Licenta Imobilizari

CUPRINS
Introducere.........................................................................................................................
Capitolul 1 : Contabilitatea imobilizărilor corporale conform IAS 16 ............................
1.1 Recunoaşterea imobilizărilor corporale.......................................................................

1.2 Evaluarea iniţială imobilizărilor corporale..................................................................
1.3 Evaluarea ulterioară a imobilizărilor corporale...........................................................
1.4 Evaluarea la ieşire a imobilizărilor corporale..............................................................
Capitolul 2: Aplicaţie practică- Imobilizările corporale în activitatea societăţii comerciale

Automobile Dacia S.A......................................................................................................
2.1 Prezentarea generală a societăţii Automobile Dacia S.A................................................

2.2 Politici contabile utilizate în cadrul societăţii.................................................................
2.3 Structura imobilizărilor corporale în cadrul societăţii.....................................................
2.4 Contabilitatea operaţiilor privind intrarea şi ieşirea imobilizărilor corporale..................
Concluzii................................................................................................................................
Bibliografie.............................................................................................................................
Introducere
Contabilitatea este adesea numită „limba afacerilor”.Acest limbaj poate fi considerat

ca un sistem care furnizează informaţii esenţiale despre activitatea economico-financiară a
unei entităţi, informaţii utile diferitelor persoane sau grupuri de persoane în luarea de
decizii.Ea asigură tehnici pentru culegerea şi prelucrarea datelor şi limbajul pentru
comunicarea acestor date utilizatorilor, persoanelor interesate.
Lucrarea îşi propune investigarea şi explicarea teoretică şi practică a politicilor şi
tratamentelor contabile privind contabilitatea imobilizărilor corporale.
Cunoştinţele acumulate în domeniul contabilităţii vor contribui la elaborarea acestei
lucrări,putându-mi valorifica şi consolida aceste cunoştinţe şi în viitoarea mea activitate
profesională.
Lucrarea conţine două capitole şi face referire la politicile şi tratamentele contabile
privind evaluarea imobilizărilor corporale.
Consider că prin modul de tratare şi problematică abordată lucrarea de faţă reprezintă
o concretizare a experienţei practice şi a cunoştinţelor acumulate pe parcursul celor trei ani de
studiu când am încercat să înţeleg mai bine viaţa economică sub aspect teoretic dorind să ţin
pasul cu noutăţile în domeniul ştiinţei economice.
În primul capitol al acestei lucrări am reuşit să centralizez cele mai importante aspecte
teoretice referitoare la imobilizările corporale trecând prin etapele de: recunoaştere,evaluare
iniţială, evaluare ulterioară şi evaluare la ieşire conform IAS 16 şi OMF 3055/2009.
În capitolul al doilea am făcut o prezentare generală a societăţii comerciale
SC.Automobile Dacia S.A unde am descris pe scurt cele mai importante caracteristici:
denumirea,forma juridică, obiectul de activitate , structura organizatorică a societăţii şi o
scurtă analiză a poziţiei finaciare şi performanţelor societăţii. Am analizat evoluţia activelor
imbilizate şi a imobilizărilor corporale în cadrul firmei,precum şi înregistrarea în contabilitate
a diverselor operaţii privind intrarea şi ieşirea de imobilizări.
Finalizând această lucrare sper că am demonstrat nivelul de cunoştinte şi abilităţi pe
care le-am dobândit în cei trei ani de facultate şi că mă va ajuta în activităţile viitoare pe care
le voi realiza în acest domeniu. Având în vedere că disciplina contabilitate este o disciplină
importantă în activitatea mea viitoare, studiul individual este obligatoriu pentru orice lucrator
în domeniul financiar-contabil.
CAPITOLUL I
CONTABILITATEA IMOBILIZĂRILOR CORPORALE CONFORM

IAS 16
1.1 Recunoaşterea imobilizărilor corporale
Conform IAS 16.6, o imobilizare corporală este un activ tangibil deţinut de o

entitate pentru a fi utilizat în producţia de bunuri sau prestarea de servicii , pentru a fi
închiriat terţilor sau pentru a fi folosit în scopuri administrative şi care este posibil să fie
utilizat pe parcursul mai multor perioade.
Pentru a fi recunoscut ca imobilizare,un bun trebuie să răspundă definiţiei
activelor,iar costul sau să poată fi determinat în mod fiabil (IAS 16.7).IAS 16 nu
prevede care este unitatea de măsură pentru recunoaştere(IAS 16.9),uneori fiind necesară
agregarea unor elemente şi recunoaşterea unui singur activ, iar alteori se recunosc
separat elementele componente ale unui activ complex. În cazul achiziţiei de subansamble
sau active complexe,se recunosc ca active individuale bunurile care au durate de viață
diferite faţă de activul luat în ansamblul său.(N.Feleagă,L.Feleagă,2008,pag.39)
Conform IAS 16 se recunosc şi alte categorii de active : investiţii imobiliare,active
necurente deţinute în vederea vânzării şi active biologice.
Politicile legate de recunoaşterea activelor ca investiţii imobiliare sunt descrise în IAS
40.Ȋn această structură intră bunurile imobiliare (terenuri şi clădiri) deţinute ( de
proprietar sau de locatar într-un contract de leasing financiar) mai degrabă pentru a
realiza chirii şi/sau a valoriza capitalul decât pentru a le utiliza în procesul de
producţie,pentru furnizarea de bunuri şi servicii,în scopuri administrative sau pentru a le
vinde în cadrul activității ordinare(IAS 40.5). Pentru bunurile imobiliare utilizate de
proprietar se aplică IAS 16,scopul acestora fiind să fie utilizate în obţinerea de
bunuri,prestarea de servicii sau scopuri administrative.Investiţiile imobiliare generează
fluxuri de trezorerie independente de alte active ,în timp ce imobilele ocupate de
proprietar generează fluxuri împreună cu alte active(IAS 40.7).
IAS 40.57 tratează problema transferurilor dintr-o clasă în alta :
•dacă începe ocuparea şi utilizarea de către proprietar,se transferă din investiţii
imobiliare în imobilizări corporale ;
•daca se pregateşte (dezvoltă) pentru vânzare,se transferă din investiții imobiliare în
stocuri ;
•daca nu se mai uilizează de către proprietar,se transferă din imobilizări corporale în
investiţii imobiliare ;
•dacă se începe un contract de leasing operaţional,se transferă din stocuri în investiţii
imobiliare.( N.Feleagă, L.Feleagă, 2008, pag.40-41)
Anumite proprietăţi includ o parte care este deţinută pentru a fi închiriată sau cu
scopul creşterii valorii capitalului şi o altă parte care este deţinută pentru a fi utilizată la
producerea sau furnizarea de bunuri sau servicii sau în scopuri administrative.Dacă
aceste părţi pot fi vândute separat(sau închiriate separat în temeiul unui contract de
leasing financiar),o entitate le contabilizează separat. Dacă părţile nu pot fi vândute
separat,proprietatea imobiliară constituie o investiţie imobiliară doar în cazul în care o
parte nesemnificativă este deţinută pentru a fi utilizată la producerea sau furnizarea de
bunuri sau servicii sau în scopuri administrative(IAS 40.10).
Conform IFRS 5.6,activele necurente deținute în vederea vânzării sunt acele active a
căror valoare contabilă va fi recuperată, în mod invidual sau în grup, mai degrabă prin
vânzare decât prin utilizare.Datorită politicilor specifice de evaluare este foarte
importantă data clasificării,adică data la care un activ poate fi recunoscut ca activ
necurent deținut în vederea vânzării.Data clasificării este data la care sunt îndeplinite
următoarele condiții (IFRS 5.7) :
•activul este disponibil pentru o cesiune imediată,în starea sa actuală,sub rezerva unor
condiții suspensive,care sunt obișnuite pentru tranzacții similare ;
•cesiunea are un grad ridicat de probabilitate ,adică managerii s-au angajat într-un
plan de cesiune a activului,se căuta un compărător,se așteaptă cesiunea completă să se
realizeze în mai puțin de un an, iar acțiunile necesare pentru realizarea cesiunii fac
improbabilă o schimbare semnificativă a planului de cesiune sau abandon al acestuia.
(N.Feleagă, L.Feleagă, 2008. pag. 41)
O entitate nu trebuie să se clasifice drept deținut în vederea vânzării un activ
imobilizat (sau un grup destinat cedării) care urmează să fie abandonat. Acesta decurge
din faptul că valoarea sa contabilă va fi recuperată în principal prin utilizare continuă.Cu
toate acestea ,dacă grupul destinat cedării care urmează să fie abandonat îndeplinește
criteriile pentru a fi considerat o activitate întreruptă,entitatea trebuie să prezinte
rezultatele şi fluxurile de trezorerie generate de aceste activităţi întrerupte la data la care
grupul încetează a mai fi utilizat(IFRS 5.13)
O activitate întreruptă este o componentă a unei entităţi care a fost să fie cedată,fie
clasificată ca fiind deținută în vederea vânzării şi care(IFRS 5.32) :
(a) reprezintă un segment major de activitate distinct sau o zona geografică de
operațiuni ;
(b) este parte a unui plan unic coordonat de cedare a unui segment major de activitate
distinct sau a unei arii geografice de operațiuni ;
(c) este o filială dobândită exclusiv cu intenția de a fi revândută.
Prevederile IAS 41 Activele biologice sunt utilizate pentru evaluarea şi contabilizarea
activelor biologice,a producției agricole de la punctele de recoltare şi a subvențiilor
guvernamentale primite ca urmare a deținerii de active biologice.
Activitatea agricolă reprezintă administrarea de către o entitate a transformării
biologice şi a recoltării activelor biologice pentru vânzare sau pentru conversie în produse
agricole sau în active biologice suplimentare (creșterea animalelor,silvicultura,cultivarea de
plante anuale sau perene,cultivarea pomilor fructiferi sau a altor plantații,floricultură şi
acvacultură(inclusiv piscicultura).
Caracteristicile activității agricole sunt :
•capacitatea de schimbare (plantele vii şi animalele sunt capabile de transformări
biologice) ;
•administrarea schimbării (facilizează transformarea biologică prin mărirea sau cel
puţin stabilizarea condiţiilor necesare desfăşurării procedeului) ;
•măsurarea gradului de schimbare (modificarea calităţii şi cantităţii activelor
biologice)
Recoltarea activelor biologice din resurse negestionate nu reprezintă activitate
agricolă.
Activele biologice trebuie să fie tratate separat de producţia agricolă ,acesta din urmă
fiind încadrată în categoria stocurilor,deoarece finalitatea ei are în vedere recunoaşterea unor
active care răspund prevederilor IAS 2 Stocuri.
Activele biologice sunt formate din : animale vii şi plante.Activele biologice nu
provin din resurse negestionate, ci reprezintă finalitatea unor procese controlate de către
entitate pentru administrarea creşterii şi maturizării lor.
O entitate trebuie să recunoască un activ biologic sau un produs agricol dacă şi numai
dacă (IAS 41.10) :
(a) entitatea controlează activul ca rezultat al evenimentelor anterioare ;
(b) este probabil ca beneficiile economice viitoare asociate activului să revină
entităţii ; şi
(c) valoarea justă sau costul activului pot fi evaluate în mod credibil.
Recunoaşterea imobilizărilor corporale conform OMFP 3055

Imobilizările corporale cuprind:terenuri şi construcții;instalații tehnice şi mașini;alte
instalații,utilaje şi mobilier;avansuri acordate furnizorilor de imobilizări corporale şi
imobilizări corporale în curs de execuție.
Terenurile şi clădirile sunt active separabile şi sunt contabilizate separat ,chiar atunci
când sunt achiziționate împreună.O creștere a valorii terenului pe care se află o clădire nu
afectează determinarea valorii amortizabile a clădirii.
Contabilitatea terenurilor se ţine pe două categorii:terenuri şi amenajări de terenuri.În
contabilitatea analitică,terenurile pot fi evidențiate pe următoarele grupe:terenuri
agricole,terenuri silvice,terenuri fără construcţii,terenuri cu zăcăminte,terenuri cu construcții
şi altele.
Imobilizările corporale deținute în baza unui contract de leasing se evidențiază în
contabilitate în funcție de prevederile contractelor încheiate între părți , precum şi legislația
în vigoare.
Clasificarea contractelor de leasing în leasing financiar sau leasing operaţional se
efectuează la începutul contractului.
În înţelesul prezentelor reglementări ,termenii de mai jos au următoarele semnificaţii :
a)contract de leasing este un acord prin care locatorul cedează locatarului ,în
schimbul unei plăţi sau serii de plăţi,dreptul de a utiliza un bun pentru o perioadă stabilită ;
b)leasing financiar este operaţiunea de leasing care transferă cea mai mare parte din
riscurile şi avantajele aferente dreptului de proprietate asupra activului;
c)leasing operaţional este operaţiunea de leasing ce nu intră în categoria leasingului
financiar.
Un contract de leasing poate fi recunoscut ca leasing financiar dacă îndeplineşte cel
puţin una din următoarele condiţii :
a)leasingul transferă locatarului titlul de proprietate asupra bunului până la sfarşitul
duratei contractului de leasing ;
b)locatarul are opţiunea de a cumpăra bunul la un preţ estimat a fi suficient de mic în
comparaţie cu valoarea justă la data la care opţiunea devine exercitabilă , astfel încât, la
începutul contractului de leasing ,există în mod rezonabil certitudinea că opţiunea va fi
exercitată ;
c)durata contractului de leasing acoperă ,în cea mai mare parte,durata de viaţă
economică a bunului ,chiar dacă titlul de proprietate nu este transferat ;
d)valoarea totală a ratelor de leasing ,mai puţin cheltuielile accesorii,este mai mare
sau egală cu valoarea de intrare a bunului,reprezentată de valoarea la care a fost achiziţionat
bunul de către finanţator,respectiv costul de achiziţie ;
e)bunurile ce constituie obiectul contractului de leasing sunt de natură specială,astfel
încât numai locatarul le poate utiliza fără modificări majore.
Înregistrarea în contabilitate a amortizării bunului ce face obiectul contractului se
efectuează în cazul leasingului financiar de către locatar/utilizator ,iar în cazul leasingului
operaţional de către locator/finanţator.
În cazul leasingului financiar ,achiziţiile de către locatar de bunuri imobile şi mobile
sunt tratate ca investiţii în imobilizări,fiind supuse amortizării pe o bază consecventă cu
politică normală de amortizare pentru bunuri similare ale locatarului.
În cazul leasingului operaţional ,bunurile sunt supuse amortizării de către locator pe o
bază consecventă cu politica normală de amortizare pentru bunuri similare ale acestuia.
Reflectarea în contabilitatea locatarilor a activelor aferente operaţiunilor de leasing
financiar se efectuează cu ajutorul conturilor de imobilizări corporale şi necorporale.
Dobânzile de plătit corespunzătoare datoriilor din operaţiuni de leasing financiar se
înregistrează în contabilitate periodic,conform contabilităţii de angajamente ,în contrapartidă
contului de cheltuieli.Dobânda de plătit ,aferentă perioadelor viitoare se evidenţiază în
conturi în afara bilanţului( contul 8051 „ Dobânzi de plătit „).
Locatorul are recunoscute în contabilitate bunurile date în regim de leasing financiar
drept creanţe imobilizate.
Dobânzile de primit corespunzătoare creanţelor din operaţiuni de leasing financiar se
înregistrează în contabilitatea locatorului periodic,conform contabilităţii de angajamente , în
contrapartidă contului de venituri.
La recunoaşterea în contabilitate a contractelor de leasing financiar trebuie avută în
vedere legislaţia care reglementează categoriile de entităţi care pot derula asemenea
operaţiuni.
La contabilizarea operaţiunilor de leasing operaţional,locatorul trebuie să prezinte
bunurile date în regim de leasing operaţional în conturile de imobilizări necorporale şi
imobilizări corporale ,în conformitate cu natura acestora.
Sumele încasate sau de încasat se înregistrează în contabilitatea locatorului ca un
venit în contul de profit şi pierdere,conform contabilităţii de angajamente.
În contabilitatea locatarului,bunurile luate în leasing operaţional sunt evidenţiate în
conturi de evidenţă din afara bilanţului.
Sumele plătite sau de plătit se înregistrează în contabilitatea locatarului ca o
cheltuială în contul de profit şi pierdere,conform contabilităţii de angajamente.
O tranzacţie de vânzare a unui activ pe termen lung şi de închiriere a aceluiaşi activ
în regim de leasing se contabilizează în funcţie de clauzele contractului de leasing,astfel :
a)dacă tranzacţia de vânzare şi închiriere a aceluiaşi activ are ca rezultat un leasing
financiar ,tranzacţia reprezintă un mijloc prin care locatorul acordă o finanţare
locatarului,activul având rol de garanţie.
Entitatea beneficiară a entităţii(locatarul) nu va recunoaşte în contabilitate operaţiunea
de vânzare a activului,nefiind îndeplinite condiţiile de recunoaştere a veniturilor.Activul
ramâne înregistrat în continuare la valoarea existentă anterior operaţiunii de leasing ,cu
regimul de amortizare aferent.
Operaţiunea de finanţare va fi evidenţiată prin articolul contabil
512 „ Conturi curente la bănci „= 167 „ Alte împrumuturi şi datorii asimilate „
urmând ca dobânda şi alte costuri ale finanţării ,potrivit contractelor încheiate, să fie
înregistrate conform prezentelor reglementări.
Din punctul de vedere al regimului taxei pe valoare adaugată ,au loc două operaţiuni
distincte,respectiv livrarea bunului,efectuată de locatar şi operaţiunea de leasing efectuată de
locator,pentru care taxa pe valoare adăugată se evidenţiază potrivit legii.
b)dacă tranzacţia de vânzare şi încheiere a aceluiaşi activ are ca rezultat un leasing
operaţional,entitatea vânzatoare contabilizează o tranzacţie de vânzare,cu înregistrarea
scoaterii din evidenţă a activului şi a sumelor încasate sau de încasat şi a taxei pe valoare
adăugată pentru operaţiunile taxabile,conform prevederilor legale.
Operaţiunea de închiere a activului în regim de leasing operaţional se contabilizează
de utilizator conform prezentelor reglementări.Ca urmare,operaţiunea se reflectă în contul de
profit şi pierdere.
În vederea întocmirii situaţiilor financiare anuale ,utilizatorii bunurilor luate în leasing
financiar sau operaţional inventariază şi transmit societăţii de leasing lista bunurilor deţinute
în baza contractelor de leasing.
Entităţile contractante care au efectuat operaţiuni de leasing şi leaseback trebuie să
prezinte în notele explicative la situaţiile financiare anuale informaţii referitoare la
operaţiunile derulate.
În cadrul imobilizărilor corporale sunt evidenţiate în mod distinct imobilizările
corporale în curs de execuţie .
Sunt reflectate de asemenea,distinct în contabilitate ,acele imobilizări corporale
cumpărate,pentru care s-au transferat riscurile şi beneficiile aferente,dar care sunt în curs de
aprovizionare(grupa 22 “Imobilizări corporale în curs de aprovizionare” din Planul de conturi
general).
1.2 Evaluarea iniţială a imobilizărilor corporale
Structura şi modul de determinare a costului imobilizărilor corporale diferă în funcţie de

modalitatea de intrare a acestora în cadrul întreprinderii.
Îmobilizările corporale pot intra în întreprindere pe următoarele căi :
a)prin achiziţie ;
b)prin producţie(în cazul construcţiilor ,regie sau realizate de terţi) ;
c)prin schimb ;
d)ca aport în natură ;
e)cu titlu gratuit. (Corpul Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din
România,2003,pag.38)
Achiziţia de imobilizări corporale
Pentru imobilizările provenite prin cumpărare, evaluarea iniţială se realizează la cost de
achiziţie,care este format din (IAS 16.6) : preţul de cumpărare mai puţin reducerile
comerciale,taxe şi comisioane vamale,taxe nerecuperabile ,alte cheltuieli atribuite direct
aducerii activului la locaţia şi în starea aṣteptată de funcţionare,costurile estimate cu
dezafectarea activului şi cu refacerea amplasamentului la sfârṣitul duratei de utilitate
stabilită pentru activul respectiv.
Cheltuielile direct atribuite se referă la :
-cheltuieli de amenajare a amplasamentului ;
-cheltuieli de transport şi de manipulare iniţiale ;
-cheltuieli de instalare ;
-onorariile cuvenite arhitecţiilor şi inginerilor ;
-costul estimat pentru demontarea şi mutarea activului,respeciv costurile de restaurare a
amplasamentului,în măsura în care costul este recunoscut ca un provizion pe baza
standardului IAS 37 Provizioane,datorii eventuale şi active eventuale.
((N.Feleagă.L.Feleagă,2007,pag.75)
Producţia de imobilizări corporale

Pentru activele provenite din producţia proprie ,evaluarea iniţială se realizează la cost de
producţie,care cuprinde toate cheltuielile fixe şi variabile ocazionate de transformarea
materiilor prime şi materialelor în imobilizări,mai puţin pierderile ce au apărut în realizarea
activelor respective generate de risipa de materiale sau de ineficienţă.
(N.Feleagă,L.Feleagă,2008,pag.46)
Tratamentul diferenţelor de curs valutar

În ceea ce priveste diferenţele de curs valutar ce pot rezulta dintr-o devalorizare sau
depreciere monetară accentuată,împotriva căreia nu se pot lua niciun fel de măsuri de
acoperire a riscului şi care afectează datoriile ce nu pot fi decontate şi ce apar din achiziţia
recentă a unui activ facturat în valută,acestea, pot fi incluse în valoarea contabilă a activului
respectiv,cu condiţia ca valoarea contabilă ajustată să nu depăşească minimul dintre costul de
înlocuire şi suma recuperabilă prin vânzarea sau utilizarea activului.
(Corpul Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România,2003,pag.41)
Imobilizări corporale aduse ca aport

În cazul creării unei întreprinderi sau în cadrul operaţiunilor de fuziune-divizare-
asociere,imobilizările corporale pot constitui aporturi,iar preţul de intrare al acestora este cel
care rezultă din documentele care stau la baza acestor operaţiuni :contracte de asociere,acte
constitutive,proiecte de fuziune sau de divizare,rapoarte de evaluare etc.
Imobilizări corporale primite cu titlu gratuit
În cazul imobilizărilor primite cu titlu gratuit,preţul de intrare al acestora se stabileşte la
nivelul preţurilor care s-ar fi plătit în condiţiile normale de piaţă ; în cazul în care produsul nu
are o piaţă, preţul său de intrare se stabileşte la nivelul valorii determinate de un evaluator
independent.(Corpul Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din
România,2003,pag.43)
Schimbul de imobilizări corporale
Un bun de natura imobilizărilor corporale poate fi achiziţionat prin schimbul total sau
parţial cu un alt bun de aceeaşi natură sau cu un alt activ.Costul acestei imobilizări corporale
este determinat de valoarea justă a activului primit în schimb,care este echivalent cu valoarea
justă a activului cedat,corectată cu valoarea oricarei sume transferate în numerar sau
echivalent de numerar.
Din această prevedere a Standardului rezultă că :
-activul cedat în schimbul imobilizării corporale primite trebuie să fie similar ;
-sa aibă o valoare de întrebuinţare similară în acelaşi domeniu de activitate ;
-sa aibă o valoare justă similară ; valoarea justă trebuie corectată cu eventualele sume
transferate în numerar sau echivalent de numerar pentru bunul achiziţionat.
O imobilizare corporală poate fi schimbată şi contra unor tiluri de participare.(Corpul
Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România,2003,pag.44)
Cheltuielile ulterioare
Cea mai mare parte a imobilizărilor corporale ocazionează cheltuieli în anii posteriori
punerii în funcţiune.
În conformitate cu standardul IAS 16,cheltuielile ulterioare privind imobilizările
corporale,deja înregistrate în contabilitate ,trebuie să fie adăugate la valoarea contabilă a
bunului,atunci când este probabil ca întreprinderea să beneficieze de avantaje economice
viitoare mai mari decât nivelul de performanţă prevăzut iniţial.Toate celelalte cheltuieli
ulterioare trebuie să fie înscrise în cheltuielile exerciţiului în cursul căruia ele sunt
angajate.(N.Feleagă,L.Feleagă, 2007,pag.79)
Printre cheltuielile care ameliorează performanţele unei imobilizări în raport cu
previziunile iniţiale pot să fie citate :
-modificările care conduc la creşterea duratei de viaţă sau la sporirea capacităţii
activului ;
-modernizările unor componente care ameliorează,în mod substanţial,calitatea produselor
fabricate ;
-adoptarea de noi procedee de producţie care să permită o reducere substanţială a
cheltuielilor de exploatare iniţial estimate.(N.Feleagă,L.Feleagă, 2007,pag.79)
Cheltuielile privind întreţinerea şi reparaţiile imobilizărilor corporale sunt angajate pentru
a obţine sau pentru a menţine nivelul avantajelor economice viitoare prin care o întreprindere
se aşteaptă să le realizeze pe baza performanţelor estimate initial.În această
calitate,cheltuielile respective fac obiectul structurii contului de profit şi pierdere,atunci când
ele sunt angajate.De exemplu,cheltuielile reprezentând servicii acordate dupa vânzare sau
cheltuielile de revizuire a instalaţiilor şi echipamentelor fac în general obiectul contului de
profit şi pierdere,deoarece ele menţin(şi deci nu majorează)nivelul iniţial de performanţă.
Tratamentul contabil aferent cheltuielilor angajate ulterior achiziţiei unei imobilizări
corporale depinde de circumstanţele care au fost reţinute,cu ocazia evaluării iniţiale şi
recunoaşterii elementelor respective,precum şi de posibilitatea recuperării acestor cheltuieli
posterioare.De exemplu,atunci când valoarea contabilă a unei imobilizari corporale ţine cont
deja de o pierdere de avantaje economice ,cheltuiala ulterioară destinată reconstituirii
avantajelor economice viitoare aşteptate de la activul în cauză este încorporată în costul ei,cu
condiţia ca valoarea contabilă să nu depăşească valoarea recuperabilă a bunului.Acelaşi
aspect apare atunci când preţul de cumpărare al unui activ reflectă deja obligaţia
întreprinderii de a angaja,în viitor,cheltuieli care vor fi necesare pentru a pune bunul în
condiiţi de funcţionare.Un exemplu ar putea să fie achiziţia unui imobil care necesită o
renovare.În astfel de circumstanţe,cheltuielile ulterioare sunt capitalizate(adăugate valorii
contabile a activului),în măsura în care ele vor putea să fie recuperate prin utilizarea viitoare a
respectivului activ.(N.Feleagă,L.Malciu,2007,pag.80)
Cheltuieli ulterioare conform OMFP 3055

Cheltuielile ulterioare aferente unei imobilizări corporale trebuie recunoscute ,de
regulă,drept cheltuieli în perioada în care au fost efectuate.
Cheltuielile efectuate în legatură cu imobilizările corporale utilizate în baza unui
contract de închiriere,locaţie de gestiune sau alte contracte similare se evidenţiază în
contabilitatea entităţii care le-a efectuat,ca imobilizări corporale sau drept cheltuieli în
perioada când au fost efectuate , în funcţie de beneficiile economice aferente ,similar
cheltuielilor efectuate în legatură cu imobilizările corporale proprii.
Costul reparaţiilor efectuate la imobilizările corporale ,în scopul asigurării utilizării
continue a acestora,trebuie recunoscut ca o cheltuială în perioada în care este efectuată.
Sunt recunoscute ca o componentă a activului,sub forma cheltuielilor ulterioare ,investiţiile
efectuate la imobilizările corporale.Acestea trebuie să aibe ca efect îmbunătăţirea
parametrilor tehnici iniţiali ai acestora şi să conducă la obţinerea de beneficii economice
viitoare,suplimentare faţă de cele estimate iniţial.
Obţinerea de beneficii se poate realiza fie direct prin creşterea veniturilor fie indirect
prin reducerea cheltuielilor de întreţinere şi funcţionare.Imobilizările corporale în curs de
execuţie reprezintă investiţii neterminate efectuate în regie proprie sau în antrepriză.Acestea
se evaluează la costul de producţie sau costul de achiziţie ,după caz.
Imobilizările corporale în curs de execuţie se trec în categoria imobilizărilor finalizate
după recepţia,darea în folosinţă sau punerea în funcţiune a acestora,după caz.Costul unei
imobilizări corporale construite în regie proprie este determinat folosind aceleaşi principii ca
şi pentru un activ achiziţionat.Astfel, dacă entitatea produce active similare,în scopul
comercializării,în cadrul unor tranzacţii normale,atunci costul activului este de obicei acelaşi
cu costul de construire a acelui activ destinat vânzării. Prin urmare,orice profituri interne sunt
eliminate din calculul costului acestui active.În mod asemănator,cheltuiala reprezentând
rebuturi,manoperă sau alte resurse peste limitele acceptate ca fiind normale,precum şi
pierderile care au apărut în cursul construcţiei în regie proprie a activului nu sunt incluse în
costul activului.( OMF 3055/2009)
1.3 Evaluarea ulterioară a imobilizărilor corporale

După contabilizarea sa iniţială ca activ,o imobilizare corporală trebuie să fie
contabilizată la costul său diminuat cu amortizările cumulate.Standardul IAS 16 face din
această evaluare prelucrarea de referinţă (de bază).Prelucrarea alternativă (cealaltă prelucrare
autorizată) este reevaluarea ,prin care o imobilizare corporală trebuie să fie contabilizată la
valoarea sa reevaluată ,adică la valoarea sa justă la data reevaluării,diminuată cu amortizările
ulterioare cumulate şi pierderile de valoare ulterioare cumulate.
Reevaluarea
Reevaluările trebuie să fie efectuate cu o regularitate suficientă,pentru ca valoarea
contabilă să nu difere semnificativ de cea care ar fi fost determinată prin utilizarea valorii
juste la data închiderii exerciţiului.
Valoarea justă a terenurilor şi contrucţiilor este, în mod natural,determinată de experţi
calificaţi.Această valoare justă este, în general, valorea de piaţă.
Valoarea justă a instalaţiilor de producţie este,de obicei,valoarea lor de piaţă
determinată prin estimare.Pentru imobilizările corporale strict specializate ,care nu fac
obiectul unor tranzacţii regulate ,valoarea justă se identifică,de cele mai multe ori ,cu costul
de înlocuire,diminuat cu amortizările.(N.Feleagă,L.Feleagă,2007,pag.81)
Frecvenţa reevaluării depinde de fluctuaţiile valorii juste a imobilizărilor corporale
care au fost reevaluate.Atunci când valoarea justă a unui activ reevaluat diferă în mod
semnificativ de valoarea sa contabilă,este necesară o nouă reevaluare. Unele imobilizări
corporale pot cunoaṣte evoluţii importante şi inconstante ale valorii lor juste,motiv pentru
care solicită o reevaluare anuală.În mod evident,astfel de reevaluări frecvente nu sunt
necesare pentru imobilizările corporale care înregistrează evoluţii nesemnificative ale valorii
lor juste.În acest caz,este suficientă o reevaluare la intervale de trei-cinci ani.
Un activ nu poate să fie reevaluat în mod izolat.Reevaluarea trebuie să se aplice la
ansamblul bunurilor din aceeaşi categorie ,altfel spus,la toate activele de natură şi utilizare
identice.Terenurile,construcţiile,maşinile,echipamentele,avioanele,vehiculele cu
motor,mijloacele fixe de birou constituie categorii diferite de active care pot să fie reevaluate
independent unele de altele.(N.Feleagă,L.Feleagă,2007,pag.81)
În principiu ,toate bunurile de aceeaşi categorie trebuie să fie reevaluate
simultan,pentru a se evita o eterogenitate prea mare în modul de evaluare a diferitelor posturi
din situaţiile financiare.
Atunci când valoarea contabilă a unui activ creşte,ca urmare a unei
reevaluări,creşterea are ca efect şi majorarea capitalurilor proprii,în speţă a rezervelor din
reevaluare.În măsura în care o reevaluare pozitivă compensează o reevaluare negativă a
aceluiaşi activ,anterior contabilizată la cheltuieli,reevaluarea pozitivă trebuie să fie
contabilizată la venituri.(N.Feleagă,L.Feleagă,2007,pag.81)
Atunci când valoarea contabilă a unui activ se diminuează ,ca urmare a unei
reevaluări,aceasta reevaluare trebuie să fie contabilizată la cheltuieli.Cu toate acestea ,trebuie
ca o reevaluare negativă să fie direct imputată asupra rezervelor din reevaluare
corespondente, în măsura în care o astfel de diminuare nu depăşeşte mărimea rezervelor din
reevaluare referitoare la acelaşi activ.(N.Feleagă,L.Feleagă,2007,pag.81)
Rezerva din reevaluare cuprinsă în capitalurile proprii poate să fie transferată ,în mod
direct,în rezultatul reportat,atunci când rezerva din reevaluare este realizată.Întreaga rezervă
din reevaluare este realizată cu ocazia scoaterii din funcţiune sau cesiunii activului.Totuşi,o
parte a rezervelor din reevaluare poate să fie realizată,pe măsură ce activul este utilzat de
întreprindere ;într-un astfel de caz,mărimea rezervelor din reevaluare realizate este diferenţa
dintre amortizarea bazată pe valoarea contabilă reevaluată a activului ṣi amortizarea bazată
pe costul de intrare al activului.Transferul rezervelor din reevaluare la rezultatul reportat
nu trece prin contul de profit şi pierdere.(N.Feleagă,L.Feleagă,2007,pag.82)
Pentru contabilizarea reevaluărilor imobilizărilor corporale se foloseşte unul dintre
următoarele procedee :
a)procedeul 1 : reevaluarea simultană a valorilor brute şi a amortizărilor cumulate ;
b)procedeul 2 : reevaluarea numai a valorii nete contabile, stabilită prin deducerea
amortizărilor din costul imobilizărilor.(N.Feleagă,L.Feleagă,2007,pag.82)
Exemplu :
Conducerea unei întreprinderi decide să reevalueze construcţiile sale.Activele în cauză
au fost achiziţionate la un cost de 800.000 u.m şi sunt amortizate pentru suma de 200.000
u.m.Valoarea justă a construcţiilor determinată de experţi este de 900.000 u.m.
Conform primului procedeu de reevaluare :
-se calculează raportul între valoarea justă şi valoarea netă contabilă a construcţiilor :
900.000/(800.000-200.000)=1,5
-costul imobilizărilor şi amortizărilor cumulate sunt reevaluate prin aplicarea
coeficientului de creştere ,ceea ce conduce la :
•costul reevaluat al construcţiilor : 800.000*1,5=1.200.000 u.m
•amortizările cumulate reevaluate : 200.000*1,5= 300.000 u.m
900.000 u.m
-operaţia de reevaluare va fi contabilizată astfel :
212 = % 400.000
2812 100.000
105 300.000
Conform celui de-al doilea procedeu :

a)Se anulează amortizarea istorică şi se deduce mărimea amortizării din valoarea costului
construcţiilor :
2812= 212 200.000
b)Reevaluarea construcţiilor : 212= 105 300.000
Debit 212 Credit

Sold iniţial 200.000 a)
800.000
b) 300.000
Sold final debitor 900.000

Se deduce că, prin oricare dintre procedee,valoarea amortizabilă după reevaluare este de
900.000 u.m.
Remarcă!
Dacă,în mod excepţional,reevaluarea ar fi condus la o diminuare a activului,această
diminuare s-ar fi contabilizat la cheltuielile exerciţiului în care s-ar fi procedat la
reevaluare.Presupun că în exemplul anterior valoarea justă a construcţiilor ar fi fost de
520.000 u.m.În această situaţie ar fi putut să se înregistreze o cheltuială(de exemplu,o
amortizare complementară) de 600.000- 520.000=80.000 u.m
Cheltuieli de exploatare privind = Amortizarea construcţiilor 80000
amortizarea construcţiilor
Standardul IAS 16 prevede că amortizarea calculată după reevaluare se include în costul

perioadelor aferente.Altfel spus,orice corectare în plus a valorii activelor conduce la o
creştere a bazei amortizabile şi deci la o creştere a amortizărilor viitoare.
În exemplul,de mai sus,presupunând că durata reziduală de utilitate a construcţiilor este
de 15 ani,amortizarea anuală după reevaluare va fi de :
900.000/15 ani=60.000 u.m,. amortizare care va fi integral contabilizată astfel :
6811 = 2812 60.000 u.m,
Cheltuieli de exploatare privind = Amortizarea construcţiilor 60000

amortizarea construcţiilor
IAS 16 permite ca o fracţiune din rezervele din reevaluare,egală cu suplimentul de
amortizare ce rezultă din reevaluare,să fie virată la rezerve(fără să se precizeze dacă
rezervele sunt distribuibile sau nu).În România,normalizatorii contabili au solicitat
folosirea contului „ Rezerve reprezentând surplusul realizat din rezerve din
reevaluare „(contul 1065).
În contextul exemplului de mai sus,întreprinderea va putea să vireze anual la rezerve
suma de : 300.000/15= 20.000 u.m. şi să se înregistreze :
105 = 1065 20.000 u.m
Scoaterea din funcţiune şi cesiunile de imobilizări corporale
O imobilizare corporală trebuie să fie eliminată din bilanţ cu ocazia cesiunii sau când
activul nu mai poate să fie utilizat,în mod definitiv, şi când întreprinderea nu mai aşteaptă
avantaje economice viitoare în urma ieşirii lui.
Profiturile sau pierderile ce provin din scoaterea din funcţiune sau din cesiunea unei
imobilizări corporale trebuie să fie determinate ca diferenţă între valorile nete din
vânzarea activelor şi valoarea contabilă a activului.Aceste elemente fac obiectul
structurilor contului de profit şi pierdere al exerciţiului în care a avut loc ieşirea
imobilizărilor corporale în cauză.( N.Feleagă,L.Feleagă, 2007,pag.84)
Înregistrarea diferenţelor din reevaluare

Diferenţele din reevaluarea imobilizărilor corporale pot fi înregistrate în conturile de
capitaluri proprii sau pot fi recunoscute ca venituri sau cheltuieli.Efectele reevaluării
imobilizărilor corporale asupra impozitului pe profit sunt reglementate de IAS 12.
Diferenţele favorabile
Potrivit IAS 16 ,în cazul în care valoarea contabilă a unui activ este majorată ca
urmare a unei reevaluări,aceasta majorare trebuie :
•înregistrată direct în creditul conturilor de capitaluri proprii sub titlul de „ diferenţe
din reevaluare „
sau
•recunoscută ca venit,în măsura în care această majorare compensează o diferenţă
nefavorabilă din reevaluarea aceluiaşi activ recunoscută anterior ca o cheltuială.(Corpul
Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România,2003,pag.60)
Surplusul din reevaluare inclus în capitalurile proprii poate să fie trasferat direct în
rezultatul reportat,atunci când acest surplus este realizat.
Se consideră că :
•surplusul este realizat în totalitate la casarea sau cedarea activului ;
•surplusul poate fi realizat anual,pe măsură ce activul este folosit de întreprindere ;în
acest caz valoarea surplusului realizat este diferenţa dintre amortizarea calculată pe baza
valorii contabile reevaluate şi valoarea amortizării calculate pe baza costului iniţial al
activului ;
• Standardul precizează că transferul surplusului din reevaluare în rezultatul reportat
nu se efectuează prin contul de profit şi pierdere.(Corpul Experţilor Contabili şi Contabililor
Autorizaţi din Romania,2003,pag.64)
Diferenţele nefavorabile
Potrivit IAS 16, în cazul în care valoarea contabilă a unui activ este diminuată ca
rezultat al unei reevaluări,aceasta diminuare trebuie :
•recunoscută ca o cheltuiala,
sau
•scazută direct din surplusul din reevaluare corespunzător aceluaşi activ,în măsura în
care compensează o diferenţă favorabilă înregistrată anterior ca surplus din reevaluare.
Amortizarea
Valoarea amortizabilă a unei imobilizări corporale trebuie să fie repartizată, în mod
sistematic,pe durata sa de utilitate.Metoda de amortizare trebuie să reflecte ritmul şi modul în
care sunt consumate avantajele economice viitoare ca urmare a utilizării activului.Cheltuiala
privind amortizările fiecărui exerciţiu trebuie să afecteze contul de profit şi
pierdere,exceptând situaţia în care ea este încorporabilă în valoarea contabilă a unui alt activ.
(N.Feleagă,L.Feleagă,2007, pag.84)
Amortizarea economică sau contabilă este determinată în urma estimărilor şi
calculelor rezultate din deciziile conducerii întreprinderii.Ea afectează elementele de
imobilizări ale activului bilanţier,în timp ce cheltuiala corespondentă afectează contul de
profit şi pierdere.Ea nu se confundă cu amortizarea fiscală,care se determină conform
reglementărilor fiscale în vigoare(de exemplu,prevederile codului fiscal). Amortizarea fiscală
nu afectează performanţa întreprinderii, ci doar masa impozabilă,implicit calculul
impozitului pe profit. Pentru întreprinderile româneşti care nu aplică,deocamdată,sau care nu
vor aplica standarde contabile internaţionale,reglementările fiscale aferente amortizării
operează atât din punct de vedere contabil,cât şi din punct de vedere fiscal( contabilitate
nedeconectată de fiscalitate).(N.Feleagă,L.Feleagă,2007,pag.84)
Pe măsură ce avantajele economice relative la un activ sunt consumate în activităţile
întreprinderii pentru a reflecta acest consum,valoarea contabilă a activului se
reduce.Cheltuielile privind amortizările se constituie chiar dacă valoarea activului este mai
mare decât valoarea sa contabilă.(N.Feleagă,L.Feleagă,2007,pag.84-85)
Avantajele economice relative la o imobilizare corporală sunt consumate de
întreprindere ,în mod principal ,ca urmare a utilizării acestui activ.Cu toate
acestea,diminuarea avantajelor economice poate fi generată de alţi factori,chiar dacă bunul
rămâne neutilizat.Este vorba , în special despre uzura morală.
Ca atare,pentru a determina durata de utilitate trebuie să fie luat în considerare
ansamblul următorilor factori :
a) Nivelul estimat de utilizare a activului,de către întreprindere ;această utilizare este
evaluată prin referire la capacitate sau la producţia fizică aşteptată de la activul
respectiv ;
b) Uzura fizică estimată,care depinde de factori referitori la activităţile de exploatare
cum ar fi ,de exemplu,numărul de schimburi în care este utilizat activul,programul
de întreţinere şi reparaţii etc ;
c) Uzura morală care decurge din schimbările sau procesele de producţie ,sau din
evoluţia cererii pieţei pentru produsul sau serviciul la care concură activul ;
d) Limitele juridice referitoare la utilizarea activului,în special datele de expirare a
contractului de locaţie.(N.Feleagă,L.Feleagă,2007,pag.85)
În calculul amortizării economice sunt definiţi şi utilizaţi trei factori : durata de
utilitate,valoarea amortizabilă şi metodele de amortizare.
Durata de utilitate a unei imobilizări corporale este definită în funcţie de utilitatea
aşteptată de la activul respectiv.Politica de gestiune a imobilizărilor corporale ale unei
întreprinderi poate să prevadă ieşirea activelor în cauză la sfârşitul unei perioade precise sau
după consumarea unei proporţii din avantajele economice procurate de bunurile respective.Ca
atare,durata de utilitate a unui activ poate să fie mai scurtă decât viaţa sa
economică.Estimarea duratei de utilitate a unei imobilizări corporale este o problema de
judecată profesională,bazată pe experienţa întreprinderii cu alte active similare.
(N.Feleagă,L.Feleagă,2007,pag.84-85)
Conform OMFP 3055 amortizarea se stabileşte prin aplicarea cotelor de amortizare

asupra valorii de intrare a imobilizărilor.Amortizarea imobilizărilor corporale se calculează
începând cu luna următoare punerii în funcţiune şi până la recuperarea integrală a valorii lor
de intrare. La stabilirea amortizării imobilizărilor corporale sunt avute în vedere duratele de
utilizare economică şi condiţiile de utilizare a acestora.
În cazul în care imobilizările corporale sunt trecute în conservare, în funcţie de
politica contabilă adoptată ,entitatea înregistrează în contabilitate o cheltuială cu amortizarea
sau o cheltuială corespunzătoare ajustării pentru deprecierea constantă.
O modificare semnificativă a condiţiilor de utilizare sau învechirea unei imobilizări corporale
poate justifica revizuirea duratei de amortizare.De asemenea,în cazul în care imobilizările
corporale sunt trecute în conservare,folosirea lor fiind întreruptă pe o perioadă
îndelungată,poate fi justificată revizuirea duratei de amortizare.
Amortizarea imobilizărilor corporale concesionate,închiriate sau în locaţie de gestiune
se calculează şi se înregistrează în contabilitate de către entitatea care le are în proprietate.
Se supun,de asemenea,amortizării investiţiile efectuate la imobilizările corporale luate cu
chirie, pe durata contractului de închiriere.
La expirarea contractului de închiriere,valoarea investiţiilor efectuate şi a amortizării
corespunzătoare se cedează proprietarului imobilizării. În funcţie de clauzele cuprinse în
contractul de închiriere ,transferul poate reprezenta o vânzare de active sau o altă modalitate
de cedare.Înregistrarea în contabilitate a operaţiunilor se efectuează conform prezentelor
reglementări.
Entitaţile amortizează imobilizările corporale utilizând unul din următoarele regimuri
de amortizare:
a)amortizarea liniară realizată prin includerea uniformă în cheltuielile de exploatare a
unor sume fixe ,stabilite proporţional cu numărul de ani ai duratei de utilizare economică a
acestora;
b)amortizarea degresivă ,care constă în multiplicarea cotelor de amortizare liniară cu
un anumit coeficient ,caz în care poate fi avută în vedere legislaţia în vigoare;
c)amortizarea accelerată,care constă în includerea în primul an de funcţionare în
cheltuielile de exploatare a unei amortizări de pâna la 50% din valoarea de intrare a
imobilizării.Amortizările anuale pentru exerciţiile financiare următoare sunt calculate la
valoarea rămasă de amortizat,dupa regimul liniar ,prin raportare la numărul de ani de utilizare
rămaşi.Deoarece amortizarea calculată trebuie să fie corelată cu modul de utilizare a
activului şi întrucât în cazuri rare o imobilizare corporală se consumă de până la 50% rezultă
că metoda de amortizare accelerată este mai putin utilizată în scopuri contabile;
d)amortizarea calculată pe unitate de produs sau serviciu atunci când natura
imobilizării justifică utilizarea unei asemenea metode de amortizare.
Metoda de amortizare folosită trebuie să reflecte modul în care beneficiile economice
viitoare ale unui activ se aşteaptă să fie consumate de entitate.
Metoda de amortizare se aplică de o manieră consecventă pentru toate activele de aceeaşi
natură şi având condiţii de utilizare identice ,în funcţie de politica contabilă adoptată.
Metoda de amortizare se poate modifica doar atunci când aceasta este determinată de o
eroare în estimarea modului de consumare a beneficiilor aferente respectivei imobilizări
corporale.
Amortizarea aferentă imobilizărilor corporale se înregistrează în contabilitate ca o

cheltuială.Terenurile nu se amortizează. Investiţiile efectuate pentru amenajarea
lacurilor,bălţilor,iazurilor,terenurilor şi pentru alte lucrări similare se recuperează pe calea
amortizării prin includerea în cheltuielile de exploatare printr-o perioadă determinată de
administratori sau persoanele care au obligaţia gestionării entităţii ,pe baza duratelor de viaţă
utilă a acestora.(OMFP 3055/2009)
Conform Codului Fiscal, pentru mijloacele fixe amortizabile şi terenuri-costul de

achiziţie,de producţie sau valoarea de piaţă a mijloacelor fixe dobândite cu titlu gratuit ori
constituite ca aport,la data intrării în patrimoniul contribuabilului,utilizată pentru calculul
amortizării fiscale,dupa caz.În valoarea fiscală se includ şi reevaluările contabile efectuate
potrivit legii.(Codul Fiscal,Art.7,alin.1,pct.33,pag 17)
În cazul în care se efectuează reevaluări ale mijloacelor fixe amortizabile care
determină o descreştere a valorii acestora sub costul de achiziţie,de producţie sau al valorii de
piaţă a mijloacelor fixe dobândite cu titlu gratuit ori constituite ca aport,după caz,valoarea
fiscală rămasă neamortizată a mijloacelor fixe amortizabile se recalculează pâna la nivelul
celei stabilite pe baza costului de achiziţie,de producţie sau a valorii de piaţă a mijloacelor
fixe dobândite cu titlu gratuit ori constituite ca aport,după caz.(Codul
Fiscal,Art.7,alin.1,pct.33,pag 17)
În situaţia reevaluării terenurilor care determină o descreştere a valorii acestora sub
costul de achiziţie sau sub valoarea de piaţă a celor dobândite cu titlu gratuit ori constituite ca
aport,după caz,valoarea fiscală este costul de achiziţie sau valoarea de piaţă a celor dobândite
cu titlu gratuit ori constituite ca aport,după caz.(Codul Fiscal,Art.7,alin.1,pct.33,pag 17)
Pentru proprietăţile imobiliare clasificate ca investiţii imobiliare,valoarea fiscală este
reprezentată de costul de producţie,achiziţie sau de valoarea de piaţă a investiţiilor
imobiliare dobândite cu titlu gratuit ori constituite ca aport la data intrării în patrimoniul
contribuabilului,utilizată pentru calculul amortizării fiscale,dupa caz.În valoarea fiscală se
includ şi evaluările efectuate potrivit reglementarilor contabile.În cazul în care se efectuează
evaluări ale investiţiilor imobiliare care determină o descreştere a valorii acestora sub
valoarea ramasă neamortizată stabilită în baza costului de achiziţie/producţie sau valorii de
piaţă a investiţiilor imobiliare dobândite cu titlu gratuit sau constituite ca aport,valoarea
fiscală rămasă neamortizată a investiţiilor imobiliare se recalculează pâna la nivelul celei
stabilite pe baza costului de achiziţie/producţie sau valorii de piaţă ,după caz a investiţiilor
imobiliare.(Codul Fiscal,Art.7,alin.1,pag.18)
Cheltuielile aferente achiziţionării ,producerii,constituirii,asamblării,instalării sau

îmbunatăţirii mijloacelor fixe amortizabile se recuperează din punct de vedere fiscal prin
deducerea amortizării potrivit prevederilor prezentului articol.
Mijlocul fix amortizabil este orice imobilizare corporală care îndeplineşte cumulativ
următoarele condiţii :
a)este deţinut şi utilizat în producţia,livrarea de bunuri sau în prestarea de servicii,pentru a fi
închiriat terţilor sau în scopuri administrative ;
b)are o valoare fiscală mai mare decât limita stabilită prin hotărâre a Guvernului,la data
intrării în patrimoniul contribuabilului.
c)are o durată normală de utilizare mai mare de un an.
Pentru imobilizările corporale care sunt folosite în loturi,seturi sau care formează un singur
corp,lot sau set,la determinarea amortizării se are în vedere valoarea întregului corp,set sau
lot.Pentru componentele care intră în structura unui activ corporal,a caror durată normală de
utilizare diferă de cea a activului rezultat,amortizarea se determină pentru fiecare componentă
în parte. (Codul Fiscal,Art.24, pag.64)
1.4 Evaluarea la ieṣire a imobilizărilor corporale
Aceasta se realizează la valoarea de intrare,odată cu diminuarea amortizărilor şi pierderilor de

valoare cumulate(orice câştig sau pierdere fiind recunoscut(a) direct în contul de rezultate).
(N.Feleagă, L.Feleagă, 2008, pag.53)
Cedarea şi casarea
O imobilizare corporală trebuie scoasă din evidenţă la cedare sau casare,atunci când
niciun beneficiu economic viitor nu mai este aşteptat din utilizarea sa ulterioară.
Dacă o entitate recunoaşte în valoarea contabilă a unei imobilizări corporale costul unei
înlocuiri parţiale(înlocuirea unei componente) ,atunci ea scoate din evidenţă valoarea
contabilă a părţii înlocuite ,cu amortizarea aferentă ,dacă dispune de informaţiile necesare.
În cazul scoaterii din evidenţă a unei imobilizări corporale ,sunt evidenţiate distinct
veniturile din vânzare,cheltuielile reprezentând valoarea neamortizată a imobilizării şi alte
cheltuieli legate de cedarea acesteia.
În cazul prezentării în contul de profit şi pierdere ,câştigurile sau pierderile obţinute în
urma casării sau cedării unei imobilizări corporale trebuie determinate ca diferenţă între
veniturile generate de scoaterea din evidenţă şi valoarea sa neamortizată ,inclusiv cheltuielile
ocazionate de aceasta şi trebuie prezentate ca valoare netă,ca venituri sau cheltuieli,după caz,
în contul de profit şi pierdere ,la elementul “ Alte venituri din exploatare”respective “Alte
cheltuieli de exploatare”,după caz. (OMFP 3055/2009)
Compensaţii de la terţi
În cazul distrugerii totale sau parţiale a unor imobilizări corporale,creanţele sau
sumele compensatorii încasate de la terţi,legate de acestea,precum şi achiziţionarea sau
construcţia ulterioară de active noi sunt operaţiuni economice distincte şi trebuie înregistrate
ca atare pe baza documentelor justificative.
Astfel deprecierea activelor se evidenţiază la momentul constatării acesteia,iar dreptul
de a încasa compensaţiile se evidenţiază pe seama veniturilor conform contabilităţii de
angajamente, în momentul stabilirii acestuia.
Exemple de asemenea compensaţii pot fi înregistrate în următoarele situaţii:
a)sume plătite/de plătit de către companiile de asigurare pentru deprecierea sau pierderea
unor imobilzări corporale cauzată,de exemplu, de dezastre naturale sau furt.(OMFP
3055/2009)
b)sume acordate de Guvern ,în schimbul unor imobilizări corporale,de exemplu terenuri care
au fost expropriate. (OMFP 3055/2009).
CAPITOLUL 2
APLICAȚIE PRACTICĂ–IMOBILIZĂRILE CORPORALE ÎN

ACTIVITATEA SOCIETĂȚII COMERCIALE AUTOMOBILE DACIA
2.1 Prezentarea generală a societăţii Automobile Dacia S.A
S.C AUTOMOBILE DACIA S.A este o societate pe acţiuni înfiinţată în 1990 ,sediul

social fiind înregistrat la adresa Mioveni ,judeţul Argeş,strada Uzinei nr 1-2 ,România .
Societatea este înregistrată la Camera de Comerţ ṣi Industrie cu numărul de ordine J03/81
,atribuit în 13.10.1991 în Registul Comerţului ṣi cu certificat de înregistrare în scopuri de
TVA RO160796, seria B numărul 0125591.
Societatea Renault SA deţine pachetul majoritar de acţiuni la S.C.Automobile DACIA
S.A (99,42%).RENAULT S.A cu sediul social în Franţa este deţinătoare a multiple
filiale,împreună constituind un grup multinaţional,Dacia fiind a doua marcă a Grupului
Renault.
Domeniul de activitate pentru S.C AUTOMOBILE DACIA S.A este fabricarea şi
comercializarea vehiculelor de persoane şi utilitare produse în cadrul uzinei de la Mioveni .
Nomenclatorul de produse şi servicii al S.C Automobile Dacia .S.A în 2011 se
prezintă astfel :
•autovehicule Dacia în variantele Logan,Logan MCV ,Logan VAN,Dacia Sandero şi
Dacia Duster ;
•piese schimb pentru autovehicule produse ;
•piese de prim montaj utilizate în cadrul Grupului .
•colecţii de piese şi accesorii pentru autovehicule (CKD).
Calitatea produselor Dacia este recunoscută la nivel internaţional.În cadrul sondajelor
realizate de institute şi publicaţii de specialitate ,clienţii Dacia se declară foarte satisfăcuţi în
legatură cu calitatea maşinilor Dacia.
Dacia este a doua marcă a Grupului Renault ,contribuind în mod semnificativ la
îmbunătăţirea imaginii României în lume.
Succesul Dacia se explică prin faptul că autovehiculele produse la Mioveni oferă un
raport preţ/calitate/prestaţii/fiabilitate , imbatabil.Peste 93% din producţia Uzinei Vehicule de
la Mioveni este exportată în 34 de ţari de pe patru continente.
Obiectul principal de activitate al societăţii este :
- proiectarea, fabricaţia, montajul, finisarea, condiţionarea şi vânzarea internă şi
externă a automobilelor, componentelor, pieselor de schimb, maşinilor şi instalaţiilor pentru
industria de automobile ;
- importul, cumpărarea şi vânzarea tuturor materialelor componente, pieselor detaşate,
scule şi accesorii necesare pentru pregătirea, întreţinerea şi repararea sus numitelor produse ;
- cumpărarea, producerea, distribuirea şi comercializarea agenţilor energetici şi
termici către societăţile comerciale care funcţionează pe platforma industrială Colibaşi –
precum şi altor unităţi,
- importul de vehicule asamblate de la firmele cu care societatea, cooperează ;
- efectuarea de studii tehnice, comerciale, economice, financiare şi de sistem legate de
comercializarea şi fabricarea produselor mai sus menţionate într-un sens foarte larg ;
- crearea de sucursale, filiale, agenţii, reprezentate în ţară şi străinătate ale căror obiect
de activitate se leagă de activitatea de mai sus ;
- desfăşurarea de activităţi cu caracter social în favoarea salariaţilor.
a) Terenul reprezintǎ un factor fǎrǎ de care nu este posibilǎ desfǎşurarea
activităţii.
Automobile Dacia are în proprietate peste 2.900.000 mp teren situat atât în
localitatea Mioveni cât şi în alte zone ale judeţului Argeş: Bradu, Davideşti, Ştefǎneşti,
Merişani şi Pietroşani.
Din punct de vedere al amplasǎrii, platforma de la Mioveni este conectatǎ la
reţeaua naţionalǎ de cale feratǎ şi drumuri ceea ce îi faciliteazǎ activitatea de aprovizionare şi
desfacere.
b) Clǎdirile asigurǎ o parte din suportul fizic de desfǎşurare a proceselor
economice.
Pe platforma Automobile Dacia sunt hale de producţie (Presaj, Caroserie,
Vopsitorie, Montaj), clǎdiri administrative, depozite, centru medical, staţii de prevenire şi
stingere a incendiilor etc.
c) Echipamentele reprezintǎ elementele esenţiale care stau la baza desfǎşurǎrii
activitǎţii unei firme. Performanţa echipementelor se reflectǎ asupra calitǎţii produselor
realizate şi serviciilor prestate. Ele determinǎ costurile, preţurile, productivitatea etc.
2.1 Politici contabile utilizate în cadrul societăţii SC.Automobile Dacia S.A
Reevaluarea imobilizărilor corporale

Clădirile şi terenurile societăţii sunt înregistrate la valoarea rezultată în urma
reevaluărilor conform HG 403/2000 şi HG 1553/2000 precum şi ca urmare a deciziei
conducerii.Diferenţa este reflectată în contul 1058 „Rezerve din reevaluare”
Societatea a efectuat o reevaluare a terenurilor şi clădirilor aparţinând societăţii
cu data de referinţă 31 decembrie 2010 iar rezultatele acestor reevaluări au fost înregistrate în
contabilitate cu data de 01 ianuarie 2011.
Reevaluarea s-a făcut în baza OMF 3055/2009 şi HG 2003 de către o comisie
specializată din cadrul societăţii şi a vizat ajustarea valorilor nete contabile ale elementelor
incluse în aceste categorii la valoarea lor justă.
Pentru reevaluarea terenurilor comisia de evaluare a ţinut cont de următoarele
elemente:
- localizare;
- categoriile de folosintă;
- posibilitatea de acces;
- posibilitatea de alimentare cu apă,agenţi energetici;
- indici de creştere a preţurilor;
- valoarea de piaţă a terenurilor aflate în condiţii similare.
Reevaluarea construcţiilor s-a făcut prin aplicarea indicilor de creştere a preţurilor la valoarea
de achiziţie şi la valoarea amortizării ,începând de la ultima reevaluare.
Pentru reevaluarea construcţiilor comisia de reevaluare a ţinut cont de următoarele elemente.
-data ultimei reevaluări;
-indici de creştere a preţurilor;
-gradul de uzură fizică funcţională;
-modernizările realizate în scopul creşterii valorii de utilizare,sporirii condiţiilor de confort şi

ambient.
Comisia a reevaluat şi grupa echipamentelor tehnice şi a concluzionat că valoarea lor

contabilă este în deplină concordanţă cu preţurile actuale şi ca urmare nu a fost necesară o
reevaluare.
Diferenţele de reevaluare rezultate în urma acestei reevaluări au fost următoarele:
-Pentru terenuri s- a înregistrat o creştere a valorii contabile cu 221.092 987 lei
-Pentru clădiri valoarea netă contabilă a crescut cu 1.099.182 lei(valoarea brută a crescut cu
1.790.453 lei şi amortizarea acumulată a crescut cu 691.271 lei)
Diferenţa totală de reevaluare în sumă de 222.192.149 lei a fost înregistrată în „Diferenţe de

reevaluare”,ca o componentă a capitalurilor proprii.
La 31 decembrie 2011 impactul asupra valorii nete contabile a imobilizărilor corporale din
reevaluările înregistrate până în prezent se prezintă astfel.
Reevaluare Reevaluare Valoarea Total
Conform HG Ulterioară Ieşirilor reevaluări
403/2000 31.12.2006 aferente
activelor
reevaluate în
anul 2011
Terenuri şi clădiri 122.743.583 350.445.650 77.529 473.111.704

Echipament tehnologic
Unelte,echipamente şi
mobilier
122.743.583 350.445.650 77.529 473.111.704
Când societatea stabileşte că o imobilizare corporală este destinată vânzării sau se

efectuează îmbunătăţiri ale acesteia în perspectiva vânzării, la momentul luării deciziei
privind modificarea destinaţiei, activul este transferat din categoria imobilizărilor corporale în
cea de stocuri.Valoarea de transfer este valoarea neamortizată la data transferului. Dacă
imobilizarea corporală a fost reevaluată, concomitent cu reclasificarea activului se
procedează la închiderea contului de rezerve din reevaluarea aferentă acestuia.
Clădirile şi construcţiile speciale deţinute de societate asa cum sunt ele incluse în
situaţiile financiare sunt prezentate la valorile reevaluate pe baza unor calcule interne.Pentru
a se putea obţine valoarea reevaluată a anumitor clădiri au fost luaţi în considerare indici de
inflaţie aplicaţi la costul alocat la înfiinţarea fiecărei societăţi în 1990 ajustat prin reevaluările
efectuate în conformitate cu reglementările anterioare pentru activele achiziţionate înainte de
31 decembrie 1994.
Valoarea terenului aşa cum este inclusă în situaţiile financiare este calculată la o
valoare pe metru pătrat determinată de comisia internă de evaluare.
Ȋn anul 2012 societatea nu a efectuat reevaluarea imobilizărilor.
Ȋn anul 2013 în baza deciziei nr.19/28.10.2013 privind inventarierea şi reevaluarea
terenurilor şi construcţiilor aflate în patrimoniul societăţii s-a procedat la reevaluarea
cladirilor ṣi terenurilor aflate în proprietate.
Reevaluarea s-a facut în baza OMF 3055/2009 şi HG 1553/2003 de către o comisie
specializată în cadrul societaţii şi a vizat ajustarea valorilor nete contabile ale elementelor
incluse în aceste categorii la valoarea lor justă luând în considerare starea lor fizică si valorea
de piaţă.
Dat fiind regimul de exploatare lucrările de reparaţii şi modernizări efectuate ṣi starea
fizică constantă a mijloacelor fixe comisia a concluzionat că valorile înregistrate în
contabilitate sunt în coerenţă cu valoarea de piaţă iar diferenţa calculată ca urmare a aplicării
indicilor de inflaţie nu se justifică şi prin urmare nu trebuie înregistrate în evidenţele
contabile.
Reevaluare Reevaluare Valoarea Total reevaluări

Conform HG Ulterioară Ieşirilor
403/2000 31.12.2006 aferente
activelor
reevaluate în
anul 2011
Terenuri şi clădiri 122.601.997 350.445.650 270.946 472.776.701

Echipament tehnologic
Unelte,echipamente şi
mobilier
122.601.997 350.445.650 270.946 472.776.701
Sistemul informatic folosit de societate nu oferă suficiente informaţii pentru

prezentarea valorii contabile nete în cazul în care terenurile ṣi clădirile ar fi fost contabilizate
folosind metoda costului istoric.O astfel de evidenţă este ţinută separat de societate dar doar
pe baza valorilor fiscale relevante doar pentru calculul impozitului pe profit.
Amortizarea şi punerea în funcţiune a imobilizărilor
Durata de utilizare economică este perioada în care un activ este prevăzut a fi
disponibil pentru utilizare de către o entitate sau numărul unităţilor produse ce vor fi obţinute
prin folosirea activului respectiv.
Amortizarea este calculată folosind metoda amortizării liniare pe întreaga durată de
viaţă a activelor.Terenul nu se amortizează.
Durata de viată şi metoda de amortizare vor fi revizuite periodic astfel încât să existe
o concordanţă cu aşteptările privind beneficiile economice aduse de respectivele active.
Tip Ani
Clădiri 40
Maşini de productie 10
Mobilier 9
Vehicule de transport 5
Pentru mijloacele fixe amortizate integral pentru care s-au făcut modernizări comisia
tehnică va analiza starea tehnică şi va aloca o nouă durată de utlizare pe baza Referatului
pentru Prelungire Durată Viaţa aprobat de Consiliul de Administraţie. Conform unei
proceduri „Stabilire durată normală de utilizare pentru mijloace fixe cumpărate pentru care nu
există date de identificare a duratei normale de utilizare consumate sau au durată normală de
utilizare expirată şi a celor cu durată normală de utilizare expirată la care s-au facut cheltuieli
de investiţii”.
Calculul amortizării începe la data transferului din starea de imobilizare în curs în
starea de imobilizare definitivă.Pentru toate activele calculul amortizării se declanşează
începând cu luna următoare punerii în funcţiune în contabilitatea socială şi fiscală şi în
contabilitatea grup începe în luna punerii în funcţiune.
Baza de calcul a amortizării este costul de achiziţie a bunului imobilizabil(preţul de
cumpărare+taxele nerecuperabile+cheltuieli de transport,alte cheltuieli necesare pentru
punerea în funcţiune a bunului respectiv)
Metoda de amortizare utilizată este metoda liniară şi accelerată.
Duratele de amortizare:pentru contabilitatea în grup sunt prezentate în „Catalogul General de
Investiţii” în funcţie de categoria activului, iar în contabilitatea socială în ‚Catalogul privind
clasificarea şi duratele de funcţionare a mijloacelor fixe”.
Exemplu de calcul amortizare:

La 01.06.2014 o macara pivotantă trece din starea de imobilizare în curs în starea de
imobilizare definitivă. În catalogul român numit „catalogul privind clasificarea şi duratele de
funcţionare a mijloacelor fixe” macaraua pivotantă are codul de clasificare 2.3.6.1. şi face
parte din categoria de mecanisme de ridicat cu durata normală de utilizare 6-10 ani. În
catalogul francez numit „Catalogul General de Investiţii” această macara are codul 4012 şi
face parte din categoria instalaţii complexe de specialitate cu durată normală de utilizare 12
ani.
Valoarea de achiziţie macara pivotantă: 40.000 RON
Calcul amortizarea grup pentru anul 2014:
40000/ 12=3333,33 lei/an
3333,33/12= 277,78 lei/luna
277,78* 7 luni= 1944,46 lei.
Calcul amortizare grup pentru anul 2015:
(40.000-1944,46):[(12*12)-7]*12=3333,33 lei
Calcul amortizare social pentru anul 2014:
40.000/10 ani=4.000 lei/an
4.000/12 luni =333.33 lei/luna
3333,33*6 luni=2.000 lei/an
Calcul amortizare social pentru anul 2015 :
(40.000-2.000):[(10*12)-6]*12=4.000 lei/an.
Investiţiile în Branṣa Automobile sunt clasate în două mari categorii:
-investiţii de gamă
-investiţii în afara gamei.
Investiţiile de gamă sunt în cea mai mare parte a cazurilor supuse unui acord
particular.Investiţiile în afara gamei nu sunt supuse în mod sistematic unui acord particular.
Punerea în funcţiune a bunurilor supuse unui acord particular se face la data obţinerii
acestui acord.Pentru investiţiile de gamă,acordul particular se referă la Acordul de Fabricaţie
(AF),iar pentru investiţiile în afara gamei ,acest acord se referă la Acordul Tehnic de Punere
în Producţie (ATPP), care este dat de responsabilul de proiect.
Punerea în funcţiune a bunurilor nesupuse unui acord particular se face la data recepţiei în
sistem(recepţie administrativă),taxele nerecuperabile (autorizaţii construire,alte taxe pentru
eliberarea de autorizaţii privind lucrări de branşamente la reţele de apă,canalizare,gaze etc
precum şi cheltuieli de transport se înregistrează în debit de către contabilitate
imobilizări,punerea lor în funcţiune făcându-se odată cu bunul pentru care au fost realizate.
Punerea în funcţiune a construcţiilor se face la data când acestea sunt gata de a fi ocupate sau
utilizate.
Distingem următoarele cazuri de punere în funcţiune:
-Pentru instalaţii,utilaje,bunuri şi echipamente, documentul în baza căruia se declanşează
calculul amortizării este PIF(punerea în funcţiune) (Anexa nr.1).Responsabilitatea întocmirii
PIF-ului revine gestionarului de active din fiecare perimetru şi se semnează de o comisie
alcatuită din:
•Responsabil Centru de Cost Beneficiar;
•Responsabil afacere(derulator de lucrări);
•Intendent(gestionar de active-responsabilul de inventarul permanent al tuturor activelor
Dacia).
-Pentru utlilaje la furnizor(Direcţia Cumpărari)va transmite intendentului Certificatul de
punere în conformitate/PSW (Anexa nr.2) pe care va înscrie numărul de imobilizare şi îl va
transmite la Serviciul Contabilitate Imobilizări pentru declanṣarea amortizării.
Amplasarea utilajelor proprii la diverşi furnizori care fabrică piese necesare
producţiei de autovehicule este o politică specifică Automobile Dacia.
Evaluarea poziţiei financiare se realizează prin analiza activelor, datoriilor şi capitalul
propriu.
Activele imobilizate sunt active generatoare de beneficii economice viitoare şi

deţinute pe o perioadă mai mare de un an.Acestea sunt evaluate la costul iniţial redus cu
ajustările de valoare calculate pentru a amortiza valoarea acestor active,în mod sistematic de-
a lungul duratelor de utilizare economică.
2.3 Structura imobilizărilor corporale in cadrul societăţii
Evoluţia activelor imobilizate în 2011 se prezintă astfel:

mil.lei
INDICATORI 2010 2011 Abatere

ACTIVE
2930 3222 9,97%
IMOBILIZATE
Imobilizări necorporale 1 3 200%
Imobilizări corporale 2862 3153 10,17%
Imobilizări financiare 67 66 -1,49%
mil.lei
IMOBILIZARI
2862 3153 10,17%
CORPORALE
1.Terenuri şi
1044 1264 21,07%
construcţii
2.Instalaţii tehnice şi
1600 1257 -21,44%
maşini
3.Alte instalaţii,
27 22 -18,52%
utilaje şi mobilier
4.Avansuri şi
imobilizări corporale în 191 610 219,37%
curs
În totalul activelor imobilizate ponderea este deţinută de imobilizările corporale

cu 97,86% urmate de cele financiare cu 2,05% şi necorporale cu 0,09%.
În totalul imobilizărilor corporale ponderea este deţinută de terenuri şi construcţii
cu 40,08%, instalaţii tehnice şi maşini cu 39,86%, avansuri şi imobilizări corporale în curs cu
19,34% şi alte instalaţii utilaje şi mobilier cu 0,69%.
Observăm o creştere importantă a imobilizărilor corporale în curs. Evoluţia
investiţiilor corporale o vedem în tabelul de mai jos.
Invesţitiile corporale în curs se încadrează în elementele de capital fix şi se
referă la achiziţionarea de mijloace fixe pentru modernizare, dezvoltare, construcţie şi
înlocuire în departamentele societăţii:Presaj,Caroserie,Vopsitorie,Montaj general,Motor,Cutie
de viteză precum şi în Informatică şi Tehnică de calcul,Inginerie,cercetare,dezvoltare
produs,logistică,mentenanţă şi altele.
Evoluţia investiţiilor corporale în anul 2011 comparativ cu 2010 a fost

următoarea:
mil.lei
Explicaţii 2010 2011
Investiţii în curs de 500,3 176,2
realizare
Cheltuieli cu investiţiile 459,1 670,5
efectuate în cursul anului
Puneri în funcţiune în 806,8 274,3
cursul anului
Valoarea investiţiilor 176,2 572,68
nepuse în funcţiune
Investiţii în curs ce 176,2 572,68
urmează a fi puse in
funcţiune
Investiţii identificate ca 19,2 0
investiţii de sistat
O uṣoară creştere avem şi la categoria terenuri şi construcţii ,creştere care

provine din modernizări la hale de producţie.
La categoria instalaţii tehnice maşini avem o scădere faţă de anul anterior 2010 când această
categorie a avut o valoare foarte mare datorită punerii în aplicare a unui mare proiect,
introducerea în fabricaţie a unui nou model de autoturism DUSTER.

mil.lei
ACTIVE IMOBILIZATE 3222 3808 18,19%
Imobilizări necorporale 3 2 -33,33%
Imobilizări corporale 3153 3642 15,51%

Imobilizări financiare 66 164 148,48%

IMOBILIZARI CORPORALE 3153 3642 -15,51%
1.Terenuri şi construcţii 1264 1257 -0,55%
2.Instalaţii tehnice şi maşini 1257 1476 17,42%
3.Alte instalaţii, utilaje şi
22 19 -13,64%
mobilier
4.Avansuri şi imobilizări
610 890 45,90%
corporale în curs

cu 95,64% urmate de cele financiare cu 4,3% şi imobilizări necorporale cu 0,05%.
Creşterea semnificativă a imobilizărilor financiare este rezultatul achiziţionării
pachetului de acţiuni deţinut de Renault SAS la societatea Renault Industrie Roumanie
SRL.Şi în anul 2012 o creştere importantă o au imobilizările corporale în curs.
În totalul imobilizărilor corporale ponderea este deţinută de instalaţii tehnice şi
maşini cu 40,52%,terenuri şi construcţii cu 34,51% , avansuri şi imobilizări corporale în curs
cu 24,43% şi alte instalaţii,utilaje şi mobilier cu 0,52%.
Şi în anul 2012 o creştere importantă o au imobilizările corporale în
curs.Evoluţia investiţiilor corporale o vedem în tabelul de mai jos.
următoarea:
mil. lei
realizare
cursul anului
Valoarea investiţilor nepuse 572,68 834,41
în funcţiune
urmează a fi puse în
funcţiune
Investiţii identificate ca 0 0
La categoria instalaţii tehnice şi maşini avem o creştere prin punerea în funcţiune

a unui nou proiect DUSTER Faza 2- restilizare.
mil.lei
ACTIVE IMOBILIZATE 3808 3701 -2,81%
Imobilizări necorporale 2 1 -50,00%
Imobilizări corporale 3642 3639 -0,08
Imobilizări financiare 164 61 -62,80%

IMOBILIZĂRI
3642 3639 -0,08%
CORPORALE
1.Terenuri şi construcţii 1257 1320 5,01%
2.Instalaţii tehnice şi
1476 1959 32,72%
maşini
3.Alte instalaţii, utilaje
19 18 -5,26%
şi mobilier
4.Avansuri şi
-
imobilizări corporale în 890 342
61,57%
curs

cu 98,32% urmate de imobilizările financiare cu 1,64% şi de imobilizările necorporale cu
0,03 .În anul 2013 observăm o scădere importantă a imobilizărilor financiare
În totalul imobilizărilor corporale ponderea este deţinută de instalaţii tehnice şi
maşini cu 53,83% ,terenuri şi construcţii cu 36,27% , avansuri şi imobilizări corporale în
curs cu 9,39% , ale instalaţii,utilaje şi mobilier cu 0,49%.
În anul 2013 observăm o creştere importantă a categoriei instalaţii tehnice şi
maşini iar la categoria imobilizări corporale în curs avem o scădere care se datorează punerii
în funcţiune a utilajelor,utilaje recepţionate şi plătite integral.

următoarea:
mil. lei
realizare
cursul anului
Valoarea investiţiilor 834,41 333,88
nepuse în funcţiune
urmează a fi puse în
funcţiune
Investiţii identificate ca 0 0
Evoluţia activelor imobilizate în perioada 2011-2013 este prezentată grafic în Anexa

3,a imobilizărilor corporale în Anexa nr.4 şi a investiţiilor corporale în Anexa nr.5 . Situaţiile
financiare individuale ale Automobile Dacia SA sunt pregătite în conformitate cu Ordinul
Ministrului Finanţelor Publice nr.3055/2009 (OMF 3055/2009). Conform OMF 3055/2009
situaţiile financiare sunt pregătite în conformitate cu :
•Legea contabilităţii 82/ 1991 (republicată 2009)
•Prevederile Ordinului Ministrului Finanţelor Publice nr. 3055/2009(OMF
3055/2009) cu modificările ulterioare,respectiv:
-OMF 2869/2010;
-OMF 52/2012.
Situaţiile financiare se referă doar la SC. AUTOMOBILE DACIA.SA.
Societatea are filiale dar nu este necesar,conform cerinţelor OMF 3055/2009,să
pregătească situaţii financiare consolidate.Situaţiile consolidate se întocmesc de către
“societatea mamă”Renault SA.
Înregistrările contabile pe baza cărora au fost întocmite aceste situaţii financiare
sunt efectuate în lei (RON) atât la cost istoric cât şi la valoarea justă conform menţiunilor din
politicile contabile ale Companiei şi conform OMF 3055/2009.
Aceste situaţii financiare sunt prezentate în RON cu excepţia cazurilor în care nu
este menţionată specific o altă metodă utilizată.
Societatea Automobile Dacia S.A adaptează în permanenţă legislaţia naţională şi
fiscală la directivele Uniunii Europene.
Situaţia activelor imobilizate- Formularul 40 din situaţiile financiare ale societăţii

Valoarea brută contabilă a imobilizărilor corporale a avut o evoluţie ascendentă în
perioada 2011-2013.
În anul 2011 avem creşteri la :categoria terenuri,societatea fuzionând cu alte
societăţi preluând şi terenurile. O creştere mai semnificativă a fost la categoria instalaţii
tehnice şi maşini: s-au dezvoltat capacităţi de producţie ca urmare a introducerii în fabricaţie
a unor noi vehicule şi subansamble. Creşteri importante avem şi la categoria avansuri şi
imobilizări corporale în curs :achiziţionarea de linii noi tehnologice folosite pentru noile
modele. În anul 2011 au fost dezmembrări şi casări : demolare hale de producţie dezafectate,
dezmembrări utillaje. Pe parcursul anului 2011 societatea a vândut către societatea Johnsons
Control clădiri şi terenuri către CPS Bradu (Centrul de Piese Schimb), a vândut de asemenea
către societatea Renault Tanger din Maroc echipamente tehnologice şi maşini.
În anul 2012 avem creşterile cele mai semnificative la categoria avansuri şi
imobilizări corporale în curs ceea ce presupune achiziţionarea de linii noi tehnologice pentru
diversificarea gamei de produse prin introducerea în fabricaţie de noi modele de
vehicule.Creşterea de la categoria clădiri şi terenuri provin din preluarea unui depozit logistic
situat în comuna Oarja, judeţul Argeş, societatea preluând clădirea şi terenul aferent.Şi în
anul 2012 au fost dezmembrări şi casări. De asemenea în cursul anului 2012 societatea
Automobile Dacia a vândut către societatea Renault Mecanique Roumanie echipamente
tehnologice ( centre de uzinaj urane) şi către Renault Technologie Roumanie echipamente
tehnologice şi maşini.
În anul 2013 creşterile cele mai importante au fost la categoria instalaţii tehnice
şi maşini-diversificarea producţiei la Automobile Dacia realizându-se prin introducerea în
fabricaţie a unui bloc motor destinat noii familii de motoare H4-H5. De asemenea şi în anul
2013 s-au înregistrat dezmembrări şi casări. În cursul anului 2013 societatea Automobile
Dacia a vândut active imobilizate către societăţile: Presate Dacia S.A,Renault Technologie
Roumanie, Matriţe Dacia şi Auto Chassis Le Mans .
Evoluţia acestor creşteri si reduceri o avem în Formularul 40 din Anexe.
2.4 Contabilitatea operaţiilor privind intrarea şi ieşirea imobilizărilor corporale
Intrarea prin achiziţionare reprezintă cea mai frecventă modalitate de intrare în

întreprindere a imobilizărilor corporale. Achiziţionarea poate fi facută de la furnizori interni
sau externi, iar imobilizările corporale pot sau nu să necesite operaţii de montaj şi punere în
funcţiune. În funcţie de aceste elemente, dar nu numai, se particularizează şi metodologia
contabilă a intrării imobilizărilor corporale. Operaţiile cu privire la achiziţionarea
imobilizărilor corporale privesc: înregistrarea şi decontarea preţului de cumpărare, a taxelor
nerecuperabile, a cheltuielilor de transport – manipulare, a cheltuielilor de montaj şi punere în
funcţiune (pentru cele care necesită astfel de lucrări) şi recepţia acestora.
Achiziţionarea din ţară de imobilizări corporale care nu necesită montaj.
Automobile Dacia Renault a achiziţionat o maşină de alezat cu următoarea factură :
 preţul de cumpărare: 3000 lei
 cheltuieli de transport: 100 lei
Total 3.100 lei

 TVA 24% 744 lei
Total factură 3844 lei

İntrarea imobilizărilor corporale la costul de achiziţie de 3.100 lei
(3.000 lei preţ de cumpărare + 100 lei cheltuieli de transport) se înregistrează prin operaţia
contabilă :
3844 lei % = 404 3844 lei
2131 Furnizori de imobilizări
3100 Echipamente tehnologice
4426
744 TVA deductibilă
Achiziţionarea din ţară de imobilizări corporale care necesită montaj.

Costul de achiziţie cuprinde preţul de cumpărare, cheltuielile de transport şi
cheltuielile de montaj şi punere în funcţiune. Montajul şi punerea în funcţiune pot fi efectuate
de o societate specializată sau de Automobile Dacia Renault în regie proprie.
Montajul este asigurat de o societate specializată.
Automobile Dacia Renault a achiziţionat o linie tehnologică cu preţul de cumpărare de
20.000 lei, cheltuieli de transport incluse în factură 500 lei, TVA 24%. Montajul şi punerea în
funcţiune au fost asigurate de o societate specializată: valoarea totală a lucrărilor, facturate la
două date, este de 1.000 lei, TVA 24%.
Costul de achiziţie = 20.000 lei + 500 lei + 1.000 lei = 21.500 lei
Operaţiile contabile :
a)înregistrarea facturii furnizorului liniei tehnologice :
25420 lei % = 404 25420 lei
25420 Imobilizări corporale
în curs de executie
4426
Dacă imobilizările corporale sunt de valori mari, iar furnizorii le pun în fabricaţie
după încasarea prealabilă a unui avans, acesta se contabilizează la plată în contul 232
“Avansuri acordate pentru imobilizări corporale” şi se reţine la decontarea facturii din datoria
constituită.
Menţionând datele facturii de mai sus şi considerând avansul plătit în sumă de
3.500 lei, operaţiile care intervin sunt :
a)plata avansului convenit furnizorului ;
3.500 lei 232 = 5121 3.500 lei
Avansuri acordate pentru Conturi la bănci
imobilizări corporale în lei
b)înregistrarea facturii furnizorului :
25420 lei % = 404 25420 lei
20500 Imobilizările corporale
în curs de execuţie
c)decontarea facturii : reţinerea avansului din datorie şi plata diferenţei :
25420 404 = % 25420
Furnizori de imobilizări 232 3500
Avansuri acordate
pentru imobilizări corporale
5121
21920
Conturi la bănci în lei
Montajul este realizat în regie proprie .
Cheltuielile ocazionate sunt contabilizate, pe măsura efectuării lor.
Pentru montarea şi punerea în funcţiune a liniei tehnologice Automobile Dacia
Renault a cheltuit 800 lei, din care : 700 lei salarii şi 100 lei materiale consumabile.
a) înregistrarea cheltuielilor de montaj şi punere în funcţiune :
700 lei 641 = 421 700 lei
Cheltuieli cu salariile Personal-salarii
personalului datorate
100 lei 602 = 302 100 lei
Cheltuieli cu Materiale consumabile
materialele consumabile
b) decontarea costului lucrărilor asupra investiţiei efectuate:
800 lei 231 = 722 800 lei

İmobilizări corporale Venituri din producţia
în curs de execuţie de imobilizări corporale
c) recepţia liniei tehnologice la valoarea contabilă de 21.300 lei
(20.500 lei preţ de cumpărare + 800 lei cheltuieli de montaj ) :
21.300 lei 2131 = 231 21.300 lei

Echipamente İmobilizări corporale
tehnologice în curs de execuţie
Atunci când Automobile Dacia Renault apelează la credite bancare pe termen

lung pentru finanţarea achiziţiei, construcţiei sau producţiei de active pe ciclu lung de
fabricaţie, dobânda (costul îndatorării) la capitalul împrumutat poate fi tratată potrivit
normelor contabile în două moduri : inclusă în costul imobilizării (capitalizată) sau inclusă în
cheltuielile perioadei. Presupunând că plata furnizorului liniei tehnologice s-a facut dintr-un
credit bancar pe termen lung iar dobânda estimată este de 2.000 lei, în ipoteza capitalizării ea
se înregistrează prin operaţia contabilă :
2.000 lei 231 = 1682 2.000 lei
İmobilizări corporale Dobânzi aferente
în curs de execuţie creditelor bancare pe termen lung
În situaţia dată costul de achiziţie se majorează cu 2.000 lei şi devine 23.300 lei
(20.500 lei preţ de cumpărare + 800 lei cheltuieli de montaj + 2.000 lei dobânda). Diferenţa
între dobânda estimată şi cea efectivă, se înregistrează pe seama cheltuielilor perioadei
majorându-le, dacă dobânda efectivă este mai mare decât dobânda estimată :
2.000lei 666 = 1682 2.000 lei
Cheltuieli privind Dobânzi aferente creditelor
dobânzile bancare pe termen lung
diminuându-le, în situaţia inversă :
2.000 lei 1682 = 666 2.000 lei

Dobânzi aferente Cheltuieli privind dobânzile
creditelor bancare pe
termen lung
Achiziţionarea de imobilizări corporale din import.

Automobile Dacia Renault achiziţionează la 15.03.N un utilaj din import ştiind
că preţul de import (valoarea în vamă) este de 6.000 €, cursul valutar 4,45 lei/€, taxa vamală
10%, comisionul vamal 1%, TVA 24%. Plata furnizorului extern se face la data de 20.03.N la
cursul de 4.50 lei/€.
Calculul costului de achizitie se prezintă în tabelul de mai jos:

Calculul costului de achiziţie în vamă
Nr. Explicatii Valoarea în Valoarea de
crt valută (€) evidenţă în lei
(4,45 lei /€)
1 Valoarea în vamă (preţul de import) 6.000 26.700
2 Taxa vamală : 1 x 10% - 2.670
3 Comisionul vamal : 1 x 1 % - 267
4 Cost de achizitie în vamă (1+2+3) 6.000 29.637
5 TVA deductibilă : 4 x 24% - 4.429
a) înregistrarea costului de achiziţie al utilajului importat :
29637 lei 2131 = % 29637 lei

Echipamente tehnologice 404
Furnizori de 26700
imobilizări
446 2670
Alte impozite,taxe şi
vărsăminte asimilate
447
Fonduri speciale-taxe şi 267
varsăminte speciale
b) plata taxelor datorate în vamă :
10050 lei % = 5121 10050

2670 446
Alte impozite,taxe Conturi la bănci
şi vărsaminte asimilate în lei
267 447
Fonduri speciale-taxe şi
vărsăminte asimilate
7113 4426
TVA deductibilă
c) plata furnizorului extern pe 20.03.N la cursul de 4,50 lei/€ :
 valoarea în lei la plată : 6.000 € x 4,50 lei/€ = 27.000 lei
 valoarea în lei la data constituirii datoriei :
6.000 € x 4,45 € = 26.700 lei

 diferenţa de curs valutar, nefavorabilă = 300 lei
27000 % = 5124 27000 lei

26700 404
Furnizori de imobilizări Conturi la bănci
300 665 în valută
Cheltuieli din diferenţe de
curs valutar
İntrarea prin construire.
Construirea de imobilizări corporale poate fi realizată de către întreprindere în
două modalităţi : în antrepriză sau în regie proprie.
Automobile Dacia Renault construieşte în antrepriză o construcţie industrială în
următoarele condiţii : avans acordat constructorului 30.000 lei, plăţi periodice pe bază de
situaţii de lucrări 350.000 lei, cota de garanţie reţinută la terminarea şi recepţia construcţiei
22.500 lei, TVA 24%.
a) avansul plătit societăţii de construcţii în sumă de 20.000 lei
30.000 lei 232 = 5121 30.000 lei

Avansuri acordate Conturi la bănci
pentru imobilizări în lei
b) înregistrarea situaţiilor de lucrări în perioada de executare a
lucrărilor în sumă de 350.000 lei,TVA 24% :

434000 % = 404 434000 lei
350000 231 Furnizori
Imobilizări corporale de imobilizări
84000 4426
TVA deductibilă
c) recepţia finală a construcţiei :
350.000 lei 212 = 231 350.000 lei

Construcţii İmobilizări corporale
d) decontarea situaţiilor de lucrări : reţinerea avansului de 30.000
lei, a cotei de garanţie de 22.500 lei şi plata diferenţei de 265.000 lei : 434.000 lei – (30.000
lei + 22.500 lei):
434000 lei 404 = % 434000
Furnizori de imobilizări 232 30000
Avansuri acordate
pentru imobilizări
167 22500
Alte împrumuturi si
datorii asimilate
5121 381500
Conturi la bănci
în lei
e) concomitent, TVA deductibilă aferentă cotei de garanţie
reţinută se evidenţiază ca TVA neexigibilă : 22.500 lei x 24% = 5.400 lei:

5.400 lei 4428 = 4426 5.400 lei
TVA neexigibilă TVA deductibilă
f) restituirea la exprimarea perioadei de garanţie a cotei de garanţie de 22.500

lei:
22.500 lei 167 = 5121 22.500 lei

Alte împrumuturi şi Conturi la bănci
datorii asimilate în lei
5.400 lei 4426 = 4428 5.400 lei
TVA deductibilă TVA neexigibila
Contabilitatea amortizării şi deprecierii imobilizărilor corporale.
Normele contabile şi literatura de specialitate definesc amortizarea ca alocare

sistematică a valorii amortizabile a unui activ (imobilizări) pe întreaga sa durată de viaţă
utilă. Aşa cum se degajă din İAS 16 “Imobilizări corporale”, durata de viaţă utilă se
estimează pe baza raţionamentului profesional având în vedere factori cum sunt : nivelul
estimat de utilizare a capacităţii de producţie ; uzura fizică determinată de condiţiile concrete
de exploatare (numărul de schimburi); uzura morală apărută ca urmare a perfecţionărilor
aduse tehnicii şi tehnologiei; limitele juridice privind posibilitatea folosirii activului. Ţinând
seama de durata de viaţă, imobilizările corporale se împart în două categorii :
 imobilizări cu durată de viaţă nelimitată, şi anume terenurile,
care nu sunt supuse amortizării;

 imobilizări cu durată de viaţă limitată, celelalte imobilizări,
care sunt supuse amortizării.

Normele contabile aprobate prin OMFP nr. 3055, prevăd trei metode de
amortizare : liniară, degresivă şi accelerată.
İAS 16“Imobilizări corporale” prevede ca metodă de calcul a amortizării: metoda
liniară.
Potrivit normelor contabile nationale İFRS-urilor , amortizarea deşi reflectă o
micşorare ireversibilă a valorii contabile a imobilizărilor corporale, nu afectează în mod
direct valoarea contabilă de intrare a imobilizărilor ci o ajustează prin intermediu unui cont
rectificativ. İAS 36 “Deprecierea activelor’’ defineşte deprecierea ca o reducere de valoare
egală cu diferenţa dintre valoarea recuperabilă şi valoarea contabilă. Conform İAS 36
”Deprecierea activelor” activele nu ar trebui înregistrate la o valoare mai mare decat valoarea
lor recuperabilă.
Contabilitatea operaţiilor privind ieşirea imobilizărilor corporale.

Operaţiile privind ieşirea imobilizărilor corporale din intreprindere prezintă
particularităţi în funcţie de căile de ieşire, cele mai reprezentative fiind lichidarea şi vânzarea.
Alte căi de ieşire pot fi : donaţia, lipsuri la inventar, cauze de forţă majoră, participarea la
capitalul altor intreprinderi ş.a.
Lichidarea sau scoaterea din funcţiune a unei imobilizări corporale intervine
atunci când durata de viaţă utilă a expirat sau mai înainte dacă imobilizarea corporală nu-mi
dă randamentul asteptat. Ca urmare imobilizarea corporală supusă lichidării poate fi
amortizată integral sau parţial. Lichidarea unei imobilizări corporale ocazionează cheltuieli şi
generează venituri constând în bunuri recuperate sub formă de materiale, ansamble,
subansamble, etc.
Automobile Dacia Renault lichidează o clădire amortizată integral, cu valoarea
contabilă de 100.000 lei. Demolarea este efectuată de un terţ care a facturat serviciile prestate
la suma de 6.000 lei, TVA 24%. Din lichidare au fost recuperate diverse materiale evaluate la
suma de 7.000 lei.
Anterior lichidării Automobile Dacia Renault a contabilizat :
a) achiziţionarea clădirii la preţul de 90.000 lei:
100.000 lei 212 = 404 100.000 lei

Construcţii Furnizori de imobilizări
b) amortizarea integrală a clădirii :
100.000 lei 6811 = 281 100.000 lei
Cheltuieli de exploatare Amortizări privind

privind amortizarea imobilizările corporale
imobilizărilor
La lichidare Automobile Dacia Renault contabilizează :

a) scoaterea din evidenţă a clădirii :
100.000 lei 281 = 212 100.000 lei

Amortizări privind Construcţii
imobilizările corporale
b) cheltuieli de lichidare reprezentând serviciile prestate de un
terţ în sumă de 6.000 lei, TVA 24%:

7440 lei % = 401 7440 lei
6000 628
Alte cheltuieli cu serviciile Furnizori
executate de terţi
1440 4426
TVA deductibilă
c) materialele recuperate din lichidare în sumă de 7.000 lei :
7.000 lei 302 = 7588 7.000 lei

Materiale consumabile Alte venituri
din exploatare
Surplusul valoric rezultat din lichidare de 1.000 lei (7.000 lei materiale
recuperate – 6.000 lei cheltuieli de lichidare) este folosit de întreprindere ca sursă de
autofinanţare.
În situaţia în care imobilizarea corporală (clădirea) ar fi fost amortizată parţial, de
exemplu pentru suma de 70.000 lei, intervin particularităţi vizând recuperarea valorii
neamortizate, de 30.000 lei. Valoarea neamortizată de 30.000 lei se recuperează prin
includerea ei în cheltuieli cont 6583 “Cheltuieli privind activele cedate şi alte operaţii de
capital”, integral la lichidare, dacă este vorba de o valoare care nu afectează sensibil
rezultatul financiar. Operaţiile contabile specifice lichidării imobilizării corporale
amortizate parţial sunt:
Operaţiile anterioare lichidării :
a) achiziţionarea clădirii la preţul de 100.000 lei :
100.000 lei 212 = 404 100.000 lei

Construcţii Furnizori de imobilizări
b) amortizarea clădirii până la data lichidării pentru suma de 70.000 lei:
70.000 lei 6811 = 281 70.000 lei

privind amortizarea imobilizări corporale
imobilizărilor
Operaţiile la lichidare :
a) evidenţierea cheltuielilor de lichidare facturate de un terţ:
7140 lei % = 401 7140 lei

628 Furnizori
6000 Alte cheltuieli cu serviciile
executate de terţi
1440 4426
TVA deductibilă
b) evidenţierea materialelor recuperate din lichidare :
7.000 lei 302 = 7588 7.000 lei

Materiale consumabile Alte venituri
din exploatare
İeşirea prin vânzare este decisă de conducerea Automobile Dacia Renault atunci
când durata de viaţă a expirat, când imobilizările nu mai dau randamentul scontat sau când se
urmăreste înlocuirea imobilizărilor existente cu altele mai performante.
Automobile Dacia Renault vinde o instalaţie la preţul negociat de 8.000 lei,
TVA 24%; valoarea contabilă este 13.000 lei, iar amortizarea calculată 10.000 lei.
a) vânzarea instalaţiei la preţul negociat de 8.000 lei, TVA 24%:
9920 461 = % 9920

Debitori diverşi
7583 8000
Venituri din vânzarea
activelor şi alte operaţii
de capital
4427 1920
TVA colectată
b) scoaterea din evidenţă a instalaţiei vândute amortizată
parţial (valoarea contabilă 13.000 lei, amortizare calculată 10.000 lei)
13000lei % = 2131 13000 lei

10000 281 Echipamente
Amortizări privind tehnologice
3000 6583
Cheltuieli privind
activele cedate
şi alte operaţii de capital
Metoda de calcul ṣi contabilizare a reevaluării imobilizărilor corporale
Reevaluarea prin schimbarea valorii contabile brute şi amortizării cumulate

Această metodă de calcul presupune recalcularea valorii contabile brute şi a
amortizării cumulate pe baza unui indice de preţ. În acest fel valoarea contabilă a imobilizării,
după reevaluare, este egal cu valoarea sa reevaluată.
O societate comercială deţine la 01.01.N un utilaj achiziţionat la 29.12.N-1 cu
valoarea contabilă de 12.000 lei, durata 8 ani, amortizabil liniar. Dupa doi ani de funcţionare,
adică la 31.12.N+1 se efectuează reevaluarea utilajului. Indicele de preţ folosit este 1,2.
a) calculul şi contabilizarea plusului şi/sau minusului de valoare din reevaluare.
Calculul diferenţelor de valoare din reevaluare se prezintă astfel :
Calculul valorii contabile brute, a amortizării si a valorii contabile nete

înainte şi după reevaluarea din 31.12.N+1
Nr. Explicaţii Valori înainte de Valori după Diferenţa de valoare
crt reevaluare reevaluare (+/-)
0 1 2 3=col.2 x1,2 4=3-2(+),2-3(-)
1 Valoarea contabilă 12.000 14.400 +2.400
bruta
2 Amortizarea 3.000 3.600 +600
cumulată
3 Valoarea contabilă 9.000 10.800 +1.800
netă
Plusul de valoare rezultat din prima reevaluare a utilajului la 31.12.N+1 se

înregistrează astfel :
2.400 lei 2131 = % 2400 lei
105 1800
Rezerve din reevaluare
281 600
Amortizări privind
Echipamente tehnologice
Reevaluarea prin schimbarea valorii contabile nete
Reevaluarea prin schimbarea valorii contabile nete presupune eliminarea din valoarea
contabilă brută a amortizării cumulate, iar valoarea contabilă netă este recalculată la valoarea
reevaluată a imobilizării. Această metodă este folosită pentru clădirile care sunt reevaluate la
valoarea lor de piată.
Menţinem datele exemplului anterior şi considerăm că la 31.12.N+1 valoarea justă a
utilajului reevaluat este de 10.800 lei (egală cu valoarea contabilă netă reevaluată în metoda
1).
Operatiile contabile la 31.12.N+1 :
a) Eliminarea amortizării cumulate de 3.000 lei din valoarea contabilă brută a
utilajului :
3.000 281 = 2131 3.000

Amortizări privind Echipamente tehnologice
b) calculul şi înregistrarea diferenţei de valoare din reevaluare:
 valoarea justă 10.800
 valoarea contabilă netă 9.000
 plus de valoare 1.800
1.800 231 = 105 1.800

Imobilizări corporale Rezerve din reevaluare
În continuare amortizarea se calculează în funcţie de valoarea justă
(10.800 u.m.) şi de durata ramasă (6 ani). Pentru exercitiile N+2 si N+3 amortizarea însumată
(calculata identic metodei 1) de 3.600 lei, se înregistrează astfel :
3.600 681 = 281 3.600
privind amortizările, imobilizările corporale
provizioanele si ajustările
pentru depreciere
La a doua reevaluare din 31.12.N+3 consideram valoarea justă de 6.120 lei (egală cu
valoarea contabilă netaă reevaluată în metoda 1).
Operaţiile contabile la 31.12.N+3 sunt :
a) eliminarea amortizării cumulate de 3.600 lei din valoarea contabilă brută a
utilajului :
3.600 681 = 2131 3.600

Cheltuieli de exploatare Echipamente tehnologice
privind amortizările,
provizioanele şi ajustările
pentru depreciere
b) calculul şi înregistrarea diferenţei de valoare din reevaluare:
 valoarea justă 6.120
 valoarea contabilă netă 7.200
 minus de valoare 1.080
Minusul , fiind în limita plusului anterior de valoare o va diminua :

1.080 105 = 2131 1.080
Rezerve din reevaluare Echipamente tehnologice
Concluzii
Contabilitatea îmbină armonios teoria abstractă cu realitatea fenomenelor studiate.Ea

furnizează un sistem de informaţii corelat ṣi verificat nelăsând loc subiectivismului ṣi
promovând rigurozitate ṣi exactitate în reflectarea fenomenelor economico
financiare.Contabilitatea reprezintă o activitate specializată în măsurarea,evaluarea
cunoaṣterea, gestiunea ṣi controlul activelor,datoriilor ṣi capitalurilor proprii precum ṣi a
rezultatelor obţinute din activitatea persoanelor fizice ṣi juridice. Trebuie să asigure
înregistarea cronologică ṣi sistematică, prelucrarea ,publicarea ṣi păstrarea informaţiilor cu
privire la poziţia financiară ,performanţa financiară ṣi fluxurile de trezorerie atât pentru
cerinţele interne ale acestora cât ṣi în relaţiile cu asociaţii sau acţionarii, investitorii prezenţi
ṣi potenţiali, furnizorii instituţiilor publice ṣi alte persoane fizice ṣi juridice.
Imobilizările corporale reprezintă bunuri economice, active generatoare de
beneficii,caracterizate prin faptul că au o durată de folosinţă îndelungată în activitatea
întreprinderii, lichiditate mai mare de un an,participă la mai multe circuite economice. Ele
reprezintă o sursă controlată de întreprindere care provine din evenimente trecute ṣi de la care
se aṣteaptă să genereze avantaje economice viitoare – beneficii,fluxuri de lichidităţi de care să
beneficieze întreprinderea.Valoarea imobilizărilor corporale se recuperează treptat pe calea
amortizării prin includerea unei cote-părţi în costul activitatii la care participă. Aspectele
principale în contabilitatea imobilizărilor corporale sunt :recunoaṣterea activelor,
determinarea valorilor contabile ṣi a cheltuielilor cu amortizarea ṣi cu pierderile din
depreciere care trebuie recunoscute în raport cu acestea.
Existenţa ,funcţionarea ṣi dezvoltarea unei entităţi presupune consumul de mijloace
băneṣti concretizate în bunuri sau servicii achiziţionate. Beneficiile aṣteptate de pe urma
exploatării acestora se obţin fie în perioada curentă fie în perioada viitoare.Dacă beneficiile se
obţin în perioada viitoare atunci valorile bunurilor ṣi serviciilor vor fi considerate active
imobilizate în perioada curentă.
Ȋn lucrarea de faţă am tratat ca tema abordările teoretice ṣi reflectarea în contabilitate a
principalelor operaţiuni privind recunoaṣterea imobilizărilor corporale precum ṣi amortizarea
ṣi înregistrările efectuate în contabilitate, luând ca exemplu societatea comercială
SC.Automobile Dacia S.A.
Lucrarea reprezintă trecerea de la teorie ṣi metodele impuse de standardele naţionale
ṣi internaţionale de contabilitate la activitatea practică, concretă ,desfăṣurată în entitatea
economică.
Am ales această temă deoarece am considerat-o de o importanţă deosebită ,
imobilizările corporale reprezentând un subiect de actualitate ṣi elemente de bază în
economie. La majoritatea întreprinderilor imobilizarile corporale au ponderea cea mai mare
în totalitatea activelor întreprinderii ṣi pot influenţa rezultatele financiare.De asemenea sunt
importante deoarece sunt destinate dezvoltării ṣi întreţinerii activităţilor în entitate sau
participă direct la realizarea obiectului de activitate al întreprinderii.
Recunoaṣterea în contabilitate a imobilizărilor corporale se efectuează atât potrivit
reglementărilor contabile în vigoare cât ṣi în conformitate cu conţinutul economic al
operaţiunilor desfăṣurate. La nivel naţional criteriile de recunoaṣtere a imobilizărilor coporale
precum ṣi tratamentul contabil aplicat imobilizărilor corporale sunt reglementate prin Ordinul
Ministrului Finanţelor Publice nr.3055/ 2009 pentru aprobarea Reglementărilor contabile
conform cu Directivele europene iar la nivel internaţional unele aspecte contabile referitoare
la imobilizările corporale sunt prevăzute în IAS 16- Imobilizări corporale.
Societatea are organizată contabilitatea activelor imobilizate conform legislaţei în
vigoare ṣi cu normele Uniunii Europene. Sunt îndeplinite condiţiile necesare pentru
întocmirea documentelor justificative privind operaţiile economice, privind imobilizările,
organizarea ṣi efectuarea inventarieii elementelor de activ imobilizat precum ṣi valorificarea
rezultatelor financiar contabile ,respectarea regulilor de întocmire a situaţiilor financiare
anuale, de punere a acestora în termen la organele în drept ṣi publicarea lor ,păstrarea
documentelor justificative , a registrelor situaţiilor financiare anuale.
BIBLIOGRAFIE
[1] Feleagă,N. Politici şi opţiuni contabile, Editura Economică, Bucureşti 2002.

Malciu, L.
[2] Feleagă,N. Recunoaştere,evaluare şi estimare în contabilitatea internaţională,

Malciu,L. Editura CECCAR,Bucureşti, 2004.
[3] Feleaga, N. Contabilitate Financiară-o abordare europeană şi internaţională

Malciu,L (vol.2) ,Editura InfoMega, Bucuresti , 2005.
[4] Feleaga, N. Contabilitate Financiară- O abordare europeană şi internaţională

Feleaga, L. (ediţia a doua), Editura Economică, Bucureşti, 2007.
[5] Feleaga, N. Politici şi opţiuni contabile, Editura Infomega, Bucuresti, 2008 .

Feleaga,L.
[6] Girbina, M. Sinteze,studii de caz şi teste grilă privind aplicarea IAS (revizuite)
Bunea , S. IFRS (vol.1), Editura CECCAR, Bucureşti,2007.
[7] Ristea, M. Contabilitatea societăţilor comerciale, vol.1, Editura

Dumitru, C. Universitară (rev), Bucureṣti , 2009.
[8] *** Ghid pentru înţelegerea şi aplicarea Standardelor Internaţionale de

Contabilitate- IAS 16, Editura CECCAR, Bucureşti, 2003.
[9] *** Ghid pentru înţelegerea şi aplicarea Standardelor Internaţionale de

Contabilitate- IAS 36, Editura CECCAR, Bucureşti, 2004.
[10] *** Codul Fiscal
[11] *** www.daciagroup.com
[12] *** Catalog privind clasificarea ṣi duratele normale de funcţonare a

mijloacelor fixe
[13] *** Serviciul Contabilitate Generală Automobile Dacia S.A

[14] *** Serviciul Contabilitate Imobilizări Automobile Dacia S.A

Licenta Imobilizari

Încărcat de

Informații document

Descriere:

Titlu original

Drepturi de autor

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Descriere:

Drepturi de autor:

Licenta Imobilizari

Titlu original:

Încărcat de

Descriere:

Drepturi de autor:

CUPRINS

Capitolul 1 : Contabilitatea imobilizărilor corporale conform IAS 16 ............................

1.1 Recunoaşterea imobilizărilor corporale.......................................................................

Capitolul 2: Aplicaţie practică- Imobilizările corporale în activitatea societăţii comerciale

2.1 Prezentarea generală a societăţii Automobile Dacia S.A................................................

Contabilitatea este adesea numită „limba afacerilor”.Acest limbaj poate fi considerat

CONTABILITATEA IMOBILIZĂRILOR CORPORALE CONFORM

1.1 Recunoaşterea imobilizărilor corporale

Conform IAS 16.6, o imobilizare corporală este un activ tangibil deţinut de o

Recunoaşterea imobilizărilor corporale conform OMFP 3055

1.2 Evaluarea iniţială a imobilizărilor corporale

Structura şi modul de determinare a costului imobilizărilor corporale diferă în funcţie de

Producţia de imobilizări corporale

Tratamentul diferenţelor de curs valutar

Imobilizări corporale aduse ca aport

Cheltuieli ulterioare conform OMFP 3055

1.3 Evaluarea ulterioară a imobilizărilor corporale

Conform celui de-al doilea procedeu :

Debit 212 Credit

Sold final debitor 900.000

Standardul IAS 16 prevede că amortizarea calculată după reevaluare se include în costul

Cheltuieli de exploatare privind = Amortizarea construcţiilor 60000

Înregistrarea diferenţelor din reevaluare

Conform OMFP 3055 amortizarea se stabileşte prin aplicarea cotelor de amortizare

Amortizarea aferentă imobilizărilor corporale se înregistrează în contabilitate ca o

Conform Codului Fiscal, pentru mijloacele fixe amortizabile şi terenuri-costul de

Cheltuielile aferente achiziţionării ,producerii,constituirii,asamblării,instalării sau

1.4 Evaluarea la ieṣire a imobilizărilor corporale

Aceasta se realizează la valoarea de intrare,odată cu diminuarea amortizărilor şi pierderilor de

APLICAȚIE PRACTICĂ–IMOBILIZĂRILE CORPORALE ÎN

2.1 Prezentarea generală a societăţii Automobile Dacia S.A

S.C AUTOMOBILE DACIA S.A este o societate pe acţiuni înfiinţată în 1990 ,sediul

Reevaluarea imobilizărilor corporale

-indici de creştere a preţurilor;

-gradul de uzură fizică funcţională;

-modernizările realizate în scopul creşterii valorii de utilizare,sporirii condiţiilor de confort şi

Comisia a reevaluat şi grupa echipamentelor tehnice şi a concluzionat că valoarea lor

Diferenţa totală de reevaluare în sumă de 222.192.149 lei a fost înregistrată în „Diferenţe de

Terenuri şi clădiri 122.743.583 350.445.650 77.529 473.111.704

Când societatea stabileşte că o imobilizare corporală este destinată vânzării sau se

Reevaluare Reevaluare Valoarea Total reevaluări

Terenuri şi clădiri 122.601.997 350.445.650 270.946 472.776.701

Sistemul informatic folosit de societate nu oferă suficiente informaţii pentru

Exemplu de calcul amortizare:

Activele imobilizate sunt active generatoare de beneficii economice viitoare şi

2.3 Structura imobilizărilor corporale in cadrul societăţii

Evoluţia activelor imobilizate în 2011 se prezintă astfel:

INDICATORI 2010 2011 Abatere

Imobilizări corporale 2862 3153 10,17%

Imobilizări financiare 67 66 -1,49%

În totalul activelor imobilizate ponderea este deţinută de imobilizările corporale

Evoluţia investiţiilor corporale în anul 2011 comparativ cu 2010 a fost

O uṣoară creştere avem şi la categoria terenuri şi construcţii ,creştere care

Evoluţia activelor imobilizate în 2012 se prezintă astfel:

Imobilizări necorporale 3 2 -33,33%

Imobilizări corporale 3153 3642 15,51%

INDICATORI 2011 2012 Abatere

În totalul activelor imobilizate ponderea este deţinută de imobilizările corporale

La categoria instalaţii tehnice şi maşini avem o creştere prin punerea în funcţiune

Imobilizări necorporale 2 1 -50,00%

Imobilizări corporale 3642 3639 -0,08

Imobilizări financiare 164 61 -62,80%