Sunteți pe pagina 1din 11

UNIVERSITATEA ,, LUCIAN BLAGA” SIBIU

FACULTATEA DE DREPT

REFERAT
ISTORIA ȘI EVOLUȚIA DREPTULUI GERMAN

Conf. Univ. Dr.


CORINA PETICA ROMAN

Student anul II : Rezmeveş Remus Sorin

1
1.Istoria și evoluția dreptului german
Dreptul german reprezintă cea de a doua sursă principală a sistemelor naționale pe care le
putem numi și romaniste, al doilea canal prin care s-a alimentat marele sistem de drept romano-
germanic.Cercetarea istoriei dreptului german pune foarte lesne în evidența unitatea fundamentală
dintre acestia și dreptul francez, unitate ce îndreptațește încadrarea lor într-unul și același mare
sistem de drept.Există, desigur, astfel cum am mai arătat, între sistemul francez și cel german
deosebiri, care uneori sunt însemnate. Există în conținutul normativ, dar și în expresia tehnică ale
acestora diferențe care pentru specialist prezintă importanța deosebită. Toate aceste diferențe însă
ramân la suprafața lucrurilor. Patrunzând în interior se poate lesne observa un fond normativ
comun datorat atât receptării paralele a dreptului roman, cât si a unor numeroase elemente identice
ce se puteau întâlni în cutumele franceze si germane, care au trecut în codificarile moderne. Trebuie
notată apoi structura identică a sistemului izvoarelor dreptului, în care legea scrisă ocupa poziția
dominantă, precum și locul principal pe care îl ocupa în ambele cazuri, codurile civile. De altfel,
codul francez a reprezentat un exemplu - chiar dacă nu a fost urmat decât în parte - pentru autorii
proiectului codului civil german.
În cazul în care o astfel de probă nu se putea face, dreptul roman se aplică fără nici o
rezervă.Un moment de seamă în procesul de formare a sistemului german este reprezentat de
codificarea realizată în Prusia în anul 1794. Inițiativa elaborării unui cod general, care să cuprindă
nu numai materia dreptului privat, dar și pe cea a dreptului constituțional, a celui administrativ, a
celui canonic, ba chiar și a dreptului penal a aparițnut lui Frederic cel Mare. Allgemeines Landrecht
cuprinzând 17.000 de paragrafe este opera unui mare jurist practician al timpului, Carl Gottlieb
Svarez. Marea perioadă de înflorire a dreptului german a rămas însa în secolul al XIX-lea.
Farâmițarea Imperiului German nu a condus la desființarea dreptului privat, care sub denumirea
de „drept comun" a rămas același în multe din statele apărute pe ruinele fostului imperiu. O
doctrină și o jurisprudență uniforme au facilitat aplicarea acestui „drept comun”. Este epoca de
înflorire a celebrei Școli istorice, ilustrată de nume cum sunt cele ale lui Friederic Karl von
Savigny.Einhorn, Puffendorf, Dernburg. Potrivit acestei școli, în dreptul german se deosebeau asa-
numitul „drept al pandectelor” sau ,,dreptul român actual”, pe de o parte și ,,dreptul privat german”
ale cărui instițuii se dezvoltaseră în afara influenței dreptului român, pe de altă parte.Cele mai
însemnate realizări legislative ale acestui secol au fost codul civil (Burgerliches Gesetzbuch)
promulgat în 1869 și intrat în vigoare, odată cu începutul noului secol, la 1 ianuarie 1900, si codul

2
civil general austriac (Allgemeines burgeriliches Gesetzbuch). De altfel, întreaga dezvoltare a
dreptului privat în arile de limba germana a avut loc în jurul acestor doua coduri.

2. Sistemul judiciar
Sistemul judiciar al Germaniei este autonom față de ramura executivă și ceea legislativă.
Germania are un statut civil sau sistem de lege care se bazează pe dreptul roman, cu unele referiri
la legislația germană. Bundesverfassungsgericht (Curtea Constituțională Federală), cu sediul în
Karlsruhe, Germania este Curtea Supremă responsabil pentru probleme constituționale, cu o putere
de control jurisdicțional1. Aceasta acționează ca cea mai înaltă autoritate legală și se asigură că
practica legislativă și judecătorească este conformă cu Legea fundamentală pentru Republica
Federală Germania (Legea de bază). Aceasta acționează în mod independent de alte organe de stat,
dar nu poate acționa în numele său propriu.
Sistemul Curții Supreme a Germaniei, numit Oberste Gerichtshöfe des Bundes, este specializat.
Pentru cazurile civile și penale, cea mai înaltă instanță de recurs este Curtea Federală de Justiție,
situat în Karlsruhe și Leipzig. Stilul sălii de ședință este inchizitorial. Alte tribunalele federale sunt
Curtea Federală a Muncii din Erfurt, Curtea Federală Socială din Kassel, Curtea Federală a
Finanțelor din München și Curtea Federală Administrativă de la Leipzig.
Dreptul penal și dreptul privat sunt codificate la nivel național în Strafgesetzbuch și respectiv,
Bürgerliches Gesetzbuch. Obiectivul Sistemului Penal German este reabilitarea criminalului; al
doilea este protecția publicului.2 Pentru a realiza aceasta din urmă, un criminal condamnat pot fi
închis preventiv (Sicherungsverwahrung), în cazul în care este considerat a fi o amenințare la
adresa publicului. Völkerstrafgesetzbuch reglementează consecințele de crime împotriva
umanității, genocid și crime de război. Acesta oferă instanțelor germane competență universală în
cazul urmăririi penale de către o instanță din țara în care infracțiunea a fost comisă, sau nu este
posibilă de către o instanță internațională

3.Organizarea justiției
Datorită organizării federale a Republicii Federale Germania, sistemul judiciar este de
asemenea organizat în mod federal. Competența judiciară este exercitată de instanțele federale și

1^ „Federal Constitutional Court” (în engleză). Bundesverfassungsgericht.de.


2^ „§ 2 Strafvollzugsgesetz” (în germană). Bundesministerium der Justiz.

3
de instanțele din cele 16 state federale (landuri –Länder). Cea mai mare parte a activității de
administrare a justiției se desfășoară la nivelul landurilor.
Sistemul judiciar german este împărțit în cinci ramuri specializate independente sau competențe:
• competență de drept comun
• competență în materie de dreptul muncii
• competență administrativă generală
• competență în materie fiscală
• competență în materie socială.
Pe lângă aceste instanțe specializate, există instanțe competente în materie constituțională,
reprezentate de Curtea Constituțională Federală și de instanțele constituționale ale landurilor.
Prezentarea structurii instanțelor poate fi consultată pe site-ul internet al Ministerului Federal
German al Justiției.

3.1.Organizarea instanțelor
Instanțele landurilor sunt administrate în general de către ministerele federale ale justiției.
La nivel federal, Ministrul Federal al Justiției răspunde de Curtea Federală de Justiție, de Curtea
Administrativă Federală și de CurteaFinanciară Federală. Ministerul Federal al Muncii și
Afacerilor Sociale răspunde de Curtea Federală de Dreptul Muncii șide Curtea Socială
Federală.Ministerele răspunzătoare administrează de asemenea resursele bugetare necesare.
Singura excepție este Curtea Constituțională Federală, căreia i s-a acordat autonomie
administrativă ca organ instituțional independent. Aceasta își prezintă propriul buget judiciar spre
aprobare.
Tipuri de instanțe – scurtă descriere
În Germania, instanțele sunt împărțite în instanțe de drept comun și instanțe specializate.
Instanțele de drept comun sunt competente în cauzele civile și penale. Instanțele specializate sunt
instanțele administrative, instanțele financiare,instanțele de dreptul muncii și instanțele sociale.
Deoarece Germania este o federație organizata in Landuri, fiecare au propriile organe legislative
și judiciare. Pentru uniformizarea jurisprudenței, la nivelul statului german exista curți federale
pentru fiecare ordin judiciar.

4
a. Jurisdicția ordinară
Soluționează în fond și în apel cauzele civile și penale.Prima instanța, Tribunalul Cantonal
judecă în materie civilă toate litigiile patrimoniale. Litigiile privitoare la filiație și cele referitoare
la pensii de intreținere. Cauzele civile sunt soluționate de un 1 judecator. În materie penala judeca
delictele și crimele sancționate cu o pedeapsă de pănă la 4 ani inchisoare. Toate delictele
sancționate cu o pedeapsa de pana la 2 ani inchisoare sunt judecate de 1 judecator, restul in complet
format din 3 judecatori.
Tribunalul regional – judecă în materie civilă litigiile patrimoniale litigii referitoare la dreptul de
proprietate intelectuală precum și litigiile comerciale. În apel judeca cauzele pentru care Tribunalul
Cantonal s-a pronunțat in prima instanța. Completul de judecata este constituit din 3 judecatori. În
materie penala, Tribunalul regional este imparțit in 2 Camere: Mica Camera penala (judeca in
complet format din 3 judecatori apelurile indreptate impotriva Tribunalului Cantonal) și Marea
Camera penala ( judeca in complet format din 5 judecatori crimele pedepsite cu mai mult de 4 ani
inchisoare).
Tribunalul regional superior – judeca in materie civila apelurile indreptate impotriva hotararilor
pronunțate in prima instanța de catre Tribunalele regionale. În materie penala judeca in prima
instanța infracțiunile indreptate impotriva securitații statului. Este instanța de revizuire impotriva
hotaririlor pronunțate in apel de catre camerele penale ale Tribunalului Regional.
Curtea Federala de justiție este instanța suprema in jurisdicția ordinara. Este formată din 12 camere
civile și 5 penale. Judecă în complet format din 5 judecători. Soluționează recursul în casație
indreptat impotriva hotărârilor pronunțate în apel de către Tribunalul Regional Superior. În
cazul recursului În casație, Curtea nu analizează fondul problemei ci doar modul de aplicare a
dreptului.
Pe lângă Curtea Supremă de Justiție funcționează Parchetul General condus de un procuror general
federal. Este asistat de avocați generali care sunt funcționari publici numiți de președintele
Federației la propunerea Ministrului Federal de Justiție.

b. Jurisdciția administrative
La baza jurisdicției administrative stau tribunalele administrative care sunt competente sa
judece toate litigiile de natura administrativa.

5
Judeca în complet format din 5 judecatori dintre care 3 de profesie și 2 auditori. Hotararile
pronunțate de aceste tribunale sunt judecate in apel de catre Tribunalele administrative superioare.
Curtea Administrativa Federala este instanța suprema in domeniul jurisdicției administrative.
Judeca in complet format din 5 judecatori recursul in revizuire impotriva hotararilor pronunțate de
tribunalele administrative superioare.
c. Jurisdicția financiară
Tribunalul de finanțe judeca in prima instanța litigiile de drept public dintre stat și
contribuabil. În materie fiscala nu este instanța de apel, iar recursul in revizuire este soluționat de
Curtea Federala de Finanțe in complet format din 5 judecatori.
d. Jurisdicția de muncă
Tribunalul de munca soluționeaza toate conflictele dintre salariați și patronate in legatura
cu incheierea, executarea sau incetarea contractelor de munca. Judeca in complet format din 1
judecator de profesie, 1 reprezentant al salariaților și 1 reprezentant al patronatului. Tribunalul
regional de munca soluționeaza apelurile indreptate impotriva hotararilor instanțelor anterioare.
Completul de judecata are aceeași formula.
Curtea Federala de munca este instanța suprema și judeca recursul in revizuire impotriva
hotararilor pronunțate de tribunalele regionale de munca pe baza autorizarii date de aceste
tribunale.
e. Jurisdicția socială
Tribunalul de contencios social este instanța de drept comun in materie socială. Completul
este format din 1 judecător de profesie, 1 reprezentant al instituțiilor de asigurări sociale și 1
reprezentant al beneficiarilor. Judecă în apel hotărârile pronunțate de prima instanță iar Curtea
Federală de Contencios Social judecă recursul în revizuire împotriva hotărârilor Tribunalului
regional.

4. Senatul Curților Supreme Federale


A fost inființată în anul 1968 cu scopul de a realiza unitatea jurisprudenței curților supreme
ale Federației. Este sesizată când o Cameră a unei Curți Supreme se îndepartează de jurisprudența
altei Curți Supreme, sau de jurisprudența Curții Comune. Senatul judecă în complet format din
președintele celor 5 Curți Comune și de președintele Camerei Curții Supreme, vizate prin sesizare.

6
5. Drepturile Magdeburg
Drepturile Magdeburg (în germană Magdeburger Recht; denumite și Legea Magdeburg)
este o formă de drept urban provenită de la statutul orașului Magdeburg, statut ce a avut o influență
considerabilă în domeniul dreptului urban din Europa Centrală și de Est, adesea în variantele sale
sileziană și poloneză, în varianta statutului orașului Neumarkt, sau în varianta sa nordică,
privilegiile orașului Culm, care s-a propagat în toată Prusia Occidentală și Prusia Orientală.
Dreptul urban își are în general rădăcinile în cutumele negustorești, în privilegiile acordate
de semnatar și în regulile stabilite de comunitate. În interiorul orașului, se garanta cetățenilor
libertatea personală, dreptul de proprietate, integritatea fizică și viața; și se reglementa activitatea
economică.

5.1.Sistemul judiciar
Hotărârile judecătorești erau la Magdeburg prerogativă a ceea ce se numea Schöppenstuhl,
organism compus în general din unsprezece jurați nespecialiști în drept, inamovibili și care puteau
să-și numească succesorul. Începând din 1336 era interzis acestor jurați să facă și parte din sfatul
orașului, care se ocupa la Magdeburg cu redactarea legilor. Schöppenstuhlul nu se limita însă la
rolul de curte judecătorească a Magdeburgului, ci era însărcinat și cu interpretarea legilor altor
orașe care adoptaseră coduri similare.

6. Marele sistem de drept romano-germanic: sistemul juridic german


Daca sistemul francez conferă substanta unei insemnate părți din sistemele nationale pe
care le putem numi și romaniste, dreptul german reprezintă cea de a doua sursa principală a
acestora, al doilea canal prin care s-a alimentat marele sistem de drept romano-
germanic.Cercetarea istoriei dreptului german pune foarte lesne în evidența unitatea fundamentală
dintre aceasta și dreptul francez, unitate ce îndreptateste încadrarea lor într-unul si acelasi mare
sistem de drept.
Există desigur între sistemul francez si cel german deosebiri care uneori sunt
însemnate.Există în conținutul normativ dar și iî expresia tehnică ale acestora diferența care pentru
specialist prezintă o importantă deosebită. Există mai ales o mentalitate juridica diferita, o diferenta
de "approach" care desparte pe juristul latin de cel german, si care nu paote trece nesesizata
deoarece in doctrina juridica din Franta ,Italia, Spania etc. pe de o parte, si cea din Germania pe

7
de alta parte au aparut importante curente de gandire scoli juridice care au reflectat in cel ami inalt
grad acest unghi diferit de abordare.
Toate aceste diferente raman la suprafata lucrurilor patrunzand în interior se poate lesne
observa un fond normativ comun datorat atat receptarii paralele a dreptului roman cat si unor
numeroase elemente identice ce se puteau intalni in cutumele franceze si germane care au trecut
parcurgand felurite avataruri in codificarile moderne. Trebuie notate apoi structura identica a
sistemului izvoarelor dreptului in care legea scrisa ocupa pozitia dominanta precum si locul
principal pe care il ocupa in ambele cazuri codurile civile. Inrudirea dintre cele doua sisteme apare
evidenta daca vom cauta sa le comparam cu celalat mare sistem juridic occidental: common-
law.Deosebirile dintre acesta si dreptul continental pun in lumina profundele asemanari dintre sub-
sistemele celui din urma, adica dreptul francez si cel german, reveland astfel reala sa unitate.
Pentru a intelege mai bine sistemul juridic modern al germaniei, o incursiune asupra formarii si
evolutiei dreptului german este deosebit de utila.
La inceput a fost cutuma.Aceasta asertiune poate defini cel mai bine perioada originilor
sistemului german, situata in cel de-al doilea si al treilea secol al mileniului nostru, in care nu
despre preponderenta cutumei trebuie vorbit ci despre exclusivitatea ei ca sursa de drept.Adagii
populare definind mentalitatea epocii spuneau: "cutuma e sfanta"sau "cutuma este dreptul.
Incepand din secolul al XIII-lea isi fac aparitia acele consolidari ale cutumei ce poarta denumirea
de "Oglinzi":"Saxenspiegel"(oglinda saxona este cea mai cunoscuta dintre acestea datorita lui Eike
von Repgowe) sau "Scwabenspiegel"(oglinda svaba) reflectau intregul drept al acestor statulete
din secolul amintit.
Peste aceste drept cutumiar s-a suprapus incepand din secolul al XV-lea dreptul
roman.Receptarea a fost mult usurata de faptul ca Sfantul Imperiu Roman de origine germana se
socotise continuatorul imperiului roman astfel incat dreptul acestuia aparea in ochii juristilor
timpului ca insusi dreptul Imperiului German 3.
Institutiile lui Iustinian de exemplu erau aplicate aici in mod direct cu titlul de Kaiserrecht(dreptul
imperial). Este citat ca o curiozitate faptul ca unele legi ale impa-ratilor Frederic I si Frederic II au
fost inserate in modul cel mai firesc in codul lui Iustinian.

3.www.ro.wikipedia.org/wiki/Germaniawww.juridice.ro/wp-content/uploads/2013/04/Sistemele-judiciare-

din-statele-Uniunii-Europene.pdf

8
Impactul dintre dreptul cutumiar si cel roman a lasat urme.
Dreptul roman a devenit aplicabil, insa numai cu titlu subsidiar. Aceasta subsidiaritate a
fost sustinuta de o regula procedurala care si-a facut loc cu trecera timpului potrivit careia partea
ce invoca in sustinerea pretentiilor norme de drept roman se bucura de fundato intentio, in sensul
ca adversarului sau ii revenea sarcina de a dovedi existenta unei norme de drept german care
inlocuise regula romana.In cazul in care o astfel de proba nu se putea face dreptul roman se aplica
fara nici o rezerva . E usor de inteles ce efecte a avut asupra configurarii sistemului juridic german
aceasta procedura si cum a condus ea la raspindirea si consolidarea dreptului roman.
Un moment de seama in sistemul de formare a dreptului german este reprezentat de codificarea
realizata in prusia in anul 1794.Initiativa elaborarii unui cod general care sa cuprinda nu numai
materia dreptului privat , dar si cea a dreptului constitutional, a celui administrativ , a celui canonic
chiar si a dreptului penal a apartinut lui Frederic cel Mare care nu a trait pentru a isi vedea implinit
visul."Allgemeines Landrecht"(A.L.R.) cuprinzand 17 000 de paragrafe este opera unui mare jurist
practician al timpului Carl Gottlieb Svarez. Regele a evitat sa numeasca in comisia de redactare
profesori de drept considerand ca acestia "sunt intotdeaunea foarte prolixi".
Marea perioada de inflorire a dreptului german a ramas insa sex al XIX-lea. Faramitarea
imperiului german nu a condus la desfiintarea dreptului care sub denumirea de drept comun a
ramas acelasi in multe din statele aparute pe ruinele fostului imperiu. O doctrina si o jurisprudenta
uniforme au facilitat aplicarea acestui drept comun.
Este epoca de inflorire a celebrei scoli istorice ilustrate de nume precum Friederic Karl
von Savigny, Einhorn Puffendorf, Dernburg. Potrivit acestei scoli se deosebeau asa-numitul drept
al pandectelor sau dreptul roman actual pe de o parte, si dreptul privat german ale carui institutii
se dezvoltasera in afara influentei dreptului roman pe de alta parte.
Cele mai insemnate realizari legislative ale acestui secol au fost codul civil (Bürgerliches
Gesentzbuch BGB) promulgat in 1869 si intrat in vigoare odata cu inceputul noului secol, la 1
Ianuarie 1900, si codul civil general austriac( Allgemeines Burgerliches Gesentzbuch ABGB).
Intreaga dezvoltare a dreptului privat in tarile de limba germana a avut loc in jurul acestor doua
coduri.
Codul civil german cunoscut indeosebi dupa initialele denumirii sale (BGB) reprezinta
unul dintre cele mai importante dar si mai originale monumente legislative ale marelui sistem
juridic romano-germanic. Elementele inedite , limbajul tehnicist pe care il promoveaza , anumite

9
particlaritati in definirea unor concepte de baza , structura sa originala, toate acestea il fac sa difere
intr-o masura insemnata de codul civil francez , asigurandu-i o pozitie particulara in cadrul amrelui
sistem de drept.

Elementul cel mai caracteristic al acestei structuri constă în existenta unei părți generale a
codului care cuprinde toate principiile ce stau la baza reglementării rapor-turilor civile .Ideea de a
cuprinde în cod o astfel de parte generala inspirată de metoda cunoscutului pandectist Arnold
Heisse a făcut cariera ea fiind însusită de multe din codurile civile apărute în secolul al XX-lea.

Bibliografie
1. www.scribd.com/doc/123867605/Curs-mari-sisteme-de-drept-contemporan-ID#download

2.www.ro.wikipedia.org/wiki/Germaniawww.juridice.ro/wp-content/uploads/2013/04/Sistemele-judiciare-
din-statele-Uniunii-Europene.pdf

3.www.rasfoiesc.com/legal/drept/ORGANIZAREA-SISTEMULUI-JUDICIA41.php

4.www.rasfoiesc.com/legal/drept/ORGANIZAREA-SISTEMULUI-JUDICIA41.php

www.ro.wikipedia.org/wiki/Drepturile_Magdeburg

5.www.scritub.com/stiinta/drept/Marele-sistem-de-drept-romanog2441551420.php

10
11