ELECTRODINAMICA

Obiectivele modului

• Cunoașterea noțiunilor de bază ale fenomenelor electromagnetice

• Electrodinamica
• Unde electromagnetice și fenomene produse de acestea
• Aplicații ale ecuațiilor lui Maxwell

Cuprins Curs 3 (16 martie 2020)

1. INDUCȚIA ELECTROMAGNETICĂ ...............................................................2

1.1 Fenomenul de inducție electromagnetică ............................................2
1.2 Energia câmpului magnetic ...................................................................5
2. ECUAȚIILE LUI MAXWELL ...........................................................................6
2.1 Inducția electromagnetică și curentul de deplasare ...........................6
2.2 Ecuațiile lui Maxwell ...............................................................................9

1
 FIZICĂ

 adnotații……
…………………
…………………
…………………
………………… 1. INDUCȚIA ELECTROMAGNETICĂ
…………………
…………………
………………… 1.1 Fenomenul de inducție electromagnetică
…………………
…………………
………………… În capitolele "Electrostatica" și "Magnetostatica" au fost studiate
…………………
câmpurile electrice și magnetice statice E ( x, y, z ), B( x, y, z ) . Majoritatea
…………………
………………… fenomenelor electrice și magnetice au loc pentru câmpuri electrice și magnetice
…………………
………………… variabile în timp E ( x, y, z, t ), B( x, y, z, t ) . Obiectul electromagnetismului este
…………………
tocmai studierea fenomenelor electrice și magnetice variabil în timp. Un
…………………
………………… asemenea fenomen important este inducția electromagnetică.
…………………
Inducția electromagnetică reprezintă fenomenul de apariție a unei
…………………
………………… tensiuni într-un circuit electric străbătut de un flux magnetic variabil în
…………………
timp. 1
…………………
…………………
…………………
…………………
…………………
………………… A B
………………… I2
I1
…………………
…………………
…………………
………………… E
………………… R
………………… G
…………………
………………… Figura 1
…………………
………………… Acest fenomen poate fi pus în evidență printr-o experiență simplă
………………… Inducția electromagnetică reprezintă fenomenul de apariție a unei tensiuni într-
…………………
………………… un circuit electric străbătut de un flux magnetic variabil în timp. Acest fenomen
………………… poate fi pus în evidență printr-o experiență simplă Inducția electromagnetică
…………………
………………… reprezintă fenomenul de apariție a unei tensiuni într-un circuit electric străbătut
………………… de un flux magnetic variabil în timp. Acest fenomen poate fi pus în evidență
…………………
…………………
………………… 1
A nu se confunda cu inducția magnetică ce reprezintă o mărime fizică  B
  SI = T( Tesla ) , în
………………… schimb inducția electromagnetică reprezintă unfenomen.
…………………
2
…………………
…………………
……………..
 INDUCȚIA ELECTROMAGNETICĂ
 adnotații……
…………………
printr-o experiență simplă Inducția electromagnetică reprezintă fenomenul de …………………
apariție a unei tensiuni într-un circuit electric străbătut de un flux magnetic …………………
…………………
variabil în timp. Acest fenomen poate fi pus în evidență printr-o experiență …………………
simplă (fig. 1). …………………
…………………
În figura menționată A și B sunt două circuite închise. Atât timp cât …………………
cursorul reostatului R este lăsat într-o poziție fixă, intensitatea curentului …………………
…………………
electric I1 din circuitul A este constant și în circuitul B nu este observată …………………
prezența unui curent electric (acul galvanometrului G este la zero). Mișcând …………………
…………………
cursorul reostatului R se modifică rezistența circuitului A și deci și intensitatea …………………
I1 a curentului din acest circuit. Câmpul magnetic creat de acest curent va fi și …………………
…………………
el variabil. În acest caz se observă că galvanometrul G din circuitul B indică …………………
trecerea unui curent electric. Câmpul magnetic creat de curentul din circuitul A …………………
…………………
se numește câmp inductor iar curentul care ia naștere în circuitul B, curent …………………
indus. …………………
…………………
Fenomenul de inducție electromagnetică se supune următoarelor două …………………
legi: …………………
…………………
1. Legea lui Faraday …………………
Tensiunea electromotoare de inducție electromagnetică e , în lungul …………………
…………………
unei curbe închise este egală cu viteza de variație a fluxului magnetic …………………
prin orice suprafață deschisă care se sprijină pe această curbă, luată …………………
…………………
cu semnul minus, …………………
…………………
d …………………
e=− . (1.1)
dt …………………
2. Legea lui Lenz …………………
…………………
Tensiunea electromotoare de inducție are un astfel de sens încât
…………………
fluxul magnetic al curentului indus se opune variației fluxului magnetic …………………
…………………
inductor.
…………………
Din formula fluxului magnetic care străbate o suprafață S, a cărei …………………
…………………
normală face un unghi  cu direcția câmpului de inducție B , …………………
…………………
 = B  S =   H  S  cos  . (1.2) …………………
se observă că fluxul magnetic depinde de patru mărimi , H, S și . …………………
…………………
Variația oricărei dintre ele produce schimbarea fluxului  , ceea ce are ca …………………
rezultat apariția unui curent de inducție într-un circuit plasat în câmpul …………………
…………………
…………………
3
…………………
……………..
 FIZICĂ

 adnotații……
………………… respectiv. În practică acest fenomen este întâlnit în multe domenii în care este
…………………
util sau poate fi chiar perturbator.
…………………
…………………
…………………
………………… 1.2 Fenomenul de autoinducție
…………………
………………… Revenind la circuitele din figura Figura 1, s-a arătat că în regiunea din
…………………
………………… spațiu în care se găsește circuitul B este creat un câmp magnetic de inducție B
…………………
de către curentul I1, din circuitul A. Acest câmp este funcție de punctul în care
…………………
………………… este determinat dar în același timp, în orice punct, este proporțional cu I1 .
…………………
………………… Rezultă, deci, că fluxul  BA al câmpului magnetic prin aria mărginită de
………………… circuitul B este proporțional cu I1
…………………
…………………  BA = M  I1 . (1.3)
…………………
………………… Coeficientul de proporționalitate M se numește coeficient de inducție
………………… mutuală sau inductanță mutuală dintre cele două circuite.
…………………
………………… Aceluiași câmp îi corespunde un flux  A , prin aria mărginită de
………………… propriul circuit (circuitul A), care este și el proporțional cu I1
…………………
…………………  A = L  I1 . (1.4)
…………………
Coeficientul L poartă numele de coeficient de autoinducție, coeficient
…………………
………………… de selfinducție sau inductanță proprie.
…………………
Variația fluxului  A prin circuitul A datorită variației intensității I1 a
…………………
………………… curentului prin același circuit va conduce la apariția unei tensiuni
…………………
………………… electromotoare de inducție proprie (autoinducție)
………………… dI1
………………… e = −L  . (1.5)
………………… dt
…………………
…………………
…………………
…………………
…………………
…………………
…………………
…………………
…………………
…………………
…………………
…………………
…………………
…………………
4
…………………
…………………
……………..
 INDUCȚIA ELECTROMAGNETICĂ
 adnotații……
…………………
1.3 Energia câmpului magnetic …………………
…………………
…………………
Se consideră o bobină toroidală (fig. 2) formată din N spire foarte
…………………
apropiate (dese) astfel încât la trecerea unui curent de intensitate I, datorat unei …………………
…………………
tensiuni electromotoare e aplicată la capetele conductorului, câmpul magnetic
…………………
…………………
…………………
K …………………
e I …………………
…………………
…………………
…………………
…………………
…………………
…………………
…………………
…………………
…………………
…………………
Figura 2 …………………
să fie concentrat în întregime în interiorul acesteia. …………………
…………………
În intervalul de timp dt prin bobină trece o cantitate de electricitate …………………
dq = I  dt și deci energia consumată (lucrul mecanic efectuat) prin aceasta este …………………
…………………
dW = dq  e = I dt e (1.6) …………………
…………………
Pe seama acestei energii se formează câmpul magnetic dH . Variația
…………………
acestui câmp magnetic conduce la apariția unei tensiuni electromotoare de …………………
…………………
inducție ei care echilibrează tensiunea e …………………
…………………
d d
ei = − = − ( N 1 ) = e , (1.7) …………………
dt dt …………………
unde 1 este fluxul ce străbate o singură spiră. …………………
…………………
Din legea lui Ampère …………………
…………………
 H  d l = NI …………………
…………………
se obține N  I = H  l , unde l este lungimea bobinei. (vezi și cursul 2) …………………
În acest fel expresia (1.6) devine …………………
…………………
d H l d 1 d(BS) …………………
dW = ( N 1 )  dt =  H l dt =  H l dt …………………
dt N dt dt
…………………
d ( H ) …………………
=  S  H  l  d t = 0  S  l  H  d H = 0 V  H  d H
0

dt …………………
…………………
5
…………………
……………..
 FIZICĂ

 adnotații……
………………… Integrând,
………………… W H

…………………
…………………  d W =  V   H d H ,
0
0

0
…………………
se obține
…………………
………………… 1
………………… W = 0VH 2 .
2
…………………
………………… Pentru densitatea de energie a câmpului magnetic se obține
………………… W 1 1 1
………………… w= = 0  H 2 = B  H = B  H . (1.8)
………………… V 2 2 2
…………………
…………………
…………………
………………… 2. ECUAȚIILE LUI MAXWELL
…………………
…………………
………………… 2.1 Inducția electromagnetică și curentul de deplasare
…………………
…………………
………………… Fenomenul de inducție electromagnetică constă în apariția unei tensiuni
………………… electromotoare de inducție ( e ) într-un circuit străbătut de un flux magnetic
…………………
………………… variabil. Existența tensiunii electromotoare implică și prezența unui câmp
………………… electric E care să satisfacă relațiile
…………………
………………… d B
 E  d l = e = − d t = − d t  B  d S = − t  d S .
d
………………… (2.9)
…………………  S S

………………… Aplicând teorema lui Stokes

…………………
…………………
…………………  E  dl =    E  dS ,
 S
…………………
………………… din relația (2.9), rezultă
…………………
B
…………………
…………………
−
 t  d S =    E  d S
S S
………………… sau
…………………
………………… B
  E  rot E = −
. (2.10)
………………… t
………………… Această relație reprezintă legea inducției electromagnetice scrisă sub
…………………
………………… formă vectorială și arată că un câmp magnetic variabil în timp generează un
………………… câmp electric rotațional.
…………………
…………………
…………………
6
…………………
…………………
……………..
 ECUAȚIILE LUI MAXWELL
 adnotații……
…………………
Dacă conturul  care intervine în (2.9) are viteza v în câmpul magnetic …………………
…………………
B atunci t.e.m. indusă are forma generală …………………
…………………
B
 E d l = − t d S +  ( v  B ) d l .
 S 
(2.11) …………………
…………………
Un fenomen reciproc fenomenului de inducție electromagnetică este …………………
…………………
următorul: se poate obține într-o regiune a spațiului un câmp magnetic variabil …………………
dacă fluxul inducției electrice prin acea regiune variază. Pentru a înțelege acest …………………
…………………
fenomen, se reamintește că atunci când se introduce un dielectric între …………………
armăturile unui condensator încărcat are loc fenomenul de polarizare a …………………
…………………
dielectricului. Dacă tensiunea aplicată este variabilă (eventual alternativă), deci …………………
și câmpul electric dintre armăturile este variabil, atunci are loc în permanență …………………
…………………
deplasări ale sarcinilor electrice din dielectric. Deplasarea sarcinilor din …………………
moleculele dielectricului, aflate în câmp electric variabil, constituie un curent …………………
…………………
electric. Acest curent circulă, deci, prin dielectric numai când câmpul electric …………………
este variabil. El poartă numele de curent de polarizare deoarece se datorează …………………
…………………
deplasării sarcinilor care polarizează dielectricul. Curentul de polarizare …………………
continuă în dielectric circulația curentului de conducție din circuitul electric …………………
…………………
extern. Experiența mai arată că un curent variabil circulă chiar dacă în circuit …………………
se află un condensator fără dielectric, adică un condensator cu vid. În acest caz …………………
…………………
circuitul se închide în condensator printr-un curent numit de deplasare în vid. …………………
Din punct de vedere clasic curentul de deplasare în vid nu are un sens intuitiv, …………………
…………………
nu poate fi legat de deplasarea unor sarcini electrice. Explicația (interpretarea) …………………
acestui curent poate fi însă dată în mecanica cuantică. …………………
…………………
Deci, prin densitate de curent de deplasare ( jd ) se va înțelege suma …………………
…………………
jd = jv + j p , (2.12) …………………
…………………
dintre densitatea de curent de deplasare în vid ( jv ) și densitatea de …………………
…………………
curent de polarizare ( j p ). Apelând la cunoștințele acumulate la paragraful …………………
…………………
“Polarizația electronică”, se poate scrie …………………
…………………
I p 1 d Qp 1 d d p d P
jp = =  =  ( p  S ) = = = P. (2.13) …………………
S S dt S dt dt dt …………………
După cum modulul vectorului densitate a curentului de polarizare este …………………
…………………
egal cu viteza de variație a densității sarcinilor legate (2.13), tot așa se poate …………………
…………………
7
…………………
……………..
 FIZICĂ

 adnotații……
………………… admite că modulul jv al vectorului densitate de curent de deplasare în vid este
…………………
………………… egal cu viteza de variație a densității sarcinilor libere, de pe armăturile
…………………
condensatorului
…………………
………………… 
………………… jv = . (2.14)
t
…………………
………………… Deoarece intensitatea câmpului electric în spațiul vid dintre armăturile
………………… 
………………… condensatorului este: E = , rezultă
0
…………………
…………………
…………………  E
jv = = 0  ,
………………… t t
………………… sau
………………… E
………………… jv = 0  = 0  E . (2.15)
………………… t
………………… Introducând (2.15) și (2.13) în (2.12) se obține
…………………
…………………
…………………
jd = 0  E + P =
d
dt
(
0  E + P = )
dD
dt
=D. (2.16)
………………… Densitatea de curent total, jt , este suma dintre densitatea curentului de
…………………
………………… conducție j și a celui de deplasare jd
…………………
…………………
………………… jt = j + jd = j + D .
………………… În acest caz teorema lui Ampère se scrie
…………………

 H  dl =  ( j + D )  dS .
…………………
………………… I= (2.17)
…………………  

………………… Ținând seama de formula lui Stokes, din (2.17) rezultă

…………………
………………… D
  H  rot H = j + . (2.18)
………………… t
………………… Relația de mai sus arată că un câmp electric variabil în timp și un curent
…………………
………………… de conducție creează un câmp magnetic.
…………………
…………………
…………………
…………………
…………………
…………………
…………………
…………………
…………………
…………………
8
…………………
…………………
……………..
 ECUAȚIILE LUI MAXWELL
 adnotații……
…………………
2.2 Ecuațiile lui Maxwell …………………
…………………
…………………
Pe parcursul prezentului curs împreună cu cele două capitole studiate
…………………
anterior (electrostatica și magnetostatica) au fost deduse următoarele ecuații: …………………
…………………
  …………………
  E  div E = 0 (1)
…………………

 B …………………
  E  rot E = − (2) …………………
 t (2.19) …………………
  B  div B = 0

(3) …………………
 D …………………
  H  rot H = j + (4) …………………
 t
…………………
Ecuațiile (2.19) sunt cunoscute sub numele de ecuațiile lui Maxwell. …………………
Analizând aceste ecuații [(2.19)(2) și (2.19)(4)] se observă că cele două …………………
…………………
câmpuri – cel electric și cel magnetic – sunt legate indisolubil între ele și …………………
formează câmpul electromagnetic. Câmpul electromagnetic este un câmp …………………
…………………
rotațional. Prezența, însă, în aceeași regiune din spațiu a unui câmp …………………
electrostatic și a unui câmp magnetostatic nu înseamnă că avem de-a face cu un …………………
…………………
câmp electromagnetic. Înțelegerea clară a ceea ce înseamnă câmp …………………
electromagnetic rezultă foarte bine din cea de a doua și cea de a patra ecuație …………………
…………………
din grupul (2.19). Din aceste ecuații rezultă că în jurul unui câmp magnetic …………………
…………………
B B
variabil în timp (  0 ) apare un câmp electric rotațional ( rot E = − ) iar …………………
t t …………………
…………………
un curent de conducție ( j ) și un curent de deplasare ( D ) vor crea un câmp …………………
magnetic rotațional. Deci câmpul electric variabil apare în toate punctele …………………
…………………
spațiului în care există un câmp magnetic variabil în timp și orice câmp …………………
magnetic variabil în timp este legat de prezența unui câmp electric variabil în …………………
…………………
timp. Ansamblul celor două câmpuri care se generează reciproc și sunt …………………
localizate simultan în aceeași regiune din spațiu se numește câmp …………………
…………………
electromagnetic. …………………
Pentru determinarea câmpurilor electrice și magnetice, ecuațiile lui …………………
…………………
Maxwell se completează cu așa numitele relații de material …………………
…………………
D =  E , …………………
B =  H , (2.20) …………………
…………………
J =  E . (2.21) …………………
…………………
9
…………………
……………..
 FIZICĂ

 adnotații……
………………… Cu ajutorul ecuațiilor lui Maxwell se poate arăta că cele două câmpuri,
…………………
electric și magnetic, variabile în timp, satisfac ecuația undelor. În acest scop
…………………
………………… vom aplica formula dublului produs vectorial
…………………
………………… ( ) ( )
 a  b  c = b  ( a  c ) − c  a  b  celei de-a doua ecuații din grupul (2.19)
 
…………………
…………………
…………………
( ) ( )
    E =     E −  2  E = −E (2.22)
………………… B
………………… ( )
deoarece     E = 0 urmare a faptului că   E = −
t
 0 este
…………………
………………… echivalent cu   E = 0 .
…………………
………………… Asupra aceleași ecuații vom efectua următoarea operație
…………………  H   H  
………………… ( )
    E =    −
t
 = −    
t
 = −
t
(
 H = )
…………………    
…………………
…………………   E  2 E
= −    = = −   . (2.23)
………………… t  t  t
2

…………………
………………… Din (2.22) și (2.23) se obține
………………… 2 E
E =   . (2.24)
………………… t 2
………………… În mod analog se găsește
…………………
………………… 2 H
………………… H −  
=0. (2.25)
t 2
…………………
………………… Ecuațiile (2.24) și (2.25) au structura matematică a ecuației
…………………
………………… 1  2
 −=0 (2.26)
………………… v 2 t 2
………………… care reprezintă ecuația diferențială a undelor.
…………………
Astfel din ecuațiile lui Maxwell rezultă că atât câmpul electric cât și
…………………
………………… câmpul magnetic nu sunt localizate în spațiu ci se propagă sub forma unor unde
…………………
………………… 1
cu aceeași viteză v = . Așadar, cele două unde se propagă simultan în
………………… 
…………………
………………… spațiu, coexistând în fiecare punct din spațiu și reprezintă unda
………………… electromagnetică. Altfel spus, câmpul electromagnetic se propagă din aproape
…………………
………………… în aproape sub formă de unde electromagnetice, cu o viteză de propagare dată
………………… de expresia
…………………
…………………
…………………
…………………
10
…………………
…………………
……………..
 ECUAȚIILE LUI MAXWELL
 adnotații……
…………………
v=
1
(2.27) …………………
 …………………
…………………
Pentru vid viteza de propagare a undelor electromagnetice are valoarea …………………
1 …………………
c= = 2,99793 108 m / s , adică este uimitor de apropiată de viteza …………………
 0 0
…………………
de propagare a luminii în vid, fapt care l-a făcut pe Maxwell să emită ipoteza …………………
…………………
curajoasă (confirmată ulterior) că lumina nu este altceva decât o oscilație …………………
(undă) electromagnetică care se propagă în diferite medii. …………………
…………………
La propagarea luminii prin medii dispersive transparente, viteza …………………
acesteia este mai mică decât în vid și are expresia …………………
…………………
c
v=
, (2.28) …………………
n …………………
unde n reprezintă indicele de refracție al mediului. Pentru un mediu …………………
…………………
transparent cu  = 0r și  = 0 r  0 . Se găsește …………………
…………………
n = r
2
(2.29) …………………
Experimental se constată că pentru un anumit domeniu de frecvențe …………………
…………………
 r =  r (  ) și deci indicele de refracție este funcție de frecvență. …………………
…………………
…………………
…………………
…………………
…………………
…………………
…………………
…………………
…………………
…………………
…………………
…………………
…………………
…………………
…………………
…………………
…………………
…………………
…………………
…………………
…………………
…………………
…………………
…………………
…………………
…………………
11
…………………
……………..