7. Forma de expunere este adecvată lucrarea Părintelui Lect. Univ. Dr.
Marian
Recenzii
lucrărilor ştiinţifice, tratând problemele la un
nivel superior, într-un stil sobru, curgător şi
antrenant.
În concluzie, prin perspectiva nouă în
care abordează eshatologia paulină, prin
calităţile de fond şi de formă, prin bogăţia
ideilor şi implicaţiilor pe care le sugerează,
ca şi prin metoda riguroasă de cercetare,
••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••• • • • •
LUCIAN BLAGA,
Hronicul şi cântecul
vârstelor, ediţie îngrijită
de Dorli Blaga, Editura
Humanitas, Bucureşti,
2018, 278 p.
Lucian Blaga a intrat în cultura română
şi în conştiinţa noastră publică mai ales ca
poet, scriitor şi filosof, mai puţin ca talentat
traducător, eseist şi memorialist. Editura
Humanitas, care îi republică de ani buni în
mod sistematic şi elegant opera integrală,
ne-a oferit în anul centenarului Marii Uniri o
nouă ediţie a volumului de memorii Hronicul
şi cântecul vârstelor, ajuns la a patra ediţie
(1965, 1973, 2012). Cartea a mai fost publi-
cată şi în traducere germană şi maghiară,
fragmente fiind editate în diferite periodice şi
în antologii româneşti.
Reeditarea lucrării în anul 2018 nu este
întâmplătoare având în vedere că Lucian
Blaga a participat la Marea Adunare Naţiona-
Tabor, nr. 10, octombrie, 2019
lă de la Alba Iulia de la 1 decembrie 1918 şi a
scris apoi rânduri memorabile despre eve-
nimentul care a marcat fundamental istoria
noastră naţională. Reţinem în acest sens
câteva pasaje: „Pentru marea, istorica aduna-
re naţională de la Alba Iulia, unde s-a hotărât
alipirea Transilvaniei la patria-mumă, n-a
fost nevoie de o deosebită pregătire a opiniei
publice. Pregătirea se făcuse vreme de sute de
86
Vild se înscrie ca o contribuţie importantă
în domeniu, încât o recomandăm ca pe un
valoros document bibliografic pentru studiul
teologiei, precum şi de largă informare pentru
cei dornici să cunoască multiplele aspecte
ale vieţii duhovniceşti cu care se confruntă în
drumul spre veşnica comuniune cu Hristos Cel
mort şi înviat pentru mântuirea noastră.
SORIN COSMA
ani. (...) Aveam avantajul de a putea colinda
din loc în loc, toată ziua, pe câmpul unde se
aduna poporul. Era o roire de necrezut. Pe
câmp se înălţau, ici-colo, tribunele, de unde
oratorii vorbeau naţiei. (...) În ziua aceea am
cunoscut ce înseamnă entuziasmul naţional,
sincer, spontan, irezistibil, organic, masiv”.
Revenit la Sebeş prin Lancrăm în seara acelei
zile istorice, Lucian Blaga reţine strigătul
antologic al unui copil din satul copilăriei
sale: „Trăiască România dodoloaţă!”, dând
astfel glas bucuriei ce-i cuprinsese pe româ-
nii ardeleni în acea zi când se împlinise „visul
de unire naţională” (pp. 238-239).
Însemnările memorialistice, redactate
între toamna anului 1945 şi primăvara anului
1946, acoperă perioada copilăriei, adoles-
cenţei şi studiilor universitare ale autorului
sfârşindu-se în anul 1919. Aşa cum o spune şi
titlul, lucrarea nu reprezintă jurnalul filo-
sofului, ci mai degrabă un Bildungsroman
împachetat într-un fel de cronică a prime-
lor două decenii de viaţă în care integrează
pasaje ample referitoare la părinţii, fraţii şi
prietenii săi, precum şi la evoluţia societăţii,
în general. De aceea, lectura hronicului şi
cântecului vârstelor oferă o imagine com-
plexă nu numai asupra originii şi formării
umane şi intelectuale a lui Lucian Blaga, ci şi
a lumii româneşti din Transilvania începu-
tului veacului XX. Paginile dedicate desfăşu-
rării vieţii rurale în Lancrăm, apoi în mediul
urban majoritar săsesc al Sebeşului, în
ambianţa românească a şcolilor braşovene,
în atmosfera socială şi universitară vieneză
din ultimii ani ai monarhiei austro-ungare
şi în mediul naţional bucureştean al anului
1919 reprezintă pentru cititorul de astăzi o
ocazie unică de a cunoaşte lumi, personalităţi
şi evenimente care aparţin unui trecut de un
secol apus.
În Hronicul şi cântecul vârstelor desco-
perim treptat un Lucian Blaga profund ataşat
de lumea românească a satului său natal, un
tânăr care şi-a iubit cu ardoare tatăl – preotul
Isidor Blaga –, pe care l-a pierdut prematur
la vârsta de 11 ani, dar pe care-l evocă în dife-
rite momente, mama – Ana (Nina), născută
Moga, descendentă din familia episcopului
Vasile Moga, şi fraţii – Letiţia, Tit Liviu,
Lionel, Longin şi Liciniu –, cărora le-a urmat
în parcursul educaţional prin şcoala confesi-
onală din Lancrăm, gimnaziul inferior săsesc
din Sebeş şi cel superior „Andrei Şaguna” din
Braşov. Totodată, poate pentru unii astăzi
în mod surprinzător, volumul memorialis-
tic dezvăluie profilul naţional al filosofului,
care îşi dă frâu liber sentimentelor profund
româneşti şi ataşamentului pentru justeţea
cauzei naţionale. Observaţiile sale din vremea
studiilor la Braşov, dar mai ales cele din pe-
rioada desfăşurării Primului Război Mondial
sunt cât se poate de limpezi: dezavuează
loialismul dinastic faţă de Casa de Habsburg,
etichetează războiul drept „măcel universal”,
declanşat de Austro-Ungaria, care nu repre-
zintă cauza românilor ardeleni, exprimă şi
••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••• • • • •
Cântări la
înmormântarea
mirenilor, după
melodii tradiţionale
din Transilvania, pe
o singură voce, ediţia
I, lucrarea alcătuită de
PR. PROF. VASILE STANCIU,
Editura Renaşterea,
Cluj-Napoca, 2019.
Apărută la Editura Renaşterea, cu bine-
cuvântarea Înaltpreasfinţitului Arhiepiscop
şi Mitropolit Andrei, colecţia de cântări la
slujba înmormântării mirenilor, alcătuită
de părintele Vasile Stanciu, este o lucrare
corelează speranţele românilor din Transilva-
Recenzii
nia în acţiunea României şi trecerea armatei
române peste Carpaţi pentru dezrobirea şi
întregirea neamului în „hotarele sale fireşti”.
Această atitudine s-a tradus în cazul său şi
al prietenilor săi, Andrei Oţetea din Sibiel şi
D.D. Roşca din Sălişte, prin decizia de a se
înscrie la cursurile de teologie ale Semina-
rului Andreian din Sibiu pentru a scăpa de
recrutare şi înrolare în armata austro-ungară.
Mai ales pentru teologi şi preoţi, poate toc-
mai paginile care istorisesc experienţele de la
cursurile şi examenele de teologie prezintă un
interes deosebit, deoarece descoperă atmosfe-
ra şcolii teologice de acum un secol. Celor pa-
sionaţi de istorie şi de evoluţia culturii române
în general, hronicul lui Lucian Blaga le oferă
file memorabile referitoare la evenimentele
anilor 1916-1919 şi portretizări unice ale unor
personalităţi notorii precum regina Maria,
Nicolae Iorga şi Alexandru Vlahuţă. De aseme-
nea, scriitorii şi publiciştii vor decela trăirile
primelor izbânzi publicistice blagaiene şi ecoul
naţional înregistrat de Poemele luminii. Nu în
ultimul rând, firile romantice vor afla începu-
tul poveştii de dragoste dintre Lucian Blaga şi
Cornelia Brediceanu, cea care-i va deveni soţie
în 1920 şi-i va fi alături până la sfârşitul vieţii.
Iată, aşadar, cronica personală a unui
vlăstar celebru al naţiunii române care merită
întreaga noastră atenţie.
MIRCEA-GHEORGHE ABRUDAN
de mult timp aşteptată şi foarte importantă
pentru spaţiul nostru muzical transilvănean.
Importanţa acestei lucrări rezultă din mai
multe considerente.
În primul rând, după 116 ani de la prima
încercare a lui Dimitrie Cunţanu de fixare în
notaţie liniară a unor cântări din cadrul sluj-
Tabor, nr. 10, octombrie, 2019
bei înmormântării, astăzi autorul ne pune la
dispoziţie un volum complet cu toate cântări-
le acestui serviciu religios. În al doilea rând,
prin această apariţie editorială se uniformi-
zează cântările la slujba înmormântării şi se
fixează în notaţie liniară o serie de melodii
care circulau până astăzi în variante orale.
În al treilea rând, această colecţie, alături de
Anastasimatarul transilvan, Catavasierul şi
87