Ministerul Educației,Culturii și Cercetării al Republicii Moldova

Școala Profesională Nr.5,mun.Bălți

RAPORT DE AUTOEVALUARE
pentru conferirea gradului didactic doi

Dragomirețchii Olga,
profesor de limba și literatura română

Bălți 2020
 Cuprins

1.Date generale(CV)........................................................................................... 1

2.Argumente în formarea solicitantului gradului didactic:

2.1 Preocupările pentru dezvoltarea profesională.................................... 2

2.2 Implicarea în activitatea instituției de învățământ.................................... 2

2.3 Contribuția personală la prestigiul și imaginea unității de învățământ......7

3.Îmbunătățirea continuă a competențelor profesionale................................. 9

4.Direcții de perspectivă.......................................................................................11

5.Rezultatele elevilor.............................................................................................

6.Referințe bibliografice.......................................................................................12
 1.Date generale

Numele: Dragomirețchii
Prenumele:Olga
Data nașterii:10.02.1986
Domiciliul:mun.Bălți,str-la Iv.Goncearov 22
Studii preuniversitare:1993-2001 Şcoala medie nr.20, Bălți,
2001-2004 Colegiul Industriei Ușoare,Bălți
Studii superioare: 2005-2009-Universitatea de Stat „Alecu Russo” din mun.
Bălţi,titlul de licențiat în Științe ale Educației,
specialitatea Limba şi literatura română/Limba
engleză
Experiența profesională:
Școala Profesională nr.5,mun.Bălți în calitate de secretar dactilograf
2010,funcționar de evidență a populației Școala Profesională nr.5,2010,profesor
de limbă și literatură română și ghidare în carieră în Școala Profesională nr.5 din
2012 până în prezent.
Formarea continuă:
2017 Curs de perfecţionare “Psihopedagogia învăţămîntului profesional tehnic”.
Universitatea Tehnică a Moldovei Chişinău. 01.12.2017 – 22.12.2017.. Seria CRP nr.
000051648
2018 Cursuri de formare profesională continuă „Aspecte metodologice privind
implementarea Curriculumului la disciplina Dezvoltarea personală”în cadrul orelor
de dirigenţie,perioada 06.11.-08.11-2018.Certificat nr.615/18
2019 Curs de formare continuă “Limba şi literature română”. Institutul de formare
continuă Chişinău. 19.10.2019 – 08.11.2019. Seria CRP nr. 000073664
Diriginte
Organizarea şi desfăşurarea activităţilor curriculare şi extracurriculare;

Aptitudini şi competenţe : Utilizarea calculatorului/ cunoaşterea pachetului Office

2.Argumente în formarea solicitantului gradului didactic

2.1 Preocupările pentru dezvoltarea profesională

Limba și literatura română are un loc deosebit de important în formarea personalității

elevilor,în formarea deprinderilor și abilităților necesare pentru a face față cerințelor societății
și economiei bazate pe cunoaștere.atfel,prin intermediul literaturii române încerc să formez
apartenența la o anumită identitate și moștenire culturală.disciplinile de studiu sunt diferite,de
asemenea și preferințele elevilor sunt diferite.Unii elevi frecventează cu plăcere Limba
română,alții Matematica,unii sunt activi,alții mai puțin activi,dar unica persoană care poate să
de”. Mulţi cred că cheia succesului este talentul. Alţii contrazic, zicînd că e inteligenţa. Eu
dintotdeauna am crezut că munca. Numai muncind poţi cîştiga, în timp ce mulţi talentaţi şi
inteligenţi pot pierde. Profesia de pedagog se aseamănă mult cu cea a artistului. Ea necesită o
muncă permanentă, o instruire continuă, mult har şi multă dăruire de sine. Să arzi, să te
topeşti, ca apoi să renaşti ca pasărea Phoenix.
Societatea contemporană, confruntată cu o serie de probleme majore, actuale şi, mai ales, de
perspectivă, este pe punctul de a ajunge la conştiinţa nevoii de creativitate, fapt „ce leagă de
formarea şi dezvoltarea cunoştinţei contemporane a nevoii crescînde de creativitate
individuală şi socială, a recunoaşterii creativităţii ca valoare umană productivă supremă”.
 Agentul acţiunii educative este pedagogul. Acestuia, pentru a-şi exercita efectiv funcţiile, i
se cer anumite calităţi profesionale: dragostea pentru copii, empatie, echilibru afectiv,
capacităţi de cunoaştere a elevilor, perseverenţă, spirit de dreptate...
Dar dacă eu,fiind profesor literat, voiesc să-i conduc pe discipolii mei în misterioasa lume
a creaţiei literare, să-i fac nu numai consumatori de artă, ci şi creatori de texte literare,
cercetători, investigatori, în acest caz trebuie să fiu un creator, cercetător, investigator.
pisteze motivele suucesului sau insuccesului este pedagogul.Activitatea mea este orientată în
două direcţii: cea educaţională, ce include activităţile de bază ale învăţămîntului formativ-
dezvoltativ (predarea-învăţarea-evaluarea, în care elevul este subiect activ al instruirii). A
doua direcţie include activitatea extraşcolară.
În activitatea mea mă strădui să fiu flexibilă, să înving contradicţiile procesului educaţional
atît de ordin obiectiv, generate de realităţile noii concepţii de dezvoltare a învăţămîntului, cît
şi de ordin subiectiv, ca persistare a modelului pedagogic depăşit şi greutăţile la adaptarea şi
promovarea noii concepţii la nivelul fiecărui elev.
Folosesc tehnologii didactice atît la orele de limbă şi literatură, precum şi în activitatea
extraşcolară prin:
 autoinstruirea profesională;
 prezentarea orelor demonstrative, utilizînd metodele activ-participative în cadrul catedrei
de limba română în şcoală în anul 2019 -2020, subiectul lecţiei: „Basmul o oglindire a
realității”
 , „Genul Liric.Lirica cultă.Miezul iernii ” de V.Alecsandri, „Păsările tinereţii noastre” de
I. Druţă ș.a.
 organizarea şi desfăşurarea unui şir de activităţi extraşcolare în cadrul decadei limbii
române în şcoală: „Lectura este COOL(tură)” , „Primul sunet”2019.
Cea de-a doua direcţie în activitatea extracurriculară a învăţămîntului formativ-dezvoltativ
reprezintă strategia dezvoltării activităţii creative productive a profesorului cu elevii.
De asemenea sunt stimulatoare, discuţiile ştiinţifice, într-o atmosferă de deplină conlucrare
cu colegii. Contribui la dezvoltarea creativitătii elevilor prin jocurile distractive, rezolvarea
enigmelor etc. Concurenţa este uneori la unele persoane factori stimulatori în creativitate (pot
descoperi, inventa ceva).
 Cititul creativ, este la fel stimulator: să gîndeşti cînd citeşti, să-ţi pui întrebări, să cauţi
soluţii în paralel cu autorul. Prin metoda Asociaţii libere, elevii anului I,au citit cu atenţie
poeziile lui Grigore Vieru „Pasărea” şi „Făptura mamei” şi au lansat asocieri sugestive
,pentru distingerea chipului mamei fiecăruia dintre ei.
 Scrisul creator, prin încercarea de a elabora scheme, grafice, calcule, are o anumită
influenţă stimulatoare.
Elevii dau dovadă de creativitate atunci cînd sunt rugati, prin metoda Cinquain-ul sa
alcătuiască versuri,servindu-le drept suport substantivele ce se desprind din textul poezii.
 TEST DE EVALUARE INIŢIALĂ
Disciplina Limba şi literatura română

Numele şi prenumele elevului______________________________

Grupa_______
Data susţinerii testului _______________

PARTEA I

Citeşte textul:

„Nora-i încă o copilă, șaișpe ani abia împlini, crede-n vise, în iubire, își dorește cinci
copii și pe Doru îl urmează. El e monitor de schi. Îi vorbește despre munte, despre vânt și
despre stele, despre câini de vânătoare, de cabane și castele. Ea-l zărește când, din clasă, pe
fereastră-n sus privește, printre norii de sub creastă, el apare și zâmbește.
- Nora, Nora, ce-i cu tine? Profesoara de chimie de la tablă a-ntrebat.
Nora-și pleacă-agale ochii:
- V-aș ruga să mă scuzați!
Vântul iar se zbate-n creste, cerbii zburdă prin zăpadă, Doru-i mângâie pe coarne și
din ochi îi îmblânzește. Ca-ntr-un țarc se simte Nora, lumea-i dincolo de geamuri, norii urcă
și coboară, cum să stai mereau la școală? Numai seara-l întâlnește, câte-o oră, pe furate,
tatăl ei, de-ați ști, el este un cerber și jumătate. El nu știe despre munte că-i frumos, că e
sălbatec, că se-nalță către soare ca un cal către jăratec. El tot crede despre Nora, făr să știe
de himeră, că ia note mari, învață, va ajunge ingineră.”
(Mircea Nedelciu, Nora sau Balada zânei de la Bâlea Lac)

Următoarele cerinţe sunt formulate pornind de la textul dat.

A.Încercuieste litera corespunzătoare răspunsului corect:

1. Sinonimele contextuale ale cuvintelor „vise” şi „cerber” sunt:
a. iluzii, cerb. b. promisiuni, paznic. c. reverii, câine
2. Câmpul semantic dominant în text este:
a. natura. b. iubirea. c. școala.
3. Selectează, din text, două cuvinte/structuri care constituie elemente de caracterizare a Norei
și precizează tipul de caracterizare.

________________________________________________________________________
4. Ilustrează, prin câte un enunţ, sensul denotativ şi sensul conotativ al cuvântului „lumină”.

___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________

5. Comentează, în 3-5 rânduri (30–50 de cuvinte), o figură de stil care apare în textul dat.

___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________

B.1. Rescrie enunţul următor, corectând greşelile de orice natură:

Textul lui Mircea Nedelciu este acesibil mai ales datorită narațiuni bine articulată, dar
și datorită personajelor construite cu o rigoare ce nu poate fii contestată.
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________

2. Alege forma corectă a cuvintelor:

PARTEA a II-a

Citeşte textul:
„Câtă vreme se mai vede ceva în zare…o rază de stea…sau un pai…speranța nu-i pierdută…
Și dacă există o speranță trebuie să existe și o jumătate din speranța aceea…și jumătate din
jumătate…și așa la infinit…Cei vechi[…]ne-au învățat să fim optimiști…la infinit..” (Marin
Sorescu, Matca)

Redactează un eseu de 75 – 100 de cuvinte (15 - 20 de rânduri), în care să-ţi exprimi

opinia despre speranță și despre rolul acesteia în urmărirea unui ideal, valorificând informaţii
sau idei din textul dat.
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________

BAREM DE EVALUARE ŞI DE NOTARE

Disciplina Limba şi literatura română
Clasa a X-a

• Se punctează oricare alte formulări / modalităţi de rezolvare corectă a cerinţelor.

• Nu se acordă punctaje intermediare, altele decât cele precizate explicit prin barem. Nu se
acordă fracţiuni de punct.
• Se acordă 10 puncte din oficiu. Nota finală se calculează prin împărţirea punctajului total
acordat pentru test la 10.

PARTEA I (60 de
puncte)

A.
1. b 8 puncte
2. a 8 puncte
3. câte 4 puncte pentru transcrierea oricăror două /structuri care constituie elemente de
caracterizare a Norei și a tipului de caracterizare (de ex., Nora-i încă o copilă, caracterizare
directă) 2x4p = 8 puncte
4. câte 4 puncte pentru ilustrarea prin enunţuri corecte a sensului denotativ şi a sensului
conotativ ale cuvântului indicat 2x4p = 8 puncte
5. comentare nuanţată, adecvată cerinţei – 8p; comentare superficială sau lipsă de siguranţă
în susţinerea argumentării – 2 puncte 8 puncte

B.
1. câte 2 puncte pentru corectarea prin rescriere a fiecăreia dintre greşeli 5x2p= 10 puncte
2. câte 2 puncte pentru sublinierea formei corecte a cuvintelor date 5x2p= 10 puncte

PARTEA a II-a (30 de puncte)

– pentru conţinutul eseului: 20 puncte

• formularea unei opinii despre speranță și despre rolul acesteia în urmărirea unui ideal
4 puncte
• susţinerea pertinentă a opiniei formulate – 8 p; susţinere inadecvată, cu argumente
irelevante – 2p
8 puncte
• valorificarea oricăror informaţii / idei din textul dat 4 puncte
• formularea unei concluzii adecvate 4 puncte

– pentru redactarea textului: 10 puncte

• respectarea structurii textului (introducere, cuprins, încheiere)
2 puncte
• respectarea normelor de exprimare, de ortografie şi de punctuaţie 6 puncte
(0 - 1 greşeli – 6p; 2 - 3 greşeli – 4p; 4 - 5 greşeli – 2p; peste 6 greşeli – 0p)
• respectarea limitei de spaţiu indicate 2 puncte