Numărul mare de emigranți plecați din România în ultimii 25 de ani a avut efecte negative

asupra spațiului public dar și asupra vieții private

Pro vs Contra

“"Emigranţii" sunt cei care se înstrăinează de ţara natală şi încearcă să devină mai puţin
străini într-o ţară pe care o consideră mai prietenoasă din punct de vedere social, politic sau
economic…. http://www.romania-actualitati.ro/migratie_imigratie_emigratie-51563 “

În primul rând trebuie remarcat faptul că plecările în străinătate se fac după o logică a
rețelelor sătești sau regionale. De exemplu ” Oșenii au constituit ,incepând cu 1994, o “centură”
în suburbiile din jurul Parisului, seria de sate-pilon continuând cu Corod în regiunea Padova,
Borșa la Milano, Sâmbăta de Sus la Roma etc. “1 Aceste comunități rurale se regrupează în
străinătate unde ocupă zone ușor de identificat pe teren.

Care sunt țările de destinație pentru lucrătorii emigranți din România? Un sondaj realizat
în martie 2006 coordonat de către Gabriel Bădescu, Mircea Maniu și Ella Kallai, a arătat că 37%
dintre ei s-au îndreptat către Italia, 26% către Spania, 8% spre Germania și 5% către Statele
Unite ale Americii.

După aderarea României la U.E, românii au resimțit mai puțin discriminarea de dinainte
de 2007 când , susțin mulți dintrei ei, “erau priviți de sus când se auzea despre ei că vin din
România.”Ca urmare a faptului că are un efect pozitiv asupra calității și incidenței experiențelor
diversității sociale ale românilor care lucrează în străinătate, este de așteptat ca aderarea la U.E.
să aibă o influență pozitivă și asupra culturii lor politice.”2

Se estimează ca a plecat aproximativ 10 la% din populația țării în ultimii ani, iar
mobilitatea geografică crește și accelerează, iar acest fapt pare să regleze dinamic toate
problemele structurii sociale, de la șomaj și delicvență la educație și formare continuă.

1
Remus Gabriel Anghel și Istvan Horvath, Sociologia migrației-Teorii și Studii de caz românești,2009, p.53;
2
Remus Gabriel Anghel și Istvan Horvath, Sociologia migrației-Teorii și Studii de caz românești,2009, p.295.
În continuare vă voi expune câteva argumente pro și contra pentru efectele negative asupra
spațiului public dar și asupra vieții private în urma emigrării românilor din ultimii 25 de ani.

Argumente pro

Părinții nu devin decât o sursă de satisfacere a dorințelor, si nu de apropiere.

Pleacarea in masă din țară a avut efecte dintre cele mai diverse asupra vieții private a
românilor. Un efect negativ a fost acela că s-au deteriorat relațiile intra-familiare. O parte din
copiii rămași acasă nici nu mai vor să audă de părinți ci își doresc de la aceștia doar pachete sau
bani. Dragostea copiilor se întoarce către propria persoană dezvoltânduli-se astfel exagerat
egoismul. Comunicarea se realizează doar prin intermediul telefonului și al calculatorului..astfel
relația părinte-copil suferind o deteriorare semnificativă.

http://www.ziare.com/diaspora/romani-strainatate/aurora-liiceanu-despre-plecarea-
femeilor-din-romania-si-adevaratele-efecte-ale-migratiei-1340708

Scade populația țării

Un sfert din populația țării a emigrat în ultimii 25 de ani, din motive economice sau
sociale iar acest lucru a avut efecte negative pentru economia țării și implicit a spațiului public.

„Scăderea populaţiei este unul dintre cele mai grave fenomene cu consecinţe negative pe
termen lung, pentru că populaţia este cea mai importantă resursă de bogăţie pentru o ţară. De
aceea, eu cred că demografia este o problemă de siguranţă naţională, iar aceste teme trebuie
abordate printr-un plan care se desfăşoară pe o perioadă de zece ani, pentru că nu e o chestiune
care să se rezolve de pe o zi pe alta“, explică profesorul universitar Mircea Coşea.

Ca urmare a migraţiei populaţiei în alte state, România îşi pierde treptat locuitorii, iar
acest lucru va avea impact negativ direct în economie, spun specialiştii, care avertizează că
fenomenele demografice trebuie să intre în categoria problemelor de siguranţă naţională.

http://www.zf.ro/eveniment/record-negativ-2014-numarul-locuitori-scazut-55-000-persoane-
populatia-garantia-unei-economii-puternice-iar-demografia-inclusa-categoria-problemelor-
siguranta-nationala-13818213
Argumente contra

Românii întorși din străinătate sunt mai deschiși la schimbare și li s-au schimbat sistemele
de valori și atitudinea față de anumite lucruri față de care aveau prejudecăți.

Conform unui studiu bazat pe o serie de interviuri semistructurate realizate cu copiii

emigranților români, s-au obținut o serie de răspunsuri relevante pentru acest argument. Ex:

“Tata a adus multe unelte pentru bucătărie și este mult mai preocupat de cum arată casa
noastră “.

“ Părinții mei sunt mai deschiși la nou și au renunțat la multe dintre prejudecățile privind
stilul de viață al altora.”

“Părinții mei îmi spun întruna să învăț, să învăț, să învăț “

“Este mai atent la știri” 3

Cei care se întorc în țară tind să fie mai toleranți față de minorități, persoane de altă
religie sau altă etnie și sunt mai predispuși să se implice în politică sau diverse asociații.

Unii dintre copiii emigranților plecați la muncă în străinătate își pot dezvolta aptitudini
care îi vor ajuta mai târziu în viață

Banii pe care cei plecați în străinătate îi trimit copiilor le oferă acestora șansa să își
cumpere laptopuri și tablete și să se obișnuiască cu tehnologiile avansate, sau poate chiar să
meargă la licee și facultăți mai bune dar și să călătorească în străinătate. În timp , faptul că s-au
descurcat singuri îi poate întări și le poate oferi o încredere în sine crescută.

3
Remus Gabriel Anghel și Istvan Horvath, Sociologia migrației-Teorii și Studii de caz românești,2009,p.279.