Sunteți pe pagina 1din 3

Evoluția supereroilor și influența supereroului modern

asupra culturii populare

Introduși publicului la începutul secolului XX prin intermediul benzilor desenate, supereroii au


reprezentat dintotdeauna un simbol al dreptății, al efortului recompensat și al speranței. Fiind
învingătoare la finalul oricărei aventuri, aceste personaje conduse de un puternic simț al datoriei
impresionează prin caracterul lor perseverent și just, devenind pentru mulți copii chiar primul lor model
în viață. Deși popularitatea lor putea fi remarcată încă de la început, aceștia au dobândit cei mai mulți
fani abia după emergența lor în lumea televiziunii. Acum, filmele cu supereroi sunt omniprezente pe
ecranele oamenilor, cu fiecare regizor nou încercând să remodeleze aceste universuri deja
arhicunoscute într-un mod original, aducând astfel în discuția publicului larg subiecte din ce în ce mai
variate și mai complexe.
Influența crescândă a acestui tip de personaje este acum un element foarte important al culturii
populare contemporane și are un impact pozitiv în rândul societății atât la nivel socio-politic, prin
încurajarea publicului tânăr să-și dezvolte o atitudine activă și implicată, cât și la nivel social, prin
punerea într-o altă lumină a subiectelor sensibile legate de mintea umană și nu în ultimul rând,
promovează în rândul tineretului activități, obiceiuri sau interese benefice pentru dezvoltarea lor.
În primul rând, caracterul implicat al personajelor de tip supererou și modul în care, indiferent
de dificultățile pe care le întâmpină, reușesc să pună nevoile societății înaintea nevoilor personale ajută
tinerii să-și dezvolte o conștiință socio-politică și o atitudine mult mai deschisă și mai activă în cadrul
proceselor de modelare a societății (electoral, religios etc.) din comunitatea în care trăiesc. Relevante în
acest sens sunt exemplele lui Superman și Captain America, stâlpi ai comunităților ficționale în care
trăiesc, și a căror acțiuni sunt tot timpul orientate către progres, către schimbarea valorilor societății
înspre bine. De asemenea, începând cu filmele din Marvel Cinematic Universe, și mai exact, începând
cu seria The Avengers, supereroii sunt prezentați ca un grup instituționalizat, a cărui dinamică e bazată
pe cooperare și participare, indiferent de situație, la salvarea lumii întregi. Acest lucru contribuie la
promovarea lucrului în echipă și la îmbunătățirea relațiilor sociale din cadrul grupurilor de oameni. Pe
de altă parte, instituțiile din producțiile Marvel se dovedesc a fi de multe ori insuficient de capabile să
gestioneze diverse situații și acest lucru poate înrăutăți imaginea publică pe care au o instituțiile din

1
diverse societăți, totodată putând cauza reacții adverse din partea audienței acestor filme. Pe măsură ce
povestea progresează, cu apariția mai multor filme, instituțiile evoluează, fiind prezentate ca fiind din
ce în ce mai capabile, lucru ce anulează reacțiile la evenimentele precedente.
În al doilea rând, prin continua lor evoluție și diversificare, supereroii, odată prezentați ca fiind
posesori de puteri supranaturale, specifice eroului grecesc mitic, capabil să „salveze situația” în orice
moment, cu ajutorul puterilor sale, este, acum prezentat deseori, prin prisma unui om obișnuit, nevoit să
suporte și dificultăți predominante societății noastre, în ciuda beneficiilor aduse de puterile sale
supranaturale. Supereroul modern, și câteodată și oponenții săi, sunt înzestrați cu trăsături foarte
umanizate, sau având legături sociale care, de multe ori, le fac puterile să pară inutilizabile și inutile.
Relevant în acest sens este filmul Joker, care reduce personajul, odată aparent indestructibil, și care
reușea, în ciuda eforturilor supraumane ale rivalului său, să prospere, la un om simplu, doborât de
comportamentul nepăsător al oamenilor din jurul său și care se confruntă cu probleme mentale prezente
în lumea reală. Acest film arată latura vulnerabilă și umană a personajelor considerate de majoritatea
oamenilor, invincibile, stăpîne peste lumile lor. Desigur, acest lucru poate fi considerat și negativ.
Sugestive sunt exemplele de personaje de tip antihero (Deadpool, Punisher) care atrag din ce în ce mai
mulți fani. În ciuda atitudinii violente, anti-sistem pe care o promovează aceștia, ei ajung să
dobîndească, de-a lungul evoluției lor, din ce în ce mai multe trăsături pozitive, și arată de multe ori
chiar empatie, comportament ce ilustrează capacitatea omului, indiferent cât de corupt, de a evolua și
de a lua parte la acțiuni pozitive, ce ajută societatea.
Nu în ultimul rând, comportamentele pe care le promovează supereroii și interesele pe care le
manifestă ei asupra unor subiecte devin dezirabile pentru audiențele producțiilor ce au ca protagoniști
supereroii respectivi. Se poate observa, în cazul personajelor ca Batman și Ironman, că, de la apariția
lor, mult mai mulți tineri au început să manifeste interes în privința efortului fizic, respectiv, ingineriei,
mai ales roboticii. Acest comportament se datorează beneficiilor pe care eforturile depuse de acești
supereroi le aduc, aceste interese în sine aducându-i chiar la rangul de supereroi.
Pentru a concluziona, apariția din ce în ce mai frecventă a supereroilor în filmele contemporane
populare are un impact pozitiv asupra societății datorită valorilor pozitive, pro-active la nivel
comunitar, pe care le promovează personajele de acest gen și faptul ca aceasta trezește în rîndul
tinerilor o conștiință socio-politică benefică. Totodată aceste filme oferă un cadru mult mai deschis, în
care pot fi introduse mult mai ușor subiecte ce pot fi considerate tabu sau sensibile, lucru ce oferă o
perspectivă nouă asupra problemelor mentale predominante în rândul oamenilor normali, care apar și în
rândul personajelor posesoare de puteri supranaturale. De asemenea, impactul pozitiv al acestor tipuri

2
de personaje este influența lor asupra intereselor oamenilor, prin intermediul lor putând fi prezentate
toate tipurile de ocupații prin prisma unor superputeri fictive.

Referințe
1. Participatory fan culture: Building socio-political consciousness in youth through superhero
movies (Vikas Upadhyay 2019)
2. Classical heroes in modern movies: mythological patterns of the superhero (William Indick
2004)
3. The birth and the death of the superhot (Mattie Tops, Sander L. Koole, Daniel A. Fockenberg,
Iris K. Schneider 2014)
4. Becoming Batman: The possibility of a superhero (John Hopkins University Press 2008)
5. Inventing Ironman: The possibility of a human machine (John Hopkins University Press 2008)

S-ar putea să vă placă și