FACULTATEA DE PSIHOLOGIE SI STIINTELE

EDUCATIEI SPIRU HARET

(grupa 103)

02.11.2017 ILAS ION CLAUDIA MARIA

 IDENTIFICAREA MINCIUNII IN RELATAREA INTERLOCUTORULUI.
CUM NE DAM SEAMA CA CINEVA MINTE?

Mult din ceea ce spunem ,nu este adevărat. Nu exista nici o diferență intre bărbați si femei din
punctul de vedere al numărului de minciuni, doar ca bărbații tind sa minta pentru a îl face pe
interlocutor sa se simtă mai bine, in schimb ce femeia e mai inclinata sa exprime opinii pozitive si
asupra lucrurilor care ii plac dar si asupra lucrurilor care nu ii plac. Minciuna in multe cazuri ne
poate fii de folos. 90% din minciuni sunt însoțite de indicatori. Dar se pare ca doar 56% din
minciuni pot fii detectate de oameni. Exista doua moduri de a identifica un mincinos .Primul este de
a caută activ indicatori ai minciunii si al doilea bazându-ne pe intuiție. Recent a fost descoperit ca
persoanele care se bazează pe intuiție au o probabilitate mai mica de a detecta mincinoșii, decât cele
care iau decizii pe baza unor dovezi concrete. De multe ori intuiția este mai mult un obstacol decât
un ajutor. Robert Krauss si colegii săi de la universitatea Colombia din New York au comparat
semnele pe care le folosesc oamenii pentru a detecta minciuna cu indicatorii reali ai minciunii si au
descoperit ca suprapunerile sunt foarte mici. Un prim indicator sunt ochii. Privirea fiind destul de
ușor de controlat, mincinoșii isi folosesc ochii pentru a proiecta o imagine de sinceritate. In general,
evitarea privirii este un semn de minciuna – mulți mincinoși fac exact invers. Ei măresc deliberat
durata contactului vizual pentru a crea impresia ca spun adevărul. Un ajutor in a depista un
mincinos este sa căutați momentul in care interlocutorul va privește mai intens decât de obicei. Un
alt indicator al minciunii este clipitul rapid(cu toate a exista momente când mincinoșii au o rata a
clipirii normala). Nervozitatea si mișcările stângace ale mâinilor sunt indicatori siguri ai minciunii.
Mincinoșii își concentrează eforturile de camuflare asupra palmelor, brațelor si fetei, in schimb mici
modificări ale poziției picioarelor ii dau de gol. Atingerea nasului este un alt indicator foarte
important. Promotorii acestei idei Alan Hirsch împreuna cu Charles Wolf au făcut o analiza a
mărturiei depuse de Bill Clinton i fata Curții Supreme, când acesta ar fii negat ca ar fii avut contact
sexual cu Monica Lewinsky. Au observat atunci ca când el spunea adevărul nu își atingea nasul, in
schimb când a negat relația lui cu Monica își atingea nasul o data la 4 minute. Un alt indicator este
mascarea. Mincinoșii au nevoie sa își ascundă emoțiile negative (din cauza fricii da e fii prinși)
.emoțiile negative pot fii ascunse prin întoarcerea capului, acoperirea fetei etc. mincinoșii ascund si
prin zâmbet minciuna, acel zâmbet fals ,un zâmbet care tine mai mult ca durata decât cel adevărat.
un alt indicator si destul de greu de observat sunt microindicatorii. Aici e nevoie de multa atenție
pentru a vedeam mici indicatori care pot fii foarte importanți. Microindicatorii sunt reacții
involuntare ,ca un fel de trădători. Si cei din urma sunt indicatorii verbali. Cei mai buni indicatori
pot fii reperați in discursul persoanei si nu in comportamentul ei.
De multe ori simțim o mare satisfacție când descoperim ca cineva ne-a mințit. Mulțumirea este si
mai mare in momentul in care respectiva persona este trasa la răspundere. In concluzie e foarte
important sa fim atenți la limbajul trupului si al fetei si la caracteristicile vocii si ale discursului
cuiva.
 GESTURILE CARE EXPRIMA TEAMA
După cum am putut vedea ,avem peste tot in jur semne care trădează adevăratele intenții ale unei
persoane. Daca urmăriți doua persoane care stau de vorba veți observa ca își mișcă constant ochi si,
mâinile. Fiecare postura pe care o iau ,chiar si micromomentana, aproape imperceptibila ,expresiile
care trec fulgerător pe fata lor poarta mesaje despre gândurile si sentimentele lor. Dar aceste semne
nu sunt limitate numai la conversații-chiar si când suntem singuri ne mișcam constant corpul ,ne
atingem fata si oferim informații despre starea noastră mentala. Daca vreodată trebuie sa alegeți
intre a crede ceea ce spune o persona despre sentimentele ei si ceea ce puteți observa din acești
indicatori involuntari, alegeți întotdeauna ultima varianta. Teama sau frica este o emoție specifica
primejdiei sau a percepției primejdiei. Ne-.am născut cu teama si vom muri cu teama. De mici copii
teama a fost cel mai mare dușman al nostru. Sau mai bine zis al meu personal. Începând cu teama
de a rămâne singura in camera, teama de întuneric, teama de personaje imaginare etc, si ajungând la
maturitate când este teama de a pierde pe cineva teama de pierde ceva teama de moarte etc. pentru
fiecare in parte gesturile sunt diferite. Gestul cel mai ușor de observat care exprima teama este
fuga .Fuga este un gest instinctiv de apărare .Teama (frica) este o emoție cu un mare impact
psihologic: se accelerează bătăile inimii si ritmul respirației, mușchii se contracta si mâinile tremura
si sunt reci, pielea se face ca de găina. Unele temeri pot fi învățate ca urmare a unor traumatisme.
Copii hipersensibili in primii trei ani de viată devin adulți anxioși. Unul dintre gesturile care
exprima teama sunt sprâncenele ridicate si ochi măriți-este expresia faciala asociata cu reacția
prototipica la frica. Gestul complet de încrucișare a brațelor este uneori prea bătător la ochi pentru a
fii folosit, deoarece arata celorlalți ca ne este teama. De aceea, din când in când ,îl înlocuim cu o
versiune mai subtile aceea de a încrucișa parțial brațul , când unul din brațe este așezat de-a
curmezișul trupului ,atingând sau prinzând celălalt braț formând o bariera de protecție. Teama se
manifesta atunci când ne simțim amenințați sau nesiguri pe noi, si ne trezește impulsul de fuga sau
de scăpare de disconfort. Nu tot timpul conștientizam teama. Ea e foarte bine mascata si oamenii
vor sa para tot timpul mai curajoși si stăpâni pe ei decât sunt in realitate. Semnele non verbale ale
fricii sunt: încleștarea sau ascunderea palmelor, bâlbâiala(asta este o reacție atât verbala cat si non
verbala)statul pe marginea scaunului, sprijinitul de obiecte fixe sau mobile, poziții defensive,
încrucișări de mâini si de picioare, reacții de nervozitate in par (strâns parul tot in mâini sau
scărpinat la nivelul scalpului). Ceea ce trebuie sa știm ca in caz ca avem de-a face cu o persoana
temătoare si recunoaștem semnalele fricii sa încercam sa îl ajutam. La foarte multe persoane o
simpla teama a dus la anxietate, la atacuri de panica si mai departe la tratamente etc.
Teama este o emoție cu care trăim zi de zi ,dar cred ca reușind sa recunoaștem cauzele am trece mai
ușor peste. Pot sa zic ca da ,m-am documentat din anumite cărți, si asta pentru o mai corecta
formulare a temei dar despre teama am putea vorbi la nesfârșit. Este o tema ce mie personal mi-a
plăcut foarte mult si la care am lucrat cu drag.
Bibliografie:
1.Peter Collett, Cartea gesturilor, 2003
2.Allan Pease, Limbajul trupului 1989