Sunteți pe pagina 1din 3

Aplicare contextualizată

Clasa a IV-a

Disciplină:Matematică

Tema:

Competența specifică:

4.1. Utilizarea unor instrumente și unități de măsură standardizate, în situații concrete

Predarea-învățarea matematicii în învățământul primar presupune mutarea accentului de pe


achiziționarea de informații, pe formarea de competențe.

Prin modalități variate de accesibilizare a conținuturilor, elevii pot fi stimulați permanent să


întrebe, să intervină, să aibă inițiativă, să exprime idei și sentimente despre ce învață. Ei au unele
cunoștințe și deprinderi privind mărimile și măsurarea lor, din propria experiență de viață, din
familie.

Etape necesare pentru înțelegerea mărimilor fizice și a unităților de măsură:

- se pornește de unități de măsură nonstandard către cele standard;

- predarea-învățarea oricărei unități de măsură are un pronunțat caracter intuitiv și participativ;

- se pornește de la propria experiență de viață a copiilor legată de mărimi și măsură;

-  prin măsurători nonstandard se ajunge la ideea necesității măsurării cu unități standard.

     Astfel, pentru a înțelege executarea măsurărilor, elevii trebuie să înțeleagă conceptul de unitate
de măsură și cum să folosească instrumentele de măsură.

Exemple de activități de învățare necesare pentru înțelegerea mărimilor fizice și a unităților


de măsură la clasa a IV-a:

·        „Contraziceri”

- În activitatea realizată în cadrul orelor de matematică la clasa a-IV-a privitor la atingerea


competenţei:  Utilizarea unor etaloane convenționale pentru măsurări și estimări, am urmărit
exersarea capacității elevilor de a aprecia cu ușurință și oarecare exactitate diverse lungimi,
începând cu cele din clasă (lungimea clasei, a tablei, a cuierului, a catedrei) și continuând cu cele
din afară clasei.

- Elevii au efectuat diverse exerciții de apreciere, de măsurare și de verificare a aprecierilor făcute.

- Materiale: creioane, agrafe de birou, gume, rigle, sfoară de 100 cm, benzi de hârtie de lungimi
diferite, metru de lemn, de tâmplărie, de croitorie).

- Instructaj: Elevii sunt așezați în formație de semicerc/careu deschis, pe grupe formate din 5 elevi.
- Conducătorul jocului le explică jucătorilor că trebuie să formuleze ipoteze cu privire la anumite
distanțe (de exemplu, estimarea distanței de la catedră la ușă).

- Fiecare răspuns dat este notat într-un tabel și verificat apoi cu ajutorul unităților de măsură
nonstandard.

- Variante de joc: ”Măsoară lungimea fiecărui obiect!”, ”Scrie în metri distanța de la propria bancă
la ușă!”

- Importanța activității de măsurare a lungimilor este dată de utilitatea ei în viața de zi cu zi. Drumul
spe utilizarea unităților de măsură debutează încă de la primele comparări vizuale evidente: lung-
scurt, gros-subțire, înalt-scund, mai lung (scurt), cel mai lung (scurt). Acest drum se continuă cu
comparări de lungimi (între obiecte de lungimi apropiate ce pot fi alăturate, între lungimi de obiecte
ce pot fi alăturate și în care lungimea unuia se cuprinde de mai multe ori în lungimea celuilalt,
apărând ideea de obiect-unitate de măsură sau între obiecte ce nu pot fi deplasabile, prilej cu care
apare ideea de obiect ”de transport” al lungimii unui obiect). Rolul de mijloc de transport, de obiect
de raportare a unei lungimi îl va juca o bucată de sfoară sau o bandă de hârtie, tăiate la lungimea
celui mai mic obiect de comparat.

·        „Aventură cu…măsură”

-În acestă etapă, elevii sunt puși în diverse situații de măsurare cu unități de măsură
neconvenționale, ale căror imperfecțiuni legate de diversitatea și de rezultatele măsurătorilor conduc
la ideea utilizării unei singure unități de măsurat distanța, acceptată de toți.

- În măsurători se vor utiliza părți ale corpului, degetul sau palmă, cotul, pasul, dar și anumite
obiecte familiare cum sunt: creionul, o bandă de hârtie, gumă de șters, agrafă de birou.

- În cadrul măsurătorilor, elevii au făcut comparații estimative, apoi comparații utilizând rezultate
ale măsurătorilor, deci prin compararea numerelor rezultate din măsurători, apoi au efectuat operații
aritmetice, prin care s-au solicitat anumite comparații de tipul: ”Cu cât este mai lung (mai scurt)?/
”De câte ori este mai lung (mai scurt)?” În urmă desfășurării acestor măsurători, elevii vor înțelege
necesitatea utilizării în măsurarea distanței a unității de măsură unice (standard).

- Cunoscând acum unitatea de măsură metrul, elevii au reluat măsurătorile lungimilor efectuate cu
unități neconvenționale. Ei constată că dacă măsurătorile sunt efectuate corect, rezultatele
(numerele) nu mai diferă. Încercarea de măsurare a unor distanțe mai mari (sau mai mici) sugerează
nevoia introducerii multiplilor și a submultiplilor metrului.

·        Metodă ,,Ştiu, vreau să știu, am învăţat’’

Le ofer elevilor o imagine, iar elevii trebuie să compună o problemă pe baza ei. Apelând la
cunostințele acumulate, elevii trebuie să calculeze distanța de acasă la magazin,de la magazin la
școala,dar și de acasă la școală.

·        Gândiţi,  lucraţi în perechi,  comunicaţi’’


Elevii trebuie să  aleagă  numărul care reprezintă măsura cea mai apropiată de realitate, apoi
precizează instrumentul de măsură și  unităţile de măsură folosite. La final trebuie să verifice prin
măsurare. Tot aici trebuie să transforme în unitatea de măsură indicată la răspuns, apoi să calculeaze
suma  folosind multiplii metrului.
·        Șotron cu sarcini matematice
Că puncte țări, activitățile practice desfășurate au contribuit la formarea unei imagini realiste
asupra dimensiunilor obiectelor familiare. De asemenea, de mare succes au fost exercițiile
prezentate pe tablă prin desene în care lungimile sunt exprimate prin aceleași numere, doar unitățile
de măsură erau diferite.

Că puncte slabe, resursă de timp este insuficientă pentru formarea deprinderilor rapide și
precise de măsurare. Este necesară organizarea unei varietăți de jocuri și activități în care să fie
antrenați, prin efectuarea unor măsurători, transformări, care să conducă la utilizarea
raționamentului în rezolvarea problemelor și a diverselor aplicații.