M A S MaQ U E R A D E

MASQUERADE

Personaje
Adela
Paula
Andreea
Persoana X
Mama Andreei
Poliţişti
Medici
Ofiţerul Stării Civile
Alex
Sebastian
Cristi

ACTUL I

 
(Actul I se desfăşoare în camera Andreei. Este alcătuită
din : un pat, două fotolii, o etajeră de noapte, un scaun şi o
măsuţă)
Scena 0
(În scenă este întuneric total şi ceea ce se aude este numai
vocea Andreei .)
Andreea : (Ţipând) Nenorociţilor ! M-aţi aflat ! În sfârşit aţi fost în
stare de aşa ceva . Bravo, vă felicit ! Aţi făcut ceva bun în toată
viaţa voastră amărâtă ! Dar până aici v-a fost pentru că nu veţi
putea să îmi faceţi nimic ! Şi chiar dacă totul pare că se va termina
aici, vă asigur că nu va fi aşa ! O să vă urmăresc până la sfârşitul
vieţilor voastre mizerabile şi apoi o să vă întâlniţi din nou cu
mine. (Râde haotic) . Te-am iubit cel mai mult ! Da, pe tine,
deşteptule ! Ai fost orb ! Mi te-a furat, nenorocita ! Dar veţi vedea !
O să vă amintiţi de mine toată viaţa ! O să fiţi şocaţi ! Nu vă zic
adio, ci pe curând … !
Scena 1
(Andreea stă în pat şi citeşte iar Adela se uită în oglindă.)
Andreea : (Gândindu-se) Mă bucur că ai venit pe la mine.
Sincer, mă plictiseam stând degeaba. Ştii ce ? Acum, că am
terminat cu sesiunile şi nu mai avem examene, ce ar fi dacă am
pleca undeva cu Alex şi Sebastian ? Undeva doar noi patru. Ne
relaxăm un pic şi cred că ne va prinde bine să plecăm departe,
undeva la munte. Ce zici ?
Adela : Să ştii că ideea este chiar bună ! (Bucuroasă) În felul
ăsta petrec mai mult timp cu Alex şi cine ştie, poate tu şi Sebastian,
ştii, nu că ar fi ceva rău . El e un tip de treabă şi chiar aţi face o
pereche frumoasă împreună.
Andreea : (Ezitând) Nu ştiu, nu ştiu ce să zic. Sebastian îmi e
simpatic. Important este să mergem undeva că, sincer, mie îmi
explodează capul !
Adela : O să mergem ! Fii sigură ! Deci, rămâne Sebastian ?
Andreea : Adela, chir nu ştiu . Aş vrea, dar nu mă simt …
Adela : (Întrerupând-o) Fără dar ! Vom vedea ce se întâmplă şi
lăsăm să vină totul de la sine.  Nu trebuie să ne grăbim . În trei zile
vei vedea că vei zice altceva despre el.(Adelei îi sună
telefonul) E mama. Mă duc să îi răspund că să nu fie îngrijorată.
Vin repede. (Adela iese din scenă)
Andreea : E ok ! Du-te ! … (Schimbând tonul) Du-te şi nu te
mai întoarce ! Mi-ai făcut viaţa un calvar  ! Nu te mai sufăr ! De ce
trebuia să fii tu şi să nu fiu eu ! Nu te voi ierta niciodată pentru asta !
Să ştii ! Şi o să mă răzbun ! O să mă răzbun pentru tot ce mi-ai
făcut răzbun ! Ţi-l voi lua pe Alex, vei vedea ! Şi atunci vei suferi ! O
să regreţi până şi că te-ai născut ! (Se aude vocea Adelei cum
îşi salută mama după care aceasta reapare în scenă.
Andreea revine la tonul iniţial) Gata ? Ce face mama ta ?
Adela : Mama ?! Mama e bine . I-am spus şi ei despre ideea ta şi
chiar a fost încântată. A zis că mi-ar orinde bine să plec pentru
câteva zile de acasă. Mă simt super high, parcă aş fi în al nouălea
cer ! Sincer îţi zic !
Andreea : Atunci, e perfect ! Aşa vom face ! Sigur şi băieţii vor
vrea ! Sunt convinsă. Vom vorbi cu ei şi poate găsim o locaţie super
unde să petrecem un weekend de pomină.
Adela : Da ! Ştii .. ţin aşa de mult la tine şi chiar mă bucur că te-
am cunoscut ! (O îmbrăţişează pe Andreea) Sincer, eşti o
prietenă perfectă şi nu ştiu ce m-aş face fără tine ! Eşti ca o soră
pentru mine !
Andreea : (Surprinsă) Şi eu ţin la tine … chiar ţin la tine !
Adela : Of, mă simt bine ! Sunt înconjurată de oamenii la care ţin
cel mai mult : familia, tu, Alex şi Sebastian. Nu cred că m-ar deranja
dacă mâine ar fi sfârşitul lumii . Sunt împlinită şi am tot ceea ce mi-
am putut dori vreodată ! Aş putea muri şi nu mi-ar părea rău de
absolut nimic !
Andreea : Nu vorbi aşa ! Mă sperii !
Adela : (Râzând) Stai liniştită ! Sigur vom trăi mai mult ! Cel puţin
încă 50 de ani !
Andreea : Chiar mă panicasem !
Adela : Eu mă duc până la Alex şi cred că ne vom întoarcem şi cu
Sebastian . Trebuie să plănuin exact când plecăm, locaţia şi să ne
plătim cazarea . Să fie totul gata ! Chiar sunt entuziasmată !
Andreea : OK, vă aştept la mine şi hotărâm totul !
Adela : Bine, bine. Ne vedem mai târziu ! (Iese din scenă)
Andreea : (Schimbând tonul) Ai plecat ! În sfârşit ! (Imitând-o
pe Adela ) Să fie totul gata ! Chiar sunt entuziasmată. Ce penibilă
eşti ! Nu ştiu cum de te-am suportat până acum . Dar vei vedea că
totul nu e cum vrei tu ci cum vreau eu ! Şi totuşi, meriţi ? Chiar
meriţi ? … Da, meriţi pentru că mi-ai luat tot ce am iubit mai mult pe
lumea asta . O să regreţi, să ştii ! (Schimbă tonul din
nou) Trebuie să mă duc să fac un duş că acuşi vin aştia la mine,
iar trebuie să mă prefac ! M-am săturat . Dar nu mai e
mult ! (Incepe a râde)
(Pe scenă este întuneric.)
Scena 2
(Andreea, Adela, Alex, Sebastian şi Cristi . Lumina creşte
treptat.)
Andreea : Trebuie să apară dintr-un moment în altu’ . (Se aude
soneria de la uşă) Au venit . Mă mai prefac un pic şi după sper să
fiu fericită aşa cum merit. (În scenă apar cei patru) Bună, ce
faceţi ? Sunteţi gata să alegem ceea ce vom face un weekend ?
Adela : (Fericită) Bună, noi suntem gata !
Alex : Da, suntem ! Sper să nu te superi că l-am adus şi pe Cristi .
Andreea : Sigur că nu . Bine ai venit, Cristi ! Bună Sebastian .
Sebastian : Bună Andreea ! (Toţi îşi găsesc un loc unde să
stea)
Cristi : Deci, ce vom alege ? Aveţi ceva
propuneri ? (Gesticulând) Eu mă gândeam undeva departe, dar
departe de oraş şi de agitaţia de aici . Eu unul m-am săturat de
atâta trafic, gălăgie şi toxine. Aş vrea ceva curat !
Andreea : Exact la asta mă gândeam şi eu . Se pare că suntem
pe aceeaşi lungime de undă !  (Zâmbind) Aţi făcut bine că l-aţi
adus şi pe Cristi ! Staţi, ştiţi ce ar merge cel mai bine acum ?
Alex : Hmmm, nu !
Andreea : Nişte alune şi o bere !
Alex : (Încântat) Perfectă idee !
Andreea : Ştiam eu ! Mă duc până la magazin . Vin repede. Între
timp, voi mai uitaţi-vă şi să putem lua astăzi o decizie. (Andreea
iese din scenă)
Adela : (Bine dispusă, adresându-se lui Cristi) Deci, observ
că îţi place Andreea, nu-i aşa ?
Cristi : (Bâlbâindu-se) Păi, cam da . Adică, sincer nu mă
aşteptam dar chiar arată bine şi îmi place destul de mult. Crezi că
am vre-o şansă ?
Alex : Normal că ai ! Eşti ok, deci nu văd de ce nu aţi face o
pereche frumoasă . Doar încearcă, pentru că nu ai nimic de
pierdut .
Sebastian : Se pare că eu voi fi singurul care nu voi avea
pereche dacă vom merge undeva . (Se întristează uşor) Da,
singurul !
Adela : Lasă că voi rezolva eu ! O să mai aduc pe cineva, nu-ţi fă
griji prea multe ! Ai încredere în mine .
Cristi : Deci, unde să mergem ? Alegem muntele ?
Adela : Da, alegem muntele . Cred că este cea mai bună
destinaţie şi sigur vom petrece 2-3 zile superbe .
Alex : Ai dreptate, scumpo . (Sărutând-o) O să fie bine oriunde
dacă suntem împreună ! (Revine Andreea cu nişte alune într-
un bol şi nişte doze de bere)
Andreea : Până la urmă aţi ales ceva ? Tot muntele rămâne ?
Sebastian : Da.
Adela : Problema este că nu ştim când să mergem şi nici când !
Andreea : Eu mă gândeam la ceva. Peste două săptămâni,
sâmbătă, e ziua ta, Adela . Ce aţi zice dacă am merge în acel
weekend !
Alex : (Fericit) Andreea, eşti genială!
Adela : (Încântată) Mie mi-ar conveni !
Sebastian : Atunci, aşa rămâne ! Peste două săptămâni plecăm !
Cristi : Mâine mergem la o agenţie să vedem ofertele şi să ne
facem rezervările şi tot ce ne mai rămâne ar fi făcutul bagajelor .
Andreea : Dar, lăsaţi locul să-l aleg eu şi promit să vă fac o
supriză … plăcută !
Alex : OK, te lăsăm pe tine, dar ar mai fi ceva !
Andreea : (Curioasă) Ce ?
Alex : (Aruncând în Sebastian cu o pernă) Să-i facem rost lui
Sebastian de o parteneră pentru acel weekend !
Andreea : Aaaa, da . Eu chiar uitasem ! (Sebastian se
înroşeşte un pic)
Adela : De asta mă voi ocupa eu ! Am eu ceva în minte !
Alex : Păi, spune acum la cine te gândeşti ca să ştim şi noi !
Adela : Aveţi răbdare ! Dar, hai să mergem ! E destul de târziu şi
mai am ceva treabă acasă şi chiar mi-aş dori să o termin azi .
Sebastian : Haideţi .
Andreea : Ok, vă mai aştept pe la mine şi merci de vizită !
Cristi : Vom mai veni, nu-ţi fă griji ! (O sărută pe
obraz) Pa ! (Adela, Alex, Sebastian şi Cristi ies din scenă)
Andreea : Pa ! (Râde) Ce mai chestie … cred că ăstuia îi place
de mine. (Râde din nou dar se opreşte brusc) Dar eu pot iubi
numai o singură persoană ! O singură inimă ! Acuşi vom fi
împreună, amore ! Nu mai e mult ! Doar aşteaptă-mă ! (Începe să
se îndrepte sper un colţ al scenei)  Împreună, împreună,
împreună … pentru totdeauna !(Andreea iese din scenă)
 
Scena 3
(Andreea îşi face bagajul. O valiză este deschisă pe pat iar
Andreea se uită să vadă ce ar mai putea lua.)
Andreea : Cam asta este totul, cred. Mi-am luat haine de schimb,
parfumurile, accesoriile, telefonul şi căştile le am … Aaaa, era să uit
de încărcător . (Caută încărcătorul) Unde te-oi fi pus oare ? Aici
erai . Apartul foto este în valiză deja, la fel şi cablu de date . Oare
să mai iau ceva ? Cred ca asta e tot . Am terminat . (Închide
valiza) De acum trebuie să apară ceilalţi şi vom putea pleca .
Weekend-ul acesta va fi decisiv ! (Se aud atăi în uşă) Ei sunt. Au
ajuns ! Andreea, asta e ! Ultima sută de metri ! (Schimbând
tonul) Intraţi, intraţi ! Chiar vă aşteptam . (În scenă apar Alex,
Adela, Sebastian, Cristi şi Paula) Wow, şi Paula, chiar mă
bucur să te văd, honey. O să ne distrăm pe cinste !
Cristi : Bună Andreea ! (Sărutând-o pe obraz) Ce mai faci ? Să
ştii că în aceste două săptămâni m-am gandit numai la tine .
Andreea : Cristi … (Schimbând subiectul destul de
repede) şi sunteţi pregătiţi pentru distracţie ?
Adela : Normal, fată ! Suntem gata ! Şi cel mai mult mă bucur că
Paula a acceptat să vină cu noi. Şi, cel mai important lucru,
Sebastian chiar se simte bine din câte putem observa ! (Sebastian
şi Paula se ţin de mână)
Sebastian : (Bucuros) Chiar mă simt foarte bine ! Paula este
„ma petit fleur” şi dacă nu era Adela nu ştiu ce s-ar fi întâmplat !
Paula : (Uşor ruşinată) Cred că dacă nu era ea nu ne-am fi dat
seama niciodată că suntem făcuţi unul pentru celălalt !
Sebastian : Să ştii că te iubesc !
Paula : Şi eu, iubire, şi eu !
Alex : (Chicotind) Uite porumbeii !
Adela : (Serioasă) Alex, gata ! Acum mai sunt două persoane
singure !
Andreea : (Ruşinându-se) Adela, vom vedea ce se întâmplă ! O
vom lua treptat. Nu ne grăbim ! Ştii că eu sunt ca vremea ! După o
zi însorită mereu urmează potopul !
Cristi : Oricum, noi trebuie să ne distrăm că doar pentru asta
mergem la munte, nu-i aşa ?
Alex : Ai dreptate ! Cred că oficial suntem gata şi putem pleca !
Adela : (Fericită) Perfect !
Andreea : Băieţi, să mergem ! Ne aşteaptă weekend-ul !
Sebastian : Să mergem, honey !
Adela : Să ştii că ne vom dista, Alex ! Vor fi trei zile superbe !  Ai
să vezi ! Suntem şase, număr perfect . Vei vedea ! Şi din ceea ce
am văzut pe site, pozele cabanei prezintă nişte camera spaţioase
care sunt foarte bine amenajate . (Toate personajele se
îndreaptă spre ieşire) Şi cel mai mult mi-a plăcut faptul că este
departe de oraş, de zgomotul infernal ! Numai aer curat ! Sper că
nu vom avea nevoie de poliţie sau de ambulanţă, Doamne fereşte !
Alex : Stai liniştită, dragă ! Nu vom avea nevoie . Totul va fi exact
cum am visat şi cum ne-am dorit din totdeauna !  Să mergem !
(Pe scenă nu mai este nimeni. Lumina scade treptat, însă
după 2-3 secunde revine la normal după care intră Alex,
Sebastian şi Cristi)
 
Scena 4
Cristi : (Misterios) Deci, am uitat să vă zic ceva, fraţilor !
Sebastian : (Bănuitor) Sigur plănuieşti tu ceva, sigur, sigur !
Dacă nu ai face-o nu ai fi tu !
Cristi : Evident !
Alex : (Suspicios) Hai spune despre ce e vorba, tot taci şi nu zici
nimic concret !
Cristi : Păi, o să ne distrăm, şi sigur vă va plăcea !
Sebastian : (Uşor enervat) Hai, mă, azi ! Că ne aşteaptă
fetele !
Alex : (Râzând) Ce, mă, nu mai poate Paula un minut fără
tine ? (Râde şi Cristi)
Sebastian : (Uşor necăjit) Ei, da !
Alex : Râdem, râdem, dar Sebastian are dreptate ! Hai, Cristi, zi
despre ce e vorba că suntem aşteptaţi !
Cristi : OK ! Deci, uitaţi ce am eu aici ! (Scoate o punguţă în
care sunt droguri) Abracadabra ! Hocus-pocus ! Distracţie
garantată ! (Râde uşor)
Sebastian : (Surprins) Mă, tu eşti normal ?! Eu nu iau porcăria
aia !
Alex : (Categoric) Nici eu !
Cristi : Hai, mă ! Nu fiţi fraieri ! (Entuziasmat) Uite ce scrie pe
etichetă : „Dream High” ! Şi toată lumea o face şi nu au păţit nimic !
Sebastian : Pe dracu’ ! De asta au ajuns dependenţi şi nu se mai
puteau opri din consumat ?!
Cristi : Exagerezi !
Alex : Cristi, pe bune ! Dă-le naibii ! Nu avem nevoie de aşa ceva !
Aruncă aia acum şi nu te mai prosti ! Şi hai să ne mişcăm azi mai
cu talent ! Până la cabană avem de mers 3 ore jumătate şi la
traficul de aici s-ar putea să dureze !
Cristi : (Necăjit) Nu fiţi fraieri !
Sebastian : (Nervos) Fraieri ?! Hai, lasă glumele şi aruncă-le !
Cristi : Băi băieţi, parcă aţi …
Alex : (Enervat) Cristi, aruncă-le dracului azi !
Cristi : (Necăjit) Bine, le duc la gunoi !
Sebastian : Noi o luăm înainte ! Ne prinzi din urmă . Dar să te
mişti şi tu mai repede ! (Sebastian şi Alex ies din scenă)
Cristi : (Vorbind singur) Proştilor ! Am cheltuit o avere pe ele !
Nu le arunc pentru că voi sunteţi nişte pămpălăi ! (Vorbind
suav) Andreea, nu pot să te cuceresc fără ele ! Ele îmi vor da
putere ! Şi vei vedea că voi fi acela pe care îl cauţi ! Te asigur !
Acuşi vom ajunge la munte şi mă vei cunoaşte, mă vei cunoaşte cu
adevărat ! … Hai să merg, oricum, nu mă vor căuta în
buzunare ! (Cristi părăseşte scena. Lumina scade treptat. E
întuneric)
CORTINA

SFÂRŞITUL ACTULUI I

ACTUL II

(Actul II are loc în living-ul cabanei. Mobilier : două fotolii, o

măsuţă, o canapea)
Scena 1
Adela : (Fericită) Scumpule, să ştii că e super locaţia ! Mie îmi
place . Şi simt că ne vom distra de minune în cele două zile.
Alex : (Şarmant) Normal, doar eşti cu mine !
Adela : De asta te iubesc !
Alex : Şi eu iubire, şi eu !
Andreea : Deci, sunteţi gata să începem un weekend super mega
tare ?
Cristi : Evident ! Dar nu îi văd pe Sebastian şi pe Paula ! (Cei doi
intră în scenă) Unde aţi umblat şmecheraşilor ?
Paula : (Bine dispusă) Am făcut nişte poze. Totul pare aşa de
liniştit şi departe de agitaţie. Nu-mi vine să cred că suntem aici !
Sebastian : Oricum, totul e perfect ! Şi mai mult ca sigur diseară
sigur facem o plimbare !
Andreea : Hei, nu aşa de repede ! (Începe a râde) Noi nici nu
am despachetat şi deja plănuim excursii sub clar de lună !
Alex : Ai dreptate, Andreea ! Hai să ne instalăm fiecare în camera
lui şi apoi vom continua !
Adela : Perfect, pui ! Aaa, Andreea, unde ai zis că ai văzut anunţul
cabanei ? Sincer, mie îmi place foarte mult şi aş mai vrea să mai
vin aici ! Este o locaţie super şi nu aş ezita în a mai alege să vin din
nou, tot aici !
Andreea : Hmmm, curioasă mică ! Am vorbit cu un prieten şi el
mi-a recomandat-o !
Alex : Ai avut idee bună să venim aici !
Andreea : (Uşor sarcastică) Tot ce-i mai bun pentru voi, dragilor
!
Adela : Andreea, merci mult pentru tot ceea ce faci pentru mine !
Andreea : Nu ai pentru ce, scumpo !
Cristi : (Curios) Deci, cum vom sta ?
Alex : Eu şi Adela vom sta în camera de sus, din partea dreaptă .
Sebastian : Eu şi Paula vom sta tot sus în partea stângă .
Andreea : Eu cred că voi sta în camera de jos de lângă bucătărie
şi Cristi o poate lua pe cea de lângă living . Şi în felul ăsta avem toţi
camere proprii ! Ce ziceţi, e bine ?
Paula : (Încântată) Eu cred că e perfect ! Sunteţi toţi de acord cu
mine ?
Adela : Da, suntem ! Deci aşa rămâne ! Super ! Hai să
despachetăm şi ne întâlnim aici, în living în 30 de minute ! (Adela,
Alex, Cristi şi Andreea se îndreaptă spre ieşire)
Alex : (Încântat) O să ne distrăm, iar ziua ta va fi de neuitat !
Adela : (Fericită) Ştiu, abia aştept ! Să-mi vezi hainele ! Îţi vor
plăcea ! (Adela şi Alex au ieşit din scenă)
Cristi : Andreea, doreşti să te ajut cu bagajul ? Observ că este
cam greu pentru o fată delicată ca tine .
Andreea : (Surprinsă) Dacă vrei … (Cristi o ajută pe Andreea
şi în scenă rămân doar Sebastian şi Paula)
Sebastian : Am rămas doar noi doi, iubito !
Paula : (Uitându-se în jurul ei uşor speriată şi
tremurând) Sebastian … să ştii că am impresia că …
Sebastian : (Îngrijorat) Iubito, ce e cu tine ? Acum 5 minute
totul era OK şi te simţeai bine aici !
Paula : (Speriată) Da, ştiu, eram ! Dar acum, nu ştiu, nu mă mai
simt prea bine ! Am impresia că ceva rău se va întâmpla, dar nu
ştiu ce ! Totul e ciudat şi o mulţime de gânduri îmi vin în minte dar
nu pot să înţeleg şi nici să descifrez măcar unul !
Sebastian : (Speriat) Iubito, poate îţi e rău, nu ştiu ce să zic !
Dacă e ceva, putem pleca acasă oricând şi să te duc la un medic,
să te consulte !
Paula :Nu, stai liniştit ! Nu voi strica weeekend-ul ! Stai liniştit.
Poate e de la drum . A fost obositor şi cred că am nevoie să mă
odihnesc un pic şi după o să mă simt mai bine, te asigur !
Sebastian : (Precaut) Paula, sigur ?
Paula : Sigur, Sebastian ! Mă simt bine .
Sebastian : Atunci, hai în cameră, să putem despacheta şi să te
odihneşti .
Paula : O să fie bine, vei vedea . (Sebastian şi Paula se
îndreaptă spre ieşire)
Sebastian : Hei, tu nu cari, domnişoară ! Asta voi face eu ! (Îi ia
bagajul din mână Paulei) Vezi, acum e mai bine !
Paula : Sebastian, eşti aşa drăguţ ! (Scena rămâne goală).
 
Scena 2
(Cei 6 vin pe rând în scenă)
Adela : Da ! Îmi place . Chiar îmi place ! Sigur ne vom distra de
minune !
Alex : Ştiam eu că îţi place, şi sigur ştia şi Andreea de a găsit
locaţia. Baby, e superb !
Andreea : Awwww, sunt aşa de … aşa de fericită să vă văd pe
voi fericiţi . Meritaţi asta, dragilor !
Adela : Andreea, mulţumim din nou ! (Se duce şi o
îmbrăţişează)
Sebastian : Hei, să nu începeţi a plânge ! (Râde uşor)
Paula : Sebastian, lasă glumele !
Cristi : (Entuziasmat) Deci, putem spune că oficial a început un
weekend perfect şi de neuitat ?
Adela : (Bucuroasă) Daaaaaa !
Alex : Baby, e 7.30 . Nu ai vrea să facem o plimbare ? Afară e încă
lumină şi putem prinde apusul !
Adela : (Încântată) Chiar mi-ar plăcea ! Paula, Sebastian, veniţi
cu noi ?
Paula : Da, de ce nu ? Sebastian, vrei ?
Sebastian : Sigur că da !
Alex : Atunci, noi patru vom pleca şi ne întoarcem în 1-2 ore !
Afară e frumos şi nu cred că ne vom grăbi . Când venim mâncăm ?
Andreea : (Râzând) Da . Aveţi grijă de voi şi dacă e ceva ţipaţi
cât puteţi !
Adela : (Râzând) Da, da ! Îţi voi da un beep ! (Râde din
nou) Aveţi voi grijă ce faceţi, nebunatici mici !
Cristi : (Râde şi el) Da, da ! Staţi liniştiţi !
Paula : Păi, noi am plecat ! We’ll be back !
Andreea : OK .
(Alex, Adela, Sebastian şi Paula ies din scenă)
Cristi : (Aşezându-se pe canapea) Se pare că am rămăs cam
singurei …
Andreea : (Gândindu-se departe) … da, aşa se pare ! … şi
cred că e bine într-un fel. Suntem singuri, ne putem relaxa, că
pentru mine, sincer, călătoria a fost destul de lungă şi deja eram
sătulă de privit pe geam. Simţeam că mă sufoc şi cred că am
nevoie sigură de linişte şi aer curat !
Cristi : (Apropriindu-se de ea) Ştii, Andreea, chiar mă mir cum
de nu ai venit cu cineva aici. Adică, toţi au câte o persoană
apropiată : Adela pe Alex, Paula pe Sebatian. Noi doi suntem
singurii care suntem „impari” (Râde) . Mă gândeam dacă ai … (Se
emoţionează şi schimbă subiectul) dacă ai vrea să bei un
pahar de vin .
Andreea : (Obosită) Să ştii că mi-aş dori un pahar de vin rece !
Mi-ar prinde bine şi m-aş relaxa mai repede . Să ştii că e o idee
bună !
Cristi : Atunci, mă duc să scot sticla de la frigider, iau două pahare
şi mă întorc repede. Da, mă întorc repede … (Iese din scenă) .
Andreea : (Râde) Doamne, ce-i şi cu Cristi ! Mă întreb ce tot are !
Am crezut că i-am dat de înţeles de acasă că nu am chef de el, dar
într-un mod mai politicos. El tot insistă, dar insistă degeaba ! (Râde
din nou) Auzi, el şi cu mine … !
Cristi : (Întrând în scenă) Andreea, am ales un vin roşu. E din
2000 şi sigur are un gust bun !
Andreea : (Serioasă) Cristi, nu ştiu cum să îţi spun, dar, ştii, între
noi e ceva … ceva e sigur !
Cristi : (Entuziasmat) Cum, şi tu simţi la fel ? Incredibil ! Să ştii
că şi …
Andreea : (Întrerupând) Cristi, stai ! E vorba că eu … Stai, mă
duc să îmi mai iau o bluză pe mine ! Îmi e un pic frig ! Vin
repede ! (Andreea iese din scenă)
Cristi : (Vorbind singur) Eşti un prost, Cristi ! Nu ai curaj, laşule !
… Trebuie să făc ceva ! Şi cred că voi şti ce ! (Îşi scoate punguţa
în care îşi ţine pilulele) Una din asta şi totul va fi bine ! Voi avea
curajul necesar ! (Înghite una. În câteva secunde, drogurile
îşi fac efectul. Revine Andreea)
Andreea : Cristi, e ceva diferit şi …
Cristi : Ştiu, mă iubeşti, nu-i aşa ?
Andreea : Aici e problema ! Între noi doi nu poate fi decât o
simplă prietenie şi nimic mai mult ! Ştiu că îţi plac, dar înţelege ! Eu
nu sunt ceea ce par a fi şi cel mai propabil, te-aş face să suferi ! Tu
nu meriţi asta. Meriţi ceva mult mai bun şi alături de mine nu vei
avea parte decât de necazuri şi suferinţe ! Ştiu că doare dar cred că
e mai bine pentru amândoi ! Sincer, îmi pare rău !
Cristi : (Trist) Înţeleg …
Andreea : Nu . Nu înţelegi ! Nu poţi înţelege ! E ceva ce nu poate
fi descris în cuvinte ! E ceva ciudat şi propabil vei afla asta în
curând ! Repet, eu nu par ceea ce sunt !
Cristi : Andreea …
Andreea : Cristi, aşa e mai bine ! Ai încredere în mine !
Cristi : (Uşor nervos) … Andreea, oricât de greu e, eu sunt
dispus să fiu lângă tine ! Ce poate fi mai rău ! Iadul ? Crede-mă,
sunt în stare şi de aşa ceva ! Andreea … vreau să fiu cu tine !
Vreau ca eu să te pot proteja !
Andreea : (Hotărâtă) Cristi, nu ! Înţelege ! E cel mai bine pentru
amândoi !
Cristi : (Insistând) Andreea, te rog !
Andreea : Cristi, nu ! Şi aşa va rămâne ! Nu mai insista ! Hai să
închidem discuţia noastră aici ! Nu aş vrea ca restul să se întoarcă
şi să ne vadă în situaţia asta ! (Îi sună telefonul Andreei) Scuză-
mă două minute, Cristi ! Mă sună mama şi cred că e ceva important
. (Andreea iese din scenă)
Cristi : (Uşor enervat. Vorbeşte singur) Crezi că nu sunt
destul de bun pentru tine ? De ce mă respingi ? Nu înţeleg ! Dacă
erau alte fete, nu se gândeau şi mă aceeptau din prima ! Ce e cu
tine ? Nu-ţi fă griji, Andreea ! O să fii a mea cu orie preţ ! Vei
vedea ! O să te impresionez ! Şi am şi „armele” necesare . Nu vei
scăpa aşa uşor de mine ! (Andreea intră în scenă)
Cristi : (Hotărât) Andreea, eu …
Andreea : (Palidă la faţă) Cristi, nu acum ! Trebuie să plec
repede ! Se pare că mama nu se simte prea bine ! Trebuie să mă
întorc acasă !
Cristi : E bolnavă ?
Andreea : (Speriată) Nu ştiu ! Când am plecat se simţea bine !
Nu ştiu ce e are ! Sper doar să nu fie ceva grav ! Spune-le tu
celorlalţi că am plecat ! Vă voi suna eu imediat ce văd că mama se
simte deja mai bine !
Cristi : Dar cine te-a sunat ?
Andreea : Cei de la spital ! E internată ! Trebuie să mă grăbesc,
Cristi !
Cristi : Stai, vin cu tine ! Nu te pot lăsa să pleci singură ! E
aproape întuneri şi până când ajungi la gară va fi deja întuneric
beznă !
Andreea : Nu . Tu trebuie să rămâi aici ! Nu putem lăsa cabana
goală ! Ei pot să apară dintr-un moment în altul şi trebuie să fie
cineva aici care să le explice ! Tu trebuie să rămâi !
Cristi : (Uşor speriat) OK, sper să se facă bine ! Andreea, te
aştept, să ştii !  (Andreea iese din scenă) … Sunt un prost ! Un
prost ! Nu am fost în stare ! (Urlă) Nu sunt în stare de nimic ! Sunt
un ratat ! … (Oftează) Trăiesc degeaba ! Nici pastilele astea nu
ajută la nimic ! Am dat banii degeaba . Oricum, Andreea, de mine
nu scapi ! O să fac tot posibilul să te cuceresc ! Şi voi reuşi ! Îţi
garantez ! (Începe să bea din sticlă. Lumina scade treptat. E
întuneric)
Scena 3
(În scenă apar Alex, Adela, Paula şi Sebastian. Cristi
doarme)
Alex : (Încântat) Ţi-am zis că-ţi va plăcea !
Adela : (Bucuroasă) Da, apusul a fost mirific şi mi-aş fi dorit să
nu se sfârşească niciodată !
Paula : Ai dreptate, Adela ! A fost divin !
Sebastian : Fetelor, nu vă faceţi griji ! Mâine dimineaţă vom
prinde răsăritul şi va fi şi mai spectaculos .
Alex : Bună idee, Sebastian ! (Schimbând tonul vocii) Dar cum
se face că e aşa linişte ? Unde sunt Andreea şi Cristi ?
Adela : (Încântată) Poate au ieşit şi eu la o plimbărică . Cine
ştie ?
(Cristi doarme pe canapea)
Paula : (Îl zăreşte pe Cristi. Dezamăgită) Nu au plecat
nicăieri ! Cristi doarme pe canapea şi Andreea, cel mai probabil
doarme în camera ei !
Adela : (Râde) Şi eu care speram că au ieşit si ei . Mă duc să văd
dacă Andreea doarme .
Sebastian : OK, noi între timp îl vom trezi pe Cristi .
Alex : (Trăgând de Cristi) Hei, Cristi, trezeşte-te mă ! Ai adormit
pe canapea ! Cristi … mă, aţi mâncat ceva ?
Cristi : (Somnoros) Hmmmm …. .
Paula : Cristi, trezeşte-te şi hai să mâncăm cu toţii .
Cristi : (La fel) Hmmm …. .
Sebastian : Hai, mă ! Nu o mai face pe
somnorosul ! (Râde) Dacă era vorba de petrecere erai primul în
picioare ! Hai, ridică-te !
Cristi : (La fel) Hmmm …. .
Alex : (Enervat) Întreci măsura ! (Ia patura de pe
el) Ridicarea ! Bănuiesc că ai dormit destul !
Adela : (Intrând în scenă palidă) Andreea nu e în cameră !
Paula : (Speriată) Cum ?
Adela : Da, nu e ! Şi m-am uitat şi în restul camerelor, să văd dacă
nu e acolo şi nimic ! Unde poate fi ?
Alex : (Trăgând de Cristi) Hei, omule ! Unde e Andreea ?
Cristi : (Trezindu-se) Nu ştiu, mă ! De unde să ştiu eu unde e ?
Sebastain : (Enervat) Păi nu aţi rămas doar voi doi în casă ! Ar
fi normal ca tu să ştii unde e ?
Cristi : (Morocănos) Nu ştiu ! Nu înţelegeţi că nu ştiu ! Nu îmi
aduc aminte de nimic !
Adela : (Către Paula) Paula, vino cu mine ! Poate i s-a făcut rău
pe undeva prin casă şi din cauza asta nu ne aude !
(Adela şi Paula ies din scenă. Sebastian găseşte drogurile
lui Cristi aruncate pe jos)
Sebastian : Ce-s astea, Cristi ?
Cristi : Ce vrei mă, lasă-mă în pace ! Ce ai cu mine ?
Alex : (Enervat) Omule, răspunde ! Ţi-am zis să le arunci când
eram acasă ! Unde ţi-a stat mintea ?
Cristi : (Morocănos) Hai, gata !
Sebastain : (Nervos) Ce gata ! Tu nu eşti normal !
Alex : (Enervat) Numai tu eşti de vină ! Din cauza ta nu ştim unde
e Andreea ! Tu trebuia să ai grijă de ea ! Dar, normal ! Ai consumat
prostiile astea şi abia dacă ştii cum te cheamă !
Cristi : (Sarcastic) Perfecţilor !
Sebastian : Andreea poate să aibă probleme acum ! Şi noi nici
nu ştim cum o putem ajuta !
Cristi : Calmaţi-vă ! Exageraţi !
(Îi sună telefonul lui Alex)
Alex : E Andreea ! Faceţi linişte ! Da, Andreea, unde eşti ? Cum, a
trebuit să te întorci ? Mama ta e bolnavă ? Sper că e bine ! Aaaa,
totul e OK şi nu este ceva grav ? Şi când te întorci ? Cum, hai măi
Andreea ? Cum adică nu mai ai cum să ajungi ? Se fac reparaţii pe
drum şi au blocat circulaţia ? Înţeleg ! Nu ştiu ce să zic, chiar îmi
pare rău că nu mai poţi ajunge . Noi oricum ne întorceam duminică
seara şi până ajungeai tu noi împachetam să ne întoarcem . Bine,
ai grijă de tine şi de mama ta şi îmi pare rău că a trebuit să pleci !
Bine, pa ! … Andreea nu mai vine ?
Cristi : (Surprins) Cum ?
Alex : (Supărat) Tu ar trebui să taci că habar nu aveai unde este !
Sebastian : Dar ce a zis ?
Alex : E acasă ! Mama ei e bolnavă, e la spital dar a vorbit cu
medicii şi se pare că totul este în regulă .
Cristi : (Nedumerit) În acasă ?
Sebastian : Şi cum vom face cu petrecerea ?
Alex : (Gândindu-se) Sincer nu ştiu ! Aş vrea totuşi să nu-i
stricăm petrecerea Adelei, că ştii că ar fi foarte dezamăgită !
Sebastian : Şi ce propui  ?
Alex : Cred că cel mai bine ar fi să le spunem fetelor că Andreea
va fi aici în timpul petrecerii şi să sperăm că până atunci îmi va veni
în minte altceva mai bun !
(Adela şi Paula reintră în scenă)
Paula : (Palidă) Andreea nu e în casă !
Sebastian : Staţi liniştite ! Andreea tocmai ne-a sunat !
Adela : (Surprinsă) Şi ce a zis ?
Alex : A zis că a trebuit să meargă acasă pentru că mama ei e un
pic bolnavă !
Adela : (Nevenindu-i să creadă) Cum ? Ce ?
Alex : Da, e un pic şi …
Adela : Sper că totul e bine şi să nu păţească nimic !
Alex : Nu a păţit nimic grav ! Ea a zis mama ei se simte bine şi ea
va fi aici în scurt timp ! A zis că va ajunge fix la petrecere !
Paula : (Bucuroasă) Perfect !
Sebastian : Propun să mergem să mâncăm ceva !
Alex : Bună idee ! Să mergem ! Cristi, vii să mănânci cu noi ?
Cristi : (Căzut pe gânduri) Da, vin imediat !
Paula : Să nu întârzii !
(Toţi ies din scenă, mai puţin Cristi)
Cristi : (Gândindu-se) Andreea, ce am vorbit cu tine ultima
dată ? Nu pot să-mi aduc aminte ! (Dezamăgit) Pastile cretine !
Mă jur că nu mai pun una din asta în gură câte zile oi mai avea .
Totuşi, îmi e foame …
(Iese din scenă. Lumina scade treptat până e întuneric
beznă)
 
Scena 4
(Este întuneric. Lumina creşte uşor însă se distinge doar un
pat de spital. Lumina este slabă. În pat este mama Andreei.
Andreea intră încet)
Andreea : (Cu o voce tremurândă) Mamă, mămică, eşti bine ?
Mama Andreei : (Voce slăbită) Andreea, vino mai aproape !
Andreea : Mamă, nu face efort să vorbeşti ! O să te faci bine şi
trebuie să te odihneşti .
Mama Andreei : Nu, Andreea ! Trebuie să vorbesc cu tine ! Şi
trebuie să o fac acum pentru că simt că mult nu o mai duc !
Andreea : (Încercând să o îmbărbăteze) O să te faci bine, ai
să vezi ! Acum linişteşte-te !
Mama Andreei : Nu înţelegi ! Andreea, eu sunt foarte bolnavă şi
sunt în starea asta de când aveai tu un anişor .
Andreea : (Surprinsă) Cum ?
Mama Andreei : Da, sunt bolnavă şi ştiam că voi muri dar nu
credeam că voi rezista aşa de mult !
Andreea : Orice ar fi, sunt sigură că vei trece şi de data asta …
Mama Andreei : (Întrerupând-o) Da, voi trece pe lumea
cealaltă !
Andreea : (Uşor speriată) Mamă, vorbeşti numai prostii !
Trebuie să te odihneşti şi eu voi sta aici cu tine şi mă asigur că te
faci bine !
Mama Andreei : Copilă, ascultă-mă ! Eu mă sting şi trebuie să
ştii !
Andreea : Mamă, te rog, nu fă efort !
Mama Andreei : Andreea, eu mor pentru că atunci când tu aveai
un anişor eu am mai dat naştere unui copil, dar din cauza situaţiei
financiare, nu mi-am putut permite să o cresc şi pe ea că deja te
aveam pe tine . Când am aflat că eram însărcinată eram foarte
bucuroasă deşi medicii mi-au zis că asta îmi va curma viaţa. Nu mi-
a păsat ! Voiam să am acel copil !
Andreea : (Şocată) Dar …
Mama Andreei : Lasă-mă să termin, te rog ! Când părinţii mei au
aflat că urma să mai am un copil, s-au supărat şi atunci m-au dat
afară din casă . Nu am ştiut unde să mă duc ! Totuşi, m-am dus la o
prietenă şi acolo am rămas până când am născut ! Eram totuşi
fericită ! Încă trăiam ! Dar, cu fiecare zi care trecea, ne descurcam
din ce în ce mai greu cu banii  ! Atunci, am decis să duc fetiţa pe
care o născusem la ..
Andreea : (Nevenindu-i să creadă) Mai am o soră ?!
Mama Andreei : La casa de copii ! Nu am ştiut cum să procedez
! (Trage adânc aer în piept) Mi s-a rupt sufletul când am lăsat-o
acolo ! Tu aveai deja un an şi pe tine buncii tăi te acceptau, dar pe
ea nu ! Era a două şi mai era şi faptul că încă nu îmi formasem o
familie stabilă !
Andreea : Mamă …
Mama Andreei : Dar peste ani am reuşit să aflu cine e ! (Trage
aer în piept şi se vede că îşi pierde din energie) Andreea,
promite-mi că o vei găsi !
Andreea : Mamă, dar …
Mama Andreei  : Andreea, promite-mi că nu o vei urî !
Andreea : Dar …
Mama Andreei : Vreau ca voi două să vă înţelegeţi pentru că
sunteţi surori ! (Vorbeşte din ce în ce mai rău. Abia
respiră) Andreea, promite-mi !
Andreea : Mamă, promit, dar nu ştiu cine e !
Mama Andreei : (Oftând, abia respirând) Andreea, ea e
…. (Se aude sunetul aparatului . Mama Andreei a murit)
Andreea : (Începând a plânge) Mamă, nu ! Mamă, revino-ţi !
Mamă, vorbeşte cu mine ! (Pauză) A murit şi nu e drept ! A murit
pentru o persoană care ne-a adus numai necazuri ! Dacă nu era
acea soră, mama nu era dată afară din casă, nu se îmbolnăvea şi
nu murea ! Cum să o iubesc şi să o înţeleg ! Nici gând ! Dar nu voi
avea linişte până nu o găsesc ! Şi atunci va vedea ea ! Mamă, nu-ţi
fă griji multe! În maximum 2 zile sper să ne revedem ! Pe curând,
mami !
(Andreea iese din scenă plângâd. Întuneric total)
 
Scena 5
(O lumină slabă şi doar un pat în mijloc. Andreea intră în
scenă. Creşte intensinatea luminii)
Andreea : (Încă plângând) Mămică, în curând ne vom vedea !
Îţi promit ! (Îşi aruncă geacă într-un colţ) Şi o voi găsi şi pe
surioara mea, care este vinovată de absolut tot ! (Se bagă în pat
şi adoarme. Lumina scade. Se vede foarte puţin)
(În scenă apare şi Alex cu un buchet de flori)
Alex : Andreea, iubito, ce faci ? (Andreea nu
răspunde) Andreea, trezeşte-te, prinţeso ! Suntem împreună ! Aşa
cum trebuie să fim !
Andreea : (Buimacă de somn) Alex ?
Alex : Exact, amore ! Eu sunt ! Nu doreai să fiu lângă tine şi mai
ales în momentul ăstă ?
Andreea : Da, dar tu nu erai la munte, cu ea ?
Alex : Care ea ?
Andreea : Cu Adela !
Alex : Adela, Adela nu e nimic pentru mine ! Tu eşti viaţa mea şi
eram cu ea doar ca să fiu lângă tine ! Acum ea nu contează,
contezi doar tu !
Andreea : Alex, mă bucur aşa de mult că eşti cu mine ! (Îl ia în
braţe)
Alex : Stai, am uitat ceva ! Ţi-am adus buchetul ăsta de flori !
Andreea : Dar nu trebuia să te deranjezi ! Mie îmi e de ajuns doar
să te ştiu lângă mine ! Te iubesc aşa de mult ! (Îl îmbrăţişează
din nou)
Alex : Mă duc să pun florile în vază . Vin repede ! (Iese din
scenă)
Andreea : Nu pot să cred ! E cu mine şi nu e cu ea ! E cea mai
frumoasă seară din viaţa mea ! (Începe să danseze prin scenă
şi repetă într-una „Te iubesc”. Apar Alex şi Adela, ţinându-
se de mână)
Alex : (Plină de ură) Uite cât de penibilă e ! Nu ştiu cum de ai
suportat-o !
Adela : (Râzând) Patetico !
Andreea : (Începând a plânge) Alex, ce caută ea aici ?
Alex : Ea a fost mereu aici ! Cu mine !
Andreea : (Surprinsă) Ce ?
Adela : Eşti distrusă ! Nu faci doi bani ! El e cu min, nu cu tine !
Bagă asta bine în cap !
Alex : Ce jalnică ai putut ajunge, Andreea ! (Râde)
Andreea : Lasă-mă în pace ! Pleacă de aici !
(Intră în scenă şi Paula şi Sebastian)
Paula : Biata prostuţă !
Sebastian : (Râzând) Cum poţi crede că Alex s-ar uita la tine !
Tu nu te vezi !
Andreea : (Ţipând) Ieşiţi imbecilolor ! Ce vreţi de la mine ?
Dobitocilor !
(Intră în scenă şi Cristi)
Cristi : Nu vă mai luaţi de ea !
Andreea : Cristi, mulţumesc lui Dumnezeu că eşti aici să mă aperi
de canaliile astea !
Cristi : Nu vă luaţi de ea ! Că nu vedeţi că deja plânge, biata
orfană ! Mama i-a murit acum câteva ore şi tatăl nu şi l-a cunoscut
niciodată ! Biata prostuţă a rămas a nimănui ! Patetico ! (Râde şi
el)
Andreea : Ieşiţi animalelor afară de aici ! Ieşiţi pentru că jur că vă
ucid ! Afară din casa mea ! (Restul râd în continuare) Nu auziţi,
surzilor ? Afară (Izbucneşte în plâns) Afară că nu vă
suport ! (Plânge)
(Lumina scade de tot. E  beznă iar. Sună telefonul Andreei .
Este alarma care îi aminteşte că azi e ziua Adelei. Lumina
revine la normal. Visase)
Andreea : (Speriată) O iau razna ! Ciudat vis ! Erau toţi şi
râdeau ! Trebuie să fac ceva repede !
(Iese repede din scenă. Este întuneric beznă)
 
Scena 6
(Scena prezintă din nou living-ul cabanei)
Alex : La mulţi ani, iubito !
Adela : (Fericită) Merci mult ! Te iubesc şi asta îmi e de ajuns !
Paula : Începem petrecerea ?
Adela : (Bucuroasă) Desigur !
Sebastian : Atunci, să mergem afară ! Acolo am organizat totul şi
pot să zic că sistemul audio este super bun !
Alex : Perfect ! Cristi, vii ?
Cristi : Da, desigur ! În câteva minute vă prind din urmă !
(Ceilalţi ies)
Cristi : (Plimbându-se prin scenă) Andreea, unde eşti ?! De ce
nu eşti aici cu noi aşa cum trebuia ? (Râde) Ştiu cum să mă distrez
! Dobitocii nu au ştiut că mai am „muniţie” şi în cameră ! Au uitat să
mă controleze ! (Iese din scenă şi revine în 10-20 de
secunde. Cât timp lipseşte, Persoana X, care este
îmbrăcată în negru, într-o pelerină şi fără a i se vedea faţa,
întră în scenă şi lasă un bilet pe măsuţă după care pleacă
în grabă înainte ca în scenă să revină Cristi) Hocus-pocus !
Un pic de aici şi totul se rezolvă. (Râde din nou) Sunt mai deştept
decât voi şi în felul ăsta voi … (Vede biletul de pe
măsuţă) Hmmm, ce avem noi aici ! O fi vre-un bilet de la vreo
admiratoare sau ceva de genu’ ? (Deschide biletul şi îl citeşte
cu voce tare) Vino în pivniţă ! FĂRĂ NIMENI ! … Misterios bilet
mai e şi ăsta ! (Râde sarcastic) Cred că mă duc în pivniţă să vad
exact ce e acolo ! (Lumina scade treptat. E beznă. Cristi
părăseşte scena)
(Scena în următoarele minute nu ma vi luminată foarte
tare. Intră Cristi)
Cristi : Hello ! E cineva aici ? Alo, mă aude cineva ? Ţi-ai găsit !
Sigur e vrea farsă de-a lui Alex ! Dar va vedea el în curând ce
înseamnă o farsă adevărată ! Totuşi, pivniţa cred că are şi ceva
alcool, că aşa e normal. (Se plimbă) Ha, te-am găsit ! Hmm,
1956 ! Calitate superioară! Şi ce mai e aici, una din 1945 ! Aleluia,
sunt în rai, baby ! (În timp ce „inspectează”, Persoana X a
intră în scenă îmbrăcată, la fel, în negru, şi cu un pistol în
mână. Cristi se tot uită pe sticlă iar Persoana X se apropie
de el şi îl împuşcă. Cristi nu are timp să mai zică nimic. A
murit. Cade. Linişte profundă câteva secunde)
Persoana X : (Şocată) Ce naiba căutai tu ! IDIOTULE ! Nu am
timp să mai fac nimic ! (Îl târâie pe Cristi pe un fotoliu, îl
trânteşte în el şi îl leagă) Văd eu ce fac cu tine mai târziu. (Se
aud vocile celorlalţi) Trebuie să mă ascund !
CORTINA

SFÂŞITUL ACTULUI II

ACTUL III

Scena 1
(La ridicarea cortinei lumina este slabă. În 1-2 minute,
scena este luminată normal. Cristi este tot legat şi se mai
văd 1-2 scaune, câteva rafturi)
Adela : (Doar vocea) Cristi, unde eşti, şmecherule ?
Alex : (Doar vocea) Hai, nu te mai ascunde ! Ieşi de unde te-ai
ascuns !
Sebastian : (Doar vocea) Cred că e în pivniţă !
Paula : (Doar vocea) Atunci, să verificăm în pivniţă !
(Toţi intră în scenă)
Adela : (Îngrozită) Dumnezeule !
Alex : (Alergând spre Cristi) Omule, ce ai păţit ? Eşti bine,
vorbeşte ! Cine ţi-a făcut asta ? Cristi, răspunde !
Paula : (Speriată) Ţi-am zis eu că ceva rău se va întâmpla ! Ţi-
am zis !Trebuia să fi plecat atunci ! TOŢI ! Nu trebuia să mai fi
rămas niciun minut !
(Toţi se îndreaptă spre Cristi)
Sebastian : (Panicat) Paula, du-te şi încearcă să suni pe cineva,
nu ştiu ! Trebuie să chemăm poliţia şi ambulanţa ! Repede !
(Paula se îndreaptă spre ieşire însă în cale îi apare
Andreea, de data asta i se vede faţa)
Paula : (Speriată) Andreea, când ai ven… ?!
Andreea : Surpiză, prieteni !
Paula : (Agitată) Andreea, s-a întâmplat ceva …
Andreea : (O ia pe Paula şi îi ţine pistolul la tâmplă. Toţi
se uită la ea) Dacă mişti, Paula dragă, dacă mişti, o să i te alături
lui Cristi !
Paula : (Îngrozită) Tu ai fost ?!
Alex : Cum ai putut face asta ?! Monstru ce eşti ! Cum ?!
Sebastian : (Speriat) Andreea, dă-i drumul Paulei !
Andreea : (Sarcastică) Şi dacă nu vreau ?!
Adela : (Pe cale de a izbucni în plâns) Andreea, te rog să îi dai
drumul ! Măcar să stăm de vorbă ! De ce faci asta ? Când te-ai
schimbat aşa de mult ?
Andreea : (Serioasă) Adela, tu ar trebui să nu scoţi niciun sunet,
imbecilo !
Alex : (Înaintând spre Andreea) Dacă te mai iei de ea … !
Andreea : (Ţipând) Inapoi, iubire ! Dacă mai faci un pas, îi zbor
creierii ! (Alex se opreşte. Andreea revine la un ton
calm) Uite cum vom face : eu îi dau drumul Paulei …
Adela : Da, şi vom putea vorbi ca nişte oameni normali !
Andreea : Nu, în niciun caz, drăguţă ! Eu îi dau drumul Paulei, dar
vreau pe altcineva în schimb !
Sebastian : Ia-mă pe mine !
Andreea : (Sarcastică) Sebi, Sebi, Sebi ! Cum poate tâmpi
iubirea un om ! (Râde, dar se opreşte brusc) Nu, nu am nevoie
de tine, pămpălaule !
Alex : (Nervos) Andreea, încetează chiar acum ! Dacă nu …
Andreea : (Uşor nervoasă) Adela, spune-i iubiţelului tău să nu
mai deschidă gură că Paula o păţeşte ! (Vorbind cu Paula) Nu ai
vrea să o păţeşti, nu-i aşa ? Şi totuşi, de ce să plăteşti tu în locul
altora ? (Îşi îndreaptă privirea către ceilalţi) Nu-i aşa ?! De ce
ea ?
Alex : (Făcând 2-3 paşi în faţă) Andreea …
Andreea : Stai pe loc, frumosule !
Alex : (Calm) Nu, Andreea ! Ia-mă pe tine ! Ştii că pe mine mă
vrei !
Adela : (Uimită) Alex ?!
Alex : Andreea, dă-i drumul Paulei !
Andreea : (Râzând) Ce crezi că pot face cu tine ?! Nu te vreau
pe tine ! Treci înapoi !
Adela : (Speriată) Atunci, pe cine vrei ? Mă vrei pe mine ?!
Andreea : (Veselă) În sfârşit zici ceva bun ! Da ! Tu trebuie să fii
cu tâmpla lângă pistolul meu ! Tu ! Tu ! Tu ! Ce zici ?
Alex : Adela, nu o asculta ! E nebună !
(Adela face paşi micuţi spre Andreea)
Alex : Adela, te rog, nu te duce !
Adela : Alex, e singura cale de a o scăpa pe Paula !
Andreea : Vezi că începem să ne înţelegem ! (Când Adela e
lângă ea, o împinge pe Paula şi o trage repede pe Adela) Să
continuăm jocul ! Adela, o să plăteşti pentru tot ceea ce ai
făcut ! (Sebastian îşi scoate telefonul din buzunar şi dă
mesaj unui prieten care va chema poliţia)
Adela : (Speriată) Andreea, zi-mi ce rău ţi-am făcut ?! De ce te
răzbuni ?!
Andreea : (Serioasă) De ce ?! Din cauza ta ! IDIOATO ! De ce a
trebuit să te bagi între noi ! Eram pe punctul de a-l cuceri !
Adela : Pe cine ?!
Andreea : Cum, pe cine ? Pe Alex ! el trebuia să fie cu mine ! Nu
cu tine !
Adela : Andreea, gândeşte-te ! Mama ta va suferi când va auzi ce
faci în momentul ăsta !
Andreea : Va suferi ? Serios ? Mama a murit acum câteva ore,
deşteapto ! A murit ! A murit pentru că acum 20 de ani, ea a riscat
să mai nască un copil ! Dacă ea nu l-ar fi născut, ar mai fi trăit şi
acum ! Dar măcar acel copil a stat la orfelinat o lungă perioadă de
timp şi nu am putut să o văd ! Dacă era în faţa ochilor mei, o
ştrangulam !
Adela : (Plângând) Andreea, eu am fost acel copil !
Andreea : (Uimită) Cum ?!
Adela : Eu am fost acel copil ! Eu sunt sora ta ! Am încercat să îţi
zic şi plănuiam să o fac azi !
Andreea : (Furioasă) Tu ai fost ?! Din cauza ta a murit mama,
cretino ! Din cauza ta !
Adela : Andreea, jur că nu am facut nimic !
Andreea : (Ţipând) Cum nu ai făcut nimic ! Mai eşti si ipocrită !
Te-ai născut ! Şi asta a fost de ajuns ! Nu o să te iert niciodată
pentru asta ! Şi o să plăteşti ! (Îi dă drumul Adelei fără să
realizeze. Se dă într-o parte şi se gândeşte. Adela fuge spre
Alex. Andreea o simte) Proasto ! De ce te-ai mişcat ?! (O
împuşcă în abdomen. Adela cade înainte să ajungă la
Alex) Să continuăm !
Alex : (Îngrozit) Cum să continuăm ! Eşti nebună, Andreea ! Şi
vei plăti ! (Încearcă să se apropie de Adela)
Andreea : (Ţipând) Nu te mişca, Alex ! Nu mişcă nimeni ! Dacă
nu va avea aceeaşi soartă ! (Toţi încremenesc. Andreea îi
ameninţa cu pistolul în continuare) Deci, cum vă spuneam.
Mama a murit din cauza scârbei ăsteia ! (Arătând spre Adela) Eu
vroiam de mult să mă răzbun pe Adela, dar cum ea e şi sora mea şi
din cauza ei a murit mama, pot zice că a plătit cu vârf şi-ndesat !
După ce a murit mama, am venit aici cu scopul de a te despărţi pe
tine, Cristi,de ea ! Nu mă gândeam să o omor ! Ghinionul ei ! Am
intrat în casă, am lăsat un bilet şi am aştept ! Dar, Cristi, sărăcuţul,
mi-a stricat planurile ! În loc să coboare Adela în pivniţa, a coborât
el ! Nu am realizat că era el pentru că era întuneric . Se distingea
doar silueta şi am tras direct ! Abia după am realizat că era el ! Şi
restul poveştii îl ştiţi deja!
Paula : (Şocată) Deci, tu ai fost !
Andreea : (Ţipând) Nenorociţilor ! (Se aud sirenele poliţiei şi
ambulanţei) M-aţi aflat ! În sfârşit aţi fost în stare de aşa ceva .
Bravo, vă felicit ! Aţi făcut ceva bun în toată viaţa voastră amărâtă !
Dar până aici v-a fost pentru că nu veţi putea să îmi faceţi ceva ! Şi
chiar dacă totul pare că se va termina aici, vă asigur că nu va fi
aşa ! O să vă urmăresc până la sfârşitul vieţilor voastre mizerabile
şi apoi o să vă întâlniţi din nou cu mine. (Râde haotic) . Te-am
iubit cel mai mult ! Da, pe tine, deşteptule ! Ai fost orb ! Mi te-a furat,
nenorocita ! Dar veţi vedea ! O să vă amintiţi de mine cât veţi trăi !
O să fiţi şocaţi ! Nu vă zic adio, ci pe curând … !  (Se sinucide)
Alex : (Fuge la Adela) Adela, scumpo, te simţi bine ? (Pe scenă
pătrund medicii şi poliţiştii. Lumina scade treptat. Pe scena
e întuneric)
 
Scena 2
(Living-ul cabanei)
Sebastian : Nu am crezut că se va ajunge aici niciodată !
Andreea e criminală ! A fost un şoc pentru mine şi la fel şi pentru
Paula !
Alex : Cred că a fost un şoc pentru toată lumea !
Sebastian : Cum se mai simte Adela ?
Alex : Adela se simte foarte bine ! A avut noroc că Andreea a
împuşcat-o într-o parte şi nu a afectat-o foarte mult ! Acum se simte
mult mai bine e la spital şi sigur se pregăteşte !
Sebastian : Chiar mă bucur că a scăpat !
Alex : Şi mie !
Sebastian : Ai zis că se pregăteşte . Pentru ce ? Sper că nu
plănuiţi o altă vacanţă pentru că eu şi Paula nu vom vrea să mai
mergem ! (Râde)
Alex : (Categoric) Nu, sigur nu pregăteşte o altă vacanţă pentru
că nici noi nu ne dorim o alta !
Sebastian : Şi ce aveţi de gând să faceţi mai departe ?
Alex : (Gândindu-se) Sincer, nu ştiu exact ! Vreau să o cer pe
Adela de soţie şi dacă aceeptă să începem pregătirile cât mai
repede ! Nu mai vreau să pierdem nicio zi pentru că ai văzut că nu
ştii ce îţi rezervă viitorul !
Sebastian : Cred că ai perfectă dreptate şi …
Alex : (Întrerupându-l) Ştii ce ? Nu mai aştept niciun minut
chiar ! Mă duc acum în oraş, iau un inel, pregătesc ceva romantic şi
mă duc la ea la spital ! (Iese repede din scenă)
Sebastian : Asta e iubirea ! Şi cred că ar trebui să îi urmez
exemplul ! (Iese şi el repede din scenă)
Scena 3
(Ultima scenă are loc într-o sală în care se află o masă în
mijloc, şi multe scaune ordonate)
Sebastian : Paula, azi e o zi superbă şi chiar mă bucur că noi
suntem naşii lui Alex şi ai Adelei ! Prin câte au trecut, defapt, prin
câte am trecut cu toţii, căsătoria asta va marca o etapa noua în
vieţile noastre !
Paula : (Fericită) Chiar ai dreptate ! Dar unde sunt mirii ?
Alex : (Intrând) Eu sunt aici !
Sebastian : (Glumind) Mă gândeam că aţi renunţat la idee !
Paula : (Ghiontindu-l) Ce glume ai în tine azi !
Sebastian : (Râzând) Iubito, glumeam doar ! Şi ştii că Alex nu
se supără la glumele mele ! Nu-i aşa, Alex ?
Alex : (Calm) Stai liniştită, Paula ! Îl ştiu pe Alex şi ştiu că îmi vrea
numai binele ! De acum va trebui să apară şi Adela şi Ofiţerul Stării
Civile şi vom putea începe ceremonia ! Sunt un pic nerăbdător !
Paula : În curând vor ajunge !
(În scenă intră Adela şi Ofiţerul Stării Civile)
Sebastian : (Mândru) Vezi, a meritat să aştepţi pentru că Adela
arată superb azi, ce zici ?
Alex : (Emoţionat) Să ştii că ai enormă dreptate ! Nu am crezut
niciodată că Adela poate fi aşa de frumoasă !
Adela : Băieţi, cred că exageraţi !
Alex : (Încă emoţionat) Nu cred că exagerăm ! Eşti superbă
astăzi şi mă simt cel mai fericit bărbat din lume !
Paula : Hai să nu ne mai lungim şi să începem ceremonia ! După
vom avea timp să ne lăudam unul pe altul . De acord ?
Sebastian : Paula, ai dreptate ! Porumbeilor, să începem !
Ofiţerul Stării Civile : Putem începe, da ? Perfect . Pentru
început aş dori să ştiu dacă sunt persoane care sunt împotriva
acestei cununii ! Să spună acum sau să tacă pentru totdeauna !
Paula : Nu cred că e nimeni.
(Scena este umplută de fum şi luminile scad în intensitate.
Dupa câteva secunde lumina revine la normal iar pe scena
sunt şi Andreea şi Cristi, ambii îmbrăcaţi în negru)
Ofiţerul Stării Civile : (Surprins) Cine sunteţi voi ?!
Adela : (Şocată) Andreea ?
Alex : (Nevenindu-i să creadă) Cristi ?
Sebastian : Dar ce căutaţi voi aici ?! Şi cum de sunteţi în viaţa ?
(Cei doi nu răspund)
Paula : (Sperită) Aşa ceva nu se poate ! Suntem
blestemaţi ! (Leşină)
(Adela, Alex, Sebastian şi Ofiţerul Stării Civile se grăbesc la
ea. Cristi şi Andreea se uită şi încep să râdă. Lumina scade)
CORTINA

SFÂRŞITUL ACTULUI III

SFÂRŞIT