9.

1 Alcătuirea fundaţiei stâlpului C1 axe D-1

Din punct de vedere geotehnic amplasamentul este caracterizat de următoarea

stratificaţie:
- de la cota 0 la - 1,00 – strat vegetal ;
- de la -1,00m la -3.50m – argilă prăfoasă , plastic consistentă , galbenă, cafenie - între
-3,50 m şi - 5,00 m - pachet poros permeabil alcătuit din nisip prăfos amestecat cu nisip, în
care este cantonată apa subterană
- între -5,0 şi -16,0 m argilă brună cu maronie, cenuşie cu interstiţii calcaroase , sau
nisipoase continue sau izolate în care poate cantona apă freatică.
- începînd de la -16,00 m – argilă mărnoasă de vârstă sarmaţiană.
Prin urmare stratul de fundare este de bună calitate , la care se poate anticipa o
capacitate portantă de 180kPa. Deasemenea apa freatică este cantonată într-un strat bine
definit aflat la adâncime . Un avantaj al stratificaţiei şi naturii terenului este faptul că
umpluturile se pot realiza cu pămînt rezultat din săpăturile executate în stratul 2. Prin urmare
se pot reduce cheltuielile cu terasamente , care se preconizează a fi în volume importante
datorită diferenţelor de nivel apreciabile din amplasament.

Fundaţiile izolat rigide se aplică pentru stâlpii din beton armat, metalici şi uneori sub

stâlpii de zidărie de piatră, din caramidă sau din beton simplu, caz în care stâlpii se aşează

direct pe blocul de fundare .În cazul stâlpilor metalici legătura dintre stâlp şi blocul din beton

se face prin intermediul unei plăci de bază aşezată pe un cuzinet din beton armat, care are
rolul de a repartiza încărcările din stâlp, pe o suprafaţă mai mare blocului de fundare şi a

unor buloane de ancoraj încastrate în blocul de beton .

Fundaţiile rigide sunt acelea la care sub acţiunea încărcarilor date de construcţii şi a

reacţiunilor terenului, în secţiunea cea mai solicitată apar numai eforturi de compresiune, sau

daca apar şi tensiuni de întindere, acestea sunt preluate de capacitatea de rezistenţă la

compresiune şi întindere a materialului din care sunt executate .

Stâlpul cadrului transmite fundaţiei încărcările:

 Grupări fundamentale:

N Ed = 435.47 KNm

M y , Ed = 895.25 KNm

M z , Ed = 1.29 KNm

 Grupări speciale:

N Ed = 160.58 KNm

M y , Ed = 332.38 KNm

M z , Ed = 87.07 KNm

9.2 Predimensionarea fundaţiilor:

2
 2
conv
p =250kN/m → conform NP112-2004 Anexa B-funcţie de caracreristicele

pământului prezentate mai sus.

Avem excentricităţi pe ambele direcţii, deci:

ef. max. conv

p ≤1,4·p

1,4� N 1,4� N 1.4�435.47

p= �pconv � Af = = = 1,91m2
Af pconv 250

9.3 Determinarea caracteristicilor fundaţiei

Se impun pentru suprafaţa bazei fundaţiei, dimensiunile:

B = 3,5 m L = 2,5 m

9.4 Calculul eforturilor la baza fundaţiei

Presiunile efective pe talpă vor fie gale cu:

3
 N + Gf 6�
My 6�Mz
p1,2,3,4 = � � , unde
B� A A�B2 B�
A2

f f b
G =L·B·D ·γ ·β=3,5·2,5·1·24·0,85=178,45 kN;

435.47+ 172.33 6�332.38 6�87.07

p1,2,3,4 = � 2
�
2,2�3,2 2,2�3,2 3,2�2,22
1 pl
p =246,02 kPa≤1,4·p
2
p =-104,87 kPa
3
p =-105,6 kPa
4
p =245,2 kPa.

z
B=250

y
150

A=350 90 90
90

200
90

350

4
 9.5 Calculul terenului de fundare la starea limită de capacitate portantă

În acest calcul intervin încărcările din grupările speciale.

�N = 160,58kN
�
�My = 332,38kNm
�M = 87,07kNm
�z

Verificare capacităţii portante se face cu relaţia:

p'ef < mc �
pcr
c
m - coeficientul condiţiilor de lucru ,egal cu 0,9

5
 Determinarea încărcării totale:

N't = 613,92kN

� Mz 87,07
e =
� N'
1 = = 0,14m
� tot 613,92 �
�L' = L - 2�
e1 = 2,216m
� � �'
My 87,07 B = B - 2�e2 = 2,42m
�
e2 = ' = = 0,54m �
�
� Ntot 613,92
Ntot' 613,92
p = ' '=
'
ef = 114,5kPa < 0,9�
pcr = 0,9�
230 = 207kPa
L� B 2,216�2,42

9.6 Stabilirea dimensiunilor cuzinetului

Suprafaţa de contact a cuzinetului cu blocul de beton simplu se alege din considerente

economice, respectându-se condiţia:

lc bc
= = (0,55...0,65) - pentru bloc cu o singura treapta
L B

c c
-l si b sunt dimensiunile in plan ale cuzinetului.

6
 Considerând că blocul fundaţiei este realizat din beton simpu clasa C8/10(marca şi

alcatuit dintr-o treaptă, dimensiunile cuzinetului vor fi :

c
l = (0,55…0,65)·L = 1,50m

c
b = (0,55…0,65)·B = 2,0m

Se alege cuzinetul din beton armat clasa C20/25 cu dimensiunile:

c c
l =1,50 m; b =2,00m

Înaltimea cuzinetului, care nu va fi mai mica decât de 30cm, trebuie să satisfacă

condiţiile:

hc 2 hc
hc > 30cm; > ; >0,25
lx 3 bc
lc - ls 1,50 - 0,5
lx = = = 0,50m
2 2
b - b 2,00 - 0,3
ly = c s = = 0,85m
2 2

7
 c
Se impune înălţimea cuzinetului h =50 cm.

hc 2 90
� � = 1,8 > 0,66
lx 3 50
hc 90
�0,25� = 0,36
bc 200

Înăltimea cuzinetului se alege astfel încât să nu fie necesară verificarea la acţiunea

forţei taietoare respectând condiţia:

hc l - l 1,5- 0,5 0,90

tgb = �1 ; e = c s = = 0,50m � = 1,8
e 2 2 0,50

9.7 Armarea cuzinetului

Pentru calculul momentelor încovoietoare necesare armării cuzinetului, pentru cuzineţi

de forma dreptunghiulară şi stâlpi de secţiune dreptunghiulară se duc în colţurile bazei

stâlpului drepte înclinate la 45º faţă de axele fundaţiei şi se consideră pentru calcul că,

cuzinetul este tăiat în 4 console de aceste drepte.

8
 Pentru stabilirea momentelor încovoietoare se consideră cuzinetul ca nişte console,

încastrate în placa stalpului şi încărcate de jos în sus cu presiunea dintre bloc şi cuzinet.

Presiunea efectivă maximă nu trebuie să depaşească rezisţenta la compresiune a blocului de

beton simplu .

Presiunile la baza cuzinetului sunt următoarele:

N 6�My 6� Mz
p1,2,3,4 = + +
bC �
lC lC �
bC bC �
2
lC2

p1= 606.6 kN/m2,

p2= 400 kN/m2,
p3= -150.56 kN/m2,
p4= -102.74 kN/m2
pmed=388,1 kN/m2

lx = 0,20m; ly = 0,20m;

Calculul momentelor încovoietoare, necesare armării cuzinetului:

9
 lc=250cm

bc=350cm
30

50
lx=50cm

pmed
p1 p0
p3

Calculul momentului în secţiuni particulare:

p1 + p2
pm = = 503.3kN/ m2
2
2,5 1,5
= � x = p0 = 400kN/ m2
606,6 x

Calculul momentului pe direcţia x:

a�
lx2 lx3
Mx = ( 3 0)
2�p + p - ( 3p3 + p0 )
�
6 6
0,3�
0,52 0,53
Mx = ( 2�400 + 364) - ( 3�400+ 364) Mx = 25,5kNm
�
6 6

Calculul momentului pe directia y:

10
 pmed 503.3
My =
6
( l x3 ) =
l2y - 2�
B�
6
( 0,53 ) � My = 191kNm
0,852 - 2�
3,5�

Cu momentele pe direcţia x calculate se stabileşte secţiunea de armatură , ce se dispune

paralel cu latura mare a cuzinetului şi uniform repartizată pe latura mică a acestuia. Analog

se va proceda şi pentru cealaltă direcţie. Diametrul minim se va lua de 8mm pentru bare OB

si de 10mm pentru bare PC. Distanţa minimă dintre bare va fi de 10cm , iar distanţa maximă

de 25cm.

Pentru stabilirea secţiunii de armatură prin metoda de calcul la starea limită de

rezistenţă a betonului se poate aplica relaţia:

h0x = hc - ab = 87.5cm
ab=acoperirea de beton
h0y = hc - ab - 1= 86.5cm

104
MX � 25,3�104
BX = = = 0,001014; x = 1- 1- 2�
Bx = 0,001014
bC � h20x �
100� fya 2,0�
100� 87,52 �
150
f 150
Ax = x � h0x �kc = 0,001014�
bc � 200�
87,5� = 0.887cm2 � 4f10 � A x,ef = 3,14cm2
fya 3000

Amales4f10pentruarespectaconditiile: fmin = 10si dmax = 25cm.

11
 104
My � 191�104
By = = = 0,00171; x = 1- 1- 2�
By = 0,00171
lC � h20y �
100� Rc 100�86,52 �
150
f 150
Ay = x � h0y �ck = 0,00171�
lc � 150�
86,5� = 1.105cm2 � 4f10 � A y,ef = 3,14cm2
fya 3000
Amales4f10pentruarespectaconditiile: fmin = 10si dmax = 25cm.

Stabilirea dimensiunilor blocului de beton

În cazul fundaţiei rigide trebuie respectate anumite valori pentru unghiul de rigiditate.

Pentru pmax < 2daN/ cm � tga > 1,1

2

L - lc 2,5- 1,5 B - bc 3,5- 2

l1 = = = 0,50m; b1 = = = 0,85m
2 2 2 2
h h
=��
1,1޳ ޳޳޳
� ޳ 1,1 h 1,1 0,50 h 0,55m h 90cm
l1 0,50

Verificarea la compresiune locală sub cuzinetul din beton armat

Ab = ( lc + 2�
l1) �
( bc + 2�b1) = ( 150+ 2�
50) �
( 200+ 2�
85) = 92500cm2
Ac = lc �
bc = 150�
200 = 30000cm2
Ab 3 92500
ki = 3 = = 1,45;fck = 125daN/ cm2
Ac 30000
Nmax = 160.58kN �ki � fck = 543,75kN
Ac �

12