeuorteU [eAtu e| Jomonpuod 103 1s99y “TBI9P9 NITISUOD Inun BUN" 2189 BAN -noaxa vaiaind aro ut 1fo] 9p arfex9pay 0 HEN eluarpaqo, aumrpuv8ig (aao) prueds &16 2661 uy (2x19) PueBev10g ® 5861 Ut (STD) HEAT TS6I UI (AITO) 198 “Ppa B eururuoy Rfor] wareyy nugde ne jays} n ojooe auntiouny {1 10 99 gwepur ap we aseoou; Ur uspuadapul RUTUTLNAY wiuaypAgo © ago ‘10] nue P| ‘9z9039 ys snTULAd 9] B 9p Indoos no “ejLe arvoI LIP. ypuurgy azojiuy ys tuo gjediouid Yo vounistpy “eluarpaqo nou ipupd sya v nntod “iojpmiupa vzoy “g[e{sods wfo|o w1ea19 1505 © “BL6T AC'TO [nydwioxs ednp VWSY 298 -oead ys 6 PLL Ip Biueusea 2p reardsut 1 JOH 2p wpe suntidope op jonny azauopunge ps reARIOY ne JOJa1quoW wareLLOfeUL “6S6I UI 1ah ueig v gutuiog eforT vazeyy op vostumuap wedope v wstUEI0 18200 ‘que aides arsod “sp61 ataquiaidas {7 v] 1p00p foluezy w goTUOSEPY Bout nun ereluiguy oy Bs aMpEsuy wu “1200z ‘Ur ynso oq “Oost anes mmedsIp ne 9]9 sep joud 18219 © TOW “PLLI UY P9|-1LAX Te tnynoeoA ‘efuery utp aunsidope op 911f0] wp inaspu v-s gluarpaqo wsesoy uo1sy (AATD Nes aoueIy ap auyuTUN9,y 9307] apuesy) Pjuezy & guyuyurey efor] wasey —¢ £99 TIL-ININSIW NJ AREENOSVW TTRINTORNIS664 IRENE MAINGUY {intre Convente, are loc gi 0 intrunire a Marii Loji. Marea Maestra este aleasa pentru un mandat de maximum trei ani la Conventul anual. Trasaturi specifice smeiaza pe studiul simbolurilor si pe actiune uma- lucrarii sale find cel spiritual si cel social. Portul unei robe negre (v. Plansa 2) este obligatoriu pentru toate mem- brete, ca si portul unei medalii care sa ilustreze loja din care fac part. Ritualurile in lojile albastre sunt adaptate genului feminin prin so- i rituale mostenite de la lor feminine Riturile GLFF este o federatie de loji care Iucreaza in mai multe rituri: 1) Primele trei grade din RSAA (din 1959) si gradele inalte, de la 4 Ja 33 (din 1972), sunt primite de la 0 obedient englezi (The Order of Ancient Free and Accepted Masonry for Men and Women), fiind transmise de Marele ei Comandor de atunci, Marjorie Cecily Debenham, ) RF este practicat din 1972 in gradele 1-3 (in doua variante; prima: numita Ritul Francez.. reluat din Indreptarului masonu- Jui de la acea dati, si cea de-a doua: RFR care corespunde RF modern asa cum este practicat de MOF, adic& apropiat de recomandtile Indrep- tarului masonului). Din 1999, obedienta a primit de la Marele Capitol al MOF cele patru Ordine de injelepeiune (gradele 4~7 ale RF). 3) RSR este practicat din 1974, transmis fiind de Marea Lojii Sim- bolica Opéra si pat 1980 si de MOF. Din 2001, in obedienta se practica si varianta RSR, denumita Ecossais Vert, ransmisa de GLNF. 4) Ritul de Adopfiune se practicd din 1977 —momentul integer lo- ii Cosmos, singura care a continuat sil practice dupa 1950. Efective Obedienfa este cea mai cuprinzitoare organizagie masonic femi- nind din oricare fara, avéind in Franfa 11 500 de membre in 350 de“syo]qeaar] punrzyzed viqangns uy RUE 98 19 jnupes “IzRISy “(inLNsUOD v 2p vaunysiur “giodg vaseyy 1$ yoOR9 avase09p) BIIOYJO [9 vas|UUNUap UL s4yesBodor sodau imysoge wosenjaud por|dxa 99 Ba99 ‘steq UIP BPC TAP ‘szooureyy aluaipaqo ayejoj99 ap oidoude os ys 1 polUEg eluanyu! ap ‘2zouydap 2s vs japise ama v Fa “szaoUEN) aluDIpaqo arfejajao no 1S aU yy lejau eqie es oreo sep “pavyniiay yzaouEy PlUdIpaqo © aza9x0 BS IAA BAND !oTepugy anump jnun ‘pxenopy Inj jnyy “sMooNEGrY op ALI “S61 UI INTO & Bluopisip o-nUIp inaseu v-s eluoIpago BI 2mo1sy vigdo Raroquiis I$ yeuor peal, efor] vaIET — 9 hava © wuyurarey efor] woseyy WED s * phueag pfory eareyy op cre tu qeqamL ‘un aimpsuos ares nnuod ‘Jaluatpago x “jnaso4y wumuop 14775 |B Watul zn ap uNoINg uN asede 6861 LICL 2poanyyna ninnsuy $99 IN-ININaTIW NJ IARIINOSYW TTR TOANIS666 IRENE MAINGUY Trasaturi Marea Loja Traditional’ siv masculind, atasata laturi Marea Loja Tradifionala si pii fondatoare: voinja de a dept orice deoscbiriregionale sau nafionale idea par- ‘Obedienta are pest i in afara Franfei, dar in negal, Congo, Coasta de Fildes etc.) Institufii culturale