Ministerul Educaţiei și Cercetării Științifice

Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare

Examenul de bacalaureat național 2015
Proba E. d)
Proba scrisă la FIZICĂ
Filiera tehnologică – profilul tehnic şi profilul resurse naturale şi protecţia mediului
• Sunt obligatorii toate subiectele din două arii tematice dintre cele patru prevăzute de programă, adică: A. MECANICĂ,
B. ELEMENTE DE TERMODINAMICĂ, C. PRODUCEREA ŞI UTILIZAREA CURENTULUI CONTINUU, D. OPTICĂ
• Se acordă 10 puncte din oficiu.
• Timpul de lucru efectiv este de 3 ore.
A. MECANICĂ Varianta 9
Se consideră acceleraţia gravitaţională g = 10 m/s . 2

I. Pentru itemii 1-5 scrieţi pe foaia de răspuns litera corespunzătoare răspunsului corect.
(15 puncte)
1. Unitatea de măsură în S.I. a puterii mecanice este:
N
a. b. N ⋅ m c. W d. J (3p)
m
2. Viteza medie a unui punct material care se deplasează pe distanța d în timpul ∆t , sub acțiunea unei
forțe F , este:
d F
a. v m = b. v m = c. v m = F ⋅ ∆t d. v m = d ⋅ ∆t (3p)
∆t ∆t

3. Dintre mărimile fizice de mai jos, mărime fizică vectorială este:

a. masa b. greutatea c. lucrul mecanic d. energia mecanică (3p)

4. În graficul din figura alăturată este reprezentată dependenţa lungimii unui resort
elastic, fixat la unul din capete, de forţa deformatoare aplicată la celălalt capăt.
Lungimea nedeformată a resortului este egală cu:
a. 5 cm
b. 10 cm
c. 15 cm
d. 20 cm (3p)

5. Un ghepard, aflat iniţial în repaus, a atins viteza v = 28 m/s în intervalul de timp ∆t = 7s . În cursul acestei
mişcări, acceleraţia medie a ghepardului a fost:
a. 2 m/s 2 b. 3 m/s 2 c. 4m/s 2 d. 21m/s 2 (3p)

II. Rezolvaţi următoarea problemă: (15 puncte)

O ladă cu masa m = 20 kg coboară cu viteză constantă pe o rampă care formează
cu orizontala unghiul α = 37° (sinα ≅ 0,6 ) . În timpul coborârii asupra lăzii
acţionează forţa F = 80 N orientată pe direcţia normală la suprafaţa rampei, ca în
figura alăturată.
a. Reprezentați toate forţele care acţionează asupra lăzii.
b. Calculaţi valoarea forţei de frecare la alunecare dintre ladă şi rampă.
c. Determinaţi valoarea forţei normale de reacțiune care acţionează asupra lăzii la
suprafaţa de contact cu rampa.
d. Calculați valoarea coeficientului de frecare la alunecare dintre ladă şi rampă.
III. Rezolvaţi următoarea problemă: (15 puncte)
Un corp de mici dimensiuni, având masa m = 100 g, se află în punctul A, pe suprafața orizontală a unei
mese de înălţime h = 75 cm . Se imprimă corpului viteza v A = 2m/s orientată către punctul B, ca în figura
alăturată. După ce străbate distanța d = AB = 50cm, corpul trece prin
punctul B, aflat la marginea mesei. Coeficientul de frecare la alunecare
dintre corp și suprafața mesei este µ = 0,3 . Considerând că energia
potenţială gravitaţională este nulă la nivelul solului, calculați:
a. energia potenţială gravitaţională a corpului aflat pe masă;
b. lucrul mecanic efectuat de forţa de frecare în timpul deplasării
corpului pe masă;
c. energia cinetică a corpului când acesta trece prin punctul B;
d. valoarea vitezei corpului în momentul imediat anterior atingerii
solului, considerând că după desprinderea de masă forţele de rezistenţă care acţionează asupra corpului
sunt neglijabile.
Probă scrisă la Fizică 1 A. Mecanică
Filiera tehnologică – profilul tehnic şi profilul resurse naturale şi protecţia mediului
 Ministerul Educaţiei și Cercetării Științifice
Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare
Examenul de bacalaureat național 2015
Proba E. d)
Proba scrisă la FIZICĂ
Filiera tehnologică – profilul tehnic şi profilul resurse naturale şi protecţia mediului
• Sunt obligatorii toate subiectele din două arii tematice dintre cele patru prevăzute de programă, adică: A. MECANICĂ,
B. ELEMENTE DE TERMODINAMICĂ, C. PRODUCEREA ŞI UTILIZAREA CURENTULUI CONTINUU, D. OPTICĂ
• Se acordă 10 puncte din oficiu.
• Timpul de lucru efectiv este de 3 ore.
B. ELEMENTE DE TERMODINAMICĂ Varianta 9
−1
Se consideră: numărul lui Avogadro N A = 6,02 ⋅ 10 mol , constanta gazelor ideale R = 8,31 J ⋅ mol -1 ⋅ K −1 .
23

Între parametrii de stare ai gazului ideal într-o stare dată există relaţia: p ⋅ V = ν RT .
I. Pentru itemii 1-5 scrieţi pe foaia de răspuns litera corespunzătoare răspunsului corect.
(15 puncte)
1. Densitatea unui gaz considerat ideal:
a. creşte prin încălzirea gazului la presiune constantă
b. scade prin destindere la temperatură constantă
c. scade cu creşterea presiunii la temperatură constantă
d. creşte printr-o încălzire la volum constant (3p)
2. O cantitate ν de gaz având masa m şi masa molară µ , primeşte căldura Q pentru a-şi modifica
temperatura cu ∆T . Căldura specifică are expresia:
Q Q Q Q
a. c = b. c = c. c = d. c = (3p)
∆T µ ⋅ ∆T m ⋅ ∆T ν ⋅ ∆T
3. Unitatea de măsură în S.I. pentru energia internă este:
a. J b. W c. N d. K (3p)

 1   3 
4. O cantitate ν = 0,12 mol  ≅ mol  de gaz ideal monoatomic  CV = R  este închisă într-un cilindru
 8,31   2 
izolat adiabatic. Gazul este comprimat, astfel încât temperatura crește de la 8°C la 28°C . Energia primită
de gaz sub formă de lucru mecanic este egală cu:
a. 733 J b. 440 J c. 50 J d. 30 J (3p)

5. Un gaz ideal parcurge transformarea reprezentată în coordonate p − V în figura

alăturată. Lucrul mecanic în această transformare are expresia:
a. 12 p0V0
b. 6 p0V0
c. 5 p0V0
d. 3 p0V0
(3p)
II. Rezolvaţi următoarea problemă: (15 puncte)
O butelie din oţel având volumul V = 30 dm3 conţine m1 = 96 g de oxigen (µ = 32 g mol) la presiunea
p1 = 249,3 kPa . Butelia este prevăzută cu o supapă care rămâne închisă până în momentul în care
presiunea oxigenului devine p2 = 2p1 . Se neglijează efectele dilatării buteliei la încălzirea acesteia.
Determinați:
a. densitatea oxigenului aflat în butelie;
b. temperatura iniţială T1 a oxigenului din butelie;
c. numărul de molecule de oxigen din butelie;
d. temperatura maximă T2 până la care poate fi încălzită butelia astfel încât supapa să rămână închisă.

III. Rezolvaţi următoarea problemă: (15 puncte)

O cantitate ν = 10 mol de gaz ideal, aflată în starea iniţială la temperatura T1 = 600 K , evoluează după un
proces termodinamic ciclic 1→2→3→1 compus din: destindere la temperatură constantă 1→2, până când
presiunea devine p2 = 0,5 p1 , răcire la presiune constantă 2→3, până la un volum V3 = V1 şi procesul 3→1 în
care volumul este menţinut constant. Se cunoaşte CV = 2,5R şi ln 2 ≅ 0,7 .
a. Reprezentaţi grafic procesul termodinamic 1→2→3→1 în coordonate p − V .
b. Calculaţi căldura primită de gaz în transformarea 1→2.
c. Calculaţi lucrul mecanic L23 schimbat de gaz cu mediul exterior în transformarea 2→3.
d. Calculaţi variaţia energiei interne a gazului în transformarea 3→1.
Probă scrisă la Fizică 2 B. Elemente de termodinamică
Filiera tehnologică – profilul tehnic şi profilul resurse naturale şi protecţia mediului
 Ministerul Educaţiei și Cercetării Științifice
Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare
Examenul de bacalaureat național 2015
Proba E. d)
Proba scrisă la FIZICĂ
Filiera tehnologică – profilul tehnic şi profilul resurse naturale şi protecţia mediului
• Sunt obligatorii toate subiectele din două arii tematice dintre cele patru prevăzute de programă, adică: A. MECANICĂ,
B. ELEMENTE DE TERMODINAMICĂ, C. PRODUCEREA ŞI UTILIZAREA CURENTULUI CONTINUU, D. OPTICĂ
• Se acordă 10 puncte din oficiu.
• Timpul de lucru efectiv este de 3 ore.
C. PRODUCEREA ŞI UTILIZAREA CURENTULUI CONTINUU Varianta 9
I. Pentru itemii 1-5 scrieţi pe foaia de răspuns litera corespunzătoare răspunsului corect. (15 puncte)

1. În figura alăturată este reprezentată schema unei baterii pătrate (figurată cu linie
punctată) care, în principiu, este formată din 3 baterii de câte 1,5 V fiecare, numerotate
cu 1, 2, 3. Tensiunea electromotoare a bateriei pătrate între lamelele A şi B este:
a. 0 V deoarece bateria 2 le scurtcircuitează pe celelalte două
b. 1,5 V deoarece bateria 2 este legată greşit şi se anulează cu una montată corect
c. 1,5 V pentru că bateriile 1, 2 şi 3 sunt legate în paralel
d. 4,5 V pentru că bateriile 1, 2 şi 3 sunt legate în serie.

(3p)
2. Un circuit simplu conţine o sursă cu tensiunea electromotoare E şi rezistenţa internă r. Dacă la bornele
sursei se leagă un fir de rezistenţă neglijabilă, intensitatea curentului prin sursă devine:
E E2
a. I = 0 b. I = c. I = E ⋅ r d. I = (3p)
r 4r

3. Unitatea de măsură a produsului dintre tensiunea electrică şi durată poate fi scrisă sub forma:
a. J ⋅ A −1 b. W ⋅ A −1 c. W ⋅ Ω −1 d. J ⋅ Ω −2 (3p)

4. Un bec utilizat în domeniul auto are inscripţionate valorile: 12 V, 4 W. Rezistenţa becului are valoarea:
a. 14,4 Ω b. 24 Ω c. 36 Ω d. 60 Ω (3p)

5. În graficul alăturat este reprezentată caracteristica curent-

tensiune I = f (U ) a unui rezistor. Puterea disipată pe acesta la I(mA)
tensiunea de 8 V are valoarea: 100
a. 400 W
b. 800 W 50
c. 0,4 W
d. 0,8 W 0 U(V) (3p)
4 8

II. Rezolvaţi următoarea problemă: (15 puncte)

O instalaţie pentru sărbătorile de iarnă este formată din 8 becuri roşii, 8 becuri galbene şi 8 becuri albastre,
toate având aceleaşi valori nominale ale tensiunii şi intensităţii. Becurile de aceeaşi culoare sunt conectate
în serie, iar grupările astfel obţinute sunt conectate în paralel. Instalaţia este conectată la o sursă cu t.e.m.
E = 28V şi rezistenţă interioară neglijabilă. Toate becurile funcţionează la parametri nominali. Valoarea
nominală a intensităţii curentului ce străbate un bec este I0 = 0,5 A . Se neglijează rezistenţa firelor de
legătură şi variaţia cu temperatura a rezistenţei electrice a becurilor.
a. Calculaţi intensitatea curentului care trece prin sursă.
b. Determinaţi rezistenţa electrică a unui bec.
c. Calculaţi valoarea tensiunii nominale a unui bec.
d. Unul din becurile galbene se arde. Se înlocuiește becul ars cu un fir conductor de rezistență neglijabilă,
astfel încât instalaţia funcţionează cu toate celelalte becuri rămase. Calculaţi intensitatea curentului electric
ce străbate un bec galben.
III. Rezolvaţi următoarea problemă: (15 puncte)
În circuitul din figura alăturată se cunoaşte R = 10 Ω . Când întrerupătorul k este
deschis, puterea pe circuitul exterior este P1 = 6,4 W , iar când întrerupătorul k
este închis, puterea pe circuitul exterior este egală cu puterea disipată pe E, r R R
rezistenţa interioară a sursei. Calculați:
a. intensitatea prin circuit când întrerupătorul k este deschis; k
b. rezistenţa interioară a sursei;
c. randamentul circuitului când întrerupătorul k este închis;
d. energia electrică totală dezvoltată de sursă în ∆t = 20 min atunci când întrerupătorul k este deschis.
Probă scrisă la Fizică 3 C. Producerea şi utilizarea curentului continuu
Filiera tehnologică – profilul tehnic şi profilul resurse naturale şi protecţia mediului
 Ministerul Educaţiei și Cercetării Științifice
Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare
Examenul de bacalaureat național 2015
Proba E. d)
Proba scrisă la FIZICĂ
Filiera tehnologică – profilul tehnic şi profilul resurse naturale şi protecţia mediului
• Sunt obligatorii toate subiectele din două arii tematice dintre cele patru prevăzute de programă, adică: A. MECANICĂ,
B. ELEMENTE DE TERMODINAMICĂ, C. PRODUCEREA ŞI UTILIZAREA CURENTULUI CONTINUU, D. OPTICĂ
• Se acordă 10 puncte din oficiu.
• Timpul de lucru efectiv este de 3 ore.
D. OPTICĂ Varianta 9
−34
Se consideră: viteza luminii în vid c = 3 ⋅ 10 m/s , constanta Planck h = 6,6 ⋅ 10 J ⋅ s .
8

I. Pentru itemii 1-5 scrieţi pe foaia de răspuns litera corespunzătoare răspunsului corect. (15 puncte)

1. Unitatea de măsură în S.I. a lucrului mecanic de extracție a electronilor prin efect fotoelectric extern este:
a. m -1 b. J c. Hz d. s (3p)

2. Prin introducerea unei lentile într-un lichid al cărui indice de refracţie este egal cu cel al lentilei,
convergenţa lentilei:
a. devine nulă b. devine infinită c. nu se modifică d. îşi schimbă semnul (3p)

3. Un sistem optic centrat este format din două lentile alipite având convergenţele C1 şi respectiv C2 .
Convergenţa sistemului este:
a. C = C1 / C2 b. C = C1 ⋅ C2 c. C = C1 + C2 d. C = C1 − C2 (3p)

4. Graficul din figura alăturată a fost obţinut într-un studiu experimental al

efectului fotoelectric extern şi prezintă dependenţa energiei cinetice maxime
a fotoelectronilor emişi de frecvenţa radiaţiei care cade pe doi fotocatozi C1
şi C2. Dacă cei doi fotocatozi sunt iradiaţi cu radiaţii electromagnetice având
frecvenţa ν = 6 ⋅ 1014 Hz putem afirma:
a. ambii fotocatozi emit fotoelectroni
b. numai primul fotocatod (C1) emite fotoelectroni
c. numai al doilea fotocatod (C2) emite fotoelectroni
d. nici un fotocatod nu emite fotoelectroni. (3p)

5. O radiaţie luminoasă are frecvenţa ν = 6 ⋅ 1014 Hz . Energia unui foton din această radiație este:
a. 6,60 ⋅ 10 -19 J b. 3,96 ⋅ 10 -19 J c. 6,60 ⋅ 10 -34 J d. 3,96 ⋅ 10 -34 J (3p)

II. Rezolvaţi următoarea problemă: (15 puncte)

O lentilă subțire convergentă, cu distanţa focală de 5 cm, formează pe un ecran imaginea clară a unui obiect
așezat perpendicular pe axa optică principală a lentilei. Obiectul are înălţimea de 2cm. Distanţa dintre
obiect și lentilă este de 30cm.
a. Calculaţi convergenţa lentilei.
b. Realizaţi un desen în care să evidenţiaţi construcţia imaginii obiectului prin lentilă.
c. Determinaţi distanţa dintre lentilă şi ecran.
d. Calculați înălţimea imaginii obiectului pe ecran.

III. Rezolvaţi următoarea problemă: (15 puncte)

O rază de lumină venind din aer (n aer ≅ 1) cade pe suprafaţa plană a unui
mediu optic transparent cu indicele de refracție n = 1,73 ≅ 3 , sub un unghi
de incidenţă i = 60° . La suprafaţa plană a mediului optic raza de lumină
suferă atât fenomenul de refracție, cât și fenomenul de reflexie.
a. Precizați care din cele trei raze de lumină notate în figura alăturată prin
cifrele 1, 2 şi 3 reprezintă raza incidentă, raza reflectată şi raza refractată.
b. Calculaţi viteza de propagare a luminii în mediul optic transparent cu indicele de refracție n .
c. Determinaţi unghiul dintre direcția razei incidente și direcția razei refractate la trecerea din aer în mediul
optic transparent.
d. Calculaţi unghiul format de raza reflectată cu raza refractată.

Probă scrisă la Fizică 4 D. Optică

Filiera tehnologică – profilul tehnic şi profilul resurse naturale şi protecţia mediului
 Ministerul Educaţiei și Cercetării Științifice
Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare

Examenul de bacalaureat național 2015

Proba E.d)
Proba scrisă la FIZICĂ
BAREM DE EVALUARE ŞI DE NOTARE
Varianta 9
• Se punctează oricare alte modalităţi de rezolvare corectă a cerinţelor.
• Nu se acordă fracţiuni de punct.
• Se acordă 10 puncte din oficiu. Nota finală se calculează prin împărţirea punctajului total acordat
pentru lucrare la 10.

A. MECANICĂ (45 puncte)

Subiectul I
Nr.Item Soluţie, rezolvare Punctaj
I.1. c 3p
2. a 3p
3. b 3p
4. a 3p
5. c 3p
TOTAL pentru Subiectul I 15p
A. Subiectul al II-lea
II.a. Pentru: 4p
figurarea tuturor forţelor care acţionează asupra lăzii 4p
b. Pentru: 4p
Gt − Ff = 0 2p
Gt = mg sin α 1p
rezultat final Ff = 120 N 1p
c. Pentru: 4p
N − Gn − F = 0 2p
Gn = mg cos α 1p
rezultat final N = 240 N 1p
d. Pentru: 3p
Ff = µN 2p
rezultat final µ = 0,5 1p
TOTAL pentru Subiectul al II-lea 15p
A. Subiectul al III-lea
III.a. Pentru: 3p
E p A = mgh 2p
rezultat final E pA = 0,75 J 1p
b. Pentru: 4p
Lf = −Ff d 2p
Ff = µmg 1p
rezultat final Lf = −0,15 J 1p
c. Pentru: 4p
∆E c = Lf 2p
∆Ec = EcB − EcA 1p
rezultat final EcB = 0,05 J 1p
d. Pentru: 4p
EtB = Et sol 1p
EcB + E pB = Ec sol 1p
Ec sol = mv 2
sol /2 1p
rezultat final v sol = 4 m/s 1p
TOTAL pentru Subiectul al III-lea 15p
Probă scrisă la Fizică 1 Varianta 9
Barem de evaluare şi de notare
Filiera tehnologică – profilul tehnic şi profilul resurse naturale şi protecţia mediului
 Ministerul Educaţiei și Cercetării Științifice
Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare

B. ELEMENTE DE TERMODINAMICĂ (45 puncte)

Subiectul I
Nr.Item Soluţie, rezolvare Punctaj
I.1. b 3p
2. c 3p
3. a 3p
4. d 3p
5. b 3p
TOTAL pentru Subiectul I 15p

B. Subiectul al II-lea
II.a. Pentru: 3p
m
ρ1 = 1 2p
V
rezultat final ρ1 = 3,2 kg m3 1p
b. Pentru: 4p
p1V = ν 1RT1 1p
m1
ν1 = 2p
µ
rezultat final T1 = 300 K 1p
c. Pentru: 4p
N
ν1 = 3p
NA
rezultat final N = 18,06 ⋅ 10 23 molecule 1p
d. Pentru: 4p
p1 p2
= 3p
T1 T2
rezultat final T2 = 600 K 1p
TOTAL pentru Subiectul al II-lea 15p

B. Subiectul al III-lea
III.a. Pentru: 3p
Reprezentare corectă 3p
b. Pentru: 4p
p
Q12 = ν RT1 ln 1 3p
p2
rezultat final Q12 ≅ 35 kJ 1p
c. Pentru: 4p
L23 = p2 (V1 − V2 ) 2p
V2 = 2V1 1p
rezultat final L23 ≅ −25 kJ 1p
d. Pentru: 4p
∆U31 = ν CV (T1 − T3 ) 2p
T1 = 2T3 1p
rezultat final ∆U31 ≅ 62,3 kJ 1p
TOTAL pentru Subiectul al III-lea 15p

Probă scrisă la Fizică 2 Varianta 9

Barem de evaluare şi de notare
Filiera tehnologică – profilul tehnic şi profilul resurse naturale şi protecţia mediului
 Ministerul Educaţiei și Cercetării Științifice
Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare

C. PRODUCEREA ŞI UTILIZAREA CURENTULUI CONTINUU (45 puncte)

Subiectul I
Nr.Item Soluţie, rezolvare Punctaj
I.1. d 3p
2. b 3p
3. a 3p
4. c 3p
5. d 3p
TOTAL pentru Subiectul I 15p

C. Subiectul al II-lea
II.a. Pentru: 4p
I1 = I 2 = I 3 = 0,5 A 1p
I = I1 + I 2 + I 3 2p
rezultat final I = 1,5 A 1p
b. Pentru: 4p
R e serie = 8R 2p
E = I0 ⋅ 8R 1p
rezultat final R = 7 Ω 1p
c. Pentru: 3p
U0 = I0 ⋅ R 2p
rezultat final U 0 = 3,5 V 1p
d. Pentru: 4p
E = I2′ ⋅ 7R 3p
4
rezultat final I2′ =
A ≅ 0,57 A 1p
7
TOTAL pentru Subiectul al II-lea 15p

C. Subiectul al III-lea
III.a. Pentru: 3p
P1 = R ⋅ I12 2p
rezultat final I1 = 0,8 A 1p
b. Pentru: 4p
Pint = r ⋅ I 2 1p
Pext = Re ⋅ I 2
1p
R
Re = 1p
2
R
rezultat final r = = 5Ω 1p
2
c. Pentru: 4p
Re
η= 3p
Re + r
rezultat final η = 50% 1p
d. Pentru: 4p
Ptot = E ⋅ I1 1p
E = I1(R + r ) 1p
W = Ptot ⋅ ∆t 1p
rezultat final W = 11520 J 1p
TOTAL pentru Subiectul al III-lea 15p

Probă scrisă la Fizică 3 Varianta 9

Barem de evaluare şi de notare
Filiera tehnologică – profilul tehnic şi profilul resurse naturale şi protecţia mediului
 Ministerul Educaţiei și Cercetării Științifice
Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare

D. OPTICĂ (45 puncte)

Subiectul I
Nr.Item Soluţie, rezolvare Punctaj
I.1. b 3p
2. a 3p
3. c 3p
4. b 3p
5. b 3p
TOTAL pentru Subiectul I 15p

D. Subiectul al II-lea
II.a. Pentru: 3p
1
C= 2p
f
rezultat final C = 20 m -1 1p
b. Pentru: 4p
construcţia corectă a imaginii 4p
c. Pentru: 4p
1 1 1
− = 3p
x2 x1 f
rezultat final x2 = 6 cm 1p
d. Pentru: 4p
x
β= 2 2p
x1
y2
β= 1p
y1
rezultat final − y 2 = 0,4 cm 1p
TOTAL pentru Subiectul al II-lea 15p

D. Subiectul al III-lea
III.a. Pentru: 3p
1- raza incidentă 1p
2- raza reflectată 1p
3- raza refractată 1p
b. Pentru: 4p
c
n= 3p
v
rezultat final v = 1,73 ⋅ 108 m/s 1p
c. Pentru: 4p
sin i = n sin r 2p
δ =i −r 1p
rezultat final δ = 30° 1p
d. Pentru: 4p
β = 180° − r − r ′ 1p
r′ = i 2p
rezultat final β = 90° 1p
TOTAL pentru Subiectul al III-lea 15p

Probă scrisă la Fizică 4 Varianta 9

Barem de evaluare şi de notare
Filiera tehnologică – profilul tehnic şi profilul resurse naturale şi protecţia mediului
 Ministerul Educaţiei și Cercetării Științifice
Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare
Examenul de bacalaureat național 2015
Proba E. d)
Proba scrisă la FIZICĂ
Filiera teoretică – profilul real, Filiera vocaţională – profilul militar
• Sunt obligatorii toate subiectele din două arii tematice dintre cele patru prevăzute de programă, adică: A. MECANICĂ,
B. ELEMENTE DE TERMODINAMICĂ, C. PRODUCEREA ŞI UTILIZAREA CURENTULUI CONTINUU, D. OPTICĂ
• Se acordă 10 puncte din oficiu.
• Timpul de lucru efectiv este de 3 ore.
A. MECANICĂ Varianta 9
Se consideră acceleraţia gravitaţională g = 10 m/s . 2

I. Pentru itemii 1-5 scrieţi pe foaia de răspuns litera corespunzătoare răspunsului corect. (15 puncte)
1. Unitatea de măsură în S.I. a puterii mecanice poate fi scrisă în forma:
a. N/m b. N ⋅ m c. J/s d. J ⋅ s (3p)

2. Viteza medie a unui punct material care se deplasează pe distanța d în timpul ∆t , sub acțiunea unei
forțe F , este:
d F
a. v m = b. v m = c. v m = F ⋅ ∆t d. v m = d ⋅ ∆t (3p)
∆t ∆t

3. Dintre mărimile fizice de mai jos, mărime fizică vectorială este:

a. masa b. greutatea c. lucrul mecanic d. energia mecanică (3p)

4. În graficul din figura alăturată este reprezentată dependenţa lungimii unui resort
elastic, fixat la unul din capete, de forţa deformatoare aplicată la celălalt capăt.
Alungirea resortului sub acţiunea unei forţe de 1,5 N este egală cu:
a. 10 cm
b. 15 cm
c. 20 cm
d. 25 cm (3p)

5. Un elefant cu masa m = 2 t se deplasează cu viteza v = 5 m/s . În cursul acestei mişcări, impulsul

elefantului este:
a. 10 kg ⋅ m/s b. 10 2 kg ⋅ m/s c. 10 3 kg ⋅ m/s d. 10 4 kg ⋅ m/s (3p)

II. Rezolvaţi următoarea problemă: (15 puncte)

O ladă cu masa m = 20 kg coboară cu viteză constantă pe o rampă care formează
cu orizontala unghiul α ≅ 37° ( sinα = 0,6 ) . În timpul coborârii asupra lăzii
acţionează forţa F = 80 N orientată pe direcţia normală la suprafaţa rampei, ca în
figura alăturată.
a. Reprezentați toate forţele care acţionează asupra lăzii.
b. Calculaţi valoarea forţei de frecare la alunecare dintre ladă şi rampă.
c. Calculați valoarea coeficientului de frecare la alunecare dintre ladă şi rampă.
d. Determinaţi acceleraţia lăzii dacă acţiunea forţei F încetează.

III. Rezolvaţi următoarea problemă: (15 puncte)

Un corp de mici dimensiuni, având masa m = 100 g, se află în punctul A pe suprafața orizontală a unei mese
de înălţime h = 75 cm . Se imprimă corpului viteza v A = 2m/s orientată
către punctul B, ca în figura alăturată. După ce străbate distanța
d = AB = 50cm, corpul trece prin punctul B, aflat la marginea mesei.
Coeficientul de frecare la alunecare dintre corp și suprafața mesei este
µ = 0,3 . Considerând că energia potenţială gravitaţională este nulă la
nivelul solului, calculați:
a. energia potenţială gravitaţională a corpului aflat pe masă;
b. energia cinetică a corpului când acesta trece prin punctul B;
c. intervalul de timp în care corpul parcurge distanţa d ;
d. valoarea vitezei corpului în momentul imediat anterior atingerii solului, considerând că după desprinderea
de masă forţele de rezistenţă care acţionează asupra corpului sunt neglijabile.

Probă scrisă la Fizică 1 A. Mecanică

Filiera teoretică – profilul real, Filiera vocaţională – profilul militar
 Ministerul Educaţiei și Cercetării Științifice
Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare
Examenul de bacalaureat național 2015
Proba E. d)
Proba scrisă la FIZICĂ
Filiera teoretică – profilul real, Filiera vocaţională – profilul militar
• Sunt obligatorii toate subiectele din două arii tematice dintre cele patru prevăzute de programă, adică: A. MECANICĂ,
B. ELEMENTE DE TERMODINAMICĂ, C. PRODUCEREA ŞI UTILIZAREA CURENTULUI CONTINUU, D. OPTICĂ
• Se acordă 10 puncte din oficiu.
• Timpul de lucru efectiv este de 3 ore.
B. ELEMENTE DE TERMODINAMICĂ Varianta 9
−1
Se consideră: numărul lui Avogadro N A = 6,02 ⋅ 10 mol , constanta gazelor ideale R = 8,31 J ⋅ mol −1 ⋅ K −1 .
23

Între parametrii de stare ai gazului ideal într-o stare dată există relaţia: p ⋅ V = ν RT .
I. Pentru itemii 1-5 scrieţi pe foaia de răspuns litera corespunzătoare răspunsului corect. (15 puncte)
1. Concentraţia moleculelor unui gaz considerat ideal (numărul de molecule din unitatea de volum):
a. creşte prin încălzirea gazului la presiune constantă
b. scade prin comprimare la temperatură constantă
c. scade prin destindere adiabatică
d. creşte printr-o încălzire la volum constant. (3p)
2. Relaţia dintre căldura molară Cµ şi căldura specifică c a unui gaz cu masa m şi masa molară µ este:
a. Cµ = c ⋅ µ b. Cµ = c ⋅ m c. c = Cµ ⋅ µ d. c = Cµ ⋅ m (3p)
3. Simbolurile mărimilor fizice fiind cele utilizate în manualele de fizică, unitatea de măsură în S.I a mărimii
pµ
fizice definită prin raportul este:
RT
a. kg ⋅ mol−1 b. kg ⋅ m3 c. kg ⋅ m-3 d. kg ⋅ mol (3p)
 
mol  de oxigen (CV = 2,5R ) se află la temperatura T1 = 300 K . Gazul
1
4. O cantitate ν = 0,12 mol  ≅
 8,31 
suferă o destindere izobară în urma căreia volumul a crescut de 2 ori. Energia internă a gazului în starea
finală este aproximativ egală cu:
a. 250 J b. 550 J c. 750 J d. 1500 J (3p)
5. În trei butelii identice, etanşe, a căror dilatare termică este neglijabilă, se găsesc
cantităţi diferite din același tip de gaz considerat ideal. Încălzind gazele, se obţin
variaţiile presiunilor celor trei gaze reprezentate în coordonate p-T în figura
alăturată. Între masele celor trei gaze există relaţia:
a. m1 < m2 < m3
b. m1 > m2 > m3
c. m1 > m3 > m2
d. m1 < m3 < m2 (3p)
II. Rezolvaţi următoarea problemă: (15 puncte)
Un recipient de volum 74,79 L, închis etanş cu o supapă, conţine 90 g de gaz. Presiunea şi temperatura gazului
din interior sunt aceleaşi cu cele ale aerului exterior şi au valorile p = 105 Pa , respectiv t = 27°C . Supapa se
deschide atunci când diferența dintre presiunea gazului din interior și presiunea aerului exterior depășește
valoarea ∆p = 3 ⋅ 10 4 Pa . Calculați:
a. masa molară a gazului din recipient;
b. densitatea iniţială a gazului din recipient;
c. temperatura maximă T ′ până la care poate fi încălzit gazul din recipient astfel încât supapa să rămână închisă;
d. masa de gaz care ar trebui eliminată din recipient, pentru ca presiunea să rămână p = 105 Pa, atunci când
temperatura gazului devine T ′′ = 540K .
III. Rezolvaţi următoarea problemă: (15 puncte)
O cantitate ν = 1,5 mol de gaz ideal monoatomic (CV = 1,5R ) , aflat inițial în starea
1 la temperatura t1 = 47°C , evoluează după un proces termodinamic ciclic
1→2→3→1 reprezentat în coordonate p − V în figura alăturată. Se ştie că
presiunea în starea 2 este p2 = 2 p1 . Calculaţi:
a. temperatura gazului în starea 3;
b. lucrul mecanic total schimbat de gaz cu mediul exterior în decursul procesului ciclic;
c. căldura schimbată de gaz pe transformarea 3 → 1;
d. randamentul unui ciclu Carnot care ar funcţiona între temperaturile extreme
atinse în procesul 1 → 2 → 3 → 1 .
Probă scrisă la Fizică 2 B. Elemente de termodinamică
Filiera teoretică – profilul real, Filiera vocaţională – profilul militar
 Ministerul Educaţiei și Cercetării Științifice
Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare
Examenul de bacalaureat național 2015
Proba E. d)
Proba scrisă la FIZICĂ
Filiera teoretică – profilul real, Filiera vocaţională – profilul militar
• Sunt obligatorii toate subiectele din două arii tematice dintre cele patru prevăzute de programă, adică: A. MECANICĂ,
B. ELEMENTE DE TERMODINAMICĂ, C. PRODUCEREA ŞI UTILIZAREA CURENTULUI CONTINUU, D. OPTICĂ
• Se acordă 10 puncte din oficiu.
• Timpul de lucru efectiv este de 3 ore.
C. PRODUCEREA ŞI UTILIZAREA CURENTULUI CONTINUU Varianta 9
I. Pentru itemii 1-5 scrieţi pe foaia de răspuns litera corespunzătoare răspunsului corect. (15 puncte)
1. În figura alăturată este reprezentată schema unei baterii pătrate (figurată cu linie
punctată) care, în principiu, este formată din 3 baterii de câte 1,5 V fiecare, numerotate
cu 1, 2, 3. Tensiunea electromotoare a bateriei pătrate între lamelele A şi B este:
a. 0 V deoarece bateria 2 le scurtcircuitează pe celelalte două
b. 1,5 V deoarece bateria 2 este legată greşit şi se anulează cu una montată corect
c. 1,5 V pentru că bateriile 1, 2 şi 3 sunt legate în paralel
d. 4,5 V pentru că bateriile 1, 2 şi 3 sunt legate în serie
(3p)
2. Două surse identice, având fiecare tensiunea electromotoare E şi rezistenţa interioară r, sunt legate în
paralel, iar la bornele grupării este legat un fir cu rezistenţa electrică neglijabilă. Intensitatea curentului prin
acest fir este:
E 2E E
a. I = 0 b. I = c. I = d. I = (3p)
r r 2r

3. Unitatea de măsură a raportului dintre rezistenţa electrică şi durată poate fi scrisă sub forma:
a. V ⋅ A b. W −1 ⋅ A 2 c. V 2 ⋅ J−1 d. V ⋅ W −1 (3p)

4. Două becuri cu filament pentru iluminat casnic au inscripţionate valorile nominale: 220V, 25W - becul 1,
R
respectiv 220V, 100W - becul 2. Raportul 1 dintre rezistenţele electrice ale filamentelor celor două becuri
R2
în regim nominal de funcţionare este egal cu:
a. 4 b. 2 c. 0,5 d. 0,25 (3p)
5. În graficul alăturat este reprezentată dependenţa de temperatură a rezistivităţii unui material. Coeficientul
de temperatură al rezistivităţii are valoarea: ρ ( Ω ⋅ µm )
a. 10 −3 grad−1 75
b. 5 ⋅ 10 −3 grad−1 50
−2 −1 t(°C)
c. 10 grad 0 100
d. 5 ⋅ 10 −2 grad−1 (3p)
II. Rezolvaţi următoarea problemă: (15 puncte)
Pentru măsurarea rezistenţei electrice a unui rezistor se folosește circuitul electric reprezentat în figura
alăturată, în care sursa de tensiune are rezistența interioară nulă, ampermetrul
are rezistenţa internă RA = 1 Ω , iar voltmetrul are rezistenţa internă RV = 1kΩ .
Când comutatorul k este în poziţia 1, tensiunea indicată de voltmetru este
UV = 100 V , iar intensitatea indicată de ampermetru este I A = 4 A . Calculaţi:
a. tensiunea electromotoare E a sursei;
b. intensitatea curentului electric ce străbate sursa;
c. rezistenţa electrică a rezistorului;
d. indicaţia I A′ a ampermetrului atunci când comutatorul se află în poziţia 2.
III. Rezolvaţi următoarea problemă: (15 puncte)
În figura alăturată este reprezentată schema electrică a unui circuit. Se cunosc:
E = 12 V , r = 5 Ω, R1 = 10 Ω şi R2 = 40 Ω . Calculați:
a. puterea disipată pe circuitul exterior când întrerupătorul k1 este închis şi R1
E, r R2
întrerupătorul k2 este deschis;
b. puterea totală dezvoltată de sursă când întrerupătorul k2 este închis şi
întrerupătorul k1 este deschis; k1 k2
c. randamentul circuitului când ambele întrerupătoare sunt închise;
d. energia electrică consumată de circuitul exterior în ∆t = 169 s atunci când
ambele întrerupătoare sunt închise.
Probă scrisă la Fizică 3 C. Producerea şi utilizarea curentului continuu
Filiera teoretică – profilul real, Filiera vocaţională – profilul militar
 Ministerul Educaţiei și Cercetării Științifice
Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare
Examenul de bacalaureat național 2015
Proba E. d)
Proba scrisă la FIZICĂ
Filiera teoretică – profilul real, Filiera vocaţională – profilul militar
• Sunt obligatorii toate subiectele din două arii tematice dintre cele patru prevăzute de programă, adică: A. MECANICĂ,
B. ELEMENTE DE TERMODINAMICĂ, C. PRODUCEREA ŞI UTILIZAREA CURENTULUI CONTINUU, D. OPTICĂ
• Se acordă 10 puncte din oficiu.
• Timpul de lucru efectiv este de 3 ore.
D. OPTICĂ Varianta 9
−34
Se consideră: viteza luminii în vid c = 3 ⋅ 10 m/s , constanta Planck h = 6,6 ⋅ 10 J ⋅ s .
8

I. Pentru itemii 1-5 scrieţi pe foaia de răspuns litera corespunzătoare răspunsului corect. (15 puncte)
1. Două radiaţii luminoase au lungimile de undă λ 1= 500nm şi λ 2 = 0,5 µm . Raportul lungimilor de undă
λ1
este:
λ2
a. 0,1 b. 1 c. 10 d. 100 (3p)
2. O sursă punctiformă de lumină este situată în focarul obiect al unei lentile convergente. Fasciculul de
lumină care iese din lentilă este:
a. paralel b. convergent c. divergent d. punctiform (3p)
3. Un sistem optic centrat este format din două lentile alipite având convergenţele C1 şi respectiv C2 .
Convergenţa sistemului poate fi calculată cu relaţia:
a. C = C1 / C2 b. C = C1 ⋅ C2 c. C = C1 + C2 d. C = C1 − C2 (3p)
4. Graficul din figura alăturată a fost obţinut într-un studiu experimental al
efectului fotoelectric extern şi prezintă dependenţa energiei cinetice maxime
a fotoelectronilor emişi, de frecvenţa radiaţiei incidente pe doi fotocatozi C1
şi C2. Dacă cei doi fotocatozi sunt iradiaţi cu radiaţii electromagnetice având
frecvenţa ν = 6 ⋅ 1014 Hz putem afirma:
a. ambii fotocatozi emit fotoelectroni
b. numai primul fotocatod (C1) emite fotoelectroni
c. numai al doilea fotocatod (C2) emite fotoelectroni
d. nici un fotocatod nu emite fotoelectroni. (3p)
5. O rază de lumină venind din aer cade sub unghiul de incidență i = 60° pe suprafaţa unui mediu
transparent şi se refractă sub unghiul r = 30° . Indicele de refracţie al mediului transparent este aproximativ
egal cu:
a. 1,33 b. 1,41 c. 1,66 d. 1,73 (3p)

II. Rezolvaţi următoarea problemă: (15 puncte)

O lentilă subțire convergentă, cu distanţa focală de 5 cm, formează pe un ecran imaginea clară a unui obiect
așezat perpendicular pe axa optică principală a lentilei. Obiectul are înălţimea de 2cm . Distanţa dintre
obiect și lentilă este de 30cm .
a. Calculaţi convergenţa lentilei.
b. Determinaţi distanţa dintre lentilă şi ecran.
c. Obiectul este deplasat într-o nouă poziție. Calculați înălțimea imaginii clare a obiectului dacă aceasta se
obține pe ecranul adus la 10 cm față de centrul optic al lentilei.
d. Realizaţi un desen în care să evidenţiaţi construcţia imaginii obiectului prin lentilă, în situația descrisă la
punctul c..

III. Rezolvaţi următoarea problemă: (15 puncte)

Distanţa dintre fantele unui dispozitv Young este 2ℓ = 1,5 mm , iar distanţa care separă planul fantelor de
ecranul pe care se observă figura de interferenţă este D = 3m . Sursa este plasată pe axa de simetrie a
dispozitivului şi emite o radiaţie luminoasă monocromatică şi coerentă cu lungimea de undă λ = 500 nm .
a. Calculaţi frecvenţa radiaţiei monocromatice utilizate.
b. Determinaţi interfranja figurii de interferenţă observate pe ecran.
c. Determinaţi distanţa, măsurată pe ecran, care separă maximul de ordinul 3 aflat de o parte a maximului
central, de primul minim de interferență situat de aceeaşi parte a maximului central.
d. Una dintre fantele dispozitivului se acoperă cu o lamă transparentă, de grosime e1 = 12 µ m şi indice de
refracţie n1 = 1,5 , iar cealaltă fantă se acoperă cu o altă lamă transparentă, de grosime e2 = 15 µ m şi indice de
refracţie n2 . Sistemul de franje observat pe ecran nu îşi modifică poziţia. Determinaţi indicele de refracţie n2 .

Probă scrisă la Fizică 4 D. Optică

Filiera teoretică – profilul real, Filiera vocaţională – profilul militar
 Ministerul Educaţiei și Cercetării Științifice
Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare

Examenul de bacalaureat național 2015

Proba E.d)
Proba scrisă la FIZICĂ
BAREM DE EVALUARE ŞI DE NOTARE
Varianta 9
• Se punctează oricare alte modalităţi de rezolvare corectă a cerinţelor.
• Nu se acordă fracţiuni de punct.
• Se acordă 10 puncte din oficiu. Nota finală se calculează prin împărţirea punctajului total acordat
pentru lucrare la 10.

A. MECANICĂ (45 puncte)

Subiectul I
Nr.Item Soluţie, rezolvare Punctaj
I.1. c 3p
2. a 3p
3. b 3p
4. b 3p
5. d 3p
TOTAL pentru Subiectul I 15p

A. Subiectul al II-lea
II.a. Pentru: 4p
reprezentarea tuturor forţelor care acţionează asupra lăzii 4p
b. Pentru: 3p
Gt − Ff = 0 1p
Gt = mg sin α 1p
rezultat final Ff = 120N 1p
c. Pentru: 4p
N − Gn − F = 0 1p
Ff = µN 1p
Gn = mg cos α 1p
rezultat final µ = 0,5 1p
d. Pentru: 4p
Gt − Ff ′ = ma 1p
Ff ′ = µ N ′ 1p
N ′ = Gn 1p
rezultat final a = 2m/s 2
1p
TOTAL pentru Subiectul al II-lea 15p

A. Subiectul al III-lea
III.a. Pentru: 3p
E p A = mgh 2p
rezultat final E pA = 0,75 J 1p
b. Pentru: 4p
∆E c = Lf 1p
∆Ec = EcB − EcA 1p
Lf = − µmgd 1p
rezultat final EcB = 0,05 J 1p

Probă scrisă la Fizică 1 Varianta 9

Barem de evaluare şi de notare
Filiera teoretică – profilul real, Filiera vocaţională-profilul militar
 Ministerul Educaţiei și Cercetării Științifice
Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare
c. Pentru: 4p
−Ff = ma 1p
v − vA
a= B 1p
∆t
2EcB
vB = 1p
m
rezultat final ∆t ≅ 0,33 s 1p
d. Pentru: 4p
EtB = Et sol 1p
EcB + E pB = Ec sol 1p
2
mv
Ec sol = sol
1p
2
rezultat final v sol = 4m/s 1p
TOTAL pentru Subiectul al III-lea 15p

Probă scrisă la Fizică 2 Varianta 9

Barem de evaluare şi de notare
Filiera teoretică – profilul real, Filiera vocaţională-profilul militar
 Ministerul Educaţiei și Cercetării Științifice
Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare
B. ELEMENTE DE TERMODINAMICĂ (45 puncte)
Subiectul I
Nr.Item Soluţie, rezolvare Punctaj
I.1. c 3p
2. a 3p
3. c 3p
4. d 3p
5. b 3p
TOTAL pentru Subiectul I 15p

B. Subiectul al II-lea
II.a. Pentru: 4p
m
pV = RT 3p
µ
rezultat final µ = 30 g mol 1p
b. Pentru: 3p
m
ρ= 2p
V
rezultat final ρ ≅ 1,2 kg/m3 1p
c. Pentru: 4p
p ′V = ν RT ′ 1p
p p′
= 1p
T T′
p′ = p + ∆p 1p
rezultat final T ′ = 390 K 1p
d. Pentru: 4p
m′
pV = R ⋅ T ′′ 1p
µ
∆m = m − m ′ 2p
rezultat final ∆m = 40 g 1p
TOTAL pentru Subiectul al II-lea 15p

B. Subiectul al III-lea
III.a. Pentru: 3p
V3 = 2V1 1p
T3 = 4T1 1p
rezultat final: T3 = 1280 K 1p
b. Pentru: 4p
Lciclu = L12 + L23 + L31 1p
Lciclu = 0,5 p1V1 1p
p1V1 = ν RT1 1p
rezultat final: Lciclu ≅ 2 kJ 1p
c. Pentru: 4p
Q31 = ∆U 31 + L31 1p
∆U31 = ν CV (T1 − T3 ) 1p
L31 = −1,5 p1V1 1p
rezultat final: Q31 ≅ −24 kJ 1p
d. Pentru: 4p
T
ηc = 1 − min 1p
Tmax
Tmin = T1 1p
Tmax = T3 1p
rezultat final: ηc = 75% 1p
TOTAL pentru Subiectul al III-lea 15p

Probă scrisă la Fizică 3 Varianta 9

Barem de evaluare şi de notare
Filiera teoretică – profilul real, Filiera vocaţională-profilul militar
 Ministerul Educaţiei și Cercetării Științifice
Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare
C. PRODUCEREA ŞI UTILIZAREA CURENTULUI CONTINUU (45 puncte)
Subiectul I
Nr.Item Soluţie, rezolvare Punctaj
I.1. d 3p
2. c 3p
3. c 3p
4. a 3p
5. b 3p
TOTAL pentru Subiectul I 15p

C. Subiectul al II-lea
II.a. Pentru: 3p
E = UV 2p
rezultat final E = 100 V 1p
b. Pentru: 4p
UV = IV ⋅ RV 1p
I = IV + I A 2p
rezultat final I = 4,1 A 1p
c. Pentru: 4p
UV = I A ( RA + R ) 3p
rezultat final R = 24 Ω 1p
d. Pentru: 4p
E = I A′ ( RA + Rp ) 2p
R ⋅ RV
Rp = 1p
R + RV
rezultat final I A′ ≅ 4,1 A 1p
TOTAL pentru Subiectul al II-lea 15p

C. Subiectul al III-lea
III.a. Pentru: 4p
P1 = R1 ⋅ I12 2p
E = I1(R1 + r ) 1p
rezultat final P1 = 6,4 W 1p
b. Pentru: 4p
Ptot = E ⋅ I2 2p
E = I 2 ( R2 + r ) 1p
rezultat final Ptot = 3,2 W 1p
c. Pentru: 4p
Rp
η= 2p
Rp + r
R1 ⋅ R2
Rp = 1p
R1 + R2
8
rezultat final η = ≅ 61,5% 1p
13
d. Pentru: 3p
W = R p ⋅ I 2 ⋅ ∆t 1p
E
I= 1p
Rp + r
rezultat final W = 1152 J 1p
TOTAL pentru Subiectul al III-lea 15p

Probă scrisă la Fizică 4 Varianta 9

Barem de evaluare şi de notare
Filiera teoretică – profilul real, Filiera vocaţională-profilul militar
 Ministerul Educaţiei și Cercetării Științifice
Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare

D. OPTICĂ (45 puncte)

Subiectul I
Nr.Item Soluţie, rezolvare Punctaj
I.1. b 3p
2. a 3p
3. c 3p
4. b 3p
5. d 3p
TOTAL pentru Subiectul I 15p

D. Subiectul al II-lea
II.a. Pentru: 3p
1
C= 2p
f
rezultat final C = 20 m -1 1p
b. Pentru: 4p
1 1 1
− = 3p
x2 x1 f
rezultat final x2 = 6 cm 1p
c. Pentru: 4p
x′
β= 2 1p
x1′
1 1 1
− = 1p
x2′ x1′ f
y2
β= 1p
y1
rezultat final − y 2 = 2cm 1p
d. Pentru: 4p
construcţia corectă a imaginii 4p
TOTAL pentru Subiectul al II-lea 15p

D. Subiectul al III-lea
III.a. Pentru: 3p
c
ν = 2p
λ
rezultat final ν = 6 ⋅ 1014 Hz 1p
b. Pentru: 4p
λD
i= 3p
2ℓ
rezultat final i = 1mm 1p
c. Pentru: 4p
∆x = x max 3 − x min1 1p
x max 3 = 3i 1p
x min1 = i / 2 1p
rezultat final ∆x = 2,5 mm 1p
d. Pentru: 4p
δ1 = δ 2 1p
δ 1 = (n1 − 1)e1 1p
δ 2 = (n 2 − 1)e2 1p
rezultat final n 2 = 1,4 1p
TOTAL pentru Subiectul al III-lea 15p

Probă scrisă la Fizică 5 Varianta 9

Barem de evaluare şi de notare
Filiera teoretică – profilul real, Filiera vocaţională-profilul militar